LICEUL TEHNOLOGIC AL.I.

CUZA

SLOBOZIA-IALOMITA

EXAMEN DE CERTIFICAT A COMPETENTELOR PROFESIONALE,

NIVELUL IV

CONTABILITATEA CAPITALURILOR LA SC SORMIR S.RL.

Profesor îndrumător Tehnician în achiziții si contractări

Frunza Mariana Nicoleta Prună Nicoleta Georgiana

2023

1
 CUPRINS

Argument

Capitolul I Contabilitatea- sursă de finantare economica

1.1 Definitii contabilitate................................................................................pag.

5
1.2 Legi si reglementari in vigoare.................................................................pag.
5
1.3 Organizarea si conducerea contabilitatii...................................................pag6

Capitolul II Contabilitatea capitalurilor

2.1 Notiuni introductive privind contabilitatea capitalurilor......................pag.11

2.2 Conturile folosite in evidenta capitalurilor unei firme..............................pag.

2.3 Documentele folosite pentru evidenta contabilitatii capitalurilor.............pag.

Capitolul III Studiul de caz la SC SORMIR S.R.L.....................................pag.

3.1 Descrierea societatii S.C. SORMIR S.RL...............................................pag.

3.2 Contabilitatea capitalurilor la S.C. SORMIR S.R.L.................................pag.

Concluzii

Bibliografie

Anexe

2
 Argument

Ca viitor tehnician în achizitii și contractări mi-am ales această temă

intitulată ” Contabilitatea Capitalurilor la SC.SORMIR SRL, deoarece principala
sursă de finantare a unei afaceri.
Pentru ca un antreprenor să-si deruleze si să-si desfasoare o afacere are nevoie de o
serie de surse de capital fie propriu fie atras, care poate să imbrace una din cele două situatii:
Capital social subscris vărsat si capital subscris nevărsat. Capitalul social reprezintă aportul in
bani sau in natură adus intr-o societate, iar capitalul subscris nevarsat reprezinta promisiunea
unui actionar sau asociat de a aduce capital in societate. În momentul în care acesta este adus
n societate el se transforma in social subscris vărsat.

Conturile de capitaluri din clasa 1-a înregistrează si evidentiază totalitatea resurselor

de finanțare stabile, aflate la dispoziția unitaților patrimoniale, formate din: capitaluri proprii,
provizioanele împrumuturior pe termen lung si alte resurse cu durata de finanțare mai mare de
un an. Ele se pot structura I categorii mari, respective conturile de capital proprii, cele de
provizioane, conturile de imprumuturi si cele pe termen lung.

Capitalul propriu- reprezinta totalitatea drepturilor de proprietate ale actiunilor si/sau

provizioane, conturile de imprumuturi si credite pe termen lung.

Provizioanele reprezinta sursaspecifica de3 finantre a riscurilor sau cheltuielilor unor

evenimente viitoare, probabile consumatoare de valori si care pot fi masurate sau estimate cu
suficienta credibilitate.

Imprumuturile si creditele pe termen lung sunt cele angajate de interprindere pentru

perioade ce depasesc un an, precum si dobanzile aferente acestora in vederea finantarii
activitatilor de investitii si de exploatare apeland la capitalurile disponibile pe piata financiar
bancara.

Lucrarea mea este impartită pe 3 capitole si anume: in capitolul 1 intitulat ”

Contabilitatea- sursă de finantare economică” am definit contabilitatea si am precizat legile si
reglementările pe care trebuie sa le respecte un agen economic pe piată. In capitolul 2 ”
Contabilitatea capitalurilor” am definit contabilitatea capitalurilor, am precizat conturile care
mă ajută la contabilizarea acestor operatii si am precizat documentele care stau la baza acestor
inregistrari. Studiul de caz l-am realizat in capitolul 3 si este o analiză economico-financiară
realizată la SC SORMIR SRL. Acesta este o societate cu raspundere limitată care iși are

3
sediul în localitatea Ciochina, strada Morii, numărul 3 si este administrată de domnul Marcu
Sorinel. El este și singurul actionar si detinătorul capitalului social.

Capitolul I: Contabilitatea- sursa de finantare economică

Capitolul 1.1 Definitii contabilitate

Contabilitatea este definita in teoria si practica contabila ca fiind o

disciplina stiintifica cu caracter economico-social, care se ocupa cu stabilirea
normelor de calcul si intregistrare metodica si ordonata a operatiunilor
economico-financiare, privind mijloacele economice, procesele economice si
sursele acestora, cu scopul caracterizarii situatiei economice si financiare a
unitatilor patrimoniale si a determinarii rezultatelor activitatii pe o anumita
perioada de timp.

De asemenea, prin contabilitate se intelege si totalitatea informatiilor

referitoare la operatiile economice si financiare inregistrate in documentele si
formularele de contabilitate.

Sistemul informational economic a evaluat de la simplu complex alaturi

de dezvoltarea necontenita a relatiilor ce s-au concretizat in cadrul schimbului
de marfuri si servicii.

Contabilitatea, ocupand un loc central in schimbul informational

economic, s-a dezvoltat neincetat, marindu-și sfera de cuprindere cat si sarcinile
sale care se pot concretiza in urmatoarele:

1. Furnizarea datelor si informatiilor necesare elaborarii programelor de

dezvoltare economico- sociale.

Întocmirea de către fiecare agent economic a bugetului de venituri si

cheltuieli la care compartimentul financiar-contabil participă efectiv, putand la
dispozitie date referitoare la volumul cheltuielilor si veniturilor, realizate în anul
precedent și in anul de plan stabilește in mod concret volumul cheltuielilor
indirecte productia nedeterminată ce afectează anul în curs etc.

2. Participă la controlul întreprinderii programelor de productie.

Contabilitatea are sarcina principală să asigure urmarirea în expresie valorică a
modului în care se îndeplinește programul de producție.

4
 3. Asigurarea integrității agentului economic. Prin modul de organizare a
contabilității la nivelul fiecarui agent economic, se urmaresc in orice moment
existența si mișcarea mijloacelor economice aflate în administrarea acestuia. Se
mai urmăresc locurile de păstrare, persoanele în responsabilitatea cărora se află
gestiunea cat și folosirea necorespunzătoare a lor.

4. Contribuie, prin datele și informațiile sale, la consolidarea autonomiei și

autofinanțării agențiilor economici. Contabilitatea prin procedeele sale
urmărește permanent acoperirea costurilor de producție din veniturile proprii și
obținerea unui profit pe baza căruia să asigure mijloacele financiare necesare
propriei dezvoltări.

5. Mobilizarea și descoperirea rezervelor interne. Pentru realizarea acestor

sarcini, este necesar ca informațiile pe care le furnizează contabilitatea să fie cat
mai exacte, reale și oportune și să se refere la modul cum resursele alocate ar
putea fi valorificate complet și mai economic.

1.2. Legi și reglementări în vigoare

În Romania contabilitatea este ținută cu ajutorul unor legi și reglementări

specifice. În această categorie intră:

Societațiile comerciale, societățiile /companiile nationale, regiile autonome,

institutele naționale de cercetare-dezvoltare, societățiile cooperatiste și celelalte
persoane juridice au obligația să organizeze si să conducă contabilitatea proprie,
respectiv contabilitatea financiară, potrivit prezenței legii , și contabilitatea de
gestiune adaptată la specificul activității.

Instituțiile publice, asociațiile și celelalte persoane juridice cu și fără scop

patrimonial, precum și persoanele fizice care desfășoară activități producătoare
de venituri au, de asemenea, obligația să organizese și să conducă contabilitatea
proprie, respectiv contabilitatea financiară și, după caz, contabilitatea de
gestiune.

Subunitățile fără personalitate juridică cu sediul în străinătate, care aparțin

persoanelor prevăzute la alin. (1) și (2), cu sediul sau domiciliul în Romania,

5
precum și sediile permanente din Romania care aparțin unor persoane juridice
cu sediul sau domiciliul in străinătate au obligația să organizeze și să conducă
contabilitatea proprie, potrivit prezenței legii.

1.3. Organizarea și conducerea contabilității

Răspunderea pentru organizarea și conducerea contabilității la persoanele

revine administratorului , ordonatorului de credite și altei persoane care are
obligația gestionării unității respective.

Persoanele respective organizează și conduc contabilitatea, de regulă in

compartimente distincte, conduse de către directorul economic, contabilul- șef
sau altă persoana împuternicită să îndeplinească această funcție. Aceste persoane
trebuie să aibă studii economice superioare și răspund impreună cu personalul
din subordine de organizarea și conducerea contabilității, în condițiile legii.

Contabilitatea poate fi organizată și condusă pe baza de contracte de prestări

de sevicii și de persoane juridice autorizate sau de persoane fizice care au
calitatea de expert contabil autorizat care raspund potrivid legii.

Pentru persoanele juridice la care contabilitatea nu este organizată in

compartimente distincte și care nu au persoanal calificat încadrată, potrivit legii,
sau contracte de prestări de servicii in domeniul contabilități, incheiate cu
persoane fizice sau juridice autorizate, Ministerul Finanțelor Publice stabilește,
în funcție de evoluția inflației și de dezvoltare profesiei, limite valorice privind
nivelul cifrei de afaceri de la care există ogligația de a încheia contracte pentru
întocmirea situațșiilor financiare anuale, numai de către persoane fizice sau
juridice calificate, autorizate.

Instituțiile publice la care contabilitatea nu este organizată in compartimente

distincte sau care nu au personal încadrat cu contract individual de muncă,
potrivid legii, pot încheia contracte de prestări de servicii, pentru conducerea
contabilității și întocmirea situațiilor financiare trimestriale și anuale, cu
societăți comerciale de expertiză contabilă sau cu persoane fizice autorizate,
conform legii. Încheierea contractelor se face cu respectarea reglementăriilor
privind achizițiile publice de bunuri și servicii. Plata serviciilor respective se
face din fonduri publice cu această destinație.

6
 Deținerea, cu orice titlu, de bunuri material, titluri de valoare numerar si alte
drepturi și obligații, precum și efectuarea de operațiuni economice fără să fie
înregistrate în contabilitate, sunt interzise.

Contabilitatea imobilizărilor se ține pe categorii și pe fiecare obiect de

inventar.

Contabilitatea stocurilor se ține cantitativ și valoric sau numai valoric, in

condițiile stabilite de reglementările legale.

Valoarea acțiunilor emise sau a altor titluri, precum și vărsămintelor

efectuate in contul capitalului subscris se reflectă distinct în contabilitate.

Contabilitatea clienților și furnizorilor, a celorlalte creanțe și obligații se ține

pe categorii, precum și de fiecare persoană fizică și juridică.

Contabilitatea cheltuielilor se ține pe feluri de cheltuieli, după natura sau

destinația lor, după caz.

Contabilitatea veniturilor bugetare, fondurilor special și veniturilor

extrabugetare se ține pe subdiviziunile clasificației bugetare.

Contabilitatea instituțiilor publice finanțate din credite bugetare, fonduri

speciale și venituri extrabugetare asigură inregistrarea plăților de casă și a
cheltuielilor efective, pe subdiviziunile clasificatiei bugetare potrivit bugetului
aprobat.

Pentru finanțarea cheltuielilor în limita prevederilor din bugetele aprobate

instituțiile publice au obligația organizării și conducerii evidenței
angajamentelor bugetare în conformitate cu normele metodologice elaborate de
Ministerul Finanțelor Publice în acest scop.

În contabilitate profitul sau pierderea se stabileste lunar, cu mult de la

inceput anului.

Rezultatul definitiv al exercițiului financiar se stabilește de închiderea

acestuia.

Repartizarea profitului se înregistrează în contabilitate pe destinațiile

prevăzute de lege.
7
 Pierderea contabilă se acoperă din profitul exercițiului financiar și cel
raportat, din rezerve, capital social și din alte resurse financiare proprii, potrivit
hotararii adunarii generale a acționărilor sau a sociațiilor și în conformitate cu
metodologia emisă de Ministerul Finanțelor.

La instituțiile publice rezultatul execuției bugetare se stabileste anual prin

închiderea conturilor de cheltuieli efective și a conturilor de surse din care au
fost efectuate.

Taxa pe valoare adăugată, o taxă indirectă care se aplică la valoarea bunurilor

furnizate sau serviciilor prestate de către o firmă plătitoare de TVA. Taxa se
plătește către Bugetul de Stat și este una dintre taxele cu grad ridicat de
colectare. TVA este o taxă care există în întreaga lume, nivelul de taxare fiind
diferit în fiecare tară.

În Romania exista mai multe cote de TVA, acestea depinzand de natura

serviciilor/ bunurilor cărora li se aplică taxa. De asemenea, există mai multe
tipuri de taxă pe valoare adăugată, încadrarea fiind făcută în funcție de modul de
colectare.

TVA de plată se calculează și se achită lunar sau trimestrial către Bugetul de

Stat, intr-un cont de trezorerie dedicat, în urma unui algoritm simplu de calcul al
TVA. Formula de bază este:

TVA colectat- TVA deductibil.

-TVA deductibil: TVA-ul din facturile de vanzare- TVA din facurile de plată.

Cote de TVA( taxa pe valoare adăugată) aplicabile în prezent.

După ce a suferit mai multe modificări de-a lungul timpului, avand în trecut
valori de 20% și chiar 24%, cota standard de TVA, în prezent, este 19%. Dacă
pentru majoritatea bunurilor furnizate și serviciilor prestate de către firmele
romanești cota TVA este de 19%, există bunuri și servicii pentru care se aplică
cota TVA de 9% și cota TVA de 5%.

Așadar, in Romania se aplică trei cote de TVA, încadrarea într-unul dintre

standardele de taxare fiind clasificată în funcție de codurile CAEN (domeniile
de activitate). De exemplu, produselor alimentare, inclusiv băuturilor, li se
aplică o cotă de TVA de 9%, în timp ce băuturile alcoolice suportă o cotă TVA
de 19%

8
Cota TVA de 9%

-Proteze și accesorii după cum sunt descrise în legislația curentă. Există de

asemenea proteze dentare care nu suportă taxa pe valoare pe valoare adăugată.
Se aplică TVA 9% inclusiv pentru livrarea de proteze.

- Livrarea medicamentelor (de uz uman și veterinar).

-Comercizlizarea de alimente și băuturi destinate consumului animal și uman,

inclusiv ingredinentele folosite pentru prepararea alimentelor. Pentru încadrarea
corespunzătoare a acestora în coduri fiscale trebuie verificate normele
metodologice.

-Serviciile de catering și restaurant, mai puțin băuturile alcoolice.

-Distribuirea apei potabile și a apei pentru irigații.

Cota TVA de 5%

-Manuale școlare, revistele, publicațiile în general, mai puțin cele publicitare.

-Serviciile hoteliere și cazarea în unitați specifice, inclusiv terenurile utiliztae

pentru cazare în regim de camping.

-Taxele de intrare la muzee, case memoriale, situri arheologice sau culturale,

evenimente sportive și alte servicii de acest tip.

- Casele construite în scop special, inclusiv termenul pe care sunt ridicate.

- Casele cu suprafețe mai mici de 120 mp și a căror valoare este mai mică de
450 mii lei (inclusiv termenul).

- Construirea de clădiri pentru primării care vor fi utilizate în scop social.

- Produsele eco, tradiționale și montane.

Există mai multe tipuri de TVA, clasificate după modul în care acestea se
colectează : TVA la încasare, Split TVA și TVA cu taxare inversă. TVA la
incasare se aplcă doar anumitor firme, eligibile potrivit legislației în vigoare.

9
După cum sugerează denumirea, TVA se deduce la încasarea facturilor.
Verificați firmele care aplică Split TVA pe VerificareTVA.ro !

Prin Split TVA, taxa pe valoare adăugată și costul serviciilor/ bunurilor

sunt evidențiate defalcat, iar colecarea sumelor se face separat. Verificați dacă o
firmă aplică Split TVA pe pe VerificareTVA.ro !

Verificare TVA.ro este mai mult decat o platformă de verificare a Taxei pe

Valoare Adăugată, este un portal de informare care te ține la curent cu tot ce se
întamplă în domeniul TVA.

Cap II– Contabilitatea capitalurilor

1 Notiuni introductive privind contabilitatea capitalurilor

Contabilitatea capitalurilor reprezinta o sectiune a contabilitatii care

monotorizeaza activitatea elementelor patrimoniale aflate in clasa 1 a conturilor.

Toate conturile cu exceptia contului 121 sunt conturi de pasiv si incep sa

functioneze prin a se credita. La sfarsitul lunii acestea prezinta sold final
creditor.

2.2. Conturile folosite in evidenta capitalurilor unei firme

Conturile de capitaluri din clasa 1-a înregistreaza si evidentiază

totalitatea resurselor de finanțare stabile, aflate la dispoziția unitaților
patrimoniale, formate din: capitaluri proprii, provizioanele împrumuturior pe
termen lung si alte resurse cu durata de finanțare mai mare de un an. Ele se pot
structura I categorii mari, respective conturile de capital proprii, cele de
provizioane, conturile de imprumuturi si cele pe termen lung.

Capitalul propriu- reprezinta totalitatea drepturilor de proprietate ale

actiunilor si/sau provizioane, conturile de imprumuturi si credite pe termen lung.

10
 Provizioanele reprezinta sursaspecifica de3 finantre a riscurilor sau
cheltuielilor unor evenimente viitoare, probabile consumatoare de valori si care
pot fi masurate sau estimate cu suficienta credibilitate.

Imprumuturile si creditele pe termen lung sunt cele angajate de

interprindere pentru perioade ce depasesc un an, precum si dobanzile aferente
acestora in vederea finantarii activitatilor de investitii si de exploatare apeland la
capitalurile disponibile pe piata financiar bancara.

Prin noile reglementari contabile acest element patrimonial este trecut la

categoria ‘Datorii pe termen lung’ ( sume ce trebuie platite intr-o perioada mai
mare de un an). In ansamblu, conturile de capital din clasa 1 a planurilor de3
conturi, reflecand surse de finantare permanenta a activelor interprinderii sunt
conturi de pasiv. Exceptie fac conturile de rezultate: 117 “ Rezultatul
reportat” , 121 “Profit sau pierdere” , 107 “Rezerve de conversie” care sunt
conturi bifunctionale, precum si conturile rectificative 129 “Repartizarea
profitului”si 169 “Prime privind rambursarea obligatiunilor” care functioneaza
dupa regulile proprii conturilor de activ. In aceasta grupa sunt cuprinse si
conturile pentru actiunile proprii detinute(ct. 109) care sunt conturi de active.

Este de remarcat ca unele din conturile acestei clase cum sunt cele
pentru subventii, donatii etc. 131- 138 se interpreteaza in prezent ca un venit
in avans; altele precum conturile de reserve. 105 “Rezerve din reevaluare” ,
107 “Rezerve de conversie iau nastere din operatiuni special si pot fi considerate
surse de finantare ale unor active sau operatiuni apecifice, chiar unele reserve
constituite din profit cum sunt cele legale- ct. 1061, statutare- ct. 1063 au un
regim care le confera calitatea de surse de finantare specific.

1.1 Capitalul social subscris

Capitalul social este egal cu suma valorilor nominale a actiunilor4 sau
partilor sociale, respective cu valoarea aportului in natura si/ sau in numerar a

11
primelor, rezervelor si profitului repartizate pentru majorarea capitalului sau
altor operatiuni si elemente care duc la conditiile legii.

Capitalul social este inscris in statutul, contractul de societate al

societatii inregistrat la Registrul Comertului si Administratia Financiara, iar
modificarea lui se poate face numai in conditiile legii.

Capitalul subscris varsat si cel nevarsat se inregistreaza distinct in

contabilitate, pe baza actelor de constituire a societatiilor si a documentelor
justificative privind varsamintele de capital.

Contabilitatea analitica a capitalului social se tine pe actionari sau

asociati cuprinzand felul, numarul si valoarea nominal a actiunilor sau partilor
sociale subscrise si varsate.

Principalele operatiuni ce se inregistreaza in contabilitate cu privire la

majorarea capitalurilor sunt: subscrierea si emisiunea de noi actiuni,
incorporarea rezervelor si alte operatiuni potrivit legii.

2 analitica a capitalului social se tine pe actionari sau asociati cuprinzand

felul, numarul si valoarea nominal a actiunilor sau partilor sociale subscrise
si varsate.
3 Principalele operatiuni ce se inregistreaza in contabilitate cu privire la
majorarea capitalurilor sunt: subscrierea si emisiunea de noi actiuni,
incorporarea rezervelor si alte operatiuni potrivit legii.
3.1 Operatiunile cu privire la micsorarea capitalului, in principal, sunt
urmatoarele: reducerea numarului Capital social subscris varsat/ nevarsat
Capitalul subscris varsat sic el nevarsat se inregistreaza distinct in
contabilitate, pe baza actelor de constituire a societatiilor si a documentelor
justificative privind varsamintele de capital.

12
4 Contabilitatea de actiuni sau parti sociale sau diminuarea valorii nominale a
acestora, in urma retragerii unor actionari sau asociati, rascupararea
actiunilopr, acoperirea pierderilor contabile din anii precedent sau alte
operatiuni privind legii.
5 Contul 101” Capital” tine evidenta capitalului social subscris si varsat in
natura si/sau in numerar precum sic el nevarsat de actionarii sau asociatii
societatii, maririi sau reducerii capitalului social, precum si sursa proprie de
finantare a regiilor autonome si patrimoniului public al statului.
6 Este un cont de pasiv. In creditul sau se inregistreaza capitalul subscris si
varsat in natura sau bani, precum sic el nevarsat de catre actionari si asociati,
majorarile de capital prin emisiunea, subscrptia si aportatrea de noi actiuni si
parti sociale, capitalul preluat prin fuziune de la alte societati, incorporarea
in capitalul social a celoralte structure de capital propriu: prime, reserve etc.
in vederea majorarii lui. In debitul sau se inregistreaza reducere capitalului
social hotarat de adunarea generala, prin retragerea de capital de catre
asociati sau actionari, acoperirea pierderilor din anii precedenti, capitalul
lichidat prin fuziune, lichidare, rascumpararea si anularea actiunilor proprii
etc.
7 Soldul contului reprezinta capitalul subscris varsat/ nevarsat
8 Contului 101”Capital” i se asociaza in corespondenta, in special contului
456 “DecontarI cu actionarii/ asociatii privind capitalul”, care tine evidenta
decontarilor cu actionarii si asociatii privind capitalul.
9 Contul 456 este un cont de active/ pasiv. Se debiteaza cu subscrierea,
majorarea capitalului social, cu primele legate de capital, cu sumele achitate
asociatilor, cu diferentele favorabile de curs valutar aferente aportului in
valuta etc. Se crediteaza cu aportul la capitalul social, cu imprumuturile din
emisiunile de obligatiuni convertite in actiuni, cu capitalul social retras de
actionari sau asociati , cu diferentele nefavorabile de curs valutar etc.

13
10 Soldul debitor al contului reprezinta aportul la capitalul subsris si nevarsat,
Iae cel creditor, sumele datorate actionarilor si/ sau asociatilor din aportul de
capital.
1.3. Prime legate de capital- se dezvoltă pe următoarele
conturi sintetice de gradul II, prin care reflecta si structura primelor
legate de capital
Contul 1041 “Prime de emisiune”
Contul 1042 “Prime de fuziune”
Contul 1043 “Prime de aport”
Contul 1044 “Prime de conversie a obligatiilor in acțiuni”
Primele de emisiune, reprezintă diferența dintre valoarea de emisiune
a noilor acțiuni și a părților sociale (mai mare) și valoarea lor
nominală mai mică
Primele de fuziune reprezintă diferența dintre valoarea matematică
contabilă sau intrinsecă a acțiunilor, stabile ca urmare a fuziunii
societăților comerciale și valoarea nominală a acțiunilor respective.
Concret, primele de fuziune reprezintă diferența dintre valoarea
bunurilor primite prin fuziune si suma cu care a crescut capitalul
social al societatii absorbante.
Primele de aport, apar cînd aportul în natură la capitalul social este
mai mare decat valoarea capitalului social subscris
Primele de conversie a obligatiunilor in actiuni apar cand valoarea
nominal a obligatiunilor este mai mare decat cea a actiunilor
Contul 104 “ Prime legate de capital”ține evidența primelor create
de capital. Este un cont de pasiv în creditul sau se inregisstreaza
valoarea primelor stabilite cu ocazia emisiuni, frziuni si aportului la
capital, precum si a celor rezultate la conversia obligatiunilor in
actiuni. În debitul său se înregistrează valoarea primelor de capital

14
 trecute la alte structuri de capital propriu: capital social, reserve sau
folosite la acoperirea prirderilor.

Operatiunile cu privire la micsorarea capitalului, in principal, sunt

urmatoarele: reducerea numarului de actiuni sau parti sociale sau diminuarea
valorii nominale a acestora, in urma retragerii unor actionari sau asociati,
rascupararea actiunilopr, acoperirea pierderilor contabile din anii precedent sau
alte operatiuni privind legii.

Contul 101” Capital” tine evidenta capitalului social subscris si varsat

in natura si/sau in numerar precum sic el nevarsat de actionarii sau asociatii
societatii, maririi sau reducerii capitalului social, precum si sursa proprie de
finantare a regiilor autonome si patrimoniului public al statului.

Este un cont de pasiv. In creditul sau se inregistreaza capitalul

subscris si varsat in natura sau bani, precum sic el nevarsat de catre actionari si
asociati, majorarile de capital prin emisiunea, subscrptia si aportatrea de noi
actiuni si parti sociale, capitalul preluat prin fuziune de la alte societati,
incorporarea in capitalul social a celoralte structure de capital propriu: prime,
reserve etc. in vederea majorarii lui. In debitul sau se inregistreaza reducere
capitalului social hotarat de adunarea generala, prin retragerea de capital de catre
asociati sau actionari, acoperirea pierderilor din anii precedenti, capitalul
lichidat prin fuziune, lichidare, rascumpararea si anularea actiunilor proprii etc.

Soldul contului reprezinta capitalul subscris varsat/ nevarsat

Contului 101”Capital” i se asociaza in corespondenta, in special
contului 456 “DecontarI cu actionarii/ asociatii privind capitalul”, care tine
evidenta decontarilor cu actionarii si asociatii privind capitalul.

Contul 456 este un cont de active/ pasiv. Se debiteaza cu

subscrierea, majorarea capitalului social, cu primele legate de capital, cu

15
 sumele achitate asociatilor, cu diferentele favorabile de curs valutar
aferente aportului in valuta etc. Se crediteaza cu aportul la capitalul
social, cu imprumuturile din emisiunile de obligatiuni convertite in
actiuni, cu capitalul social retras de actionari sau asociati , cu diferentele
nefavorabile de curs valutar etc.

Soldul debitor al contului reprezinta aportul la capitalul subsris si

nevarsat, iar cel creditor, sumele datorate actionarilor si/ sau asociatilor din
aportul de capital.

1.4. Rezervele
Rezervele sunt strcturi de capital propriu destinate sa finanteze pe
termen lung nelimitat activele interprinderii avand in acest sens un obiectiv
similar celui indeplinit de capitalul social. Ele se constituie in primul rand la
societatile de capital, datorita caracterului rigid, inflexibil si formalizat legal a
capitalului social. Natura si strctura rezervelor este eterogena fiind influentata de
destinatia, modalitatea de constituire si ulilizare, de calcul etc. car4e la randul
lor, determina inregistrarea in contabilitatea curenta si reflectarea in situatiile
financiare.

In prezent se deosebesc pentru societatile comerciale din Romania

reserve din reevaluare, din profit, din conversie, fiecarei categorii fiiindu-I
repartizat un cont sintetic: 105 “Rezerve din reevaluare”, 106 “Rezerve de
conversie”. Primele doua sunt structurate in continuare pe conturi divizionare si
sunt, dupa functiune, conturi de pasiv, in timp ce ultimul nu este impartit pe
subconturi si este un cont bifunctional, care apare numai in situatiile financiare
anuale consolidate.

Rezervele din reevaluare reprezinta difereta dintre valoarea actuala sau

justa si valoarea de inregistrare contabila a elementelor supuse reevaluarii, cu
deosebire a imobilizarilor c orporale, conform dispozitiilor legale sau ale
conducerii societatii ca metoda contabila alternative de evaluare.

16
 Contul 105. “ Rezerve din reevaluare” tine evidenta rezervelor din
reevaluarea imobilizarilor corporale si a altor reevaluari effectuate potrivit legii.
Este un cont de pasiv. In creditul sau se inregistreaza constiturirea si cresterea
rezervelor rezultate din reevaluarea ele3mentelor patrimoniale nemonetarew, in
primul rand a imobilizarilor corporale, iar in debitul sau se inregistreaza
diminuarea sau lichidarea rezervelor, precu si a diferentelor in minus stabilite cu
ocazia reevaluarilor.

Cap II Conturile folosite in evidenta contabilitatii

Contabilitatea capitalurilor se tine cu ajutorul urmatoarelor conturi: 101
“Capital social”. El se dezvolta in doua conturi de grad II: 1011 ‘Capital social
subscris nevarsat” si 1012 “Capital social subscris varsat”. Functionarea
conturilor este prezenta in figurile de mai jos:

1011 “Capital social subscris nevarsat” (P)

Debit (-) Credit

(+)

 Transfer de capital de la  Subscrierea de capital

capital nevarsat la capital pentru constituirea
varsat la aducerea societatii
aportului

Sold final creditor arata capitalul

nevarsat la sfrasitul perioadei

17
1012 “Capital social subscris varsat” (P)

Debit (-) Credit

(-)

 Micsorari, reduceri,  Transfer de capital de la

retrageri de capital capital nevararsat la
 Anulari de capital capital varsat la aducerea
aportului
 Majorari cresteri de
capital

Sold final creditor arata capitalul

varsat la sfarsitul perioadei

456 “Decontari cu actionari/asociatii privind capitalurile” este un cont

bifunctional. La operatiile privind subscrierea si aportarea capitalului, contul
456 functioneaza ca si un cont de creante dupa regulile conturilor de active iar la
operatiile de restituire, retragere de capital, contul 456 functioneaza ca si un cont
de datorii dupa regulilor conturilor de pasiv. Contul 456 poate avea solduri
debitoare sau creditoare, dupa caz.

456 “Decontari cu actionari/ asociatii privind capitalul” A/P

Debit(+/-)
Credit(+/-)

 Subscrierea de capital  Aport efectiv in bani sau

pentru constituirea in natura la contituirea
societatii capitalului

18
  Restituri de aporturi  Capital retras de catre
pentru capital retras actionari asociati

Soldul final debitor arata Sold final creditor arata capital retras
aportul nedepus la de restituit
constituirea capitalului

Contul 456 poate avea sold initial, care arata existentele elementelor
patrimoniale la inceputul perioadei. Contabilitatea analitica a deconturilor se tine
pe actionari sau asociati, pe categorii de aporturi subscrise si adduce efectiv in
unitate.

In cazul subscrieri capitalului social se inregistreaza urmatoarea operatie:

456=1011 cu suma adecvata

In cazul aducerii de aporturi de catre asociati (echipament tehnologic, mateii

prime si conturi la banci in lei ) se realizeaza urmatoarea formula contabila:

% = 456 sume

2131 “Echipament tehnologic” sume

301 ”Materii prime” sume

5121 “Conturi la banci in lei” sume

Transferarea capitalului social subscriv nevarsat in varsat se realizeaza cu

ajutorul urmatoarei operatii economice: 1011= 1012 suma

19
 456 “Decontari cu actionari/asociatii privind capitalurile” este un cont
bifunctional. La operatiile privind subscrierea si aportarea capitalului, contul
456 functioneaza ca si un cont de creante dupa regulile conturilor de active iar la
operatiile de restituire, retragere de capital, contul 456 functioneaza ca si un cont
de datorii dupa regulilor conturilor de pasiv. Contul 456 poate avea solduri
debitoare sau creditoare, dupa caz.

456 “Decontari cu actionari/ asociatii privind capitalul” A/P

Debit(+/-)
Credit(+/-)

 Subscrierea de capital  Aport efectiv in bani sau

pentru constituirea in natura la contituirea
societatii capitalului
 Restituri de aporturi  Capital retras de catre
pentru capital retras actionari asociati

Soldul final debitor arata Sold final creditor arata capital retras
aportul nedepus la de restituit
constituirea capitalului

Contul 456 poate avea sold initial, care arata existentele elementelor
patrimoniale la inceputul perioadei. Contabilitatea analitica a deconturilor se tine
pe actionari sau asociati, pe categorii de aporturi subscrise si adduce efectiv in
unitate.

In cazul subscrieri capitalului social se inregistreaza urmatoarea operatie:

456=1011 cu suma adecvata

20
In cazul aducerii de aporturi de catre asociati (echipament tehnologic, mateii
prime si conturi la banci in lei ) se realizeaza urmatoarea formula contabila:

% = 456 sume

2131 “Echipament tehnologic” sume

301 ”Materii prime” sume

5121 “Conturi la banci in lei” sume

Transferarea capitalului social subscriv nevarsat in varsat se realizeaza cu

ajutorul urmatoarei operatii economice: 1011= 1012 suma

CAPITOLUL III: STUDIU DE CAZ LA SC SOROMIR SRL

3.1 Prezentarea societății

Societatea analizată de mine este SC SOROMIR SRL. Este o societate cu

răspundere limitată care funcționează cu un Cod Unic de Înregistrare 17139730
și un număr de înregistrare la Registrul Comerțului J21/34/20.01.2005.

Societatea este administrată și condusă de către domnul Anton Marian-

Sorinel. Ea își desfășoară activitatea în localitatea Ciochina, județul Ialomița,
strada Morii nr.3.

Obiectul principal de activitate al societății este 471- Comerț cu amănuntul

în magazine nespecializate, cu vânzare predominantă de produse alimentare,
băuturi și tutun. Mai sunt prezente câteva activități secundare, acestea sunt: 1.
Prelucrarea și conservarea fructelor și legumelor, 2. Fabricarea vinurilor din
struguri, 3. Comerț cu ridicata al produselor din tutun, 4. Depozitări, 5.
Manipulări. La înființare, societate dispune de un capital social în valoare de
20.000 lei, acesta este împărțit în două categorii: 1. Anton Marian-Sorinel,

21
dispune de 10.000 lei, adică 10 părți sociale, iar Anton Mariana dispune de
10..000 lei, adică 10 părți sociale.

Conform actului constitutiv asociații Anton Marian-Sorinel și Anton

Mariana au următoarele obligații: întocmesc raportul de activitate, bilanțul
contabil, contul de profit și pierdere; stabilesc beneficiile reale și
repartizarea acestora sub forma de dividende; exercită controlul operativ și
răspund de buna administrare a patrimoniului; existența și ținerea corectă a
registrelor prevăzute de lege; stricta împlinire a îndatoririlor pe care legea
și actul constitutiv le impune.

Societatea funcționează pe o durată nelimitată până în momentul

dizolvării și lichidării ei.

3.2. CONTABILITATEA CAPITALURILOR LA S.C. SORMIR SRL.

22