PROIECT PENTRU PROGRAMUL DE FORMARE

PROFESIONALA INITIERE IN CONTABILITATE

COD COR: 331302

Tema: MONOGRAFIE CONTABILA PRIVIND ACHIZITIILE DE BUNURI SI

SERVICII

Cursant: Antoniu Cătălin

Profesor: Trufin Mariana
 INTRODUCERE

Atunci când se folosete în limbajul de specialitate ori în vorbirea curentă, termenul

contabilitate poate avea mai multe întelesuri, în funcţie de situaţiile concrete în care este invocat,
precum şi de poziţia celor care vorbesc despre el.
Astfel, dicţionarul, ca şi unii autori de lucrări de specialitate, identifică trei semnificaţii ale
cuvântului contabilitate:
● sistem de informatii;
● compartiment specializat în cadrul unei entitati;
● ştiintă.
Dacă ierarhizăm înţelesurile care se pot da termenului contabilitate, în ordinea accesibilităţii
pentru public, putem aprecia că cea mai curentă accepţiune este aceea de sistem de informaţii, adică
de ansamblu de tehnici şi metode care permit obţinerea şi prezentarea unei anumite imagini despre o
întreprindere, despre o instituţie, despre o afacere, despre o situaţie. De asemenea, acest sistem ne
permite nu numai cunoaşterea situaţiilor trecute sau prezente, ci şi stabilirea evoluţiei viitoare
aproximative a evenimentelor de care se ocupă. De altfel, nevoia de evidenţă, de ordine, ca şi nevoia
de informaţie au stat la baza apariţiei contabilităţii, cunoaşterea de către cei interesaţi a situaţiei şi a
evoluţiei diferitelor componente ale unui patrimoniu fiind indispensabilă, indiferent dacă legea
impune sau nu obligativitatea ţinerii unei evidenţe. Apariţia normelor contabile nu face decât să
confirme caracterul tot mai social dobândit de contabilitate, prin utilitatea funcţiilor pe care le
îndeplineşte.
Se ajunge uneori chiar la situaţii în care pentru a defini contabilitatea, se reţine exclusiv acest
înteles primordial ce o caracterizează, de sistem de informatii: ,,contabilitatea reprezintă un sistem
informaţional utilizat pentru cuantificarea, prelucrarea şi transmiterea informaţiilor utile în procesul
de luare a deciziilor economice”.
 Ne putem imagina cu uşurinţă că primul utilizator al informaţiilor contabilităţii este
chiar unitatea care o organizează, conducerea acesteia: este vorba aici de un utilizator
privilegiat care are acces la toate informaţiile pe care contabilitatea este capabilă să le ofere.
Pe lângă nevoile interne de informare, sistemul de informaţii este construit şi se modelează
continuu pentru a face faţă cerinţelor utilizatorilor externi: acţionari şi asociaţi (în general,
investitorii actuali sau potenţiali), clienţi, furnizori, concurenţi, bănci şi alte instituţii
financiare, salariaţii, presa, diferitele organisme ale administraţiei publice şi oricine se
interesează de starea şi evoluţia firmei ori ale altei entităţi.
În al doilea rând, prin termenul ,,contabilitate” inţelegem compartimentul specializat
din cadrul unei entităţi care asigură îndeplinirea funcţiilor specifice. Acest compartiment poate
fi organizat ca o subdiviziune distinctă (birou, serviciu etc.) în care să fie angajate persoanele
cu competenţe necesare (situaţie întâlnită, de regulă, la unităţile cu dimensiuni mijlocii şi
mari). Compartimentul de contabilitate se poate reduce însă şi la angajarea de către unele firme
(mici) a unei persoane care să lucreze câteva ore pe zi sau pe săptămână sau chiar pe lună
pentru rezolvarea problemelor specifice. În acelaşi timp, contabilitatea se poate ţine şi de către
persoane ori firme autorizate care prestează servicii de specialitate, fără ca o entitate să aibă
neapărat angajaţi sau mijloace specifice pentru îndeplinirea funcţiilor contabilităţii.
Astfel, contabilitatea poate fi definită şi ca o profesie, uneori bine remunerată şi care
impune asumarea unor responsabilităţi etice.
Un al treilea înţeles at noţiunii de contabilitate este cel de ştiinţă. Se apreciază că prin
contabilitate se poate înţelege o ştiinţă deoarece are obiect propriu de studiu, are metodă
proprie, descoperă legi şi stabileşte legităţi proprii.Se mai discută încă destul despre încadrarea
contabilităţii ca ştiinţă sau doar ca tehnică.
Contabilitatea, centrul nervos al unităţii, este un sistem de colectare a informaţiilor
exprimate cifric precum şi un instrument de analiză şi de sinteză, reflectând un control al
eficienţei gestiunii economiei. Rolul contabilităţii este de a dirija şi regla relaţiile economice
interne şi externe ale unităţii. Contabilitatea nu oferă niciodată decizii gata realizate, ea are
menirea de a produce situaţii financiare utile unei game largi de utilizatori, clienţii şi furnizorii
regăsindu-se printre aceştia.
 Toate studiile efectuate în cadrul conceptual al contabilităţii sunt de acord că situaţiile
financiare sunt întocmite pentru a oferi baza informaţională necesară utilizatorilor pentru a lua
decizii economice, în special decizii de investiţii.
Gestionarea întreprinderilor a avut mereu nevoie de atenţia îndreptată asupra a ceea
ce se întâmplă în exterior, de o memorare şi integrare a acestor date, ca şi de o producere a
informaţiilor. Deci, toate deciziile pe termen scurt şi lung pentru conducerea întreprinderii
necesită informaţii asupra mediului exterior şi asupra funcţionării interne.
Obiectivele urmărite prin realizarea lucrării sunt:
 cercetarea realității obiective, cunoașterea și interpretarea;
 realizarea unei analize asupra gestionării trecute, asupra realizării echilibrului
financiar, asupra rentabilității, solvabilității și lichidității;
 aprecierea performanțelor prin luarea în considerare a unor aspecte ale activității
societății agricole în strânsă legătură cu rezultatele globale și parțiale;

PROCEDEELE ȘI INSTRUMENTELE CONTABILITĂȚII

Procedeul indică cum trebuie lucrat pentru atingerea unui scop iar instrumentul indică
mijlocul cu ajutorul căruia se realizeaza procedeul respectiv.
Metoda contabilitatii poate fi definita si prin suma procedeelor si instrumentelor utilizate
pentru studierea obiectului ei.
Procedeele metodei contabile sunt :
1.Generalizarea si sintetizarea informatiilor. Instrumentele utilizate de aceasta metoda:
a) Bilantul contabil
b) Contul de profit si pierderi
2.Gruparea si ordonarea informatiilor culese. Instrumentele utilizate pentru aceasta metoda:
a) Contul
b) Sistemul de conturi
c) Balanta conturilor

DOCUMENTAREA OPERATIUNILOR ECONOMICE

Documentarea ca procedeu al metodei contabilitatii este actiunea de culegere si

consemnare în documentele economice a datelor privitoare la operatiile economice dintr-
o unitate patrimoniala în momentul si la locul efectuarii lor.
 Documentele economice sunt acte scrise în care se consemneaza operatii în momentul
si de regula la locul efectuarii lor si ca baza a înregistrarii lor în contabilitate.
Documentele constituie suportul material principal al datelor privitoare la operatii
economice cu ajutorul carora se realizeaza:
 consemnarea informatiilor
 culegerea datelor
 prelucrarea datelor sau a informatiilor
 circulatia datelor
 sintetizarea informatiilor contabile
 pastrarea (arhivarea) datelor
Continutul documentelor se concretizeaza în elemente obligatorii care trebuie sa asigure
reflectarea clara si completa a operatiilor economice pentru care se întocmesc.

Conform ORDIN Nr. 2634/2015 din 5 noiembrie 2015 privind documentele financiar-
contabile:

ART. 4 (1) Modelele documentelor financiar-contabile sunt cuprinse în anexa nr.

3*).
Fiecare entitate poate adapta, în funcţie de necesităţi, modelele
documentelorfinanciarcontabile.
(3) Circuitul documentelor financiar-contabile şi numărul de exemplare al
acestora se stabilesc prin proceduri proprii privind organizarea şi conducerea
contabilităţii, aprobate de administratorul entităţii, ordonatorul de credite sau altă
persoană care are obligaţia gestionării entităţii respective.
ART. 5 Se aprobă documentele financiar-contabile care se păstrează timp de 5
ani, cu începere de la data încheierii exerciţiului financiar în cursul căruia au fost întocmite,
în arhiva persoanelor prevăzute la art. 1 alin. (1) - (4) din Legea contabilităţii nr. 82/1991,
republicată, cu modificările şi completările ulterioare, cuprinse în anexa nr. 4. ART. 6
Persoanele prevăzute la art. 1 alin. (1) - (4) din Legea nr. 82/1991, republicată, cu
modificările şi completările ulterioare, care desfăşoară activităţi specifice anumitor
domenii de activitate pentru care legislaţia aplicabilă prevede folosirea şi a altor
documente, aplică în mod corespunzător şi reglementările specifice.
Documentele justificative care stau la baza înregistrărilor în contabilitate
angajează răspunderea persoanelor care le-au întocmit, vizat şi aprobat, precum şi a celor
care le-au înregistrat în contabilitate.
Documentele justificative provenite din tranzacţii/operaţiuni de cumpărare a unor
bunuri de la persoane fizice, pe bază de borderou de achiziţie/carnet de comercializare,
pot fi înregistrate în contabilitate numai în cazul în care se face dovada intrării în gestiune
a bunurilor respective.
Documentele justificative trebuie să cuprindă următoarele elemente principale:
 denumirea documentului;
 denumirea/numele şi prenumele şi, după caz, sediul persoanei
juridice/adresa persoanei fizice care întocmeşte documentul;
  numărul documentului şi data întocmirii acestuia;
 menţionarea părţilor care participă la efectuarea operaţiunii
economico-financiare (când este cazul);
 conţinutul operaţiunii economico-financiare şi, atunci când este necesar,
temeiul legal al efectuării acesteia; - datele cantitative şi valorice aferente
operaţiunii economico-financiare efectuate, după caz;
 numele şi prenumele, precum şi semnăturile persoanelor care răspund
de efectuarea operaţiunii economico-financiare.
Documentele contabile (registre, jurnale, fişe, note etc.) care servesc la
prelucrarea, centralizarea şi înregistrarea în contabilitate a operaţiunilor economico-
financiare consemnate în documentele justificative, întocmite manual sau prin utilizarea
sistemelor informatice de prelucrare automată a datelor, trebuie să cuprindă elemente cu
privire la:
 denumirea entităţii;
 data întocmirii documentului contabil;
 felul, numărul şi data documentului justificativ;
 sumele corespunzătoare operaţiunilor efectuate;
 conturile sintetice şi analitice debitoare şi creditoare;
 semnătura persoanei responsabile cu întocmirea documentelor contabile.
În condiţiile în care documentele financiar-contabile (documentele justificative
şi documentele contabile) sunt întocmite şi preluate în contabilitate prin utilizarea
sistemelor informatice de prelucrare automată a datelor, semnătura nu constituie
element obligatoriu. În astfel de situaţii trebuie să se stabilească prin proceduri proprii
modalităţi de identificare a persoanelor care au iniţiat, dispus şi aprobat, după caz,
efectuarea operaţiunilor respective.
În documentele financiar-contabile nu sunt admise ştersături, modificări sau alte
asemenea procedee, şi nici lăsarea de spaţii libere între operaţiunile înscrise în acestea
sau file lipsă.
Distingem urmatoarele elemente comune tuturor categoriilor de documente:

1. Denumirea documentelor (factura,chitanta, aviz de expediere....);

2. Denumirea unitatii emitente, adresa sau compartimentul si sectorul care a întocmit;
documentul, codul fisca și numărul de înregistrare la Registrul Comerțului;
3. Numărul și data documentului;
4. Părțile participante la efectuarea operației economice;
5. Conținutul operației și justificarea efectuării ei;
6. Datele cantitative și/sau valorice aferente operației economice efectuate;
7. Semnăturile persoanelor participante la efectuarea operațiilor economice
consemnate, a celor care au întocmit documentele și a persoanelor care răspund
pentru executarea, conținutul, legalitatea, oportunitatea, necesitatea și realitatea
operațiilor.
 Alte elemente menite sa asigure consemnarea completa a operatiei în documente
sunt elemente care difera de la o categorie de documente la alta si asigura detalierea
operatiilor consemnate având un rol completativ.
În vederea înregistrării în jurnale, fişe şi în celelalte documente contabile a
operaţiunilor economico-financiare consemnate în documentele justificative, potrivit
formelor de înregistrare în contabilitate utilizate de entităţi, se poate face contarea
documentelor justificative, indicându-se simbolurile conturilor sintetice şi analitice,
debitoare şi creditoare, în conformitate cu planul de conturi aplicabil.
Entităţile vor asigura un regim intern de numerotare a documentelor financiar-
contabile, astfel: - persoanele care răspund de organizarea şi conducerea contabilităţii vor
desemna, prin decizie internă scrisă, o persoană sau mai multe, după caz, care să aibă
atribuţii privind alocarea şi gestionarea numerelor aferente; - fiecare document va avea un
număr de ordine sau o serie, după caz, număr sau serie ce trebuie să fie secvenţial(ă),
stabilit(ă) de entitate. În alocarea numerelor se va ţine cont de structura organizatorică,
respectiv gestiuni, puncte de lucru, sucursale etc.; - entităţile vor emite proceduri proprii
de stabilire şi/sau alocare de numere ori serii, după caz, prin care se va menţiona, pentru
fiecare exerciţiu financiar, care este numărul sau seria de la care se emite primul
document.
Factura este document justificativ care stă la baza înregistrării în contabilitate a
operaţiunilor economice. Pentru operaţiunile economice pentru care, conform
prevederilor Codului fiscal, nu există obligaţia întocmirii facturii, înregistrarea în
contabilitate a acestora se efectuează pe baza contractelor încheiate între părţi şi a
documentelor financiar-contabile sau bancare care să ateste acele operaţiuni, cum sunt:
 aviz de însoţire a mărfii,
 chitanţă, dispoziţie de plată/încasare,
 extras de cont bancar, notă de contabilitate etc., după caz.
Toate operaţiunile privind factura (întocmire, utilizare, arhivare, corectare,
reconstituire) se efectuează conform prevederilor Codului fiscal şi ale Normelor
metodologice de aplicare a acestuia.

Ordinul MFP nr. 2634/2015 analizat astăzi aprobă modelele documentelor utilizate
în activitatea financiar-contabilă, ce intră în vigoare la data de 1 ianuarie 2016, dată când se
abrogă OMFP nr. 3512/2008 privind documentele financiar-contabile.
Desigur, fiecare entitate își poate adapta modelele documentelor în funcție de
activitatea desfășurată, iar circuitul și numărul de exemplare al documentelor financiar-
contabile se stabilesc prin proceduri proprii.
Ordinul detaliază și documentele financiar-contabile care se păstrează timp de 5
ani, cu începere de la data încheierii exercițiului financiar în cursul căruia au fost
întocmite.
După cum se cunoaște, toate operațiunile economico-financiare se consemnează în
momentul efectuării lor în documente justificative ce stau la baza înregistrărilor în
contabilitate.
 Documentele justificative provenite din tranzacții de achiziții de bunuri de la
persoane fizice ce au la bază ca document Borderoul de achiziție sau Carnetul de
comerciant, pot fi înregistrate în contabilitate numai dacă se face dovada intrării în gestiune
a bunurilor. Pentru prestările de servicii efectuate de persoanele fizice impuse pe bază
de normă de venit, este necesară existența de contracte sau convenții civile, precum și de
documentele prin care se face dovada plății cum sunt: chitanță, ordin de plată, dispoziție
de plată, dispoziție de încasare etc..
Contabilitatea se ține în limba română și în monedă națională, iar
contabilitatea operațiunilor efectuate în valută se ține atât în moneda națională, cât și în
valută.
Din punctul de vedere al numerotării documentelor, entitățile își asigură un regim
intern de numerotare, cu respectarea următoarelor reguli:
 se va desemna prin decizie internă scrisă o persoană sau mai multe, după caz,
care să aibă atribuții privind alocarea și gestionarea numerelor;
 fiecare document va avea un număr și o serie;
 se vor emite proceduri proprii de stabilire și alocare de numere sau serii prin
care se va menționa pentru fiecare exercițiu care esre numărul sau seria de la
care se emite primul document.
Factura este documentul justificativ care stă la baza înregistrării în contabilitate. Pentru
situațiile în care nu există obligația emiterii facturii, înregistrarea se face pe bază de
contracte sau alte documente, cum sunt avize, chitanțe, extras de cont etc.
Actul normativ precizează și termenele de păstrare a documentelor financiar-contabile,
după cum urmează:
 ștatele de salarii se păstează 50 de ani;
 registrele și celelalte documente financiar-contabile se păstrează 10 ani;
 se precizează un număr de 25 de documente pentru care termenul de păstrare este
de 5 ani, dintre care amintim: NIR – ul, bonul de consum, Fișa de magazie, Lista
de inventariere, Ordinul de deplasare, Angajamentul de plată etc.
Se păstrează ca registre de contabilitate obligatorii:
 Registrul jurnal;
 Registrul inventar;
 Cartea mare.
Ca și forme de înregistrare în contabilitate, se păstrează principalele forme, și anume:
 forma de înregistrare pe jurnale;
 forma de înregistrare maestru-șah;
 forma de înregistrare combinată mastru-șah cu jurnale.
Ordinul permite desigur și utilizarea sistemelor informatice pentru activitatea financiar-
contabilă și stabilește cerințele minime care sunt necesare pentru aceste programe, iar
entitatea trebuie să asigure arhivarea corespunzătoare a documentelor.
Studiu de caz
Înregistrare factură marfuri
Firma de exercițiu, Oscar SRL, achiziționează mărfuri, de la furnizor în baza facturii,
ce urmează a fi comercializate cu amanuntul, în cantitate de 50 buc. la un preț de 10 lei
(per bucată, fara t.v.a). Se va introduce factura de achiziție în programul de gestiune
contabilă WinMentor, astfel: Din modulul Mentor, secțiunea Date, se selectează butonul
Intrări apoi din lista aparută se alege opțiunea Facturi.
Se va deschide fereastra Intrări: Factură fiscală, prin intermediul căreia putem vizualiza
totalitatea facturilor de intrări înregistrate pentru luna de lucru. Vom accesa pictograma
Adaugă, pentru a înregistra factura primită de la furnizor.
În fereastra deschisă, în caseta Document, se vor introduce datele pe care le regasim pe factura
primită de la furnizor, după cum urmează: în partea stângă sus se va selecta frunizorul, daca
s-au mai efectuat relații economice anterioare, dacă nu se va înregistra, completându-se cu
atenție datele de indetificare ale acestuia, pe care le regasim în factura primită. Se va trece la
completarea, în partea centrală, a datelor de identificare ale facturii: serie, număr, data și
numărul avizului, dacă este cazul. Pentru a înregistra produsele achiziționate putem, din sub-
caseta Articole selectăm câmpul de sub capul de coloana Articol sau accesând butonul plus
"+" de culoare verde.

Din caseta nou deschisă, Atricole, se va selecta produsul achiziționat, dacă acesta a
fost înregistrat în nomenclatorul de produse, în caz contrar se va trece la înregistrarea acestuia
prin intermediul pictogramei Adaugă. Se va deschide fereastra Articole de stoc, în care se vor
înregistra date cu privire la produsul achiziționat: în secțiunea Denumire se va completa cu
numele produsului. În caseta Date generale se va selecta tipul articolului, în cazul prezentat
se va bifa opțiunea Stoc, precum și unitatea de măsură. În secțiunea Date de înregistrare
implicite, la numărul 4 se va selecta tipul contabil, în cazul de față "Marfă în magazin" –
întrucât unitatea va comercializa cu amănuntul produsele achiziționate. La numărul 5 se va
selecta gestiunea în care se va regăsi produsul, iar din secțiunea Taxe asociate se va alege cota
taxei pe valoare adăugată. Pentru finalizare se va selecta butonul Salvează prezent în partea
din dreapta-sus a ferestrei.

După finalizarea înregistrării noului articol, dacă a fost cazul, se vor introduce
numărul unității de măsură și prețul unitar – date regăsite pe factura primită de la furnizor. Nu
se va trece la etapa următoare fără a se verifica corectitudinea datelor introduse, fiind
obligatoriu ca acestea să coincidă întocmai cu cele existente în factura primită.

Întocmirea Notei de intrare recepție

 Imediat ce au fost înregistrate totate produsele achiziționate, se va intocmi nota de
intrare reepție (N.I.R). Se va selecta fereastra Recepție, în caseta Preț întregistrat se va trece
prețul de desfacere (la raft) al produsului, care va conține adaosul comercial practicat, în cazul
de fața cota acestuia este de 30%, precum și cota t.v.a-ului ( 10- preț achiziție X 30% X 19%
- cota t.v.a), rezultând un preț de desfacere de 15,47 lei per bucată. Valoarea N.I.R-ului fiind
de 773,50 lei.

Monografie contabilă privind achiziția de mărfuri ce urmează a fi comercializate en-detail

371.02 = 401 500 lei
442.08 = 401 96 lei
371.02 = 378.02 150 lei
371.02 = 442.08 123,50 lei

Înregistrare factură servicii

 În situația de față firma de exercițiu efectuează o achiziție de servicii cu prețul unitar
de 100 lei.
Pașii înregistrării unei facturi de servicii coincind cu cei urmați pentru înregistrarea
unei facturi de mărfuri, până la selectarea articolului. Așadar, se vor introduce datele
furnizorului, precum și datele de identificare ale facturii (serie, numărul acesteia, data la care
a fost emisă, precum și numărul avizului – daca este cazul), după care:Din caseta, Atricole,
se va selecta produsul achiziționat, dacă acesta a fost înregistrat în nomenclatorul de produse,
în caz contrar se va trece la înregistrarea acestuia
prin intermediul pictogramei Adaugă. Se va deschide fereastra Articole de stoc, în care se vor
înregistra date cu privire la produsul achiziționat: în secțiunea Denumire se va completa cu
numele produsului. În caseta Date generale se va selecta tipul articolului, în cazul prezentat
se va bifa opțiunea Serviciu, precum și unitatea de măsură. În secțiunea Date de înregistrare
implicite, la numărul 4 se va selecta Cont serviciu, în cazul de față contul 626 "Cheltuieli
poștale și taxe de telecomunicație". La numărul 5 se va selecta gestiunea în care se va regăsi
produsul, iar din secțiunea Taxe asociate se va alege cota taxei pe valoare adăugată. Pentru
finalizare se va selecta butonul Salvează prezent în partea din dreapta-sus a ferestrei. Se vor
introduce numărul unitații de măsură precum și prețul unitar pentru toate produsele, ce intră
în categoria servicii, de pe factură.
Monografie contabilă achiziție servicii

626 = 401 100 lei

442.08 = 401 19 lei
Înregistrare factură achiziție mărfuri en-gros
În situația de față firma de exercițiu efectuează o achiziție de marfă de la furnizor,
biblioraft în cuantum de 70 buc. cu prețul unitar de 8 lei.
Pașii înregistrării unei facturi de mărfuri en-gros coincind cu cei urmați pentru
înregistrarea unei facturi de mărfuri, până la selectarea articolului. Așadar, se vor introduce
datele furnizorului, precum și datele de identificare ale facturii (serie, numărul acesteia, data
la care a fost emisă, precum și numărul avizului – daca este cazul), după care:Din caseta,
Atricole, se va selecta produsul achiziționat, dacă acesta a fost înregistrat în nomenclatorul de
produse, în caz contrar se va trece la înregistrarea acestuia
prin intermediul pictogramei Adaugă. Se va deschide fereastra Articole de stoc, în care se vor
înregistra date cu privire la produsul achiziționat: în secțiunea Denumire se va completa cu
numele produsului. În caseta Date generale se va selecta tipul articolului, în cazul prezentat
se va bifa opțiunea Stoc, precum și unitatea de măsură. În secțiunea Date de înregistrare
implicite, la numărul 4 se va selecta tipul contabil, în cazul de față "Marfă în depozit" –
întrucât unitatea va stoca produsele achiziționate. La numărul 5 se va selecta gestiunea în care
se va regăsi produsul, iar din secțiunea Taxe asociate se va alege cota taxei pe valoare
adăugată. Pentru finalizare se va selecta butonul Salvează prezent în partea din dreapta-sus a
ferestrei. Se vor introduce cantitățile achiziționate precum și prețul unitar ale produselor. Nota
de intrare recepție se va realiza fără a mai adauga adaosul comercial practicat.
Monografie contabilă privind achiziția de mărfuri en-gros

371.01 = 401 560 lei

442.08 = 401 106,40 lei

Introducere aviz însoțire marfă

În situația de față firma de exercițiu efectuează o achiziție de marfă de la furnizor în

baza unui aviz de însoțire marfă, urmând ca ulterior livrării să primească factura. Pe aviz se
regăsesc produsele achiziționate, caiete în cuantum de 10 buc. cu prețul unitar de 10 lei.
Din modulul Mentor, secțiunea Intrări se va selecta opțiunea Aviz expediție
urmată de selectarea pictogramei Adaugă. Se va selecta furnizorul, se vor introduce datele de
identificare ale avizului (serie, număr, data emiterii), după care se vor introduce produsele
achiziționate în cantitățile corespunzătoare precum și prețul unitar al acestor. Se va întocmi
N.I.R în care va fi introdus adaosul comercial, întrucât marfa achiziționată urmează să fie
comercializată cu amănuntul.

Monografie contabilă achiziție prin intermediul avizului de însoțire a mărfii

371.02 = 408 100 lei

442.08 = 408 19 lei
371.02 = 378.02 30 lei
371.02 = 442.08 24,70 lei

Potrivit OMFP 1802/2014, trebuie sa se tina cont de veniturile si cheltuielile aferente

exercitiului financiar, indiferent de data incasarii veniturilor sau data platii cheltuielilor.
Astfel, se vor evidentia in conturile de venituri si creantele pentru care nu a fost
intocmita inca factura ,respectiv in conturile de cheltuieli sau bunuri, datoriile pentru care
nu s‐a primit inca factura (contul 408 “Furnizori ‐ facturi nesosite”). In toate cazurile,
inregistrarea in aceste conturi se efectueaza pe baza documentelor care atesta livrarea
bunurilor, respectiv prestarea serviciilor (de exemplu, avize de insotire a marfii, situatii
de lucrari etc.).

Veniturile si cheltuielile care rezulta direct si concomitent din aceeasi tranzactie sunt
recunoscute simultan in contabilitate, prin asocierea directa intre cheltuielile si veniturile
aferente, cu evidentierea distincta a acestor venituri si cheltuieli.