Contabilitate: T14/anul I 1. Se constituie capitalul SC APOLLO SA format din 4.000 actiuni emise, avand valoarea nominala de 10 lei.

Aportul adus de actionari consta din: 1 - 600 lei o licenta; 2 - 400 lei un program informatic; 3 - 30.000 lei cladiri; 4 - 7.000 lei materii prime. Diferenta de aport in minus de 2.000 lei s-a incasat cu o intarziere de 45 zile, pentru care se percepe o dobanda de 15% si cheltuieli de urmarire de 225 lei. Rezolvare: 456 = 1011 40.000 %= 456 38.000 205 600 208 400 212 30.000 301 7.000 5121 = % 2.300 456 2.000 766 300 635 = 5121 225 1011 = 1012 40.000 2. SC GAMA SA emite 10.000 obligatiuni cu o valoare nominala de 1 leu si o dobanda anuala de 40%. Dupa un an imprumutul se ramburseaza, iar dobanda se achita beneficiarilor. 1) Suma imprumuturilor de primit , din emisiuni de obligatiuni 461 Debitori diversi" =161"Imprumuturi din emisiuni de obligatiuni" 10.000 lei 2) Suma imprumuturilor primite 5121Conturi curente la banci lei" =461"Debitori diversi" 10.000 lei 3) Rascumparare obligatiuni, restituire imprumut 505"Obligatiuni emise si rascumparate" =5121Conturi curente la banci" 10.000 lei 4) Dobanda achitata beneficiarului 666"Cheltuieli privind dobanzile" =5121Conturi curente la banci lei" 4.000 lei 5) Valoarea obligatiunilor emise si rascumparate, anulate 161"Imprumuturi din emisiuni de obligatiuni" =505"Obligatiuni emise si rascumparate" 10.000 lei 3. SC VIITORUL vinde titluri imobilizate la un pret de vanzare de 4500 lei si plateste un commision de 90 lei. Titlurile au fost achizitionate cu 4000 lei.

% = 762 461 622

4500 4410 90

4. SC CODEX SA prezinta urmatoarele informatii cu privire la stocul de materii prime aferente exeritiului financiar 2004: 1 stoc initial in costuri istorice 560 lei; 2 cumparaturi in costuri de achizitie 2.800 lei, TVA 24%; 3 stoc final, in costuri istorice, constatate la inventarul de la finele exercitiului 1.050 lei. Contabilizarea materiilor prime dupa metoda inventarului intermitent D Sod initial Sold final 301 C 560 560 1050 1050 Sold faptic

final

- % = 401 3472 601 2800 4426 642 - anulare sold initial : 601 = 301 560 lei - prelaure solf final : 301 = 601 1050 lei

5. SC ORADINUM SA primeste conform facturii nr.2200, 5.000 m stofa de import a 1 USD/m, curs valutar 2,7 lei/USD taxe vamale 10%, accize 20%, TVA 24%, care se elibereaza in consum

6. SC CALIPSO SA societate de comert en-detail, are la inceputul lunii iunie, urmatoarea situatie in conturi: - 371 Sd 14.640 lei - 378 Sc 2.000 lei - 4428 Sc 2.640 lei In cursul lunii iunie s-au primit marfuri la costul de achizitie de 70.000 lei si au fost vandute marfuri la pretul complet cu amanuntul de 117.800 lei. Adaosul practicat este de 20%, iar TVA 124%. Rezolvare : Achizitia de marfuri : % = 401 13.640 371 10.000 378 1.000 4426 2.640 Achizitia de marfuri : 371 = % 108.500 401 70.000 378 77.500 4428 21.000 Vanzarea de marfuri : 5311 = % 117.800 707 95.000 4427 22.800 Descarcarea de gestiune : Si 371 = 14.640 Si 378 = 2.000 K 348= (Si 378 + Rc 378)/[(Si 371 + Rd 371)- (Si 4428+Rc4428)]=(2000+17.500)/[(14.640+108/500)(21.000+2.640)]= 19.500/99500 = 0,1959 Cota de adaos comercial aferenta iesirilor din stoc: Rc707xK= 95.000 x 0,1959 = 18.618 % = 371 117.800 76.382 607 18.618 378 22.800 4428 7. La SC CLASICORN SA AGA hotaraste acordarea unor premii din profitul realizat de societate in suma de 100.000.000 lei, impozit 5%, iar plata se face in numerar. 129 = 117 100.000.000 lei 117 = 424 100.000.000 lei 424 % = 100.000.000 lei 444 5.000.000 lei 5311 95.000.000 lei 8. Consiliul de administratie al SC BIHORUL SA a hotarat ca pentru stocul de incaltaminte femei, in valoare de 5.000 lei, furnizat de SC GUBAN SA Timisoara, sa se realizeze o majorare de adaos comercial de la 25% la 30%. Adaos comercial 25% pentru stocul de 5.000 lei. Valoare fara TVA 5000*100/119=4201.68 lei Valoarea adaosului comercial de 25% : 4201.68 4201.68/1.25 = 840.34 lei

Cresterea adaosului comercial la 30% : 3.361,34 * 30% = 1.008,4 lei 1.008,4 840,34= 168,06 lei 371 = 378 168,06 lei 9. O filiala SC OMEGA SA achizitioneaza 1000 de actiuni emise de catre o alta filiala din cadrul aceluiasi grup SC GAMA SA pentru care se cunosc: a. valoarea unitara a actiunilor cotate la bursa este de 3 lei ; b. decontarea actiunilor in cauza este imediata si se face din contul de disponibil in lei; c. comisionul datorat pentru intermediere este de 1% d. vanzarea la bursa a 800 de actiuni la un curs de 3.4 lei/actiune, cu incasare prin virament; e. comisioanele pentru serviciile bancare (incasari si plati) privind actiunile sunt de 7.5 lei; f. vanzarea la bursa a 200 de actiuni la un curs de 1leu/actiune, cu incasare in numerar. a. valoarea unitara a actiunilor cotate la bursa este de 3 lei ; 261 Actiuni detinute la entitatile afiliate = 2691 Varsaminte de efectuat privite 3000 actiunile detinute la entitatile afiliate b. decontarea actiunilor in cauza este imediata si se face din contul de disponibil in lei; 2691 Varsaminte de efectuat privite =5121 Conturi la banci in lei 3000 actiunile detinute la entitatile afiliate c. comisionul datorat pentru intermediere este de 1% 622 Cheltuieli privind comisioanele i onorariile =5121 Conturi la banci in lei 30 d. vanzarea la bursa a 800 de actiuni la un curs de 3.4 lei/actiune, cu incasare prin virament; vanzarea a 800 act x 3.4 lei=2720: 461=7611 2720 Scoatere din gestiune a actiunilor vandute: 800 act x 1 6641=261 800 Incasarea creantei : 5121=461 2720 e. comisioanele pentru serviciile bancare (incasari si plati) privind actiunile sunt de 7.5 lei; 627=5121 7.5 lei f. vanzarea la bursa a 200 de actiuni la un curs de 1leu/actiune, cu incasare in numerar. vanzarea a 200 act x 1 lei=200: 461=7611 200 Scoatere din gestiune a actiunilor vandute: 800 act x 1 6641=261 200 Incasarea creantei : 5311=461 200 10. SC MUSAT SRL rezerva suma de 3000 lei necesari cumpararii de valuta la licitatie. In urma licitatiei valutare se obtin 2000 dolari la cursul de 3,2 lei/$. Comisionul bancar pentru schimbul valutar este de 1%. 581 = 5121 6400 5124 = 581 6400 627 = 5121 64

11. Se inregistreaza o ajustare de 400 lei pentru deprecierea imobilizarilor corporale si o ajustare de 200 lei pentru deprecierea imobilizarilor necorporale. Cheltuieli corporale priv. ajustarea = Ajustari pentru pierderea Pt pierderea de valoare a de valoare a imobilizarilor corporale Imobilizarilor corporale Cheltuieli corporale priv. ajustarea = Ajustari pentru pierderea Pt pierderea de valoare a de valoare a imobilizarilor necorporale Imobilizarilor necorporale 400

200

12. O entitate economica produce si comercializeaza produse pentru care se acorda subventii pentru acoperirea diferentei dintre costul efectiv (mai mare) si pretul de vanzare (mai mic). Din documentatia depusa la organele competente rezulta o creanta in suma de 5000 lei. Ulterior subventia se incaseaza prin banca. - inregistrarea dreptului de a primi subventia - incasarea subventiei 445 = 345 5.000 lei 5121 = 445 5.000 lei

13. SC GAMA SA a livrat in luna septembrie un calculator in urmatoarele conditii contractuale: - pret de achizitie al calculatorului 6.000 lei - adaosul comercial 30% 1.800 lei Pret de vanzare 7.800 lei - TVA 19% 1.482 lei - cota de garantie 10% din pretul de vanzare 780 lei - perioada de garantie 1 an - cheltuieli totale efectuate in luna martie a anului urmator, pentru remedierea 760 lei defectiunilor constatate la calculator din care: 1 50 lei contravaloarea pieselor de schimb consumate; 2 50 lei contravaloarea transportului de piese de schimb efectuate de terti; 3 500 lei salariile personalului care a efectuat reparatiile; 4 99 lei CAS (20,8%); 5 13 lei fond de somaj (0,5%); 6 35 lei CASS (5,2%); 7 in intervalul aprilie-august nu s-au mai efectuat cheltuieli pentru remedierea calculatorului; 8 calculatia costului total al remedierilor efectuate la calculator este de 760 lei. 411= 707 7800 411= 4427 1482 607=371 6000 378= 371 1800 267=411 780 602= 401 50 624= 401 50 641= 421 500 645= 431 99 645 = 437 13

645 = 431 35 267=411 -760 658= 411 760 mai ramine 20 lei garantie pe sold 14. n cursul exerciiului N, societatea X a acionat n instan un concurent pentru utilizarea ilegal a unei licene. Tribunalul a decis c societatea concurent i va plti lui X despgubiri n valoare de 100.000 u.m. Concurentul a fcut recurs la o instan superioar. Pn la nchiderea exerciiului N, recursul nu a fost soluionat. S se verifice dac sunt ndeplinite condiiile de recunoatere a unui activ n bilanul societii X, n conformitate cu IAS 37 Provizioane, datorii contingente i active contingente. Rezolvare: Pe baza datelor disponibile se constat un activ probabil a crui existen nu va fi confirmat dect de (decizia instanei cu privire la recursul formulat de ctre concurent. Nu se poate recunoate un activ n bilan deoarece decizia tribunalului ar putea s fie modificat de instana superioar, dar exist un activ contingent. 15. Se pred n concesiune o cldire, operaiune referitor la care se vor efectua nregistrrile contabile pentru urmtoarele operaii economice: a) predarea cldirii n concesiune, cunoscnd valoarea contabil a acesteia de 200.000 lei; b) redevena anual curent este de 5.000 lei; c) primirea cldirii i a modernizrii efectuate de ctre chiria i amortizat integral, n valoare de 50.000 lei. - 205 = 167 200.000 lei D 8038: 200.000 lei - 4111 = 706 5.000 lei 5121 = 4111 5.000 lei - 212 = 2812 50.000 lei 16. Ca urmare a expirrii duratei de via, un autobuz este casat. Autobuzul a fost iniial adus ca aport la capitalul social, asociatul respectiv primind n schimb 20.000 de aciuni cu o valoare nominal de 10 lei/aciune, iar prima de aport nregistrat n momentul aportrii mijlocului de transport fiind de 2.000 lei. Din casare se recupereaz piese de schimb evaluate la 1.000 lei. aport: 214 = 452 2000 452 = 1012 2000 ptr casare : 281 = 214 vanzarea: 461= 758 17. La consignatia KAROLA SRL se primeste de la un deponent, un televizor color PHILIPS, evaluat la 300 lei, comisionul consignatiei 20%, cheltuieli proprii 50 lei.

Se vinde televizorul si se achita suma deponentilor. a). primirea televizorului n gestiune D 8033 Valori materiale primite sau pstrate n custodie 300 b). intrarea scriptic n gestiune a televizorului ca marf - comisionul consignaiei = 300 lei x 20% = 60 lei - T.V.A. neexigibil = ( 300 lei + 60 lei ) x 24% = 86,4 lei - pre de vnzare = 300 lei + 60 lei + 86,40 lei = 446,4 lei 371 Mrfuri = % 446,4 462 Creditori diveri 300 378 Diferene de pre la mrfuri 60 4428 T.V.A. neexigibil 86,4 c). vnzarea televizorului prin consignaie 5311 Casa n lei = % 446,4 707 Venituri din vnzarea mrfurilor 300 708 Venituri din activiti diverse 60 4427 T.V.A. colectat 86,4 d). descrcarea gestiunii de mrfurile vndute %= 371 Mrfuri 446,4 607 Cheltuieli privind mrfurile 300 378 Diferene de pre la mrfuri 60 4428 T.V.A. neexigibil 86,4 e). scoaterea din gestiune a televizorului C 8033 Valori materiale primite sau pstrate n custodie 300 f). achitarea deponentului prin caserie 462 Creditori diveri = 5311 Casa n lei 300 g). nregistrarea cheltuielilor proprii 611 Cheltuieli de ntreinere i = 5121 Conturi la bnci n lei 50 reparaii

II. Audit statutar i al misiunilor de audit i certificare 1. SUPRAVEGHEREA PUBLIC I ACORDURILE DE REGLEMENTARE NTRE STATELE MEMBRE Articolul 32 Principiile supravegherii publice (1) Statele membre organizeaz un sistem eficient de supraveghere public pentru auditorii legali i firmele de audit n baza principiilor enunate la alineatele (2)-(7). (2) Toi auditorii legali i toate firmele de audit fac obiectul supravegherii publice. (3) Sistemul de supraveghere public este gestionat de nepracticieni care au cunotine n domenii relevante pentru auditul legal. Cu toate acestea, statele membre pot permite unui grup mic de practicieni s fie implicai n gestionarea sistemului de supraveghere public. Persoanele implicate n gestionarea sistemului de supraveghere public sunt selectate printr-o procedur de numire independent i transparent. (4) Sistemul de supraveghere public are responsabilitatea final pentru supravegherea: (a) autorizrii i nregistrrii auditorilor legali i a firmelor de audit; (b) adoptrii standardelor referitoare la etica profesional, la sistemul de control intern al calitii din cadrul firmelor de audit i la audit i (c) formrii continue, asigurrii calitii i sistemelor de investigaie i disciplin. (5) Sistemul de supraveghere public are dreptul, dup caz, s ntreprind investigaii referitoare la auditorii legali i la firmele de audit i s adopte msurile necesare. (6) Sistemul de supraveghere public este transparent. Aceasta include publicarea programelor de activitate anuale i a rapoartelor de activitate. (7) Sistemul de supraveghere public trebuie s fie finanat n mod corespunztor. Finanarea sistemului de supraveghere public este sigur i fr nici un fel de influene nedorite din partea auditorilor legali sau a firmelor de audit. Articolul 33 Cooperarea dintre sistemele de supraveghere public la nivelul Comunitii Statele membre se asigur c acordurile de reglementare pentru sistemele de supraveghere public permit cooperarea eficient la nivelul Comunitii n ceea ce privete activitile de supraveghere ale statelor membre. n acest scop, fiecare stat membru desemneaz o entitate care s fie responsabil n mod specific pentru asigurarea cooperrii. Articolul 34 Recunoaterea reciproc a acordurilor de reglementare ntre statele membre (1) Acordurile de reglementare ntre statele membre respect, n ceea ce privete reglementarea i supravegherea public, principiul competenei statului membru de origine n care este autorizat auditorul legal sau firma de audit i n care i are sediul social entitatea auditat. (2) n cazul auditului legal al unor conturi consolidate, statul membru care solicit auditul legal al conturilor consolidate nu poate s impun auditorului legal sau firmei de audit care efectueaz auditul legal al unei filiale stabilite ntr-un alt stat membru, cerine suplimentare cu privire la nregistrarea, verificarea pentru asigurarea calitii, standardele de audit, etic i independen. (3) n cazul unei societi comerciale ale crei valori mobiliare sunt tranzacionate pe o pia reglementat dintr-un stat membru, altul dect cel n care i are sediul social societatea n cauz, statul

membru n care sunt tranzacionate valorile mobiliare nu poate impune auditorului legal sau firmei de audit care efectueaz auditul conturilor anuale sau al conturilor consolidate ale societii, nici un fel de cerine suplimentare cu privire la nregistrarea, verificarea pentru asigurarea calitii, standardele de audit, etic i independen. Articolul 35 Desemnarea autoritilor competente (1) Statele membre desemneaz una sau mai multe autoriti competente pentru ndeplinirea atribuiilor prevzute de prezenta directiv. Statele membre informeaz Comisia n legtur cu desemnarea acestora. (2) Autoritile competente sunt astfel organizate nct s se evite conflictele de interese. Articolul 36 Secretul profesional i cooperarea ntre statele membre n domeniul reglementrii (1) Autoritile competente ale statelor membre responsabile pentru autorizarea, nregistrarea, asigurarea calitii, inspecie i disciplin coopereaz ori de cte ori este necesar n scopul ndeplinirii responsabilitilor care le revin n temeiul prezentei directive. Autoritile competente dintr-un stat membru, responsabile pentru autorizarea, nregistrarea, asigurarea calitii, inspecie i disciplin acord asisten autoritilor competente din alte state membre. n special, autoritile competente fac schimb de informaii i coopereaz n investigaiile referitoare la efectuarea auditurilor legale. (2) Obligaia secretului profesional se aplic tuturor persoanelor care sunt angajate sau au fost angajate de autoritile competente. Informaiile care fac obiectul secretului profesional nu pot fi dezvluite nici unei alte persoane sau autoriti, cu excepia cazului n care acest lucru este prevzut de actele cu putere de lege i normele administrative ale unui stat membru. (3) Alineatul (2) nu mpiedic autoritile competente s fac schimb de informaii confideniale. Informaiile schimbate astfel fac obiectul secretului profesional, care oblig persoanele angajate sau angajate anterior de autoritile competente. (4) Autoritile competente furnizeaz, la cerere i fr o ntrziere nejustificat, orice informaii solicitate n sensul dispoziiilor alineatului (1). Dup caz, autoritile competente care primesc orice astfel de cerere iau, fr nici o ntrziere nejustificat, msurile necesare pentru a strnge informaiile solicitate. Informaiile astfel furnizate fac obiectul secretului profesional care oblig persoanele angajate sau angajate anterior de autoritile competente care primesc informaiile. n cazul n care autoritatea competent creia i-a fost adresat cererea nu poate furniza informaiile cerute fr ntrziere, aceasta notific autoritii competente care a adresat cererea motivele ntrzierii. Autoritile competente pot refuza s dea curs unei solicitri de informaii atunci cnd: (a) furnizarea de informaii poate aduce atingere suveranitii, securitii sau ordinii publice a statului membru creia i-a fost adresat cererea sau ncalc normele privind securitatea naional sau (b) au fost deja iniiate proceduri judiciare cu privire la aceleai aciuni i mpotriva acelorai auditori legali sau firme de audit naintea autoritilor statului membru cruia i-a fost adresat cererea sau (c) a fost adoptat deja o hotrre definitiv cu privire la aceleai aciuni i mpotriva acelorai auditori legali sau firme de audit de ctre autoritile competente ale statului membru cruia i-a fost adresat cererea. Fr a aduce atingere obligaiilor care le revin n cadrul procedurilor judiciare, autoritile competente care primesc informaii n temeiul alineatului (1) le pot folosi doar pentru exercitarea funciunilor n sensul prezentei directive i n cadrul procedurilor administrative sau judiciare legate n mod specific de exercitarea funciilor respective. (5) Atunci cnd o autoritate competent constat c se comit sau au fost comise acte contrare dispoziiilor prezentei directive pe teritoriul unui alt stat membru, aceasta notific, ct mai specific

posibil, autoritatea competent a celuilalt stat membru cu privire la aceast constatare. Autoritatea competent a celuilalt stat membru ia msurile corespunztoare. Aceasta informeaz autoritatea competent notificatoare cu privire la rezultat i, n msura n care este posibil, cu privire la evoluiile interimare semnificative. (6) Autoritatea competent a unui stat membru poate solicita, de asemenea, efectuarea unei investigaii de ctre autoritatea competent a unui alt stat membru pe teritoriul acestuia din urm. Ea mai poate solicita ca unora dintre angajaii si s li se permit s nsoeasc personalul autoritii competente a celuilalt stat membru pe durata investigaiei. Investigaia face integral obiectul unui control general din partea statului membru pe al crui teritoriu este efectuat. Autoritile competente pot refuza s dea curs unei cereri de efectuare a unei investigaii, astfel cum se prevede la primul paragraf, sau unei cereri ca personalul su s fie nsoit de personalul autoritii competente dintr-un alt stat membru, astfel cum se prevede la al doilea paragraf, atunci cnd: (a) o astfel de investigaie poate aduce atingere suveranitii, securitii sau ordinii publice a statului membru cruia i-a fost adresat cererea sau (b) au fost deja iniiate procedurile judiciare cu privire la aceleai aciuni i mpotriva acelorai persoane naintea autoritilor statului membru creia i-a fost adresat cererea sau (c) a fost deja adoptat o hotrre final mpotriva unor persoane pentru aceleai aciuni de ctre autoritile competente ale statului membru cruia i-a fost adresat cererea.

2. Limite inerente unui audit Orice audit este expus unui risc inevitabil legat de faptul c unele denaturri semnificative ale rapoartelor financiare nu vor fi descoperite, chiar dac auditul este planificat n mod corespunztor i exercitat n conformitate cu cerinele SNA. Riscul nedescoperirii denaturrii semnificative aprut ca rezultat al fraudei este mai mare dect riscul nedescoperirii denaturrii semnificative aprut ca rezultat al erorii, deoarece frauda include, de regul, aciuni menite s-i ascund existena, cum ar fi nelegerea secret, falsificarea, nenregistrarea intenionat a tranzaciilor sau prezentarea n mod intenionat auditorului a informaiei neautentice. n cazul n care auditorul nu obine dovezi contrarii, el are dreptul s accepte informaia prezentat ca fiind veridic, iar nregistrrile contabile i documentele ca fiind autentice. Totui, n conformitate cu SNA 200 "Obiectivul i principiile generale ale unui audit a rapoartelor financiare", auditorul trebuie s planifice i s efectueze auditul cu o atitudine de scepticism profesional, recunoscnd faptul c pot fi descoperite condiii sau evenimente care s indice asupra posibilitii existenei fraudei sau erorii. Dei existena sistemelor contabil i de control intern eficiente reduce probabilitatea denaturrii rapoartelor financiare, cauzat de fraud i eroare, ntotdeauna exist riscul de neprevenire sau nedescoperire a acestei denaturri de ctre sistemul de control intern. Mai mult ca att, orice sistem contabil i de control intern poate fi ineficient contra fraudei comise n urma nelegerii secrete dintre angajai sau a fraudei comise de ctre conducere. Conductorii anumitor niveluri pot presa (ignora) controlul, care ar preveni svrirea fraudei de ali angajai, de exemplu, prin indicaiile subordonailor referitoare la manipularea nregistrrilor contabile, falsificarea documentelor contabile, precum i prin tinuirea informaiei privind operaiunile economice.

Responsabilitatea auditorului 1. Auditorul nu este responsabil i nu poate fi considerat responsabil de prevenirea fraudei i erorii. Totodat, efectuarea unui audit anual poate servi drept mijloc, ce reduce posibilitatea apariiei fraudei i erorii. Evaluarea riscului 2. La planificarea auditului, auditorul trebuie s evalueze riscul legat de faptul c frauda i eroarea pot conduce la denaturri semnificative n rapoartele financiare i el urmeaz s solicite conducerii informaii despre orice fraud sau eroare considerabil care a fost descoperit. 3. Pe lng neajunsuri de ordin structural ale sistemelor contabil i de control intern i nerespectarea cerinelor n vigoare ale controlului intern, exist condiii sau evenimente care mresc riscul legat de fraud i eroare. Acestea cuprind: Aspecte referitoare la onestitatea sau competena conducerii. Circumstane neordinare interne sau externe ce influeneaz asupra activitii agentului economic. Tranzacii neordinare. Probleme privind obinerea dovezilor de audit suficiente i adecvate. Exemple de condiii sau evenimente enumerate mai sus snt prezentate n Anexa la prezentul standard. Descoperirea 4. Auditorul, bazndu-se pe evaluarea riscului, trebuie s elaboreze proceduri de audit care permit obinerea unei asigurri rezonabile c denaturrile, cauzate de fraud i eroare, semnificative pentru rapoartele financiare n ansamblu, snt descoperite. 5. Prin urmare, auditorul caut dovezi de audit suficiente i adecvate precum c frauda i eroarea care pot fi semnificative pentru rapoartele financiare nu au avut loc sau, dac au avut loc, rezultatele fraudei snt reflectate n mod corespunztor n rapoartele financiare, iar eroarea este corectat. Probabilitatea descoperirii erorilor este, de obicei, mai mare dect probabilitatea constatrii fraudei, deoarece frauda este, de regul, nsoit de aciuni menite special s-i ascund existena. 6. Datorit limitelor inerente unui audit (vezi paragrafele 13-15 ale prezentului standard) exist un risc inevitabil de nedescoperire a denaturrilor semnificative n rapoartele financiare aprute ca rezultat al fraudei i, ntr-o msur mai mic, al erorii. Descoperirea ulterioar a denaturrii semnificative n rapoartele financiare, aprut ca rezultat al fraudei sau erorii ce a avut loc n perioada auditat, nu indic, de sine stttor, c auditorul s-a abtut de la principiile de baz i nu a aplicat procedurile de audit necesare. Respectarea de auditor a acestor principii i aplicarea procedurilor necesare snt determinate de corespunderea procedurilor de audit aplicate cu circumstanele respective i de corespunderea raportului auditorului cu cerinele necesare, bazat pe rezultatele acestor proceduri.

3. Luarea n considerare a riscurilor la obinerea dovezilor

a.. La obinerea dovezilor auditorul trebuie s utilizeze aprecierea profesional pentru a evalua riscul de audit i a elabora proceduri de audit n scopul asigurrii reducerii acestui risc pn la un nivel sczut acceptabil. b. Riscul de audit - riscul exprimrii de auditor a opiniei de audit necorespunztoare atunci cnd rapoartele financiare conin denaturri semnificative. Riscul de audit include: riscul inerent predispoziia soldului unui cont ctre denaturarea semnificativ n condiiile absenei politicii i procedurilor respective de control intern; riscul legat de control riscul, c denaturare semnificativ s nu fie prevenit sau descoperit i corectat la timp de sistemele contabil i de control intern; riscul de nedescoperire riscul, c denaturrile semnificative nu vor fi detectate de procedurile de audit ce in de esen. Aceste trei componente ale riscului de audit se iau n considerare la planificarea elaborrii procedurilor de audit cu scopul reducerii riscului de audit pn la un nivel sczut acceptabil. c. Riscul legat de eantionaj i riscul nelegat de eantionaj pot influena componentele riscului de audit. Spre exemplu, la executarea testrii controlului intern auditorul poate s nu descopere erori n eantion i s conchid, c riscul legat de control este sczut, n timp ce n realitate rata erorii n colectivitatea general este inacceptabil de nalt (riscul legat de eantionaj). De asemenea, n eantion pot exista erori pe care auditorul poate s nu le recunoasc (riscul nelegat de eantionaj). n ceea ce privete procedurile ce in de esen, auditorul poate utiliza diferite metode ndreptate spre reducerea riscului de nedescoperire pn la un nivel acceptabil. n dependen de caracterul lor, aceste metode vor fi supuse riscului legat de eantionaj i/sau riscului nelegat de eantionaj. Spre exemplu, auditorul poate alege o procedur analitic neadecvat (riscul nelegat de eantionaj) sau poate descoperi numai denaturri nensemnate la testarea detaliat, n timp ce n realitate denaturarea n colectivitatea general este mai mare dect mrimea admisibil (riscul legat de eantionaj). Att pentru testarea controlului intern, ct i pentru procedurile ce in de esen riscul legat de eantionaj poate fi redus prin majorarea volumului eantionului, n timp ce riscul nelegat de eantionaj poate fi redus prin planificarea, supravegherea i controlul respectiv a lucrrilor de audit n cadrul angajamentului.

Proceduri de obinere a dovezilor Procedurile de obinere a dovezilor de audit snt examinarea, observarea, solicitarea i confirmarea, recalcularea i procedurile analitice. Selectarea procedurilor corespunztoare este o chestiune a aprecierii profesionale n circumstane concrete. Aplicarea acestor proceduri, frecvent, implic selectarea elementelor dintr-o colectivitate general pentru testare.

Selectarea elementelor pentru testare n scopul colectrii dovezilor de audit La elaborarea procedurilor de audit auditorul trebuie s determine metode adecvate de selectare a elementelor pentru testare. Auditorul poate utiliza urmtoarele metode: (a) verificarea deplin a elementelor (examinarea de 100 %); (b) selectarea anumitor elemente; (c) eantionajul de audit. Decizia cu privire la aplicarea unei sau altei abordri va depinde de circumstane, iar pentru anumite circumstane poate fi adecvat aplicarea unei sau mai multor metode enumerate mai sus. Dei, decizia referitoare la aplicarea unei sau combinrii ctorva metode se ia n baza riscului de audit i eficienei auditului, este necesar ca auditorul s se conving c metodele utilizate snt eficace n oferirea dovezilor de audit suficiente i adecvate pentru atingerea obiectivelor testrii. Verificarea deplin a elementelor Auditorul poate decide c va fi cel mai adecvat de a examina ntreaga colectivitate general a elementelor care constituie soldul contului sau grupul de tranzacii (sau un strat ce se cuprinde n aceast colectivitate general). Verificarea deplin este mai puin probabil n cazul testrii controlului intern; ns mai des se aplic la procedurile ce in de esen. Spre exemplu, verificarea deplin poate fi potrivit n cazurile, cnd: colectivitatea general const dintr-un numr mic de elemente cu valoare mare; riscul inerent i riscul legat de control snt ridicate, iar alte procedee nu ofer dovezi de audit suficiente i adecvate; sau caracterul repetitiv al calculrii sau alt proces efectuat prin intermediul sistemului informaional computerizat fac verificarea deplin eficient din punct de vedere al cheltuielilor. Selectarea anumitor elemente Auditorul poate decide s selecteze anumite elemente dintr-o colectivitate general bazndu-se pe astfel de factori cum snt cunoaterea business-ului clientului, evaluarea preliminar a riscului inerent i riscului legat de control, precum i caracteristicile colectivitii generale testate. Selectarea anumitor elemente n baza aprecierii se supune riscului nelegat de eantionaj. Anumite elemente selectate pot include: Elemente cu valoare mare sau cu indicii deosebii. Auditorul poate decide s selecteze anumite elemente din colectivitatea general din cauza valorii mari a acestora sau altor indici, spre exemplu, elemente cu caracter suspect, neordinare, ce snt supuse riscului sau elemente asupra crora n perioadele precedente au fost comise erori. Toate elementele a cror valoare depete o suma anumit. Auditorul poate decide s examineze elementele valoarea crora depete o anumit sum n scopul verificrii prii mai mari din suma total a soldului contului sau a grupului de tranzacii.

 Elemente ce permit obinerea informaiei. Auditorul poate examina elementele n scopul obinerii informaiei referitoare la aa aspecte cum snt business-ul clientului, caracterul tranzaciilor, sistemele contabil i de control intern. Elemente pentru testarea procedurilor. Auditorul, n baza aprecierii proprii, poate selecta i examina anumite elemente n scopul determinrii dac se efectueaz o procedur sau alta. Dei, examinarea selectiv a anumitor elemente ale soldului contului sau grupului de tranzacii va fi deseori un mijloc eficient de colectare a dovezilor de audit, aceasta nu constituie eantionaj de audit. Rezultatele procedurilor aplicate la elementele selectate n aa mod nu pot fi extrapolate asupra ntregii colectiviti generale. Auditorul urmeaz s examineze necesitatea obinerii dovezilor adecvate referitoare la restul colectivitii generale n acele cazuri, cnd acest rest este semnificativ. Eantionajul de audit Auditorul poate decide s aplice eantionajul de audit la soldul contului sau la grupul de tranzacii. Eantionajul de audit poate fi aplicat utiliznd metoda nestatistic sau metoda statistic. Eantionajul de audit este prezentat detaliat n paragrafele 32 57 ale prezentului standard.

4. Intocmirea unui plan general de audit La intocmirea unui plan general pentru auditul situatiilor financiare ale unei banci, auditorul trebuie sa acorde o atentie deosebita urmatoarelor aspecte: Complexitatea tranzactiilor derulate de banca si documentatia aferenta acestora; Masura in care orice activitati de baza sunt furnizate de firme prestatoare de servicii; Datoriile contingente si elementele extrabilantiere; Considerente legate de reglementare; Dimensiunea sistemelor IT si a altor sisteme folosite de banca; Evaluarile preconizate ale riscului inerent si riscului de control; Activitatea auditului intern; Evaluarea riscului de audit; Evaluarea pragului de semnificatie; Declaratiile conducerii; Implicarea altor auditori; Dispersia geografica a operatiunilor bancii si coordonarea activitatilor intre diferite echipe de audit; Existenta unor tranzactii cu partile afiliate; si Considerente legate de continuitatea activitatii.

Aceste probleme sunt tratate in paragrafele care urmeaza.

Complexitatea tranzactiilor derulate Bancile au in mod obisnuit o mare diversitate de activitati, ceea ce inseamna ca pentru auditor este uneori dificil sa inteleaga pe deplin implicatiilor unor anumite tranzactii. Tranzactiile pot fi atat de complexe incat conducerea insasi esueaza in analizarea corecta a riscurilor generate de noi produse si servicii. Dispersia geografica mare a activitatilor unei banci poate conduce, de asemenea, la dificultati. Bancile intreprind tranzactii care au caracteristici fundamentale complexe si importante ce pot sa nu rezulte din documentatia folosita la procesarea tranzactiilor si la inregistrarea acestora in evidentele contabile ale bancii. Aceasta situatie poate duce la riscul ca nu toate aspectele unei tranzactii sa fie inregistrare sau contabilizate in totalitate sau in mod corect, atragand dupa sine alte riscuri, cum ar fi: Riscul de pierdere datorata incapacitatii de a intreprinde actiuni corective oportune; Riscul de a esua in crearea, la momentul oportun, a unor provizioane adecvate pentru pierderi; si Prezentarea necorespunzatoare sau incorecta a informatiilor in situatiile financiare si in alte rapoarte.

Auditorul obtine o intelegere a activitatilor bancii si a tranzactiilor pe care aceasta le deruleaza, suficient pentru a putea sa identifice si sa inteleaga evenimentele, tranzactiile si practicile care, in opinia auditorului, pot avea un efect semnificativ asupra situatiilor financiare sau asupra examinarii sau a raportului de audit. Multe dintre valorile care urmeaza a fi inregistrate sau dintre prezentarile facute in situatiile financiare presupun exercitarea de catre conducere a rationamentului profesional, de exemplu, in cazul provizioanelor pentru pierderi aferente creditelor si al provizioanelor asociate instrumentelor financiare cum ar fi provizionul pentru riscul de lichiditate, provizionul pentru riscul de modelare si rezerva pentru riscul operational. Cu cat rationamentul solicitat este mai mare, cat atat este mai mare si riscul inerent, dar si rationamentul profesional solicitat auditorului. In mod similar, pot sa existe alte elemente semnificative in situatiile financiare care sa presupuna estimari contabile. Auditorul ia in considerare recomandarile furnizate in ISA 540, Auditul estimarilor contabile. Masura in care orice activitati de baza sunt furnizate de firme prestatoare de servicii In principiu, considerentele avute in vedere atunci cand o banca utilizeaza firme prestatoare de servicii nu difera de considerentele avute in vedere atunci cand orice alta entitate foloseste asemenea firme. Totusi, bancile utilizeaza uneori firme prestatoare de servicii care sa desfasoare parti din activitatile lor de baza, cum ar fi managementul creditelor si al disponibilitatilor. Cand banca utilizeaza firme prestatoare de servicii pentru astfel de activitati, auditorul poate sa considere dificila obtinerea probelor de audit adecvate si suficiente in lipsa unei cooperari cu firma prestatoare de servicii. ISA 402 'Considerente de audit referitoare la societatile ca apeleaza la organizatii furnizoare de servicii' furnizeaza recomandari suplimentare cu privire la considerentele de audit si la tipurile de rapoarte pe care auditorii firmelor prestatoare de servicii le furnizeaza clientilor. Datorii contingente si elemente extrabilantiere In mod obisnuit, bancile se mai angajeaza in tranzactii care: Au un venit din comisioane sau profituri mici, ca procent din activul sau datoria de baza;

Pot sa nu fie prezentate in situatiile financiare sau chiar in notele la situatiile financiare, conform cerintelor din normele de reglementare locale; Sunt inregistrate numai in conturile neoficiale ; sau Presupun titlurizarea si vanzarea activelor astfel incat acestea nu mai apar in situatiile financiare ale bancii.

Exemple de astfel de tranzactii sunt serviciile de custodie, garantiile scrisorile de sprijin si acreditivele, swap-urile de rata dobanzii si swap-urile valutare si angajamentele si optiunile de cumparare si vanzare de valuta. Auditorul analizeaza sursele de venituri ale bancii si obtine probe de audit suficiente si adecvate cu privire la urmatoarele: (a) Acuratetea si exhaustivitatea evidentelor contabile asociate unor astfel de tranzactii; (b) Existenta controalelor adecvate care sa limiteze riscurile bancare generate de astfel de tranzactii; Gradul de adecvare a oricaror prezentari de informatii in situatiile financiare, care pot fi solicitate.

(c) Gradul de adecvare a oricaror provizioane pentru pierderi care pot fi solicitate; si (d)

Considerente legate de reglementare Declaratia privind Practicile Internationale de Audit 1004 furnizeaza informatii si recomandari cu privire la relatiile dintre auditorii bancari si organele de supraveghere bancara. Comitetul de la Basel a emis recomandari de supraveghere referitoare la practici bancare solide pentru gestionarea riscurilor, sistemele de control intern, contabilizarea si prezentarea imprumuturilor, alte prezentari de informatii si pentru alte domenii ale activitatilor bancare. In plus, Comitetul de la Basel a emis recomandari cu privire la evaluarea adecvarii capitalului si la alte subiecte importante referitoare la supraveghere. Aceste recomandari sunt disponibile auditorului si publicului general pe pagina de Internet a Bancii Reglementelor Internationale (BIS). In conformitate cu ISA 310, auditorul ia in considerare daca asertiunile din situatiile financiare sunt consecvente cu cunostintele auditorului referitoare la clientul sau. In multe cadre de reglementare, nivelurile si categoriile de activitati pe care o banca are voie sa le deruleze depind de nivelul activelor si datoriilor sale si de tipurile de riscuri identificate aferente acestor active si datorii (un cadru general cu privire la capitalul ponderat in functie de risc). In astfel de circumstante, exista presiuni mai mari asupra conducerii de a se angaja in raportari financiare frauduloase prin incadrarea gresita a activelor si datoriilor in categorii sau prin descrierea loc ca fiind mai putin riscante decat sunt in realitate, in special atunci cand banca opereaza la nivelele de capital minime cerute sau foarte aproape de acestea. Exista multe proceduri pe care atat auditorii, cat si supraveghetorii bancari le desfasoara, incluzand: Derularea procedurilor analitice; Obtinerea de probe cu privire la functionarea sistemului de control intern; si Revizuirea calitatii activelor bancii si evaluarea riscurilor bancare.

Auditorul gaseste, prin urmare, benefica interactiunea cu supraveghetorii si accesul la comunicarile pe care supraveghetorii le-au adresat conducerii bancii cu privire la rezultatele

muncii lor. Evaluarea realizata de supraveghetori in domenii importante cum ar fi adecvarea practicilor de gestionare a riscului si a provizioanelor pentru pierderi aferente imprumuturilor, precum si indicatorii prudentiali folositi de supraveghetori pot fi de ajutor auditorului la derularea procedurilor analitice si la concentrarea atentiei pe domeniile specifice de intere pentru supraveghere.

5. b) 212.082 lei 6. Raportarea unei misiuni de compilare ntr-o misiune de compilare nu se exprima nici o asigurare n raport, cu toate ca utilizatorii beneficiaza de servicii contabile. Profesionistul contabil utilizeaza cunostintele sale contabile si nu pe cele de auditor, n scopul strngerii, clasarii si sintetizarii situatiilor financiare. Procedurile aplicate n astfel de misiuni nu au drept scop sa permita furnizarea unei asigurari asupra situatiilor financiare respective; utilizatorii acestor informatii sunt ncrezatori totusi ca beneficiaza de interventia unui profesionist care aduce cunostintele si competentele sale la elaborarea acestor situatii financiare. Raportul asupra misiunii de compilare trebuie sa contina elementele urmatoare: -titlul; -destinatarul; - o mentiune confirmnd ca misiunea s-a derulat conform cu Standardele Internationale de Audit aplicabil misiunilor de compilare sau normelor si practicilor nationale; - indicarea faptului, daca este cazul, ca auditorul nu este independent de ntreprindere; - identificarea informatiilor financiare cu precizarea ca ele rezulta din detalii furnizate de conducerea ntreprinderii; - o mentiune indicnd responsabilitatea conducerii ntreprinderii pentru informatiile financiare compilate de catre auditor; - o mentiune ca misiunea de compilare nu reprezinta nici un audit, nici un examen limitat si, n consecinta, nici o asigurare nu este furnizata; - un paragraf, daca este cazul, pentru atragerea atentiei asupra diferentelor semnificative mentionate n anexe fata de referentialul contabil utilizat; - data raportului; - adresa si semnatura auditorului (contabilului) pe fiecare pagina a informatiilor financiare compilate sau pe prima pagina a situatiilor financiare compilate, se face una din mentiunile: neauditate sau compilate fara audit, nici examen limitat. 7. Fapte descoperite pn la data raportului de audit Auditorul trebuie s pun n lucru proceduri care urmresc strngerea de elemente probante suficiente i adecvate care s justifice faptul c au fost identificate toate evenimentele care pot necesita ajustri ale situaiilor financiare sau informaii suplimentare n anexe, pn la data raportului su. Procedurile menite s identifice evenimentele care pot face obiectul unei ajustri a situaiilor financiare sau unei informaii n anexe, vor fi puse n lucru la o dat ct mai apropiat de data raportului de audit i vor cuprinde aciunile urmtoare:

- examinarea facturilor de cumprri, de vnzri, a avizelor de expediie sau a notelor de intrare-recepie ale perioadei posterioare nchiderii exerciiului, pentru a verifica dac operaiile respective nu sunt aferente exerciiului nchis (controlul principiului independenei exerciiului); - examinarea ncasrilor posterioare nchiderii pentru a verifica reactivarea creanelor; cercetarea facturilor de vnzare posterioare nchiderii pentru a se ncredina c stocurile nu sunt evaluate la o sum superioar valorii lor de realizare sau invers; - analiza procedurilor stabilite de conducerea intreprinderii pentru a se asigura c evenimentele posterioare nchiderii au fost bine identificate; - consultarea proceselor verbale ale adunrii generale a acionarilor, ale consiliului de administraie, ale comitetului de audit, ale comitetului de direcie, care au avut loc dup data nchiderii exerciiului; - analiza altor informaii financiare luate, previziuni de trezorerie i alte rapoarte ale conducerii intreprinderii; - cereri, sau cereri suplimentare de informaii de la oficiul juridic sau de la avocaii intreprinderii n legtur cu procesele pe rol; - corespondena nregistrat la conducerea intreprinderii n legtur cu subiecte, cum ar fi: 1. situaia actual a unor elemente contabilizate pe baza unor date preliminare sau neconcludente; 2. noi angajamente, mprumuturi, garanii acordate sau primite; 3. vnzri de active realizate sau avute n vedere; 4. noi aciuni sau obligaiuni emise sau prevzute a fi emise, proiecte de fuziune, sau alte ci de restructurri; 5. active care fac obiectul unor pretenii de proprietate, distruse din diferite cauze (incendii, inundaii etc.); 6. evoluia unor riscuri; 7. alte evenimente care ar pune n discuii continuitatea exploatrii. Dac, prin aplicarea procedurilor de mai sus, auditorul descoper c evenimentele posterioare au o inciden semnificativ asupra situaiilor financiare, el trebuie s determine dac acestea au fost corect avute n vedere i au fcut obiectul unei informaii corespunztoare n notele anexe la situaiile financiare. Cnd un subgrup, filial sau sucursal face obiectul unui audit din partea altui auditor, auditorul va examina procedurile acestui alt auditor referitoare la evenimentele posterioare, precum i necesitatea de a-l informa de data prevzut pentru semnarea propriului su raport de audit. 8. Prezenta i 10 lucrri de efectuat cnd examina i conturile de vnzri i de clien i 1. Dac toate sumele datorate ntreprinderii au fost ncasate. 2. Dac toate sumele ncasate au fost contabilizate. 3. Dac toate sumele pltite au fost contabilizate. 4. Dac toate descrcrile clienilor corespund unor ncasri efective 5. Dac efectele remise spre ncasare au fost corect evaluate. 6. Dac ncasrile sunt contabilizate la suma real. 7. Dac ncasrile i plile sunt nregistrate n perioada n care au avut loc. 8. Dac ncasrile i plile sunt imputate corect n conturi. 9. Dac operaiile de ncasri i pli sunt justificate i autorizate. 10. Dac jurnalele (registrele) sunt corect totalizate i centralizate

9. Ce este i ce semnifica ie are importan a relativ? Un factor important care permite auditorilor s aprecieze amploareariscurilor amintite l constituie importana relativcare se definete nraport cu valoarea sau cu natura unei iregulariti sau inexactiti figurnd ninformaia financiar (inclusiv o omisiune), care, singur sau adugat altora,innd seama de circumstanele speei, ar avea probabil drept consecin influenarea raionamentului sau deciziei unei persoane rezonabile care se sprijin pe aceast informaiei. Iregularitile sunt acele aciuni sau omisiuni care ncalc: 1) legea sau alte reglementri privind societile comerciale; 2) principiile i procedurile contabile; 3) dispoziiile statutare; 4) hotrri ale Adunrii Generale; 5) deciziile Consiliului de Administraie. Inexactitile sunt prelucrrile i interpretrile contabile sau juridice aleunui fapt, n neconcordan cu realitatea, cum ar fi: 1) erori de calcul; 2) erori de nregistrare; 3) inexactiti de prezentare a conturilor anuale (cifre inexacte). Auditorul are obligaia s aduc la cunotina administratorului acesteerori dac au o importan relativ suficient i, bineneles, dac se refer laobiectul misiunii sale sau sunt legate de Legea societilor comerciale nr.31/1990, ca i cele legate de obligaiile contabile.Aprecierea importanei relative de ctre auditor se face innd cont dedomeniile semnificative specifice unitii patrimoniale auditate: 1)Sistemele semnificative, n cadrul crora este necesar s se asigure criscul legat de audit intern este ct mai mic cu putin; 2)Conturile cu semnificaie valoric, pe care le va examina cu mai mult atenie dect pe celelalte; 3)Pragul de semnificaie, care i va permite auditorului s aprecieze dacerorile sau inexactitile constatate trebuie corectate sau nu, putnd nconsecin s emit opinia corespunztoare (cu sau fr rezerve). nc din fazacunoaterii particularitilor agentului economic, auditorul trebuie s identificeorice element/grup de elemente care ar putea avea influen semnificativasupra conturilor anuale

IV Evaluarea ntreprinderii

1.Evalurile pot fi: a ) evaluari contabile,evaluari administrative si evaluari bazate pe expertiza si diagnostic 2. Prezenta i 3 momente din via a ntreprinderii n care este obligatorie evaluarea. - modificri in mrimea si structura capitalului social - modificri in numrul si componenta acionarilor sau asociailor - actiuni juridice cu scop patrimonial (succesiuni, falimente, partaje) 3. Cum influen eaz raportul de schimb al monedei na ionale valoarea unei ntreprinderi? Raportul de schimb al monedei nationale, influenteaza valoarea ntreprinderii astfel: - influeneaz rata de actualizare prin riscul deprecierii menedei naionale - Influeneaz bilanul economic prin evaluarea elementelor monetare la cursul de schimb de la data efecturii evalurii 4. Cum influen eaz modificarea pre urilor valoarea unei ntreprinderi? Modificarea preturilor influeneaz valoarea inteprinderii astfel: - rata de actualizare este influenata cu riscul de proiecie; - bilanul economic este influenat prin evaluarea activelor la valori juste, de piaa care in seama de preturile pieei 5. Sp = CB ANC x i = 500 1.500 10.000 x 10% pragul de rentabilitate = VSB x t = 1.000 x 10% = 1.000 GW = prof previz prag rent. = 1.500- 1.000 = 500

X. Organizarea auditului intern i a controlului intern al ntreprinderilor

1. n contextual Standardelor de audit intern elaborate de IIA, ce se n elege prin managemntul riscurilor? Managementul riscului Activitatea de audit intern trebuie sa evalueze eficacitatea si sa contribuie la mbunatatirea proceselor de management al riscului. Activitatea de audit intern trebuie sa evalueze expunerile la risc implicate in guvernarea organizatiei, operatiuni si sistemele informationale, avand in vedere:

Veridicitatea si integritatea informatiilor financiare si operationale; Eficacitatea si eficienta operatiunilor; Protejarea activelor; si Conformitatea cu legile, reglementarile si cotractele n vigoare.

Activitatea de audit intern trebuie sa evalueze posibilitatea de aparitie a fraudei si modul in care organizatia gestioneaza riscul de frauda. - In timpul misiunilor de consiliere, auditorii interni trebuie sa abordeze riscurile legate de obiectivele misiunii si sa fie vigilenti la alte riscuri semnificative. In evaluarea proceselor de management al riscului stabilite de catre organizatie, auditorii interni trebuie sa tina cont de riscurile identificate n timpul misiunilor de consiliere. Cand asista conducerea la stabilirea sau imbunatatirea proceselor de management al riscului, auditorii interni trebuie sa evite sa-si asume orice responsabilitate de management care presupune gestionarea efectiva a riscurilor.

Fiscalitate Testul 14

1. Anexa 1 2. Venit brut estimate = 1500x 12= 18.000 lei Venit net estimate = Venit brut cota de cheltuiala forfetara 25% = 18.000 18.000 x 25%= 13.500 lei Impozit pe venit anual calculat pt plati anticipate = 13500 x 16% = 2160 lei Pli de impozit pe venit anticipative: 15.03 2160/4 = 540 lei 15.06 - 540 lei 15.09 - 540 lei 15.12 - 540 lei Venit net final = venit brut total cota de cheltuiala forfetara 25% = 18.000+3000 25 % (18000+3000) = 15.750 lei Impozit final : 15750 x 16 % =2520 lei Impozit datorat dupa plata anticipate a impozitului: 2520 2160 =360 lei 3. Anexa 2, 3, 4 5. un agent economic import 1000 buc. Din produsul A, petnru care taxa vamala ad valorem este 25%. Pretul unitar extern al bunului respective este de 100 euro, cursul valtuar valabil pentru calculul taxelor vamale fiind de 1 euro=4,19 lei/euro. Stiid ca in tara pretul unui produs echivalent celui importat este de 440 lei, sa se explice eficienta taxelor vamale ca instrument de politica economica (gradul de protectie nominala) 6. o persoana fizica obtine de la un angajator in luna octombrie N un salariu de baza de 1.500 lei pt 8 ore/zi(cu carte de munca). De asemenea, se mai angajeaza cu jumatate de norma (4 ore/zi) la un alt angajator unde obtine in aceeasi luna un salatiu de baza de 400 lei. Sa se determine salariul net al persoanei daca acesta nu are personae in intretinere. Salariu de baza 1500 lei CAS 10,5% 158 lei CASS 5,5 % 83 lei Somaj 8 lei Venit net 1251 lei Deducere personala 180 lei Venit baza calcul 1071 lei Impozit 16 % 171 lei Salariu net 1080 lei Salariu de baza 400 lei CAS 10,5% 42 lei

CASS 5,5 % Somaj

22 lei 2 lei

Venit net 334 lei Deducere personala se calculeaza doar la locul de munca considerat de baza Venit baza calcul 334 lei Impozit 16 % 53 lei Salariu net 281 lei Salariu net total = 281 + 1080 =1361 lei

Test 14 Doctrina i Deontologia profesiei contabile

1. FINANTAREA UNUI ORGANISM PROFESIONAL Sursele de finantare ale CECCAR sunt formate din: - Taxe de inscriere la examenul de expert contabil si, respectiv de contabil autorizat - Taxa de inscriere in Tabloul Corpului - Cotizatii anuale asupra veniturilor realizate de catre membrii Corpului care isi exercita profesia individual sau de catre societati comerciale recunoscute de corp - Donatii, incasari din vanzarea publicatiilor proprii si alte venituri 2.MARKETINGUL SI PROMOVAREA PROFESIEI n cadrul strategiei de promovare i de marketing a lor i a activitii pe care o efectueaz, profesionitii contabili nu trebuie s furnizeze informaii eronate despre profesia lor. Profesionitii contabili trebuie s fie cinstii i loiali i nu trebuie: - s fac revendicri exagerate pentru serviciile pe care le ofer, calificrile pe care le posed i experiena pe care o dein; - s ofere referine compromitoare sau comparaii lipsite de fundament privind munca desfurat de alii. Strategia initiala de marketing a unui organism profesional nou trebuie sa se concentreze pe identificarea publicului-tinta cheie, atragerea studentilor si asigurarea furnizarii eficiente de servicii. Componentele cheie ale mediului de marketing sunt: -macromediul- factori sociali, legali economici, politici si tehnologici; -micromediulstudenti si membri, parti interesate(lideri industriali,angajatori,organe de reglementare,institutii de invatamant, furnizori (de pregatire) si concurenti; -mediul intern- oameni, finante, resurse si infrastructura. Promovare: Revistele si buletinele informative; Internetul; Website. O campanie planificata si coordonata de relatii publice este foarte importanta in informarea cu privire la organismul profesional.Legaturile cu presa nationala si de afaceri si alte grupuri media trebuie sa fie stabilite inca din faza de inceput. O campanie de promovare eficienta va include o combinatie a urmatoarelor activitati: -saloane, congrese, seminarii si mese rotunde; -prezentari; -intalniri biunivoce; -publicitate;

-crearea de relatii cu angajatorii potentialelor membri sau studenti.

Analiza diagnostic a ntreprinderii 1. Analiza punctului critic (pragului de rentabilitate).

Analiza punctului critic prevede c consumurile i cheltuielile totale ale ntreprinderii indiferent de aceea, se refer ele la costuri sau se scad din venituri la determinarea rezultatului financiar, trebuie s fie divizate n variabile i constante. Dup coninut, aceast analiz se reduce la determinarea punctului critic (punct de echilibru, prag de rentabilitate). Prin punctul critic se nelege volumul vnzrilor, la care ntreprinderea deja nu mai are pierderi, dar nu are nc nici profit. In punctul critic veniturile totale din vnzri sunt egale cu consumurile i cheltuielile totale ale ntreprinderii, iar profitul este egal cu zero. Punctul critic poate fi exprimat n uniti naturale i monetare. Scopul analizei punctului critic const n alegerea unui asemenea volum al vnzrilor, care va asigura ntreprinderii un rezultat financiar nul. La baza analizei corelaiei "cost-volum-profit" st una din ecuaiile de baz ale microeconomiei: Volumul vnzrilor=Consumuri i cheltuieli variabile+Consumuri i cheltuieli constante+Profit Deoarece profitul n punctul critic este egal cu zero, pentru acest punct: Volumul vnzrilor=Consumuri i cheltuieli variabile+Consumuri i cheltuieli constante sau Preul pentru o unitatexCantitatea unitilor = Consumuri i cheltuieli variabile pe o unitatexCantitatea unitilor +Consumuri i cheltuieli constante innd cont de aceast ecuaie poate fi determinat punctul critic n uniti de produse: Pragul de rentabilitate (n uniti de produse) =Consumuri i cheltuieli fixe Preul pentru o unitate-Consumuri i cheltuieli variabile pe o unitate a) Pragul de rentabilitate operational Volumul vanzarilor = 200.000 + (100.000 + 20.000 + 50.000) = 370.000 u.m. Cheltuieli fixe = 100.000 + 20.000 + 50.000 = 170.000 Cheltuieli variabile = 200.000 Cheltuieli variabile unitare = 200.000 / 100.000 = 2 u.m/buc Pragul de rentabilitate (in unitati de produse) = 170.000 / (5 2) = 56.667 buc b) Pragul de rentabilitate financiar Volumul vanzarilor = 200.000 + (100.000 + 20.000 + 50.000 + 40.000) = 410.000 u.m. Cheltuieli fixe = 100.000 + 20.000 + 50.000 + 40.000 = 210.000 Cheltuieli variabile = 200.000

Cheltuieli variabile unitare = 200.000 / 100.000 = 2 u.m/buc Pragul de rentabilitate (in unitati de produse) = 210.000 / (5 2) = 70.000 buc

2. Situatiile financiare descriu rezultatele financiare ale tranzactiilor si ale altor evenimente, grupandu-le in clase corespunzatoare conform caracteristicilor economice. Aceste clase sunt numite structurile situatiilor financiare.Structurile bilantului direct legate de evaluarea pozitiei financiare sunt activele, datoriile si capitalul propriu. BILANT Active imobilizate =30.000 Active curente = stocuri + creante + disponibilitati = Analiza punctului critic (pragului de rentabilitate) Analiza punctului critic prevede c consumurile i cheltuielile totale ale ntreprinderii indiferent de aceea, se refer la costuri sau se scad din venituri la determinarea rezultatului financiar, trebuie s fie divizate n variabile i constante. Dup coninut, aceast analiz se reduce la determinarea punctului critic (punct de echilibru, prag de rentabilitate). Prin punctul critic se nelege volumul vnzrilor, la care ntreprinderea deja nu mai are pierderi, dar nu are nc nici profit. In punctul critic veniturile totale din vnzri sunt egale cu consumurile i cheltuielile totale ale ntreprinderii, iar profitul este egal cu zero. Punctul critic poate fi exprimat n uniti naturale i monetare. Scopul analizei punctului critic const n alegerea unui asemenea volum al vnzrilor, care va asigura ntreprinderii un rezultat financiar nul. La baza analizei corelaiei "cost-volum-profit" st una din ecuaiile de baz ale microeconomiei: Volumul vnzrilor=Consumuri i cheltuieli variabile+Consumuri i cheltuieli constante+Profit Deoarece profitul n punctul critic este egal cu zero, pentru acest punct: Volumul vnzrilor=Consumuri i cheltuieli variabile+Consumuri i cheltuieli constant sau Preul pentru o unitate x Cantitatea unitilor = Consumuri i cheltuieli variabile pe o unitate x Cantitatea unitilor+Consumuri i cheltuieli constante innd cont de aceast ecuaie poate fi determinat punctul critic n uniti de produse:

Pragul de rentabilitate Pragul de rentabilitate este acel nivel al activitii la care ntreprinderea prin veniturile obinute i acoper integral cheltuielile de exploatare, iar rentabilitatea este nul. Volumul fizic al prod. Prag =ChFixe totale / (Pre de vnzare unitar-Cost variabil unitar) Volumul valoric al prod. Prag sau Cifra de afaceri critic= ChFixe totale / (1-cost variabil unitar/pre de vnzare unitar) (n uniti de produse) =Consumuri i cheltuieli fixe /Preul pentru o unitate - Consumuri i cheltuieli variabile pe o unitate) a) Pragul de rentabilitate operational Volumul vanzarilor = 60.000 + (80.000 + 5.000 + 4.000+5.000) = 154.000 u.m. Cheltuieli fixe = 8.000 + 5.000 + 4.000 +5.000 = 22.000 Cheltuieli variabile = 60.000+72.000=132.000 Cheltuieli variabile unitare = 132.000 / 5.000 = 26,40 u.m/buc Pragul de rentabilitate (in unitati de produse) = = 22.000 / (40 26,40) =1617,64buc b) Pragul de rentabilitate financiar Volumul vanzarilor =60.000 + (80.000 + 5.000 + 4.000 + 5.000) = 154.000 u.m. Cheltuieli fixe =8.000 + 5.000 + 4.000 + 5.000 = 22.000 Cheltuieli variabile = 60.000+72.000 = 132.000 Cheltuieli variabile unitare = 132.000 / 5.000 =26,4 u.m/buc Cifra de afaceri critica = 22.000 /1-(26,4/40) = 22.000/0,66 = 33.333,3 Pragul de rentabilitate este acel nivel al activitii la care ntreprinderea prin veniturile obinute i acoper integral cheltuielile de exploatare, iar rentabilitatea este nul. Volumul fizic al prod. Prag =ChFixe totale / (Pre de vnzare unitar-Cost variabil unitar) Volumul valoric al prod. Prag sau Cifra de afaceri critic= ChFixe totale / (1-cost variabil unitar/pre de vnzare unitar)

3. Flux din activitatea de exploatare CA*1,24=40000*1.24=49.600 incasari cu TVA, TVA colectata :9.600 Cheltuieli materiale :-20.000*1.24%=-24.800 , tva deductibila 4.800

Cheltuieli salariale : -10.000 Cheltuieli cu dobanzi:-800 Impozit pe profit : -1000 , genereaza o plata TVA de plata: 9600-4800=4.800 plata afecteaza fluxul de numerar cu semnul minus -4.800 Cresterea activului circulant se scade deoarece acesta ar putea genera o plata care nu se regaseste printre cheltuielile intreprinderii ; -100 Flux de numerar= diferenta dintre incasarile si platile curente ale intreprinderii FluxGestiune=Rnet+ ch cu dobanda+ch amortizare=(P brut-impozit) +ch amortizare=77001000+800+1500=9000 Flux disponibil=parte din profitul net care se distribuie investitorilor de capital dupa ce s-a platit impozitul pe profit si dupa ce s-a finantat cresterea economica a firmei Flux disponibil=FG-variatia imobilizarilor(2100-2000)-variatia fond rulment=9000-100100( cresterea activului )=8.800

Expertize contabile 1. Incompatibilit i n exercitarea profesiei Att O.G. nr. 65/1994 actualizat, ct i Regulamentul de Organizare i Funcionare i Codul privind conduita etic i profesional a experilor contabili i contabililor autorizai din Romnia, se refer la situaiile de incompatibilitate. Profesionistul contabil se bazeaz, n conduita sa, pe mai multe principii:

a. integritate s fie drept, cinstit i sincer n executarea lucrrilor sale; b. obiectivitate profesionistul contabil trebuie s nu cedeze unor prejudeci sau concepte apriorice, care s-i mpiedice obiectivitatea; s aib o comportare imparial atunci cnd ntocmete un raport privind executarea lucrrilor sale; c. independena s se manifeste liber de orice interes care ar putea fi avut n vedere, ca incompatibil cu integritatea i obiectivitate sa, cum ar fi: implicare financiar direct sau indirect; implicarea n activitile unui client (membru al executivului sau angajat sub controlul direciunii); acte de comer sau slujbe asigurate n acelai timp cu exercitarea unei profesii liberale, ce pot genera conflict de interese, n contradicie cu exercitarea liberal a profesiei; incidena relaiilor familiale i personale asupra independenei; condiiile n care onorariile, primite de la un client, constituie un procentaj neacceptabil de ridicat; acceptarea executrii de lucrri n baza unuor onorarii eventuale, neprecizate anticipat d. secretul profesional s fie respectat secretul, caracterul confidenial al informaiilor obinute cu ocazia executrii lucrrilor sale; e. norme tehnice i profesionale s efectueze lucrrile sale n conformitate cu normele tehnice i profesionale care-i sunt aplicate; f. competena profesional s fie ntreinut nivelul de competen pe tot parcursul carierei profesionale, s execute lucrri pe care le poate realiza cu competen profesional; g. comportare deontologic s se comporte compatibil cu buna reputaie a profesiunii. nclcarea principiilor nseamn tot attea incompatibiliti n exercitarea profesiei. Alte situaii de incompatibilitate conform regulamentului: a. experilor contabili i contabililor autorizai le este interzis s efectueze lucrri pentru egenii economici sau pentru instituiile la care sunt salariai i pentru cei cu care angajatorii lor sunt n raporturi contractuale ori se afl n concuren. De asemenea, le este interzis s efectueze lucrri pentru rude sau afini pn la gradul al patrulea inclusiv, sau soi ai administratorilor; b. de asemenea, nu pot exercita lucrrile prevzute n situaia n care exist elemente care atest starea de conflict de interese sau de incompatibilitate; c. Experii contabili i contabilii autorizai nu pot s-i exercite atribuiile conferite de aceast calitate pe durata ct ocup funcii n cadrul Ministerului Finanelor.

2. Rela iile profesioni tilor contabili cu clien ii.

Relatiile profesionistilor contabili cu clientii lor se stabilesc prin contract scris de prestari servicii, semnat de ambele parti. Orice alta relatie financiara cu un client este susceptibila de a afecta obiectivitatea si de a determina tertii sa considere ca obiectivitatea este compromisa.

O atentie aparte se acorda relatiilor personale sau familiale ale lor sau ale colaboratorilor lor cu clientii, asigurndu-se ca aceste relatii nu aduc atingere independentei lor. Stabilirea sau ntretinerea relatiilor profesionale cu clientii pot antrena raspunderea pentru un prejudiciu financiar sau moral, pentru membri Corpului. Se impune o selectare a clientilor si aprecierea situatiei membrilor Corpului n raport cu respectarea principiilor independentei si competentei. In cazul unui nou client sau ale unei lucrari noi cerute de un vechi client trebuie sa se ia in considerarea inaintea semnarii contractului : -evaluarea riscurilor, -verificarea privind respectarea principiului independentei profesiei si -aprecierea eficientei executarii lucrarilor in functie de componenta si mijloacele societatii comerciale. Daca se ia in vedere extinderea lucrarilor se va incheia un act aditional la contract. De asemenea pe parcursul derularii contractului se pot face avertismente in scris la adresa clientilor ce vor putea constituii probe exoneratoare de responsabilitate a profesiei contabile.Aceste descarcari de responsabilitate nu-l scutesc pe profesionistul contabil de raspundere atunci cand a comis greseli. Daca membrii Corpului se gasesc in situatia imposibilitatii executarii lucrarilor contractate datorita neprimirii datelor si informatiilor necesare,conform contractului sau a lipsei de cooperare a conducatorului unitatii,trebuie sa rezilieze,motivat,contractul cu acest client