SCHMIDT MIHAELA Stagiar anul I / sem.

II

Subiectul nr. 26
II. Auditul statutar si al misiunilor de audit si certificare . Riscurile cu impact insemnat asupra situatiei patrimoniale sau reputationale ale bancii sunt: c) riscul de credit si riscul de lichiditate 2. Actiuni de intimidare amenintare la adresa independentei. Ameninarea generat de intimidare apare atunci cnd un profesionist contabil poate fi mpiedicat s acioneze obiectiv prin intermediul unei ameninri reale sau presupuse. Exemple de circumstane care pot genera ameninarea de intimidare includ, dar nu sunt limitate la ! ameninarea nlocuirii sau a concedierii fcute de clientul certificrii! ! ameninarea cu litigiul! ! exercitarea unei presiuni n vederea reducerii inadecvate a cantitii de munc executate pentru a reduce onorariile. Exemple de circumstane care pot conduce la ameninri, generat de intimidare, includ, dar nu sunt limitate la ! ameninarea concedierii sau a nlocuirii profesionistului contabil anga"at sau a afinului ori a rudei apropiate ca urmare a unui dezacord cu privire la aplicarea unui principiu contabil sau a modului n care informaiile financiare urmeaz s fie raportate! ! o personalitate dominant care ncearc s influeneze procesul decizional, de exemplu, cu privire la acordarea de contracte sau cu privire la aplicarea unui principiu contabil. ". Elementele probante: definiie, rol, criterii de apreciere. Elemente probante ntr#o misiune de audit reprezint informaii obinute de auditor pentru a a"unge la concluzii pe care acesta $i fondeaz opinia! aceste informaii constau n documente "ustificative $i documente contabile care stau la baza situaiilor financiare $i care sunt coroborate cu informaii din alte surse. Elementele probante i permit auditorului s $i formeze o opinie asupra situaiilor financiare. Elementele probante sunt obinute printr#o combinare adecvat a testelor de procedur cu controalele substantive sau numai prin controale substantive. Elementele probante trebuie s ndeplineasc cumulativ dou condiii de calitate pentru a putea s stea la baza fondrii unei opinii s fie suficiente $i s fie "uste %adecvate). Elementele probante trebuie s ndeplineasc cumulativ dou condiii de calitate pentru a putea s stea la baza fondrii unei opinii s fie suficiente $i s fie "uste %adecvate). &aracterul suficient se stabile$te n raport cu numrul de elemente probante colectate. &aracterul "ust se aprecieaz n raport cu gradul de adecvare, cu pertinena, fiabilitatea lor. 'actorii care influeneaz raionamentul auditorului n legtur cu ceea ce constituie elemente probante suficiente cuprind

# importana riscului de inexactitate, care depinde de natura elemnetelor n cauz, adecvarea controlului intern, natura activitilor realizate, existena unor situaii susceptibile de a exercita o influen neobi$nuit asupra conducerii ntreprinderii, situaia financiar a ntreprinderii # importana relativ a elementului avut n vedere, innd seama de ansamblul informaiilor bilanului contabil # experiena cptat n cursul unor auditri anterioare # concluziile procedurilor de audit, n special descoperirea eventual a unor fraude sau erori # tipul de informaie disponibil )binerea de elemente probante privind o informaie dat, de exemplu, existena de stocuri, nu scute$te obinerea de elemente probante pentru o alt afirmaie, de exemplu, evaluarea lor. Auditorul poate obine un grad de certitudine mai ridicat atunci cnd elementele probante adunate, de origine $i de natura diferite sunt concordante. *n acest caz, auditorul poate obine un grad de certitudine global superior celui pe care l obine din fiecare din elementele probante luate izolat. +nvers, cnd elementele probante obinute din surse diferite nu sunt concordante ntre ele, poate fi necesar folosirea unor proceduri suplimentare n scopul rezolvrii contradiciei. ,rebuie s existe un raport rezonabil ntre costul pentru obinerea de elemente probante $i utilitatea informaiei obinute. Atunci cnd auditorul are dubii legitime cu privire la o informaie care prezint o importan semnificativ, el trebuie s se strduiasc s obin elemente probante suficiente pentru a elimina aceste dubii. -ac nu este n msur s obin aceste elemente probante suficiente, el nu trebuie s formuleze o opinie fr rezerv. 4.Elementele de baz ale raportului de audit ntr-o misiune de audit statutar. Elementele de baz ale raportului de audit sunt titlu! destinatarul! paragraful de deschidere sau introductiv identificarea situaiilor financiare auditate! o declaraie privind responsabilitatea conducerii entitii, precum $i responsabilitatea auditorului! Paragraful referitor la sfera angajamentului (n care se prezint natura unui audit) o referire la .tandardele +nternaionale de Audit +.A sau la standardele ori practicile naionale de audit relevante! o prezentare a raportului de audit efectuat! paragraful referitor la opinie, ce conine o trimitere la cadrul general de raportare financiar utilizat pentru ntocmirea situaiilor financiare %inclusiv identificarea rii de origine a cadrului de raportare financiare atunci cnd cadrul utilizat nu este reprezentat de .tandardele +nternaionale de &ontabilitate)! o exprimare a opiniei asupra situaiilor financiare! data raportului! adresa auditorului! semntura auditorului. 5. e este auditul financiar! "ar auditul statutar!

-enumirea simpl de audit financiar se folose$te pentru a desemna numeroasele misiuni audit financiar al procedurilor informatizate de inere a contabilitii audit financiar al operaiunilor de schimb pentru a verifica prezentarea regulamentar a acestora n situaiile financiare audit financiar al contabilizrii cheltuielilor sociale pentru a verifica respectarea legislaiei sociale audit financiar asupra situaiei fiscale audit financiar asupra conturilor de clieni pentru a verifica dac evaluarea creanelor ndoielnice s#a fcut de o manier prudent audit financiar asupra uneia sau mai multor seciuni ale contabilitii etc. )rice analiz, verificare $i studiu asupra unei seciuni sau pri din contabilitate sau din situaiile financiare ale unei entiti poate fi clasificat ca audit financiar. Auditul statutar reprezint auditul situaiilor financiare anuale sau al situaiilor financiare anuale consolidate, a$a cum este prevzut de legislaia comunitar, transpus n reglementrile naionale.

I#. E$aluarea intre%rinderii (.Diagnosticul functiei organizarii, conducerii si gestionarii personalului urmareste examinarea: c) resurselor umane ale intreprinderii /. . n ce const! separarea bunurilor dintr"o ntreprindere n bunuri necesare si bunuri nenecesare# .epararea bunurilor in bunuri necesare si bunuri nenecesare se face pe baza criteriului utilitatii, exprimat si masurat prin gradul de participare al bunurilor la obtinerea profitului, adica dupa gradul de utilizare al bunurilor. )peratiunea de separare a bunurilor nenecesare se concretizeaza in # determinarea unei capacitati beneficiare superioare fata de profiturile inregistrate prin bilanturi %daca se constata o posibila crestere in viitor a gradului de utilitate)! # sau folosirea in alte scopuri sau cu alte destinatii a bunurilor considerate de evaluator nenecesare %inchiriere, concesionare,valorificare, etc). ". $ ntreprindere a fost introdus! la %urs! n exercitiul &"'( )ltimul s!u dividend de '* u(m( tocmai s"a pl!tit( +e asteapt! o crestere a dividendului s!u ntr"un ritm anual de ,- p.n! la sf.rsitul celui de"al treilea an, apoi de /- pe an pentru urm!torii doi ani si apoi o crestere de 0- p.n! la infinit( +! se determine valoarea de piat! a afacerii (actiunii) stiind c! rata de rentabilitate asteptat! de actionari pentru capitalurile proprii este de '*-( 0aloarea de randament %0) se exprima prin dividendele pe care intreprinderea le achita. 0aloarea de randament este direct proportionala cu capacitatea beneficiara a sa exprimata prin dividende si inversproportionala cu randamentul actiunilor pe piata. 1

0 an ( 2 (3,45 (362 (34 0 an / 2 ((,7785 (362 ((7,78 0 an 1 2 (/,9:;5 (362 (/9,:; 0 an 8 2 (1,1915 (36 2 (11,91 0 an 9 2 (8,(985(36 2 (8(, 98 &. 1are este formula de calcul a capitalurilor permanente necesare exploat!rii 2 valoare patrimonial!# -eterminarea capitalului permanent necesar exploatarii se poate face prin doua tipuri de calcule () un cost de reconstituire determinar de valorile patrimoniale brute ale activelor economice imobilizari brute %fara activele financiare) si necesarul de fond de rulment brut! /) un cost de reconstituire determinat de valorile patrimoniale nete ale activelor economice imobilizarile nete %fara active financiare) si necesarul de fond de rulment net. '. 1are sunt caracteristicile lichid!rii judiciare a ntreprinderii din punctul de vedere al evalu!rii# 0aloarea unei intreprinderi aflate in lichidare poate fi apreciata daca aceasta dispune de un patrimoniu, astfel incat dupa lichidare sa ramana un activ net pozitiv. Evaluatorul oate estima ca va ramane o trezorerie disponibila dupa lichidare. Evaluarea unei intreprinderi aflate in lichidare se face urmand doi pasi () se calculeaza un activ net de lichidare 2 activul net contabil< valoarea asupra elementelor de activ corporale si incorporale = valoarea elementelor de activ corporale si necorporale pe baza de valori lichidative. -in acest rezultat se scad costurile de lichidare %licentiere, costuri de lichidare, costuri de functionare pe perioada lichidarii), precum si eventualele impozite si alte obligatii fiscale. /) .e aplica o decotare asupra activului net de lichidare, destinata acoperirii riscurilor legate de indisponibilitatea fondurilor si neincadrarii in prevederi a operatiilor de lichidare in ce priveste evaluarea, costurile si termenul de lichidare. +n practica decotarea se situeaza intre 13 si 936 din activul net de lichidare.

>.)?@AA+BA?EA AC-+,CDC+ +A,E?A .+ A &)A,?)DCDC+ +A,E?A AD +A,?EE?+A-E?++ A()*#I+I*,A)EA Fanagementul aprovizionarii si respectiv al desfacerii sunt concepte unitare complexe carora le este proprie o structura extinsa de activitati componente ce au in vedere, ca elemente de ansamblu, probleme de conducere#coordonare, previziune#programare# contractare, de organizare, antrenare, derulare efectiva, de urmarire#control, analiza si evaluare. Fanagementul aprovizionarii asigura echilibrul intre necesitatile si disponibilul de resurse materiale care poate fi asigurat de o unitate economica. Ericipalul obiectiv al activitatii de

aprovizionare se concretizeaza in asigurarea completa si complexa a unitatii economice cu resurse materiale si tehnice corespunzatoare calitativ, la locul si termenele solicitate, cu un cost minim. Fanagementul aprovizionarii materiale integreaza intr#un tot unitar fluxul si controlul resurselor materiale de la momentul initierii procesului de asigurare a lor si pana la transformarea acestora in produse vandabile. +n economia de piata unele activitati componente ale managementului aprovizionarii capata valente noi, importanta lor se accentueaza si, ca urmare acestea trebuie abordate intr#o viziune racordata total la mediul economic in care actioneaza intreprinderea! aceste activitati se refera la studierea pietei de furnizare, selectarea si testarea credibilitatii furnizorilor, elaborarea strategiilor in cumpararea de resurse materiale si echipamente tehnice, ca si in domeniul gestiunii stocurilor, negocierea conditiilor de vanzare#cumparare si finalizarea actiunii, in general, pe baza de contracte comerciale etc. Erin realizarea eficienta a unor astfel de activitati, subsistemului aprovizionarii i se asigura rolul de sursa de informare strategica si subsistem cu participare activa la elaborarea strategiilor de dezvoltare a intreprinderii. ?olul de sursa de informare strategica decurge din raporturile subsistemului cu piata din amonte %de furnizare interna si externa) in calitate de factor de cumparare. Aceasta pozitie ii permite culegerea de informatii utile atat pentru procesul de aprovizionare, cat si pentru activitatea de ansamblu a intreprinderii. +nformatiile colectate de pe piata din amonte se pot adresa sectorului de desfacere#vanzari din intreprindere, celui tehnic si de productie, conducerii intreprinderii si se pot referi la evolutia cererii si ofertei de produse, tendinte in evolutia viitoare a concurentei, evolutia preturilor etc. Erin natura informatiilor, subsistemul aprovizionare materiala poate contribui si la imbunatatirea performantelor tehnice si de calitate a produselor fabricate in intreprindere. ?olul de subsistem cu participare activa la fundamentarea srategiilor de dezvoltare a intreprinderii se manifesta prin elaborarea de strategii eficiente in cumpararea de resurse materiale si echipamente tehnice, elaborarea de strategii de actiune in raport cu furnizorii, adoptarea unei strategii si a unei politici eficiente in anga"area si formarea fortei de munca din domeniul aprovizionarii materiale etc. +mportanta subsistemului aprovizionare materiala si cu echipamente tehnice pentru activitatea intreprinderii decurge si din faptul ca, prin acesta se asigura resursele materiale a caror pondere in costul total al productiei este de peste 936, in unele ramuri industriale depasind 436. +n economia tarilor dezvoltate se apreciaza ca, prin actiunea sectorului aprovizionare materiala se pot reduce costurile de productie cu circa 9#(36. .emnificatia sensului de actiune este relevanta daca avem in vedere ca intr#un orizont de timp definit %mediu sau lung) intre sursele potentiale de crestere a profitului reducerea costurilor va reprezenta o cale prioritara. +n literatura si practica de specialitate se apreciaza in tot mai mare masura ca activitatea de aprovizionare materiala reprezinta un Gcentru de profitG si nu unul de cheltuieli. .ubsistemul aprovizionare materiala se manifesta ca Gcentru de profitG prin controlul pe care il poate avea

asupra costurilor specifice, cum sunt costurile de achizitie, costurile de gestiune, costurile suplimentare de prelucrare etc. Actiunea subsistemului aprovizionare materiala a evoluat pe urmatoarele faze #faza de pasivitate in care activitatea de aprovizionare materiala este apreciata ca fiind subordonata sistemului productie! #faza de autonomie in care aprovizionarea materiala isi elaboreaza strategii de optimizare la nivelul subsistemului propriu! #faza de participare in care subsistemul aprovizionare materiala participa la eaborarea strategiilor generale de dezvoltare a intreprinderii! #faza de integrare in care acst subsistem participa efectiv la fundamentarea strategiei de dezvoltare a intreprinderii! aceasta faza trebuie sa constituie obiectivul permanental oricarei echipe manageriale din intreprinderi. )rganizarea aprovizionarii tehnico#materiale trebuie astfel condusa incat sa contribuie la asigurarea completa, complexa si la timp a unitatii economice cu mi"loace de munca si obiectele muncii, asigurarea conditiilor optime de depozitare a resurselor materiale, alimentarea rationala a locurilor de munca cu resursele materiale necesare, utilizarea rationala a resurselor materiale, astfel incat sa se respecte normele de consum stabilite si stocurile de productie determinate. Experienta practica, generalizata la nivelul teoriei de specialitate, evidentiaza urmatoarele sisteme concrete de organizare structurala a compartimentelor de aprovizionare materiala din intreprinderi # # sistemul pe grupe de activitati distincte! sistemul pe grupe de aprovizionare#depozitare#control, utilizare resurse materiale!

.istemul pe grupe de activitati distincte consta in departa"area procesului de aprovizionare pe principalele activitati componente in functie de natura, gradul de complexitate sau de omogenitate a acestora. .istemul, cunoscut si sub denumirea de GfunctionalG, asigura o delimitare selectiva a activitatilor de prognozare#planificare#programare a aprovizionarii, de cele privind prospectarea, negocierea, contractarea, realizarea aprovizionarii, de urmarire, control, analiza si evaluare a acestuia, de depozitare#pastrare a resurselor materiale asigurate, de urmarire a modului de folosire a acestora pe destinatii de consum. -eci, sistemul presupune identificarea , delimitarea si gruparea activitatilor dupa aceste criterii si constituirea de grupe distincte care sa le realizeze calificat si operativ. Da nivelul grupei de plan se realizeaza activitati precum prognozarea necesitatilor materiale, fundamentarea planurilor si programelor de aprovizionare, elaborarea bilanturilor materiale si a cantitatlor economice de comandat etc.

@rupele operative de aprovizionare se constituie, in principiu, dupa gradul de omogenitate sau de asemanare a resurselor materiale, componentii acestor grupe asigurand realizarea activitatilor care au in vedere contactarea surselor de furnizare, urmarirea derularii efective a procesului de formare a loturilor de furnizori, participarea la receptie#expeditie s.a. @rupa depozitelor asigura primirea#receptia partizilor de materiale sosite de la furnizor, depozitarea si pastrarea integritatii proprietatilor fizico#chimice a resurselor, pregatirea si eliberarea in consum sau pe destinatiile de utilizare#valorificare a acestora. @rupele operative si cele de depozite sunt asezate pe acelasi nivel ierarhic. +ntre toate grupele compartimentului de aprovizionare se stabilesc relatii stricte de colaborare. &onducerea, coordonarea, corelarea si controlul pe ansamblul grupelor se asigura la nivelul sefului de compartiment. .istemul functional nu asigura abordarea unitara a procesului de aprovizionare in intregul lui, nu se asigura controlul eficient al utilizarii resurselor in raport cu destinatiile initial prevazute si consumurile specifice din documentatiile tehnico#economice ale produselor, nu ofera posibiltatea promovarii folosirii materialelor noi, inlocuitoare a celor refolosibile sau prevenirii consumurilor irationale. .istemul pe grupe de aprovizionare#depozitare#control, utilizare a resurselor materiale are in vedere constituirea de grupe de materiale in cadrul compartimentului in a caror atributie intra realizarea procesului de aprovizionare in intregul sau dupa o conceptie unitara. &a urmare, fiecare grupa raspunde de asigurarea structurii materiale pentru care se formeaza de la fundamentarea necesitatilor , contractarea resurselor si pana la aducerea, gestionarea si controlul utilizarii acestora. ) importanta deosebita revine criteriului de constituire a grupelor in cadrul acestui sistem care poate fi omogenitatea resurselor, in functie de destinatia de utilizare. +n acest sens se pot folosi 1 variante pe grupe omogene de materiale, pe sectii consumatoare sau ca sistem mixt. a) organizarea compartimentului pe grupe de aprovizionare#depozitare#control utilizare materiale omogene prezinta avanta"e care sunt determinate de simplificarea si specializarea activitatii lucratorilor, ca urmare a numarului redus de materiale si implicit de furnizori pe o grupa. .istemul prezinta ca dezavanta" faptul ca, pe plan intern, in cazul existentei unui numar mare de puncte de consum si a unei dispersii pronuntate a acestora pot aparea conditii care sa conduca la necorelarea aprovizionarii cu cererile pentru consum, cu productia. .e considera ca acest sistem este cel mai indicat pentru organizarea interna a compartimentului de aprovizionare, datorita eficacitatii superioare in conducerea asigurarii materiale a unitatilor industriale. b) organizarea pe grupe de aprovizionare#depozitare#control utilizare in functie de destinatia de consum a materialelor are in vedere unitatile in cadrul carora sectiile, atelierele si alte sectoare de activitate, prin profilul lor, consuma materiale distincte. +n acest context se constituie grupe de aprovizionare in functie de destinatarul materialelor.

Cn astfel de sistem prezinta avanta"ul ca asigura cunoasterea in detaliu, la nivelul fiecarei grupe, a necesitatilor de resurse materiale specifice sectiei pe care o alimenteaz, creeaza conditii pentru un control permanent si eficient al destinatiei de consum a materialelor, realizandu#se o mai buna corelare intre factorul de aprovizionare si cel de productie. Acest tip de organizare prezinta nea"unsul ca, in frecvente situatii, nomenclatura materialelor pentru o sectie este foarte larga si implicit numarul de furnizori foarte mare, crescand astfel gradul de dificultate in coordonarea, desfasurarea operativa si urmarirea eficienta a procesului de aprovizionare la nivelul grupei constituite. Aplicabilitatea variantei este limitata insa de numarul redus de unitati care indeplinesc conditiile cerute pentru implementare. c) organizarea pe grupe de aprovizionare#depozitare#control utilizare in sistem mixt presupune constituirea de grupe care se vor ocupa cu asigurarea materialelor care prin natura lor formeaaza obiectul consumului numai in cadrul unei anumite sectii de productie si pe grupe de materiale asemanatoare, dar destinate consumului mai multor sau tuturor sectiilor din unitatea economica. .istemul asigura imbinarea avanta"elor primelor doua variante si eliminarea in mare masura a dezavanta"elor care le sunt specifice. +n literatura de specialitate se prezinta si alte forme de organizare a compartimentului de aprovizionare materiala practicabile la nivelul marilor unitati %corporatii, trusturi etc.). -orme de a%ro$i.ionare &oncretizarea relatiilor de aprovizionare presupune alegerea formei prin care se va concretiza procesul de aprovizionare propriu#zis aprovizionarea de la furnizor unic sau nu, directa sau indirecta, pe baza de contract sau comanda etc. Alegerea formei de aprovizionare se bazeaza pe analize diagnostic riguroase prin care sa se identifice oportunitatile fiecarei modalitati si mai ales posibilitatile firmei de a le valorifica. +n asemenea analize preponderente vor fi criteriile economice, dar se vor utiliza si criterii de alta natura %sociale, politice etc.) Aprovizionarea de la un furnizor unic#daca in general se recomanda sa nu se apeleze la un singur furnizor %pentru evitarea cresterii gradului de dependenta), exista situatii in care aceasta forma de aprovizionare este eficienta si anume in cazul in care furnizorul detine monopolul tehnic in ce priveste fabricarea unui produs, daca un furnizor ofera un nivel de calitate, pret si service deosebit, in cazul in care se pot obtine reduceri de pret sau ale cheltuielilor de aprovizionare. Erincipalele dezavanta"e ale unei asemenea forme de aprovizionare sunt imposibilitatea punerii in concurenta a furnizorilor si riscul de crestere a gradului de dependenta fata de furnizor. Aprovizionarea de la mai multi furnizori#in vederea reducerii puterii de negociere a furnizorilor se recomanda aprovizionarea pentru aceeasi resursa de la mai multi furnizori. Argumentele unei asemenea optiuni, ca si conditiile in care este eficienta sunt foarte diverse dintre care se evita posibilitatea incetarii totale a aprovizionarilor in conditiile aparitiei unor

situatii deosebite % greve, incendii, faliment), se asigura punerea in concurenta a furnizorilor %obtinerea unor preturi mai bune, cresterea eforturilor de adaptare la cerintele consumatorului), etc. Aprovizionarea directa#evita efectuarea unor cheltuieli suplimentare, cum ar fi comisionul perceput de intermediar pentru acoperirea costurilor si pentru obtinerea unui profit, permite o bune cunoastere a nevoilor consumatorului de catre furnizor respectiv a posibilitatilor producatorului de catre consumator etc. Aprovizionarea indirecta#permite minimizarea stocurilor de productie prin cresterea gradului de siguranta a aprovizionarilor, prin nivelul cantitatilor cumparate de la producator de catre intermediar se asigura pentru acesta anumite oportunitati %reducerea costurilor, reducerea riscului desfacerii productiei), permite cresterea gradului de disponibilitate a resurselor, prin posibilitatea de amplasare a intermediarului in apropierea consumatorului. +n functie de implicarea intermediarului, aprovizionarea indirecta poate fi prin tranzit organizat %presupune ca intermediarul sa participe numai la concretizarea relatiilor de aprovizionare in formule "uridice, celelalte activitati#de plata si transfer a produselor# realizandu#se direct producator#consumator), prin tranzit achitat %presupune ca si plata facturilor sa se faca prin intermediar) sau prin depozit. Aprovizionarea prin depozit#reprezinta aprovizionare prin angrosist si presupune ca pentru consumator intermediarul sa devina furnizorul. +n acest caz toate activitatile de concretizare "uridica, de transfer a produselor si de plata se fac prin intermediar, de cele mai multe ori relatia producator#consumator, din punct de vedere formal, neexistand. .e recomanda in cazul unor comenzi reduse si5sau al unor produse care nu necesita o conlucrare deosebita producator#consumator. ) forma particulara in cazul aprovizionarii prin depozit o reprezinta aprovizionarea garantata, caz in care intermediarul preia in totalitate sau partial functiile aprovizionarii studiul pietei, depozitarea, optimizarea transportului etc. Aprovizionarea pe baza de contract#contractul ofera o reducere a riscului in aprovizionare din punct de vedere cantitativ, calitativ dar si al conditiilor de aprovizionare! pe de alta parte, contractul reprezinta o dependenta fata de anumite clauze care incalcate provoaca efecte negative asupra consumatorului. Apare astefl imposibilitatea fructificarii anumitor oportunitati pe piata cum ar fi reducerile de pret, aparitia de noi furnizori etc. Aprovizionarea pe baza de comanda are avanta"ul ca se pot negocia conditiile de aprovizionare in functie de situatia existenta pe piata la un moment dat! riscul mare consta in modificarea defavorabila a conditiilor care ar fi putut fi formulate in cadrul unor contracte la parametri mai favorabili#de exemplu cumpararile la termen#cand se incheie un contract pentru aprovizionari care se vor face ulterior, dar in conditiile stabilite in prezent. Aprovizionarea in comun are rolul de a permite obtinerea unor avanta"e oferite de cresterea volumului si valorii aprovizionarilor cresterea puterii de negociere, posibilitatea obtinerii unor rabaturi de pret, minimiarea cheltuielilor de transport etc.

Elaborarea %lanului si a %rogramelor de a%ro$i.ionare &ontinutul planului de aprovizionare trebuie sa evidentieze o situatie reala, "udicios dimensionata in ceea ce priveste volumul necesarului de consum, care se va corela ulterior cu strategia generala conturata de conducerea asigurarii materiale in raport cu tendintele si mutatiile ce se inregistreaza pe piata interna si internationala de materii prime. &ontinutul planului si programelor de aprovizionare a unitatilor economice se defineste prin mai multi indicatori specifici care, in functie de natura lor economica, pot fi grupati pe doua categorii (. indicatori care reflecta necesitatile de consum de materii prime, materiale, combustibili s.a., destinate realizarii activitatii de ansamblu a unitatii economice, in primul rand a celei de baza %fabricatia de produse, executarea de lucrari, prestarea de servicii), in vederea indeplinirii obiectivelor strategice finale # necesarul pentru realizarea planului si programelor de productie, desfasurarea activitatii de ansamblu a unitatii economice#Apl # stocul de resurse materiale la sfarsitul perioadei de gestiune#.sf # necesar total de resurse materiale pentru realizarea planului de productie, a activitatii generale a unitatii economice#Atpl /. indicatori care evidentiaza sursele si potentialul de acoperire cantitativa si structurala cu resurse materiale a necesitatilor de consum # stocul preliminat de resurse materiale pentru inceputul perioadei de gestiune#.pi # alte resurse interne#Ari # necesar de aprovizionat cu resurse materiale de pe piata interna si internationala de materii prime si produse#Aa Eentru ca activitatea generala a unitatilor economice sa se desfasoare in bune conditii este necesara asigurarea unui echilibru perfect si stabil intre necesitati si resurse pe intreaga perioada de gestiune. Acest echilibru se exprima prin relatia Apl<.sf2.pi<Ari<Aa necesar total de resurse materiale%Atpl)2surse totale de acoperire a necesarului )rice abatere de la aceasta egalitate determina fie imobilizari ne"ustificate de resurse materiale, fie aparitia lipsei de materiale, ambele stari generand consecinte nefavorabile pentru intreprindere.

(3

Elaborarea programului de aprovizionare presupune fundamentarea fiecarui indicator in parte () Aecesarul de resurse pentru desfasurarea activitatii unitatii economice se poate determina prin mai multe metode #metoda calcului direct#atunci cand pentru fabricatia mai multor tipuri de produse sau sortimente se foloseste aceeasi materie prima Apl2.HpiIAci, in care volumul estimat al productiei H si norma de consum specific se refera la produsul varianta constructiva GiG. Fetoda calcului direct, bazandu#se pe cunoasterea productiei fizice programate si pe normele de consum specific de aprovizionare cu motivare tehnico#economica, conduce la determinarea unei marimi reale pentru acest indicator. #metoda de calcul pe baza de analogie#se foloseste atunci cand nu se cunosc normele de consum specific de aprovizionare la materialele si produsele respective, din acest motiv utilizandu#se normele de consum specific la alte produse asemanatoare , analoage Apl2HIAcaIJ H#volumul de productie programat dintr#un anumit tip de produs! Aca#norma de consum specific de aprovizionare pentru materialul respectiv la analog! produsul

J#coeficientul de corecti ce reflecta deosebirile existente intre cele doua tipuri de produse! #metoda de calcul pe baza sortimentului tip#se poate utiliza pentru cazurile in care in programul de productie sunt prevazute un numar mare de sortimente din acelasi produs. +n acest scop se determina mai intai sortimentul tip, respectiv acel sortiment a carui norma de consum este cea mai apropiata de norma de consum medie ponderata, calculata pentru inreaga gama de sortimente. Apl2.KiIAcst Hi #volumul de productie din sortimentul de productie de tipul GiG! Acst#norma de consum la sortimentul tip. /) .tocul la sfarsitul perioadei de gestiune#are scopul de a asigura desfasurarea normala a procesului de productie pe parcursul derularii perioadei de gestiune! acesta va constitui suportul material principal de formare a stocului de la inceputul perioadei urmatoare.

((

Este recomandabil ca fiecare unitate economica sa#si calculeze o serie de categorii de stocuri de resurse materiale stocurile curente, stocurile de pregatire sau de conditionare, sezoniere, de siguranta. -imensionarea corecta a stocurilor de resurse materiale influenteaza pozitiv ritmicitatea productiei si viteza de rotatie a mi"loacelor circulante. a) stocul curent %.c)#reprezinta cantitatea de material necesara pentru asigurarea continuitatii procesului de productie intre doua aprovizionari succesive cu materialul respectiv de la furnizori, in conditii normale de activitate. .c2&mzI, &mz#consumul mediu zilnic din respectivul material! , #intervalul mediu de timp, in zile, intre doua livrari succesive!

b) stocul de siguranta %.sig)#reprezinta acea cantitate de materiale ce trebuie sa existe in unitate pentru a se folosi in productie atunci cand se epuizeaza stocul curent, iar materialele comandate nu sosesc la termenele prevazute de la furnizori. .sig2&mzI%t(<t/<t1) t(#timpul necesar stabilirii legaturii cu furnizorii si pentru pregatirea de catre acestia a unui lot de livrare! t/#timpul necesar transportului materialelor de la furnizor la beneficiar! t1#timpul pentru descarcarea, receptionarea, si inmagazinarea materialului. c) stocul de pregatire %.pr) sau de conditionare este necesar la acele unitati economice unde materiile prime trebuie sa fie supuse unei pregatiri prealabile intrarii in procesul de productie. .pr2&mzItpr tpr#timpul de pregatire pentru acel material. d) stocurile sezoniere %.sez)#reprezinta cantitatile de materiale destinate asigurarii continuitatii si desfasurarii normale a productiei,in cazul conditiilor sezoniere de productie, aprovizionare sau transport. .sez2&mzIti

(/

ti#timpul de intreruperi, in zile calendaristice, in aprovizionarea cu materialul respectiv. 1) Aecesarul total de resurse materiale %Atpl)#asigura evaluarea estimativa a tuturor necesitatilor de consum pentru un anumit tip de resursa. Atpl2Apl<.sf -upa ce s#a fundamentat partea de necesar a programului de aprovizionare tehnico# materiala urmeaza sa se stabileasca sursele de acoperire a acestui necesar. () .tocul de materiale de la inceputul perioadei de program#reprezinta cantitatea de material ce se prelimina sa existe in unitate la inceputul perioadei de gestiune! se calculeaza adaugand la stocul de materiale existent in momentul elaborarii programului de aprovizionare, intrarile de materiale din momentul elaborarii programului de aprovizionare si pana la inceputul perioadei de program si scazand consumul de materiale estimat in acelasi interval de timp. /) +ndicatorul Galte resurse interneG cuprinde diferite categorii de resurse materiale rezultate din procesele tehnologice de prelucrare, materiale si piese refolosibile rezultate din dezmembrari de mi"loace fixe scoase din uz etc. 1) Aecesarul de aprovizionat %Aa)#evidentiaza cantitatea de materii prime noi si materiale refolosibile, de combustibil, de piese de schimb s.a. care trebuie asigurata de la furnizori, deci din afara unitatii, pentru acoperirea cererilor de consum ale inreprinderii. Aa2Apl<.f#.pi#Ari

(1