Sunteți pe pagina 1din 51

Grupa I Categoria contabilitate 1. Se constituie SC. ADA SRL cu un capital de 2.

000 lei, divizat in 50 parti sociale a 40 lei valoarea fiecareia. Aporturile sunt formate din: aport in natura, asociatul S1 un utilaj 1.600 lei aport in contul current: 0 asociatul S1 100 lei 1 asociatul S2 300 lei - Cheltuielile de constituire sunt de 15 lei, achitate prin banca. Subscrierea capitalului 456 = 1011 2.000 lei Inregistrarea aporturilor % = 456 2.000 lei 2131 1.600 lei 5121 400 lei Varsarea capitalului subscris 1011 = 1012 2.000 lei Inregistrarea cheltuielilor de constituire 201 = 5121 15 lei 2. La SC CALIPSO SA se decide folosirea soldului contului 1171 Rezultatul reportat in urmatoarele scopuri: - acoperirea pierderii din exercitiul precedent care nu a fost repartizata de 20 lei; 1171 = 121 20 lei - repartizarea sumei de 70 lei din exercitiul precedent pentru capitalizare; 1171 = 1012 70 lei - crearea unei rezerve tot din profitul exercitiului precedent de 30 lei. 1171 = 106 30 lei 3. SC PREMAGRO SA primeste o comunicare pentru acordarea de subventii guvernamentale in suma de 8.000 lei, pentru achizitionarea unui utilaj. Utilajul achizitionat are o durata normata de serviciu de 4 ani. Inregistrarea subventiei de primit 445 = 4751 Primirea subventiei 5121 = 445 Achizitionarea utilajulti 2131 = 404 Amortizarea lunara a utilajului 6811 = 2813 Trecerea la venituri a subventiei 4751 = 7584 8.000,00 lei 8.000,00 lei 8.000,00 lei 166,67 lei 166.67 lei

4. SC DORIS SA prin Consiliul de administratie hotaraste restructurarea activitatii sale pentru un produs ce se executa in alta localitate. S-a luat hotararea vanzarii cladirii la un pret negociat de 85.000 lei, iar valoarea contabila a cladirii este de 80.000 lei. S-au achitat plati compensatorii celor afectati de restructurare in suma de 70.000 lei. Se constituie un provizion pentru restructurare de 90.000 lei, reprezentand costuri cu personalul afectat de restructurare

Vanzarea cladirii 461 = 7583 85.000 lei Descarcarea gestiunii % = 212 80.000 lei 2812 (valoarea amortizata) 6583 (valoarea neamortizata) Inregistrarea platilor compensatorii 641 = 421 70.000 lei Constitituirea provizionului pentru restructurare 6812 = 1514 90.000 lei Anularea provizionului cand acesta devine fara obiect 1514 = 8812 90.000 lei 5. SC APRO SA emite 10.000 de obligatiuni cu o valoare nominala de 2 lei. Inainte de a ajunge la scadenta se rascumpara 5.000 de obligatiuni la pretul de 1,85 lei/bucata, iar 5.000 de obligatiuni la pretul de 2,2 lei/bucata, dupa care toate obligatiunile se anuleaza. Dobanda datorata pana la rascumparare este de 30 lei, care se achita in numerar. Emisiunea obligatiunilor (10.000 oblig * 2 lei/oblig) 5121 = 161 20.000 lei Rascumpararea obligatiunilor a) 5.000 oblig * 1.85 lei/oblig 505 = 5121 9.250 lei b) 5.000 oblig * 2,2 lei/oblig 505 = 5121 11.000 lei Anularea obligatiunilor rascumparate a) 161 = % 10.000 lei 505 9.250 lei 768 750 lei b) % = 505 11.000 lei 161 10.000 lei 668 1.000 lei Dobanda datorata 666 = 1681 30 lei Achitarea dobanzii 1681 = 5311 30 lei 6. O filiala primeste de la o societate mama un imprumut de 40.000 lei, care urmeaza a fi rambursat in doua transe anuale egale. Dobanda anuala este de 10% si se achita la sfarsitul fiecarui an. Sa se efectueze inregistrarile in contabilitatea ambelor societati comerciale. Primirea imprumutului 5121 = 166 40.000 lei Inregistrarea dobanzii 666 = 168 4.000 lei Plata dobanzii la sfarsitului an 168 = 5121 4.000 lei Restituirea primei transe a imprumutului 166 = 5121 20.000 lei Inregistrarea dobanzii la sfarsitul celui de al doilea an 666 = 168 2.000 lei

Plata dobanzii 168 = 5121 2.000 lei Restituirea celei de a doua transe 166 = 5121 20.000 lei 7. S.C. MEDA S.A. acorda unui furnizor un avans de 500 lei, TVA 19 % si achizitioneaza un strung automat in urmatoarele conditii: - pret de achizitie 5000 lei - cheltuieli de transport facturate de furnizor 1000 lei - total cost de achizitie 6000 lei - TVA 19% 1140 lei - TOTAL FACTURA 7140 lei Durata de utilizare a strungului este de 8 an, iar regimul de amortizare este liniar. Dupa 6 ani strungul se vinde la un pret de 6500 lei, TVA 19% incasandu-se prin banca contravaloarea acestuia. Acordarea avansului % = 404 595 lei 232 500 lei 4426 95 lei Achizitionarea strungului (5.000 lei + 1.000 lei) % = 404 7.140 lei 2131 6.000 lei 4426 1.140 lei Concomitent se storneaza avansul % = 404 - 595 lei 232 - 500 lei 4426 - 95 lei Inregistrarea amortizarii anuale (6.000 lei / 8 ani) 6811 = 2813 750 lei Vanzarea strungului 461 = % 7.735 lei 7583 6.500 lei 4427 1.235 lei Descarcarea gestiunii cu utilajul vandut (partea amortizata = 750 lei/an * 6 ani) % = 2131 6.000 lei 2813 4.500 lei 6583 1.500 lei Incasarea creantei 5121 = 461 7.735 lei

8. SC VESTMETAL SA are in stoc materiale de natura obiectelor de inventar de 20.000 lei. In cursul exercitiului financiar 2005 se primesc materiale de natura obiectelor de inventar, de la furnizor, la pretul de facturare de 7.500 lei, TVA 19% si se elibereaza in folosinta materiale de natura obiectelor de inventar de 10.000 lei. Sa se efectueze inregistrarile in contabilitate atat in cazul inventarului permanent cat si in cazul inventarului intermitent. Metoda inventarului permanent Achizitionarea obiectelor de inventar % = 401 8.925 lei 303 7.500 lei 4426 1.425 lei

Darea in consum a obiectelor de inventar 603 = 303 10.000 lei Metoda inventarului intermitent Trecerea pe cheltuieli a stocului initial 603 = 303 20.000 lei Achizitie obiecte de inventar % = 401 9.825 lei 603 7.500 lei 4426 1.425 lei Stabilirea stocului final si trecerea acestuia pe stoc la sfarsitul lunii (20.000 lei + 7.500 lei - 10.000 lei) 303 = 603 10.750 lei 9. La SC MEDA SA se constata o lisa de materii prime in gestiune, datorata unui furt calificat, autorul fiind neindentificat, paguba fiind evaluate la 200 lei. Sa se efectueze inregistrarile in conditiile in care: a) autorul nu este identificat; 601 = 301 200,00 lei b) autorul este identificat si i se imputa lipsa de imputare de 220 lei, TVA 19%. - inregistrarea lipsei 601 = 301 200,00 lei - imputarea lipsei 461 = % 261,80 lei 7588 220,00 lei 4427 41,80 lei 10. SC DIAMANT SRL primeste spre vanzare in consignatie marfuri evaluate la 500 lei, comision 20% si TVA 19%. Sa se efectueze inregistrarile in contabilitate in conditiile in care: 1 deponentul este persoana fizica Primirea marfurilor in consignatie 8033 = 500 lei Vanzarea marfurilor 5311 = % 619 lei 707 600 lei (500 lei + 100 lei (20%)) 4427 19 lei (100 lei * 19%) Concomitent = 8033 500 lei Incarcarea gestiunii cu marfurile vandute % = 462 619 lei 371 500 lei 378 100 lei 4428 19 lei Descarcarea gestiunii cu marfuri vandute % = 371 619 lei 607 500 lei 378 100 lei 4428 19 lei Retinerea impozitului datorat de persoana fizica 462 = 446 80 lei Achitarea sumei nete prin casa 462 = 5311 420 lei Achitarea impozitului 446 = 5311 80 lei 2 deponentul este persoana juridica (societate comerciala). Primirea marfurilor in consignatie 8033 = 500 lei Vanzarea marfurilor 5311 = % 714 lei

3 707 600 lei (500 lei + 100 lei (20%)) 4 4427 114 lei (600 lei * 19%) Concomitent 5 = 8033 500 lei Primirea facturii aferenta marfurilor vandute % = 401 595 lei 371 500 lei 4426 95 lei Inregistrarea adaosului comercial 371 = % 214 lei 378 100 lei 4428 114 lei Descarcarea gestiunii cu marfa vanduta % = 371 714 lei 607 500 lei 378 100 lei 4428 114 lei Plata marfii vandute furnizorului 401 = 5121 595 lei 6 11. O intreprindere care desfasoara activitate de intermediere in turism inregistreaza serviciile de transport prestate de S.C. MARA S.R.L in valoare de 1280 lei, TVA inclus. Agentul economic ce desfasoara activitatea de intermediere incaseaza de la turisti tariful de 1500, TVA inclus. Sa se regularizeze TVA-ul la unitatea intermediara in turism. Factura de transport % = 401 628 4426 Facturarea servicii de turism 411 = % 704 4427 Inchiderea TVA 4427 = % 4426 4423 1.280,00 lei 1.075,63 lei 204,37 lei 1.500,00 lei 1.260,50 lei 239,50 lei 239,50 lei 204,37 lei 35,13 lei

12. SC ALFA SA deschide o actiune judecatoreasca impotriva clientului SINTEZA SA, pentru o creanta asupra acesteia de 1785 lei din care 285 lei este TVA. Trecerea clientilor la clienti incerti 4118 = 4111 1.785 lei In cazul in care clientul devine insolvabil si nu isi mai poate achita datoria 654 = 4118 1.785 lei Daca clientul isi revine din punct de vedere financiar 4111 = 4118 1.785 lei 13. SC MULTIGRAF SRL contabilizeaza mandatele postale aferente vanzarilor prin colete, in suma de 280 lei, care se incaseaza prin contul din disponibil la banca. Inregistrarea facturii 411 = % 280,00 lei 707 235,29 lei

4427 44,71 lei Descarcarea gestiunii cu marfurile vandute en gross 607 = 371 Incasarea facturii 5121 = 411 280,00 lei 14. SC MECORD SA primeste conform facturii nr. 1800, 100 tichete de masa a 8 lei tichetul, precum si valoarea imprimatelor de 40 lei. Se impart cele 100 de tichete salariatilor, 10 tichete restituindu-se ulterior societatii. Factura cu tichetele de masa % = 401 847,60 lei 5328 800,00 lei 628 40,00 lei 4426 7,60 lei Acordarea tichetelor salariatilor 642 = 5328 800,00 lei Restituirea tichetelor 642 = 5328 - 80,00 lei 15. La SC ORINTEX SA se descaraca gestiunea pentru marfurile vandute in cursul lunii 500 lei, adaos comercial 100 lei, TVA neexigibila 114 lei. % = 371 714,00 lei 607 500,00 lei 378 100,00 lei 4428 114,00 lei 16. Se inregistreaza o ajustare pentru deprecierea imobilizarilor financiare in suma de 300 lei. 686 = 296 300,00 lei 17. Societatea X este proprietara unei cldiri, pe care o nchiriaz, pe o durat de 5 ani, societii Y. Contractul a fost semnat la 1 octombrie exerciiul N. Chiria este de 8.000 u.m. pe lun. Societatea X suport cheltuielile de cutare a locatarului n sum de 100 u.m. Ea decide s nscrie n activ aceste cheltuieli i s le repartizeze pe ntreaga durat a contractului. Costul de achiziie al imobilului este de 500.000 u.m., iar durata sa de utilitate (estimat de locator) este de 50 de ani. S se prezinte calculele i nregistrrile n contabilitatea locatorului n conformitate cu IAS 17 Contracte de leasing. Grupa II Categoria II- Audit 1. Controlul fizic al imobilizrilor corporale presupune: a) verificarea modului n care s-a efectuat inventarierea; b) inspecia imobilizrilor corporale; c) existena concordanei ntre registrul imobilizrilor corporale i contabilitate. 2. Imaginea fidel este: a) o consecin a regularitii i sinceritii conturilor; b) o condiie pentru a emite o opinie fr rezerve; c) un criteriu de apreciere a situaiilor financiare. Notiunea de imagine fidel n audit nu este clar definit; de o manier general, ns, imaginea fidela este un concept care nu poate fi disociat de regularitatea i sinceritatea contabilitatii. REGULARITATEA presupune conformitatea la regulile i procedurile contabile, deci la principiile contabile general admise; reglementrile contabile romanesti prevd, de altfel, c pentru a da o imagine fidel a

patrimoniului, situatiei financiare i rezultatelor obtinute trebuie respectate regulile privind evaluarea patrimoniului i celelalte norme i principii contabile, cum sunt: -principiul prudentei; prudenta presupune o apreciere rezonabil a faptelor n scopul evitarii riscului de a transfera in viitor incertitudini prezente susceptibile de a greva patrimoniul si rezultatele financiare ale ntreprinderii. Potrivit acestui principiu, nu este admis supraevaluarea elementelor de activ i a veniturilor, respectiv subevaluarea elementelor de pasiv si a cheltuielilor, tinand cont de deprecierile, riscurile si pierderile posibile generate de desfasurarea activitatii exercitiului curent sau anterior; -principiul permanenei metodelor - care conduce la continuitatea aplicrii regulilor si normelor privind evaluarea, nregistrarea n contabilitate i prezentarea elementelor, patrimoniale si a rezultatelor, asigurand comparabilitatea n timp a informatiilor contabile; -principiul continuitatii activitatii - potrivit cruia se presupune c unitatea patrimoniala i continu in mod normal functionarea intr-un viitor previzibil, fr a intra in stare de lichidare sau de reducere sensibil a activitatii; -principiul independentei exercitiului - care presupune delimitarea in timp a veniturilor si cheltuielilor aferente activitatii unitatii patrimoniale pe masura angajarii acestora si trecerii lor la rezultatul exercitiului la care se refer; -principiul intangibilitatii bilantului de deschidere a unui exercitiu care trebuie sa corespunda cu bilantul de inchidere a exercitiului precedent; -principiul necompensrii - potrivit cruia elementele de activ i de pasiv trebuie s fie evaluate si inregistrate in contabilitate separat, nefiind admisa compensarea ntre posturile de activ si cele de pasiv ale bilantului, precum i ntre veniturile i cheltuielile din contul de rezultate. SINCERITATEA presupune aplicarea cu bun credin a regulilor si procedurilor contabile, in functie de cunoasterea pe care responsabilii conturilor trebuie s o aib despre realitatea si importanta operatiilor, evenimentelor si situatiilor din ntreprindere. 2.2.Forme de exprimare a imaginii fidele Obiectivul auditrii situatiilor financiare este s permit auditorului s exprime o opinie conform creia situatiile financiare au fost stabilite, sub toate aspectele lor semnificative, n conformitate cu un sistem contabil de referin identificat. Pentru a exprima aceast opinie, auditorul va folosi una din urmtoarele dou formule, care sunt echivalente: - dau o imagine fidel"; - prezint n mod sincer, n toate aspectele lor semnificative". Dei opinia auditorului ntrete credibilitatea situatiilor financiare, utilizatorul nu poate s deduc, din acestea, c ea ofer perenitatea sau gestionarea eficient i rentabil a entitatii de ctre conducerea ei. 2.3.Criterii de apreciere a imaginii fidele Pentru a putea s se pronune cu privire la imaginea fidel, auditorul trebuie s se asigure c urmatoarele 3 criterii au fost respectate cu ocazia elaborrii situatiilor financiare: 1. Exhaustivitatea (integralitatea): toate operaiile care privesc ntreprinderea sunt inregistrate in contabilitate. Termenul de operatii" cuprinde toate drepturile si activele ntreprinderii, cat si toate obligatiile si pasivele sale i, de o manier general, orice eveniment sau decizie care antreneaz o modificare a patrimoniului, situaiei financiare sau rezultatului financiar al ntreprinderii respective. 2. Realitatea: criteriul realitatii operatiilor presupune c toate elementele materiale din scripte corespund cu cele identificabile fizic si c toate elementele de activ, de pasiv, de venituri sau de cheltuieli reflect valori reale si nu fictive sau care nu privesc ntreprinderea n cauz; altfel spus, toate informatiile prezentate prin situaiile financiare trebuie s poat fi justificate i verificate. 3. Corecta nregistrare n contabilitate i prezentare n sit uatiile financiare a operatiilor presupune c aceste operatii trebuie: -s fie contabilizate n perioada corespunzatoare, urmrindu-se respectarea independentei exercitiilor, criteriul perioadei corecte; -s fie corect evaluate, adic sumele s fie bine determinate, aritmetic exacte, urmrindu-se respectarea tuturor regulilor i principiilor contabile, precum si a metodelor de evaluare; deci criteriul corectei evaluari; -s fie contabilizate in conturile corespunztoare; deci criteriul corectei imputri; -s fie corect totalizate, centralizate, astfel ncat s li se asigure o prezentare n conturile anuale conform cu regulile n vigoare; criteriul corectei prezentari in conturile anuale. Explicai principiul integritii i obiectivitii n audit.

Integritatea presupune c profesionistul contabil trebuie s fie drept i cinstit atunci cfectueaz servicii profesionale. Obiectivitatea presupune c profesionistul contabil trebuie s fie imparial, fr prejudicii, s nu se afle n situaii de incompatibilitate, de conflict de interese, care s pun la ndoial obiectivitatea acestuia. 4. Coninutul raportului de audit. Raportul de audit trebuie s conin: - relaia contractual de executare a misiunii de audit; - observaiile reieite din diverse verificri; - informaiile a cror meniune n raport este prevzut expres de lege; - oferirea garaniei pentru acionari i teri c un personal calificat a obinut asigurarea c situaiile financiare ofer o imagine fidel, clar i complet poziiei financiare, performanelor i situaiei financiare generale a intreprinderii; - meniunea c situaiile financiare auditate sunt anexate la raportul de audit. Din raportul de audit trebuie s rezulte n mod clar: - menionarea responsabilitilor pentru auditor i pentru conducerea intreprinderii; - descrierea obiectivelor i natura misiunii de audit; - situaiile care fac s apar incertitudini; - natura i locul observaiilor n raport. 5. Ce sunt i ce rol joac normele de audit? Normele (standardele) de audit reprezint un ansamblu de reguli definite de o autoritate profesional la care se refer auditorul pentru calificarea muncii sale. Acestea pot fi: - Standardele Internaionale de Audit (ISA), Practicile Internaionale de Audit (IAPS), Standardele Internaionale privind Angajamentele de Revizuire (ISRE), Standardele Internaionale privind Angajamentele de Asigurare (ISAE), Standardele Internaionale pentru Misiuni Conexe (ISRS) emise de Consiliul pentru Standarde de Audit i Asigurri (IAASB) din cadrul Federiei Internaionale a Contabililor (IFAC); - normele naionale emise de un organism profesional recunoscut ca fiind autoritate n domeniu. Normele de audit permit terilor s aib asigurarea c opinia auditorului va fi emis n funcie de criterii de calitate omogene; ele permit ns i auditorului s defineasc scopurile pe care le are de atins prin punerea n lucru a celor mai potrivite tehnici. Normele de audit se clasific n trei categorii, acoperind ntreaga activitate a auditorului: norme profesionale de lucru; norme de raportare; norme generale de comportament. 6. Care sunt principalele etape de realizare a unei misiuni de audit intern? Cele trei etape fundamentale ale metodologiei de desfurare a misiunii de audit intern sunt: etapa de pregtire a misiunii de audit intern; etapa de realizare a misiunii de audit intern; etapa de ncheiere a misiunii de audit intern. n etapa de pregtire a misiunii de audit intern, auditorii desfoar activitile specifice etapei att la sediul structurii de audit intern, ct i la sediul entitii auditate. Aceast etap solicit din partea auditorilor o mare capacitate de nvare i nelegere, o bun cunoatere a domeniului care urmeaz s fie auditat, precum i o excelent asimilare a informaiilor eseniale ce caracterizeaz procesele i fenomenele specifice entitii auditate. Parcurgerea acestei etape pune la ncercare calitile de sintez i imaginaie ale auditorilor interni. Aceast etap se poate defini ca fiind perioada n care echipa de auditori realizeaz toate lucrrile specifice i necesare unei bune realizri a misiunii de audit. n etapa de realizare a misiunii de audit intern, auditorii se afl n cea mai mare parte a timpului la sediul entitii auditate, ntoarcerile la birou fiind foarte rare sau chiar inexistente. Aceast etap solicit mai mult abilitile de observaie, dialog i comunicare ale auditorilor. Reuita acestei etape depinde de modul n care auditorul reuete s se fac neles de ctre reprezentanii entitii auditate i s se integreze n mediul organizaional respectiv. n aceast etap auditorul i formuleaz i sintetizeaz observaiile i constatrile care i vor permite s elaboreze recomandrile i soluiile care s conduc la gestionarea legal i eficient a riscurilor asociate disfunciilor identificate. Este perioada n care se recolteaz roadele misiunii de audit.

n etapa de ncheiere a misiunii de audit intern, auditorii se afl att la sediul entitii auditate dar revin n cele din urm la sediul structurii de audit intern. Etapa necesit o mare capacitate de sintez, precum i aptitudini dezvoltate de redactare i comunicare. Este etapa n care auditorii i prezint rezultatele activitii, fiind momentul prelucrrii acestora. Categoria IV Evaluarea intreprinderilor 1. Care este valoarea patrimonial de baz a unei ntreprinderi care prezint urmtorul bilant economic: imobilizri 60.000; capital social 70.000; obligatii 640.000; creante 400.000; stocuri 300.000; diferente din reevaluare 50.000; profit 10.000; rezerve 10.000; disponibilitti 20.000: a) 140.000; b) 150.000; c) 780.000. Valoarea patrimoniala este activul net corijat obtinut ca diferenta intre activul bilantului economic si datoriile inscrise in acest bilant. ANC= CAP PROPRII -/+ DIF DE REEVALUARE ANC = 70.000 + 10.000 + 10.000 + 50.000 = 140.000 sau Valoarea patrimoniala = Active totale Total obligatii Valoarea patrimoniala = 60.000 + 400.000 + 300.000 + 20.000 640.000 = 140.000 2. Modalitatea de prezentare a posturilor contabile n bilantul contabil se face: a) n ordinea crescnd a simbolurilor conturilor; b) n sume nete att n activ, ct si n pasiv; c) n ordinea fluxurilor economice. 3. Definiti valoarea just. Valoarea justa reprezint suma pentru care un activ ar putea fi schimbat de buna voie intre doua pari aflate in cunotina de cauza, in cadrul unei tranzacii cu preul determinat obiectiv. 4. Rolul bilantului n diagnosticul de evaluare. Bilantul contabil este documentul contabil de sinteza prin care se prezinta activul si pasivul unitatii patrimoniale, precum si rezultatele perioadei pentru care se intocmeste, potrivit legii. In diagnosticul de evaluare se porneste de la bilantul contabil. Bilantul contabil este sursa de date ce se prelucreaza pentru realizarea diagnosticului contabil - financiar. 5. Care sunt elementele de calcul necesare pentru evaluarea ntreprinderii prin rentabilitate? Marja de profit (Rentabilitatea vnzrilor): RP Profit Margin on Sales MP = Profitnet 100 Vnzri

Rentabilitatea capitalului social sau capitalului total (Return on Equity/Net Worth) RCS. Este unul dintre cei mai importani indicatori folosii de proprietarii unei firme la luarea deciziei de a investi. R CS = Profitnet * 100 Capital social (sau capital total)

Rentabilitatea activelor totale (RAT Return on Total Assets) R AT = Profitnainte impozitare plata de i dobnzilor 100 Totalactive

Datele necesare pentru calculul indicatorilor financiari prezentai mai sus se preiau din Bilanul contabil, Bugetul de venituri i cheltuieli i din Fluxul de numerar ale firmei. 6. Cum se evalueaz obligatiile din bilantul unei ntreprinderi pentru determinarea valorii acesteia?

Obilgatiile in valuta se actualizeaza la raportul de schimb al monedei nationale din ziua evaluarii, diferentele fiind regularizate pe seama capitalurilor proprii, in cazul evaluarii in scopul unei tranzactii, sau pe seama rezultatelor financiare, in cazul evaluarilor in alte scopuri. 7. Care este structura standard a unui raport de evaluare a ntreprinderii? Structura standard a unui raport de evaluare Raportul trebuie sa ofere o imagine clara asupra opiniilor exprimate de evaluator, asupra bazelor de evaluare folosite, a metodelor si informatiilro care stau la baza raportului. 1. Rezumatul principalelor concluzii si recomandri privind: 1.1. Scopul evaluarii 1.2. Scara valorilor satbilite si valoarea medie 1.3. recomandarile privind perspectivele intreprinderii 2.Prezentarea intreprinderii - numele , forma juridica, adresa, codul SIRUES, - Scurt istoric,crearea, fazele cronologice principale de dezvoltare, transformare etc. - stabilirea coordonatelor principale prin: prezentarea capitalul social, a modalitatilor de formare si a eventualelor modificari intervenite, structura capitalului si componenta actionariatului, obiectul de activitate, pozitia ocupata in cadrul ramurii respective,in vederea explicarii metodei de evaluare folosite cuantum, evaluare, etc. 3. Prezentarea evaluatorilor si a mandatului primit In cazul in care evaluarea este facuta de catre o societate comerciala abilitata in domeniu, se vor mentiona datele de inmatriculare ale acesteia de la Registrul Comertului. Daca echipa de evaluatori este formata din personae individuale, este necesara prezentarea unor cv 4. Diagnosticul de evaluare 4.1. Diagnosticul juridic 4.1.1 obiectiv: aprecierea situaiei juridice a ntreprinderii in raport cu proprietarii, terii si cu salariaii. 4.12. Constatri: innd seama de prevederile legale in vigoare, evaluatorii vor stabili daca intreprinederea este constituita legal, daca exista acte si contracte privind drepturile de proprietate, daca exista contracte ncheiate cu partenerii de afaceri, daca sunt actiuni juridice in curs, cu personae fizice sau juridice, daca exista contracte de munca individuale si colective, si vor analiza regimul fiscal al intreprinderii. 4.1.3. Concluzii: dupa trecerea in revista a mijloacelor de realizare si aprocedeelor de lucru utilizate se stabilesc: -oportunitatile existente in mediul exterior intreprinderii, adica evolutii cu un character previzibil pozitiv pentru entitatea evaluata ca: legislatie si reglementari favorabile, conditii economico financiare optime; -riscurile existente in mediul extern intreprinderii, adica evolutii cu un efect previzibil negative, respective condintionarii inverse oportunitatilor; -punctele forte; adica atuurile, ca urmare a unor factori cum sunt: o buna organizare si functionare a entitatii evaluate, contract, statut corespunzatoare, relatii contractuale corecte, finantare bancara asigurata, absenta litigiilro, regelementari fiscale corecte si obligatii fiscale indeplinite la timp; -punctele slabe, deficientele consatate in organizarea si functionarea entitatii: contarct si satatut necorespunzatoare situatiei de fapt, existenta unor litigii contarctulae cu tertii si cu proprii salariati, conflicate de munac, obligatii fiscale nerespectate,etc. 4.2. Diagnosticul commercial 4.2.1. Obiectiv determinarea locului ocupat pe piata de intreprindere, in prezent si in viitor 42.2. Constatari a) pornind de la nomenclatorul produselor su functie de principalele activiati se va calcula ponderea lor in volumul toatal al activitatii intreprinderii b) se va efectua o analiza a clientilor intreprinderii > importanta, durata de recuperare acreantelor, clienti restanti c) se analizeza furnizorii d) se identifica concurenta intreprinderii actuala si potentiala e)se analizeza reteaua de distributie aintreprinderii acre poate furniza date asupra ponderii contractelor interne sau externe in cifra de afaceri f) pentru a anliza posibilitatile de dezvolatre seva studia gradul de permeabilitate a pietei g) vor fi studiate tipurile de actiuni promitionale facute de intreprindere, cunatumul cheltuielilor publicitare, evolutia polticii de promovare a produselor si imaginii firmei; 4.2.3. Concluzii dupa stabilirea principalelor evolutii se vor evidential cele mai importante: - oprtunitati - riscuri - puncte forte: retea de vanzare puternica, clienti statornici, calitate foarte buna a produselor, etc.

- puncte slabe- produse si servicii scumpe, cunoasterea insuficienta a pietei etc. 4.3. Diagnosticul tehnologic operativ sau de exploatare 4.3.1. Obiectiv: stabilirea m[surii in care mijloacele de productie materiale raspund nevoilor actuale sau viitoare ale intreprinderii sau ale potentialului comparator. 4.3.2. Constatari: se impune cunoasterea infrastructurii, apotentialului de productie la un moment dat si evolutia in timp, stabilirea dinamicii imobilizarilor corporale, a nivelului de automatizare si aproductivitatii, dar si analiza functiei de cercetare dezvoltare, pentru a determina strategia de viitor a intreprinderii 4.3.3. Concluzii prezentate sub forma: -oportunitatilor; -riscurilor; - punctelor forte: o buna utilizare a capacitatii de productie, utilaje moderne, preturi competitive, servicii competente, -punctelor slabe- o planificare defectuoasa a productiei, o conducere defectuoasa a aprovizionarilor si transporturilor, stocuri de materii rpime, probleme de calitate a produselor si serviciilor. 4.4.Diagnosticul resurselor umane 4.4.1. Obiective : analiza structurii umane si a capcitatii personalului de a contribui la realizarea activitatilor intreprinderii 4.4.2. Constatari: a) analiza structurii umane: organigrama ierarhica si functionala a intreprinderii; date cu privire la personalvarsat, pregatire, grad de ocupare, vechime in intreprindere, etc. b) Date cu privire la conducatorii intreprinderii- varsta, pregatire, formare si experienta, stil de conducere, sistem de remunerare c) date sociale- climatul social, protectia muncii, oragnizarea sindicala din intreprindere, nr. de zile de greva., 4.4.3. Concluzii analizanda datele de mai sus se pot stabili: -oportunitati; -riscuri; -puncte forte: personalul este tanar, dinamic, flexibil si bine format, organizare buna, exista motivarea muncii. -puncte slabe: proasta functionare a conducerii, reprezentare sindicala slaba, salarizare nestimulativa,etc. 4.5. Diagnosticul financiar contabil 4.51. Obiective -stabilirea existentei imaginii fidele, clare si complete a patrimoniului, a rezultatelor si asituatiei financiare ale entitatii evaluate, percum si astarii de sanatate financaira a acesteia; -utilizarea relatiei efecului de levier pentru aface diagnosticul ratei de rentabiliate a capitalurilor proprii; -evaluarea diferentelor intre efectul de levier financiar masurat plecand de la valorile de contabile si efectul levier masurat pelcand de la valorile de piata; -diagnosticul ratei de rentabilitate economica placand de l rata marjei economice si rata de rotatie a capitalurilor investite; -utilizarea totalurilor soldurilor intermediare de gestiune pentru analiza formarii marjei economice; -analiza diefrentelor intre optica de rentabilitate si optica productivista prin realizarea unui audit asupra situatiilor financiare 4.5.2. Constatari: acestea rezulta in urma realizarii obiectivului, avnd ca mijloace de efectuare datele is informatiile continute in conturile anuale, rezultatele financiare examinate pe ultimii 3-5 ani perluate potrivit metodologiilor specifice evaluarilor patrimoniale. 4.5.3. Concluzii: se impun in baza constatarilor exprimate sub forma: -oportunitatilor; -riscurilor; -punctelor forte; -punctelor slabe; 4.6.Sinteza diagnosticelor evaluarii Se prezinta sub forma tabelara in cadrul raportului sau ca o anexa a acestuia, cuprinzand concluziile stabilite pentru fiecare diagnostic in parte, respective datorate mediului exterior intreprinderii (cu doua subcoloane afernte oportunitatilor si riscurilor) si cele datorate mediului intern al intreprinderii (cu doua subcoloane afernte punctelor foret si punctelro slabe). Prin luarea in considerare a tuturor constatarilor din diagnosticele sectoriale prezentate se elaboreaza bilantul economic al intreprinderii. 5. Bazele lucrarii de evaluare

Se vor mentiona datele si inforamtiile puse la ispozitie de client, conform caietului de sarcini si prevederilro din contractul incheiat. 5.1. Expertize si studii, proprii sau insusite: se fac trimiteri la surse, inscrisuri, publicatii utilizate la elaborarea raportului de evaluare. 5.2. Bibliografie 5.3. Factori de risc: 5.3.1. Factori de risc extern; 5.3.2. Factori de risc intern. 5.4. Ipoteze de evaluare; 5.4.1. Ipoteze macroeconomice; 5.4.2. Ipoteze microeconomice. 6.Metode de evaluare aplicate. Se vor inscrie cauzele ipotezele si scenariile care au determinat alegerea metodelor de evaluare pentru fiecare in parte, conform grupelor de mai jos: 6.1. Metode patrimoniale; 6.2.Metode prin rentabiliatte; 6.3. Metode combinate; 6.4. Metode bursiere; 6.5.Alte metode. 7.Gama de valori, valoarea actiunilor. Se vor enumera opiniile obtinute prin aplicarea metodelor de evaluare mentionate la pct.6, in mod corespunzator se detremina valorile minime si maxime ale actiunilor. 8.Cocluziile si opiniile evaluatorului. Se vor exprima opiniile asupra rezultatelor obtinute, atat din punct de vedere economic cat si financiar. Se va exprima parerea evaluatorilor asupra rezultatelor obtinute din operatiunea de evaluare. Categoria X Organizarea auditului intern si controlul intern al intreprinderii. 1. Aprovizionarea presupune: a) Comenzile sa contina produse care indeplinesc specificatiile corespunzatoare; b) Sa se plateasca preturi corespunzatoare; c) Comanda sa contina cantitatile de produse si termene de aprovizionare corespunzatoare; d) Actualizarea informatiilor legate de furnizor astfel incit comanda sa contina date reale; e) Produsele comandate sa se obtina in timp util; f) Inregistrarea comenzilor aprobate complet si corect; g) Prevenirea lansarii comenzilor neaprobate. Identificati si enumerati riscurile posibile ce pot sa apara si definiti proceduri de control intern care pot diminua aparitia riscurilor respective. La nivelul activitii de aprovizionare pot apare situaii de genul: - materialele livrate de furnizor pot s nu corespund cantitativ i calitativ; - serviciul aprovizionare s nu fi transmis la timp referintele contractuale serviciului de recepie; - gestiunile s nu opereze n evidena operativ sau s nu transmit documentele serviciilor contabile etc. Toate aceste evenimente reprezint riscuri i, dac se produc, afecteaz realizarea obiectivelor referitoare la securitatea activelor i fiabilitatea informaiilor contabile. Aceste situaii reprezint nite incertitudini, deoarece ele nu sunt o stare de fapt. Ele pot apare, iar daca apar afecteaz realizarea obiectivelor. Orice instituie face aprovizionri fie pentru funcionare, fie pentru realizarea obiectului de activitate. Prin urmare, se va confrunta cu riscul inerent ca marfa transmis de furnizori s nu concorde ntotdeauna, cantitativ i calitativ, cu specificaiile contractuale. Impactul materializrii unui astfel de risc const, n principal, n nerealizarea la parametrii asumai a propriilor servicii i n costuri suplimentare de funcionare. n condiiile stabilirii unei limite foarte sczute a toleranei la risc ar trebui luate msuri de control intern de tipul: - ncetarea relaiilor contractuale, chiar i cu furnizorii care au creat probleme minore; - supradimensionarea stocurilor; - instituirea unei procedure exhaustive de recepie etc. Costurile instituirii unor astfel de msuri de control al riscului sunt mari:

creterea costului de aprovizionare, deoarece furnizorii, care produc la anumite standarde, i recupereaz costurile calitii prin preuri mai ridicate; - cresc costurile interne, ca urmare a meninerii imobilizate a unor stocuri supradimensionate; - creterea cheltuielilor de recepie, deoarece renunarea la autorecepie i la recepia prin sondaj implic afectarea unor resurse suplimentare (financiare, umane i de timp) acestei activiti de recepie. Luarea unor astfel de msuri de control intern poate genera reacii justificate, de tipul: cheltuim exagerat de muli bani pentru a elimina orice incident n aprovizionare, n timp ce problemele noastre mari deriv din tehnologia nvechit. Fr ndoial se pune din nou problema unui echilibru ntre costuri, deci a stabilirii unei limite de toleran la risc rezonabile. Riscul netransmiterii unor documente justificative compartimentului financiar-contabil afecteaz fidelitatea rapoartelor. Costurile materializrii acestui risc constau n scderea credibilitii organizaiei, care va fi privit cu suspiciune de toi factorii interesai. Masura radical de control intern a acestui risc ar fi implementarea unui sistem informatic integrat, care are capacitatea de a semnala pe parcursul procesului i n timp real orice anomalie. Evident o astfel de msur de control intern presupune, cel puin pentru nceput, costuri mari, care pot fi susinute sau nu. Organizarea este grupa dispozitivelor/instrumentelor de control intern rezultate ca urmare a aplicrii msurilor (aciunilor) ce vizeaz corectarea anomaliilor depistate n organizarea procesual i structural, si care constituie circumstane favorizante pentru manifestarea riscurilor. Unul dintre principiile fundamentale ce stau la baza organizrii este principiul separrii funciunilor (atribuii, sarcini). n esen, acest principiu const n aceea c sarcini considerate a fi incompatibile nu trebuie repartizate aceleiai persoane i, uneori, aceleiai componente structurale a organizaiei. Aplicarea principiului separrii funciunilor n organizare operaionalizeaz controlul mutual (reciproc). Cu alte cuvinte, dac mai multe persoane sau componente structurale particip n cadrul unui proces (organizare procesual organizare flux) la realizarea unui obiectiv, ele se controleaz reciproc din perspectiva funciunilor pe care le ndeplinesc n cadrul procesului. Formele n care este pus n practic acest principiu sunt extrem de diverse fapt pentru care, n cele ce urmeaz, ne vom referi la forma cea mai cunoscut pe care o mbrac acest principiu atunci cnd obiectivul urmrit n cadrul organizaiei este securitatea activelor. Categoria de riscuri cea mai important care constituie ameninri pentru realizarea acestui obiectiv cuprinde riscurile ce pot fi subsumate fraudei i distorsionrii rezultatelor. Forma extins a principiului separaiei funciunilor menit s in sub control riscurile de fraudare i distorsionare a rezultatelor care afecteaz obiectivul de securitate a activelor are la baz considerarea ca incompatibile a urmtoarelor funciuni: funcia de dispoziie; funcia de nregistrare contabil; funcia de deinere (funcia gestionar) i funcia de control. A pune aceste funcii (sau numai dou dintre ele) n mna aceleiai persoane nseamn a se asuma riscuri cu expunere foarte mare asupra obiectivului ce se refer la securitatea activelor. O astfel de persoan poate deturna extrem de uor fondurile organizaiei, deoarece nu exist nici un control reciproc pe parcursul procesului de angajare, lichidare, ordonanare i plat. De aceea separarea funciunilor este un instrument/dispozitiv de control intern fundamental menit s previn (expunere rezonabil) riscurile de fraudare i distorsionare a rezultatelor. In procesul de aprovizionare competena de a angaja organizaia n raporturi juridice cu terii aparine de drept conductorului organizaiei, ns acesta o poate delega anumitor persoane care se ocup de aprovizionare, acestea putnd ncheia contracte. Competena de a constata serviciul fcut (recepionarea mrfurilor livrate) este delegat unor comisii de recepie care sunt responsabile pentru constatrile fcute. Competena de a deine bunurile n pstrare pn la utilizarea lor este delegat unor persoane numite gestionari. Competena de a verifica c factura emisa de ter este conform cu serviciul fcut intr n responsabilitatea persoanelor ce constat obligaia de plat. nregistrarea n contabilitate a creterii de activ i obligaiei de plat este atribuit contabilului. Actul de dispoziie prin care se dispune casierului (funcia de deinere a fondurilor) s plteasc este ncredinat celor care ncheie angajamentele, deoarece prin acest act de dispoziie se stinge raportul juridic ncheiat. Competena de a efectua plata aparine funciei de deinere a fondurilor (banca, trezorerie, casier). Procedndu-se astfel, se instituie un control reciproc pe parcursul procesului iniiat prin angajament: - comisia de recepie controleaz modul n care furnizorul i-a ndeplinit obligaiile asumate prin angajament; - gestionarul controleaz corectitudinea recepiei, deoarece el este responsabil de integritatea gestiunii sale; - contabilul controleaz documentele justificative n care s-au consemnat operaiunile patrimoniale; - ordonatorul (cel care a angajat juridic organizaia) va dispune plata numai dup ce va controla c cei crora le-a delegat competena i-au ndeplinit corect sarcinile ncredinate; - deintorul de fonduri va controla ca cel care-i d dispoziie s plteasc este cel n drept i c are n gestiune fondurile necesare etc. n aceste condiii este aproape imposibil s se efectueze pli n alte conturi (deturnare)

dect ale terului, ci numai pentru a stinge obligaii certe izvorte din servicii efectiv prestate, fr ca orice anomalie s se reflecte n situaiile contabile. Alte riscuri care apar in activitatea de aprovizionare si masurile care pot fi luate pentru a fi indepartate: a) specificaiile s fie necorespunztoare. Masuri de inlaturare a riscurilor: - Revizuirea specificaiilor existente de ctre personalul tehnic. - Monitorizarea problemelor de producie legate de specificaiile materialelor folosite. - Specificaiile trebuie s cuprind date ale perioadei curente, comenzi rapide, stoc corespunztor, preul materialului. - Comunicarea specificaiilor de producie departamentului de aprovizionare. Revizuirea corespunztoare i aprobarea contractelor i comenzilor. b) informaii incomplete legate de pre. Masuri de inlaturare a riscurilor: - Obinerea de oferte competitive pentru fiecare aprovizionare periodic. - Volumul produciei aprovizionat s fie determinat prin analiza indicatorului de utilizare a unor materiale similare. - Revizuirea corespunztoare a comenzilor de aprovizionare. - Monitorizarea variantelor de pre, amnunit. c) informaie indisponibil sau incorect legat de nivelul stocului sau nivelul produciei. Masuri de inlaturare a riscurilor: - Meninerea unor date corecte n evidena stocurilor. - Corelarea programrii produciei cu informaiile legate de stoc i cerinele legate de termenele de livrare din comenzi - Revizuirea corespunzatoare a comenzilor de aprovizionare. - Folosirea previziunii d) informaiile dintro comand sunt neclare. Masuri de inlaturare a riscurilor: - Comenzile nu sunt introduse n sistem n timp util - Emiterea de copii ale comenzilor emise personalului corespunztor. - Prenumerotarea comenzilor - Verificarea periodic a intrarilor n sistem. - Investigarea intrrilor de date e) Informaie indisponibil sau incorect a produselor comandate i neprimite. Masuri de inlaturare a riscurilor: - Specificarea modului de transport i a datei de livrare n comanda de aprovizionare. - Prenumerotarea comenzilor de aprovizionare - Corelarea informaiei produciei recepionate i informaiile legate de comenzi date. - Urmrirea comenzilor neonorate de furnizor f) Comenzile date pot fi pierdute. Masuri de inlaturare a riscurilor: - Prenumerotarea i nregistrarea corect a comenzilor g) Proceduri inadecvate de prevenire a utilizrii neautorizate. Masuri de inlaturare a riscurilor: - Proceduri de aprobare a comenzilor - Desemnarea de personal autorizat care s aprobe comenzile - Meninerea unei securiti a comenzilor de aprovizionare 2. Organizarea contabilitatii de gestiune. Studiu de caz: societate de comert. Organizarea contabilitatii de gestiune. Studiu de caz: societate de comert. Conform teoriei, contabilitatea de gestiune poate fi organizat fie autonom, fie integrat. Organizarea autonom presupune existena unui circuit aparte i este caracteristic concepiei dualiste, concept preluat i de Romnia. Acest circuit al contabilitatea de gestiune are o anumit independen fa de contabilitatea financiara i i poate organiza lucrrile specifice fie utiliznd conturi speciale (clasa 9 Conturi de gestiune OMFP 94 / 2001), fie prin dezvoltarea n analitic a conturilor din contabilitatea financiara conform particularitilor din fiecare ntreprindere, fie extracontabil prin intermediul evidenei tehnico-operative proprii. Ordinul MFP nr. 1826 / 2003 evideniaz care sunt normele referitoare la organizarea contabilitatii de gestiune, precizndu-se c contabilitatea de gestiune se organizeaz n mod obligatoriu, n funcie de specificul activitii desfurate, responsabil de organizarea ei fiind administratorul firmei. n ceea ce privete folosirea conturilor, precum i simbolizarea acestora, se va proceda n aa msur nct informaiile obinute s fie flexibile, lista conturilor de gestiune fiind adaptat n funcie de scopurile urmrite:

evidena fluxului costurilor, determinarea costurilor aferente stocurilor, determinarea veniturilor i a rezultatelor pe activiti, efectuarea de previziuni, etc. MFP prin Directiva Metodologic a Contabilitii a prevzut pentru clasa 9 Conturi de gestiune un numr redus de conturi: grupa 90 Decontri interne grupa 92 Conturi de calculaie grupa 93 Costul produciei Acest lucru nu nseamn c ntreprinderile care opteaz pentru conturi speciale nu pot crea i alte grupe de conturi pentru a urmri venitul i rezultatele analitice adoptnd o variant dezvoltat a clasei 9 cu 10 grupe. Contabilitatea de gestiune se poate organiza i prin intermediul evidenei extracontabile folosind tabele. Organizarea integrat presupune realizarea calculaiei costurilor prin intermediul conturilor din contabilitatea financiara fiind specific contabilitii moniste (ntr-un singur circuit). Organizarea autonom cu utilizarea conturilor din clasa 9, varianta simplificat Funciunea conturilor din grupa 90 Decontri interne Grupa cuprinde 3 conturi: - 901 Decontri interne privind cheltuielile - 902 Decontri interne privind producia obinut - 903 Decontri interne privind diferenele de pre Aceste conturi sunt conturi de reflectare sau conturi oglind care asigur autonomia contabilitatii de gestiune fa de contabilitatea financiara. 901 Decontri interne privind cheltuielile (P) Se crediteaz: - n cursul perioadei de calculaie cu cheltuielile efective de exploatare preluate din contabilitatea financiara n coresponden cu debitul conturilor din grupa 92 Conturi de calculaie (921, 922, 923, 924, 925) Se debiteaz numai la sfritul perioadei de calculaie cu decontarea cheltuielilor efective ctre contabilitatea financiara astfel: - decontarea produciei obinute la cost de nregistrare prestabilit prin creditul contului 931 - decontarea diferenelor de pre ntre costul efectiv i costul prestabilit prin creditul contului 903 - decontarea costului subactivitii prin creditul contului 902 - decontarea produciei neterminate n cost efectiv prin creditul contului 933 n urma decontrilor ctre contabilitatea financiara a costurilor efective determinate prin contabilitatea de gestiune contul 901 se soldeaz. 902 Decontri interne privind producia obinut cont de pasiv dup funcia contabil, iar dup natura soldului este cont bifuncional. Acest cont evideniaz decontrile ntre subuniti privind producia obinut dar are i rolul de a determina diferenele de pre ntre costul efectiv i cel prestabilit. Se crediteaz n cursul lunii cu: - valoarea produciei obinute n cost prestabilit prin debitul contului 931 Se debiteaz la sfritul lunii cu: - valoarea produciei obinute n cost efectiv prin creditul contului 921 - cheltuielile de desfacere prin creditul contului 925 Se crediteaz la sfritul lunii cu: - diferenele de pre ntre costul efectiv i cel prestabilit n coresponden cu debitul contului 903 Pentru nchidere, contul se va credita n coresponden cu debitul contului 901. La sfritul lunii se soldeaz. 903 Decontri interne privind diferenele de pre (A) are rolul de a evidenia la sfritul lunii diferenele de pre ntre costul efectiv al produciei obinute i costul prestabilit al acesteia. Se debiteaz la sfritul lunii cu diferenele de pre n coresponden cu creditul contului 902 astfel: - n negru pentru diferenele nefavorabile - n rou pentru diferenele favorabile

Se crediteaz la sfritul lunii cu diferenele de pre decontate ctre contabilitatea financiara prin debitul contului 901. Contul nu prezint sold. Funciunea conturilor din grupa 92 Conturi de calculaie Cu ajutorul acestor conturi se realizeaz colectarea cheltuielilor pe destinaii. Funcia contabil a acestor conturi se adapteaz la tipul sau metoda de calculaie aleas. Sunt conturi de activ. 921 Cheltuielile activitii de baz (A) colecteaz pe debit cheltuielile aferente activitii de baz i deconteaz pe credit costurile efective ale produciei finite i a celei neterminate. Se debiteaz: - n cursul lunii cu cheltuielile directe aferente activitii de baz preluate din contabilitatea financiara prin creditul contului 901 - la sfritul lunii cu cheltuielile indirecte de producie i de administraie general repartizate prin creditul conturile 923, 924 - cu costurile efective ale seciilor auxiliare (mai rar) prin creditul contului 922 - la sfritul lunii cu cheltuielile de desfacere n coresponden cu contul 925 Se crediteaz: - la sfritul lunii cu valoarea n cost efectiv a produciei neterminate prin debitul contului 933 - la finele lunii cu valoarea produciei finite n cost efectiv n coresponden cu debitul contului 902 Contul se soldeaz. n funcie de metoda de calculaie aleas, contul 921 se detaliaz pe analitice: pe produse, lucrri, servicii, comenzi, faze de fabricaie, etc. 922 Cheltuielile activitii auxiliare (A) colecteaz pe debit cheltuielile efective preluate din contabilitatea financiara i se crediteaz cu costurile efective repartizate sectoarelor care beneficiaz de activitatea auxiliar. Contul se detaliaz pe analitice pe fiecare sector auxiliar. Se debiteaz: - n cursul lunii cu cheltuielile preluate din contabilitatea financiara aferente activitii auxiliare prin creditul contului 901 - la sfritul lunii cu cota de cheltuieli generale aferent lucrrilor i serviciilor prestate ctre teri prin creditul contului 924 Se crediteaz: - la sfritul lunii cu costurile aferente produciei neterminate prin debitul contului 933 - la sfritul lunii cu costurile efective aferente produciei finite decontate sectoarelor beneficiare prin debitul conturilor 923, 924, 925 i mai rar 921 Se soldeaz dup decontarea costurilor efective aferente activitii auxiliare. 923 Cheltuielile comune ale seciilor (cheltuielile indirecte de producie) (A) ine evidena cheltuielilor pe centre de cost la nivelul unei secii de producie. Dei sunt cheltuieli indirecte fa de obiectul de calculaie, ele sunt totui cheltuieli directe fa de centrul de costuri. Se detaliaz pe analitice pe fiecare secie productiv n parte. Se debiteaz: - n cursul lunii cu cheltuielile comune ale seciilor preluate din contabilitatea financiara prin creditul contului 901 - la sfritul lunii cu costurile efective decontate de activitile auxiliare prin creditul contului 922 Se crediteaz: - la sfritul lunii cu repartizarea cheltuielilor indirecte asupra obiectelor de calculaie prin debitul contului 921 - la sfritul lunii cu decontarea costului subactivitii prin debitul contului 902 Dup repartizarea cheltuielilor indirecte de producie, contul se soldeaz. 924 Cheltuielile generale de administraie (A) colecteaz toate cheltuielile indirecte ale ntreprinderii att fa de obiectele de calculaie, ct i fa de locurile generatoare de costuri. Se debiteaz:

- n cursul lunii cu toate cheltuielile indirecte colectate generate de activitatea general a ntreprinderii prin contul 901 - la sfritul lunii cu costurile efective decontate de sectoarele auxiliare prin contul 922 Se crediteaz: - la sfritul perioadei cu cheltuielile generale repartizate asupra lucrrilor i serviciilor auxiliare prestate terilor prin debitul contului 922 i asupra obiectelor de calculaie prin debitul contului 921 Dac aceste cheltuieli generale de administraie nu se includ n costul produsului, ele nu se vor repartiza prin debitul contului 921, ci vor fi suportate din rezultatul ntreprinderii, caz n care se crediteaz n coresponden cu debitul contului 902. Dup repartizare, contul se soldeaz. 925 Cheltuielile de desfacere (A) colecteaz i repartizeaz toate cheltuielile legate de producia vndut. Se debiteaz: - n cursul lunii cu cheltuielile colectate generate de desfacerea /distribuia produciei prin contul 901 - la sfritul lunii cu costurile efective decontate de sectoarele auxiliare prin contul 922 Se crediteaz: - la sfritul lunii cu repartizarea acestor cheltuieli asupra costului produciei prin contul 921, iar n cazul utilizrii metodei globale prin debitul contului 902 n urma repartizrii, contul se soldeaz. Funciunea conturilor din grupa 93 Costul produciei Grupa 93 cuprinde 2 conturi: - 931 Costul produciei obinute - 933 Costul produciei n curs de execuie Aceste conturi au rolul unor conturi de stocuri ce evideniaz producia finit i respectiv cea neterminat. Sunt conturi de activ i funcioneaz astfel: 931 Costul produciei obinute (A) ine evidena produciei finite sau a lucrrilor executate i a serviciilor prestate. Se debiteaz: - n cursul lunii la cost prestabilit al produciei obinute prin contul 902 Se crediteaz: - la sfritul lunii cu valoarea n cost prestabilit a produselor finite decontate contabilitatea financiara prin contul 901 La sfritul lunii, contul se soldeaz. 933 Costul produciei n curs de execuie (A) ine evidena produciei neterminate la cost efectiv. Se debiteaz: - la sfritul lunii cu valoarea produciei neterminate n cost efectiv prin creditul conturilor 921, 922 Se crediteaz: - la sfritul lunii cu valoarea n cost efectiv a produciei neterminate decontate prin contul 901 (regulamentul de aplicare a legii contabilitii prevede decontarea acestei producii neterminate prin debitul contului 902, caz n care urmeaz apoi nchiderea contului prin formula: 901 = 902) Organizarea autonom a contabilitatii de gestiune, fr utilizarea conturilor (varianta extracontabil) Organizarea contabilitatii de gestiune fr utilizarea conturilor presupune realizarea calculaiilor cu ajutorul unor situaii sau tablouri de calcul, fr folosirea conturilor. Astfel se vor utiliza diverse situaii i tabele pentru: - colectarea cheltuielilor n funcie de destinaia lor - repartizarea cheltuielilor asupra produciei obinute - calcularea costurilor totale i pe uniti de produs Faptul c ntregul sistem de urmrire i calculare se realizeaz prin intermediul unor reele tabelare de calculaie conduce la aparena unor calculaii extracontabile.

Acest sistem este totui contabil deoarece permite verificarea datelor preluate din contabilitatea financiara care sunt apoi prelucrate printr-un sistem propriu de tabele i apoi retransmise contabilitatii financiare. n acest caz, calculaia costurilor i rezultatelor, dei se realizeaz extracontabil, prin sistemul de prelucrare a datelor din contabilitatea de gestiune se confer posibilitatea confruntrii lunare a datelor din contabilitatea financiara chiar dac calculele din contabilitatea de gestiune nu sunt urmate de nregistrrile contabile i de transpunere a datelor n conturi. Utilizarea doar a unor tabele de calcul nu aduce atingere fundamental tehnicii contabile clasice deoarece: - un fapt economic este nregistrat o singur dat - valoarea intrrilor n reeaua de prelucrare este egal cu valoarea ieirilor Cheltuielile directe preluate din contabilitatea financiara se nscriu n Fia de postcalcul deschis pe fiecare produs, serviciu i lucrare n parte pe msura efecturii acestor consumuri. Fia de postcalcul are n structura sa toate elementele componente ale costurilor de produs (directe i indirecte), precum i partea de decontare a produciei, astfel nct se pot determina diferenele de pre. Aceast fi preia rolul conturilor 921 i 902 din varianta simplificat. Pentru a putea completa fia cu cheltuielile indirecte, acestea trebuie n prealabil colectate n situaii / tabele separate i apoi repartizate n costul produselor. n acest sens se vor ntocmi Situaia de colectare a cheltuielilor indirecte i Situaia de repartizare a cheltuielilor indirecte. Situaia de colectare a cheltuielilor indirecte se ntocmete pentru fiecare secie de producie principal sau secundar sau pe total ntreprindere dup cum este vorba de costuri comune de regie ale seciilor principale de producie sau de cheltuielile activitii auxiliare (pe secii) sau cheltuieli generale i de desfacere (pe ntreprindere). Tablourile care colecteaz cheltuielile indirecte se bazeaz pe urmtoarea schem de principiu: Situaia colectrii cheltuielilor indirecte din care pe locuri de costuri Activitile Funciunile

Natura cheltuielilor Nivelul preluate din total Secia 1 .... Secia n Aprovizioare ... Desfacere CF 601 602 603 604 ... 641 645 ... 658 681 TOTAL Aceste tabele preiau rolul debitului conturilor 922, 923, 924 i 925. Decontarea cheltuielilor activitii auxiliare, respectiv repartizarea cheltuielilor comune sau de regie ale seciilor de producie, a cheltuielilor generale i a cheltuielilor de desfacere pe produse, lucrri sau servicii se realizeaz pe baza unor tabele denumite Situaia de repartizare i care au n principiu urmtoarea structur: Situaia de repartizare a cheltuielilor........................ Locul beneficiar (sau n Cota de costuri Coeficientul de final purttorul de Baza de repartizare repartizare repartizat costuri) produs 1 produs 2 ... produs 60 ...

faza X ... etc TOTAL Aceste situaii preiau rolul creditului conturilor 922, 923, 924 i 925. Exactitatea calculelor i concordana datelor se asigur pe baza Controlului ptrat dintre rnduri i coloane. De asemenea se efectueaz i un control ntre totalurile din tablourile de colectare i repartizare din contabilitatea de gestiune i cele evideniate n conturile din clasa 6 din contabilitatea financiara. Asupra procedeelor de repartizare a cheltuielilor indirecte vom reveni pe larg ntr-un paragraf urmtor. Studiu de caz Un magazin cu amnuntul se aprovizioneaz cu mrfuri de la furnizorii n valoare de 20.000 lei, 19% TVA. Adaosul comercial practicat este 30%. Contabilitate financiara Aprovizionarea cu marfuri % = 401 371 4426 Contabilitate de gestiune 23.800 20.000 3.800 -

Contabilitate financiara Inregistrarea adaosului commercial 371 = % 10.940 378 6.000 4428 4.940

Contabilitate de gestiune -

Se primeste un lot de mrfuri nsotite de factur care cuprinde: pret de facturare fr TVA 5.000 lei, fara TVA, adaos commercial 17% . Se constat o lips de mrfuri din vina crusului de 200 lei fr TVA, care se recupereaz de la acesta la un pret de vnzare de 250 lei si o lips din vina gestionarului de 100 de lei fr TVA, care se imput la pret de vnzare cu amnuntul de 170 lei. Contabilitate financiara Contabilitate de gestiune Factura de marfuri % = 401 371 4.700 4426 950 6588 300 925 = 931 300 Imputarea lipsei carausului 461 = % 297,50 7588 250,00 4427 47,50 931 = 902 420 Imputarea lipsei gestionarului 903 = 902 -120 4282 = % 202,30 902 = 925 300 7588 170,00 901 = % 300 4427 32,30 931 420 Incasarea contravalorii lipsei in numerar 903 -120 5311 = % 499,80 Inchiderea conturilor 461 297,50 4282 202,30 931 = 901 300 Contabilitate financiara Inregistrarea adaosului commercial 371 = % 2.012 378 940 4428 1.072 Contabilitate de gestiune -

Se incaseaza prin numerar marfuri in valoare de 17.500 lei, TVA inclus Contabilitate financiara Contabilitate de gestiune Incasarea contravalorii marfurilor 5311 = % 17.500 931 = 902 14.706 707 14.706 4427 2.794 Determinarea k K = (6.000 + 940) / (20.000 + 6.000 + 4.700 + 940) (4.940 + 1.072) = 6.940 / 25.628 = 0,27% 14.706 * 0,27 = 3.971 lei Contabilitate financiara Contabilitate de gestiune Descarcarea gestiunii cu marfurile vandute % = 371 17.500 925 = 901 10.735 607 10.735 903 = 902 -3.971 378 3.971 902 = 925 10.735 4428 2.794 Inchiderea conturilor 901 = % 10.735 931 14.706 903 -3.971 Inregistrarea cheltuielilor cu energia electrica in valoare de 300 lei, fara TVA Contabilitate financiara % = 401 605 4426 357 300 57 Contabilitate de gestiune 924 = 901 Inchiderea conturilor 901 = 924 300 300

Inregistrarea cheltuielilor cu salariile fond salarii = 7.000 Contabilitate financiara - Fond salarii 641 = 421 7.000 - CAS 20,8% 6451 = 4311 1.456 - CASS 5,2% 6453 = 4313 364 - Somaj 5% 6452 = 4371 35 - Comision ITM 0,75% 622 = 447 53 - Fond garantare creante salariale 0,25% 635 = 447 18 - Fond risc si accidente 0,32% 635 = 447 22 - Fond concedii medicale 0,85% 635 = 447 60 Contabilitate de gestiune 7.000 + 1.456 + 364 + 35 + 53 + 18 + 22 + 60 = 9.008 924 = 901 9.008 9.008

Inchiderea conturilor 901 = 924

3. Inventarierea patrimoniului. Proceduri . Studiu de caz.


1. Inventarierea elementelor de activ i de pasiv reprezint ansamblul operaiunilor prin care se constat existena tuturor elementelor respective, cantitativ-valoric sau numai valoric, dup caz, la data la care aceasta se efectueaz.

Inventarierea are ca scop principal stabilirea situaiei reale a tuturor elementelor de activ i de pasiv ale fiecrei uniti, precum i a bunurilor i valorilor deinute cu orice titlu, aparinnd altor persoane juridice sau fizice, n vederea ntocmirii situaiilor financiare anuale care trebuie s ofere o imagine fidel a poziiei financiare i a performanei unitii pentru respectivul exerciiu financiar. 2. Inventarierea anual a elementelor de activ i de pasiv se face, de regul, cu ocazia ncheierii exerciiului financiar, avndu-se n vedere i specificul activitii fiecrei uniti. 3. Principalele msuri organizatorice care trebuie luate de ctre comisia de inventariere sunt urmtoarele: a) nainte de nceperea operaiunii de inventariere s ia de la gestionarul rspunztor de gestiunea bunurilor o declaraie scris din care s rezulte dac: - gestioneaz bunuri i n alte locuri de depozitare; - n afara bunurilor unitii respective, are n gestiune i alte bunuri aparinnd terilor, primite cu sau fr documente; - are plusuri sau lipsuri n gestiune, despre a cror cantitate sau valoare are cunotin; - are bunuri nerecepionate sau care trebuie expediate (livrate), pentru care s-au ntocmit documentele aferente; - a primit sau a eliberat bunuri fr documente legale; - deine numerar sau alte hrtii de valoare rezultate din vnzarea bunurilor aflate n gestiunea sa; - are documente de primire-eliberare care nu au fost operate n evidena gestiunii sau care nu au fost predate la contabilitate. De asemenea, gestionarul va meniona n declaraia scris felul, numrul i data ultimului document de intrare/ieire a bunurilor n/din gestiune. Declaraia se dateaz i se semneaz de ctre gestionarul rspunztor de gestiunea bunurilor i de ctre comisia de inventariere, care atest c a fost dat n prezena sa; b) s identifice toate locurile (ncperile) n care exist bunuri ce urmeaz a fi inventariate; c) s asigure nchiderea i sigilarea spaiilor de depozitare, n prezena gestionarului, ori de cte ori se ntrerup operaiunile de inventariere i se prsete gestiunea. Dac bunurile supuse inventarierii, gestionate de ctre o singur persoan, sunt depozitate n locuri diferite sau cnd gestiunea are mai multe ci de acces, membrii comisiei care efectueaz inventarierea trebuie s sigileze toate aceste locuri i cile lor de acces, cu excepia locului n care a nceput inventarierea, care se sigileaz numai n cazul cnd inventarierea nu se termin ntr-o singur zi. La reluarea lucrrilor se verific dac sigiliul este intact; n caz contrar, acest fapt se va consemna ntr-un proces-verbal de constatare, care se semneaz de ctre comisia de inventariere i de ctre gestionar, lundu-se msurile corespunztoare. Documentele ntocmite de comisia de inventariere rmn n cadrul gestiunii inventariate, n locuri special amenajate (fiete, casete, dulapuri etc.), ncuiate i sigilate. Sigiliul se pstreaz, pe durata inventarierii, de ctre responsabilul comisiei de inventariere; d) s bareze i s semneze, la ultima operaiune, fiele de magazie, menionnd data la care sau inventariat bunurile, s vizeze documentele care privesc intrri sau ieiri de bunuri, existente n

gestiune, dar nenregistrate, s dispun nregistrarea acestora n fiele de magazie i predarea lor la contabilitate, astfel nct situaia scriptic a gestiunii s reflecte realitatea. e) s verifice numerarul din cas i s stabileasc suma ncasrilor din ziua curent, solicitnd ntocmirea monetarului (la gestiunile cu vnzare cu amnuntul) i depunerea numerarului la casieria unitii; f) s controleze dac toate instrumentele i aparatele de msur sau de cntrire au fost verificate i dac sunt n bun stare de funcionare. n cazul n care gestionarul lipsete, comisia de inventariere aplic sigiliul i comunic aceasta conducerii unitii respective. Conducerea unitii are obligaia s l ncunotineze imediat, n scris, pe gestionar despre inventarierea ce trebuie s se efectueze, indicnd locul, ziua i ora fixate pentru nceperea lucrrilor. Dac gestionarul sau reprezentantul su legal nu se prezint la locul, data i ora fixate, inventarierea se efectueaz de ctre comisia de inventariere n prezena altei persoane, numit prin decizie scris, care s l reprezinte pe gestionar. 4. Pentru desfurarea corespunztoare a inventarierii este indicat, dac este posibil, s se sisteze operaiunile de intrare-ieire a bunurilor supuse inventarierii, lundu-se din timp msurile corespunztoare pentru a nu se stnjeni procesul normal de livrare sau de primire a bunurilor. Dac operaiunile de aprovizionare-livrare a bunurilor nu pot fi suspendate, se prevede crearea unei zone tampon n care s se depoziteze bunurile primite n timpul inventarierii sau s se permit expedieri la clieni, iar operaiunile respective se vor efectua numai n prezena comisiei de inventariere, care va meniona pe documentele respective "primit n timpul inventarierii" sau "eliberat n timpul inventarierii", dup caz, n scopul evitrii inventarierii duble sau a omisiunilor. 5. Pe toat durata inventarierii, programul i perioada inventarierii vor fi afiate la loc vizibil. 6. Inventarierea imobilizrilor necorporale se efectueaz prin constatarea existenei i apartenenei acestora la unitile deintoare, iar n cazul brevetelor, licenelor, al know-how i al mrcilor de fabric este necesar dovedirea existenei acestora pe baza titlurilor de proprietate. 7. Inventarierea terenurilor se efectueaz pe baza documentelor care atest proprietatea acestora i a schielor de amplasare. Cldirile se inventariaz prin identificarea lor pe baza titlurilor de proprietate i a dosarului tehnic al acestora. Construciile i echipamentele speciale cum sunt: reelele de energie electric, termic, gaze, ap, canal, telecomunicaii, cile ferate i altele similare se inventariaz potrivit regulilor stabilite de deintorii acestora. Imobilizrile corporale care n perioada inventarierii se afl n afara unitii (vapoare, locomotive, vagoane, avioane, autovehicule etc.), plecate n curs de lung durat, mainile de for i utilajele energetice, mainile, utilajele i instalaiile de lucru, aparatele i instalaiile de msurare, control i reglare i mijloacele de transport date pentru reparaii n afara unitii se inventariaz naintea ieirii lor temporare din unitate sau prin confirmare scris primit de la unitatea unde acestea se gsesc. 8. n listele de inventariere a imobilizrilor necorporale i corporale aflate n curs de execuie se menioneaz pentru fiecare obiect n parte, pe baza constatrii la faa locului: denumirea obiectului, descrierea amnunit a stadiului n care se afl acesta, pe baza valorii din documentaia existent (devize), precum i n funcie de volumul lucrrilor realizate la data

inventarierii. Materialele i utilajele primite de la beneficiari pentru montaj i nencorporate n lucrri se inventariaz separat. 9. Investiiile puse n funciune total sau parial, crora nu li s-au ntocmit formele de nregistrare ca imobilizri corporale, se nscriu n liste de inventariere separate. De asemenea, lucrrile de investiii care nu se mai execut, fiind sistate sau abandonate, se nscriu n liste de inventariere separate, artndu-se cauzele sistrii sau abandonrii, aprobarea de sistare sau abandonare i msurile ce se propun n legtur cu aceste lucrri. 10. Stabilirea stocurilor faptice se face prin numrare, cntrire, msurare sau cubare, dup caz. Bunurile aflate n ambalaje originale intacte nu se desfac dect prin sondaj, acest lucru urmnd a fi menionat i n listele de inventariere respective. La lichidele a cror cantitate efectiv nu se poate stabili prin transvazare i msurare, coninutul vaselor - stabilit n funcie de volum, densitate, compoziie etc. - se verific prin scoaterea de probe din aceste vase, inndu-se seama de densitate, compoziie i de alte caracteristici ale lichidelor, care se constat fie organoleptic, fie prin msurare sau probe de laborator, dup caz. Materialele de mas ca: ciment, oel beton, produse de carier i balastier, produse agricole i alte materiale similare, ale cror cntrire i msurare ar necesita cheltuieli importante sau ar conduce la degradarea bunurilor respective, se pot inventaria pe baz de calcule tehnice. n listele de inventariere a materialelor prevzute la alineatele precedente se menioneaz modul cum s-a fcut inventarierea, precum i datele tehnice care au stat la baza calculelor. 11. Bunurile aflate asupra angajailor la data inventarierii (echipament, cazarmament, scule, unelte etc.) se inventariaz i se trec n liste separate, specificndu-se persoanele care rspund de pstrarea lor. n cadrul evidenierii acestora pe formaii i locuri de munc, bunurile vor fi centralizate i comparate cu datele din evidena tehnico-operativ, precum i cu cele din evidena contabil. Bunurile cu un grad mare de perisabilitate se inventariaz cu prioritate fr a se stnjeni desfacerea imediat a acestora. Comisia de inventariere are obligaia s controleze toate locurile n care pot exista bunuri supuse inventarierii. 12. Toate bunurile ce se inventariaz se nscriu n listele de inventariere, care trebuie s se ntocmeasc pe locuri de depozitare, pe gestiuni i pe categorii de bunuri. 13. Bunurile aparinnd altor uniti (nchiriate, n leasing, n custodie, cu vnzare n consignaie, spre prelucrare etc.) se inventariaz i se nscriu n liste separate. Listele de inventariere pentru aceste bunuri vor conine informaii cu privire la numrul i data actului de predare-primire i ale documentului de livrare, precum i alte informaii utile. Listele de inventariere cuprinznd bunurile aparinnd terilor se trimit i persoanei fizice sau juridice, romne ori strine, dup caz, creia i aparin bunurile respective, n termen de cel mult 15 zile de la terminarea inventarierii, urmnd ca proprietarul bunurilor s comunice eventualele nepotriviri n termen de 5 zile de la primirea listelor de inventariere. Neconfirmarea n acest termen presupune recunoaterea exactitii datelor nscrise n listele de inventariere. n caz de nepotriviri, unitatea deintoare este obligat s clarifice situaia diferenelor respective i s comunice constatrile sale persoanei fizice sau juridice creia i aparin bunurile respective, n termen de 5 zile de la primirea sesizrii.

14. Pentru bunurile depreciate, inutilizabile sau deteriorate, fr micare ori greu vandabile, comenzi n curs, abandonate sau sistate, precum i pentru creanele i obligaiile incerte ori n litigiu se ntocmesc liste de inventariere separate sau situaii analitice separate, dup caz. 15. Determinarea stocurilor faptice se face astfel nct s se evite omiterea ori inventarierea de dou sau de mai multe ori a acelorai bunuri. 16. Bunurile aflate n expediie se inventariaz de ctre unitile furnizoare, iar bunurile achiziionate aflate n curs de aprovizionare se inventariaz de unitatea cumprtoare i se nscriu n liste de inventariere separate. 17. Creanele i obligaiile fa de teri sunt supuse verificrii i confirmrii pe baza extraselor soldurilor debitoare i creditoare ale conturilor de creane i datorii care dein ponderea valoric n totalul soldurilor acestor conturi, potrivit "Extrasului de cont" (cod 14-6-3), sau punctajelor reciproce, n funcie de necesiti. Nerespectarea acestei proceduri, precum i refuzul de confirmare constituie abateri de la prezentele norme. n situaia unitilor care efectueaz decontarea creanelor i obligaiilor pe baz de conturi sau deconturi externe periodice confirmate de ctre partenerii externi, aceste documente in locul extraselor de cont confirmate. 18. Disponibilitile bneti, cecurile, cambiile, biletele la ordin, scrisorile de garanie, acreditivele, ipotecile, precum i alte valori aflate n casieria unitilor se inventariaz n conformitate cu prevederile legale. Disponibilitile aflate n conturi la bnci sau la unitile Trezoreriei Statului se inventariaz prin confruntarea soldurilor din extrasele de cont emise de acestea cu cele din contabilitatea unitii. n acest scop, extrasele de cont din ziua de 31 decembrie sau din ultima zi lucrtoare a anului, puse la dispoziie de unitile bancare i unitile Trezoreriei Statului, vor purta tampila oficial a acestora. Disponibilitile n lei i n valut din casieria unitii se inventariaz n ultima zi lucrtoare a exerciiului financiar, dup nregistrarea tuturor operaiunilor de ncasri i pli privind exerciiul respectiv, confruntndu-se soldurile din registrul de cas cu monetarul i cu cele din contabilitate. 19. nscrierea n listele de inventariere a mrcilor potale, a timbrelor fiscale, tichetelor de cltorie, bonurilor cantiti fixe, a biletelor de spectacole, de intrare n muzee, expoziii i altele asemenea se face la valoarea lor nominal, cu excepia timbrelor cu valoare filatelic. 20. Pentru toate celelalte elemente de activ i de pasiv, cu ocazia inventarierii, se verific realitatea soldurilor conturilor respective, iar pentru cele aflate la teri se fac cereri de confirmare, care se vor ataa la listele respective dup primirea confirmrii. 21. Pe ultima fil a listei de inventariere, gestionarul trebuie s menioneze dac toate bunurile i valorile bneti din gestiune au fost inventariate i consemnate n listele de inventariere n prezena sa. De asemenea, acesta menioneaz dac are obiecii cu privire la modul de efectuare a inventarierii. n acest caz, comisia de inventariere este obligat s analizeze obieciile, iar concluziile la care a ajuns se vor meniona la sfritul listelor de inventariere. Listele de inventariere se semneaz pe fiecare fil de ctre membrii comisiei de inventariere i de ctre gestionar. n cazul gestiunilor colective (cu mai muli gestionari), listele de inventariere se semneaz de ctre toi gestionarii, iar n cazul predrii-primirii gestiunii, acestea se semneaz att de ctre gestionarul predtor, ct i de ctre cel primitor.

22. Inventarierea elementelor de activ ale unitii se materializeaz prin nscrierea acestora, fr spaii libere i fr tersturi, n formularul "Lista de inventariere" (cod 14-3-12). Acest formular servete ca document pentru stabilirea lipsurilor i a plusurilor de bunuri i valori, constatate cu ocazia inventarierii, precum i pentru constatarea deprecierilor. n cazul imobilizrilor corporale, precum i al celorlalte elemente de activ pentru care au fost constituite provizioane pentru deprecieri, n listele de inventariere (cod 14-3-12) se va nscrie valoarea contabil net a acestora (col. 9), care se va compara cu valoarea lor actual, stabilit cu ocazia inventarierii (col. 12). Pentru inventarierea elementelor de activ i de pasiv ce nu reprezint bunuri este suficient prezentarea lor n situaii analitice distincte care s fie totalizate i s justifice soldul conturilor sintetice respective n care acestea sunt cuprinse i care se preiau n Registrul-inventar (cod 14-12). n funcie de necesiti, unitile pot utiliza i formularul Lista de inventariere (cod 14-3-12/b). 23. Rezultatele inventarierii se stabilesc prin compararea datelor constatate faptic i nscrise n listele de inventariere cu cele din evidena tehnico-operativ (fiele de magazie) i din contabilitate. nainte de stabilirea rezultatelor inventarierii se procedeaz la o analiz a tuturor stocurilor nscrise n fiele de magazie i a soldurilor din contabilitate pentru bunurile inventariate. Erorile descoperite cu aceast ocazie trebuie corectate operativ, dup care se procedeaz la stabilirea rezultatelor inventarierii, prin confruntarea cantitilor consemnate n listele de inventariere, cu evidena tehnico-operativ pentru fiecare poziie n parte. 24. Evaluarea elementelor de activ i de pasiv cu ocazia inventarierii se face potrivit prevederilor reglementrilor contabile aplicabile, precum i ale prezentelor norme. Evaluarea se va efectua cu respectarea principiului permanenei metodelor, potrivit cruia modelele i regulile de evaluare trebuie meninute, asigurnd comparabilitatea n timp a informaiilor contabile. 25. Evaluarea activelor imobilizate i a stocurilor, cu ocazia inventarierii, se face la valoarea actual a fiecrui element, denumit valoare de inventar, stabilit n funcie de utilitatea bunului, starea acestuia i preul pieei. 26. La stabilirea valorii de inventar a bunurilor se va aplica principiul prudenei, potrivit cruia se va ine seama de toate ajustrile de valoare datorate deprecierilor. n cazul n care se constat c valoarea de inventar, stabilit n funcie de utilitatea bunului pentru unitate i preul pieei, este mai mare dect valoarea cu care acesta este evideniat n contabilitate, n listele de inventariere se vor nscrie valorile din contabilitate. n cazul n care valoarea de inventar a bunurilor este mai mic dect valoarea din contabilitate, n listele de inventariere se nscrie valoarea de inventar. 27. Imobilizrile necorporale i corporale constatate ca fiind depreciate se vor evalua la valoarea actual a fiecreia, stabilit n funcie de utilitatea sa i preul pieei. Corectarea valorii contabile a imobilizrilor necorporale i corporale i aducerea lor la nivelul valorii de inventar se efectueaz, n funcie de tipul de depreciere existent, fie prin nregistrarea unei amortizri suplimentare, n cazul n care se constat o depreciere ireversibil, fie prin constituirea sau suplimentarea unor provizioane pentru depreciere, n cazul n care se constat o depreciere reversibil a acestora. 28. Evaluarea imobilizrilor corporale la data bilanului se efectueaz la cost, mai puin amortizarea i provizioanele cumulate din depreciere, sau la valoarea reevaluat, aceasta fiind

valoarea just la data reevalurii, mai puin orice amortizare i orice pierdere din depreciere cumulat, n conformitate cu reglementrile contabile aplicabile. 29. Activele de natura stocurilor se evalueaz la valoarea contabil, mai puin deprecierile constatate. n cazul n care valoarea contabil a stocurilor este mai mare dect valoarea de inventar, valoarea stocurilor se diminueaz pn la valoarea realizabil net, prin constituirea unui provizion pentru depreciere. 30. Provizioanele pentru deprecieri sau amortizarea suplimentar se nregistreaz n contabilitate indiferent de situaia economic a unitii, inclusiv n cazul n care aceasta nregistreaz pierdere contabil. 30. Evaluarea titlurilor de valoare (titluri de participare, titluri de plasament, alte titluri) se efectueaz, n cazul celor cotate pe piee reglementate i supravegheate de Comisia Naional a Valorilor Mobiliare, pe baza preului mediu ponderat, calculat pe ultimele 12 luni calendaristice, pentru titlurile tranzacionate n respectivul interval de timp, iar n cazul titlurilor netranzacionate pe pieele reglementate i supravegheate, n funcie de valoarea activului net pe aciune. Tratamentul plusurilor de valoare rezultate din evaluarea titlurilor de valoare este cel prevzut de reglementrile contabile aplicabile. 31. Evaluarea creanelor i a datoriilor se face la valoarea lor probabil de ncasare sau de plat, n conformitate cu reglementrile contabile aplicabile. Diferenele constatate n minus ntre valoarea de inventar stabilit la inventariere i valoarea contabil net a creanelor se nregistreaz n contabilitate pe seama provizioanelor pentru deprecierea creanelor. 32. Evaluarea creanelor i a datoriilor exprimate n valut se face la cursul de schimb valutar comunicat de Banca Naional a Romniei, valabil pentru data ncheierii exerciiului financiar. Diferenele de curs valutar favorabile sau nefavorabile ntre cursul de schimb valutar la care sunt nregistrate creanele sau datoriile n valut i cursul de schimb valutar de la data ncheierii exerciiului se nregistreaz potrivit reglementrilor contabile aplicabile. Scderea din eviden a creanelor i datoriilor ale cror termene de ncasare sau de plat sunt prescrise se efectueaz numai dup ce au fost ntreprinse toate demersurile juridice, potrivit legii, pentru decontarea acestora. 33. Rezultatele inventarierii se nscriu de ctre comisia de inventariere ntr-un proces-verbal. Procesul-verbal privind rezultatele inventarierii trebuie s conin, n principal, urmtoarele elemente: data ntocmirii; numele i prenumele membrilor comisiei de inventariere; numrul i data deciziei de numire a comisiei de inventariere; gestiunea inventariat; data nceperii i terminrii operaiunii de inventariere; rezultatele inventarierii; concluziile i propunerile comisiei cu privire la cauzele plusurilor i ale lipsurilor constatate i la persoanele vinovate, precum i propuneri de msuri n legtur cu acestea; volumul stocurilor depreciate, fr micare, cu micare lent, greu vandabile, fr desfacere asigurat i propuneri de msuri n vederea reintegrrii lor n circuitul economic; propuneri de scoatere din uz a obiectelor de inventar i declasare sau casare a unor stocuri; constatri privind pstrarea, depozitarea, conservarea, asigurarea integritii bunurilor din gestiune, precum i alte aspecte legate de activitatea gestiunii inventariate. 34. Pentru elementele de activ la care s-au constatat deprecieri, pe baza listelor de inventariere ntocmite distinct, comisia de inventariere face propuneri privind constituirea provizioanelor pentru depreciere sau de nregistrare a unor amortizri suplimentare (pentru deprecierile ireversibile ale imobilizrilor), acolo unde este cazul, artnd totodat cauzele care au determinat aceste deprecieri.

35. Pentru toate plusurile, lipsurile i deprecierile constatate la bunuri, precum i pentru pagubele determinate de expirarea termenelor de prescripie a creanelor sau din alte cauze, comisia de inventariere trebuie s primeasc explicaii scrise de la persoanele care au rspunderea gestionrii, respectiv a urmririi decontrii creanelor. Pe baza explicaiilor primite i a documentelor cercetate, comisia de inventariere stabilete caracterul lipsurilor, pierderilor, pagubelor i deprecierilor constatate, precum i caracterul plusurilor, propunnd, n conformitate cu dispoziiile legale, modul de regularizare a diferenelor dintre datele din contabilitate i cele faptice, rezultate n urma inventarierii. 36. n situaia constatrii unor plusuri n gestiune, bunurile respective se vor evalua la valoarea just. n cazul constatrii unor lipsuri n gestiune, imputabile, administratorii vor lua msura imputrii acestora la valoarea lor de nlocuire. Prin valoare de nlocuire, n sensul prezentelor norme, se nelege costul de achiziie al unui bun cu caracteristici i grad de uzur similare celui lips n gestiune la data constatrii pagubei, care va cuprinde preul de cumprare practicat pe pia, la care se adaug taxele nerecuperabile, inclusiv T.V.A., cheltuielile de transport, aprovizionare i alte cheltuieli accesorii necesare pentru punerea n stare de utilitate sau pentru intrarea n gestiune a bunului respectiv. n cazul bunurilor constatate lips, ce urmeaz a fi imputate, care nu pot fi cumprate de pe pia, valoarea de imputare se stabilete de ctre o comisie format din specialiti n domeniul respectiv. La stabilirea valorii debitului, n cazurile n care lipsurile n gestiune nu sunt considerate infraciuni, se va avea n vedere posibilitatea compensrii lipsurilor cu eventualele plusuri constatate, dac sunt ndeplinite urmtoarele condiii: - s existe riscul de confuzie ntre sorturile aceluiai bun material, din cauza asemnrii n ceea ce privete aspectul exterior: culoare, desen, model, dimensiuni, ambalaj sau alte elemente; - diferenele constatate n plus sau n minus s priveasc aceeai perioad de gestiune i aceeai gestiune. Nu se admite compensarea n cazurile n care s-a fcut dovada c lipsurile constatate la inventariere provin din sustragerea sau din degradarea bunurilor respective datorate vinoviei persoanelor care rspund de gestionarea acestor bunuri. Listele cu sorturile de produse, mrfuri, ambalaje i alte valori materiale care ntrunesc condiiile de compensare datorit riscului de confuzie se aprob anual de ctre administratori, respectiv de ctre ordonatorii de credite, i servesc pentru uz intern n cadrul unitilor respective. Compensarea se face pentru cantiti egale ntre plusurile i lipsurile constatate. n cazul n care cantitile sorturilor supuse compensrii, la care s-au constatat plusuri, sunt mai mari dect cantitile sorturilor admise la compensare, la care s-au constatat lipsuri, se va proceda la stabilirea egalitii cantitative prin eliminarea din calcul a diferenei n plus. Aceast eliminare se face ncepnd cu sorturile care au preurile unitare cele mai sczute, n ordine cresctoare. n cazul n care cantitile sorturilor supuse compensrii, la care s-au constatat lipsuri, sunt mai mari dect cantitile sorturilor admise la compensare, la care s-au constatat plusuri, se va proceda, de asemenea, la stabilirea egalitii cantitative prin eliminarea din calcul a cantitii care depete totalul cantitativ al plusurilor. Eliminarea se face ncepnd cu sorturile care au preurile unitare cele mai sczute, n ordine cresctoare.

37. Pentru bunurile la care sunt acceptate sczminte, n cazul compensrii lipsurilor cu plusurile stabilite la inventariere, sczmintele se calculeaz numai n situaia n care cantitile lips sunt mai mari dect cantitile constatate n plus. n aceast situaie, cotele de sczminte se aplic n primul rnd la bunurile la care s-au constatat lipsurile. Dac n urma aplicrii sczmintelor respective mai rmn diferene cantitative n minus, cotele de sczminte se pot aplica i asupra celorlalte bunuri admise n compensare, la care s-au constatat plusuri sau la care nu au rezultat diferene. Diferena stabilit n minus n urma compensrii i aplicrii tuturor cotelor de sczminte, reprezentnd prejudiciu pentru unitate, se recupereaz de la persoanele vinovate, n conformitate cu dispoziiile legale. Normele privind limitele admisibile la perisabilitate sau cele stabilite intern nu se aplic anticipat, ci numai dup constatarea existenei efective a lipsurilor i numai n limita acestora. De asemenea, normele de sczminte nu se aplic automat, aceste norme fiind considerate limite maxime. Pentru pagubele constatate n gestiune rspund persoanele vinovate de producerea lor. Imputarea acestora se va face la valoarea de nlocuire, aa cum a fost definit n prezentele norme. 38. Propunerile cuprinse n procesul-verbal al comisiei de inventariere se prezint, n termen de 3 zile de la data ncheierii operaiunilor de inventariere, administratorului unitii. Acesta, cu avizul conductorului compartimentului financiar-contabil i al conductorului compartimentului juridic, decide, n termen de cel mult 5 zile de la primirea procesului-verbal, asupra soluionrii propunerilor fcute, cu respectarea dispoziiilor legale. 39. Rezultatele inventarierii trebuie nregistrate n evidena tehnico-operativ n termen de cel mult 3 zile de la data aprobrii procesului-verbal de inventariere de ctre administrator sau ordonatorul de credite. Rezultatul inventarierii se nregistreaz n contabilitate potrivit prevederilor Legii nr. 82/1991, republicat, cu modificrile i completrile ulterioare, i n conformitate cu reglementrile contabile aplicabile. Pe baza registrului-inventar i a balanei de verificare ntocmite la 31 decembrie se ntocmete bilanul care face parte din situaiile financiare anuale, ale crui posturi, n conformitate cu prevederile Legii nr. 82/1991, republicat, cu modificrile i completrile ulterioare, i ale reglementrilor contabile aplicabile, trebuie s corespund cu datele nregistrate n contabilitate, puse de acord cu situaia real a elementelor de activ i de pasiv stabilit pe baza inventarului.

Studiu de caz la o societate comerciala care care ca obiect de activitatea comercializarea marfurilor cu amanuntul

Pasul 1 intocmirea deciziei de inventariere

DECIZIA nr. 526 din 29.10.2009

In temeiul Legii nr. 31/1990, a Legii 82/1991 si a OMF nr. 1753/2004 privind organizarea si efectuarea inventarului patrimoniului, Dl. Ixulescu Dragos, administrator al S.C. Caprioara SRL Suceava
DECIDE:

Art. 1.Se constituie comisia de inventariere a patrimoniului formata din: - Ionescu Matei - Popescu Maria - Antonovici Alina preedinte, membru, membru,

Comisia isi va desfasura activitatea in urmatoarele locuri:

- Magazin desfacere produse alimentare i nealimentare Privighetoarea

Art. 2. Comisia de inventariere a fost instruita conform procesului verbal de instruire anexat prezentei. Art. 3. Comisia de inventariere va proceda la inventarierea marfurilor din gestiunea magazinului, disponibilitati in lei, Art. 4. Comisia de inventariere isi va incepe activitatea in data de 30.10.2009 ora 7.00 procedand conform instructajului efectuat, iar finalizarea operatiunilor va fi terminata in data de 30.10.2009 ora prin depunerea procesului verbal de valorificare a inventarierii la serviciul contabilitate Art. 5. Prezenta decizie a fost comunicata celor nominalizati.

Administrator
Ixulescu Dragos

Luat la cunostinta:

Comisia de inventariere

Gestionari

Pasul 2 intocmirea Procesului verbal de instruire

PROCES VERBAL DE INSTRUIRE

Anexa la decizia nr. 526 / 29.10.2009

Privind modul de efectuare a inventarierii, conform Legii contabilitatii nr. 82/1991 si OMF 2388/1995

Obiectul inventarierii il constituie marfa aflat n gestiune magazinului Privighetoarea. Inventarierea patrimoniului se efectueaza de comisii de inventariere numite prin dispozitia scrisa a administratorului unitatii economice, in care se mentioneaza in mod obligatoriu: componenta comisiei ,numele responsabilului comisiei, bunurile supuse inventarierii, data de incepere si terminare a operatiunilor. Membrii comisiei de inventariere nu pot fi inlocuiti sau revocati, decat in cazuri cu totul speciale si numai prin dispozitia scrisa a administratorului unitatii economice. Inventarierea valorilor materiale se efectueaza la locul de depozitare si pastrare a bunurilor supuse inventarierii, in prezenta obligatorie a gestionarului sau persoanei care il reprezinta in mod legal. Daca gestionarul nu se prezinta la data si la ora fixata, inventarierea se efectueaza de catre comisia de inventariere in prezenta unui salariat numit prin decizia conducatorului unitatii care sa-l reprezinte pe gestionar. In situatile in care inventarierea nu se termina intr-o zi, magazia se sigileaza la plecarea comisiei de inventariere. Sigiliul se pastreaza pe durata inventarierii de catre responsabilul comisiei.

Daca bunurile sunt depozitate in locuri diferite sau daca sunt mai multe cai de acces, se vor sigila toate, cu exceptia locului in care a inceput inventariere. Dupa sigilare sau acolo unde acest lucru nu este posibil, inainte de inceperea operatiei de inventariere gestionarul trebuie sa prezinte comisiei o declaratie scrisa din care sa rezulte: In afara de bunurile unitatii economice al carui salariat este, mai are asupra sa bunuri apartinand tertilor; Are plusuri in gestiune despre a caror cantitati sau valoare are cunostinta; A primit sau eliberat bunuri fara documente legale; Are bunuri nereceptionate sau care trebuiesc expediate pentru care s-au intocmit documente aferente; Are documente de primire eliberare care nu au fost operate la zi in evidenta gestiunii care nu au fost predate la contabilitate; Gestioneaza valori materiale si in alte locuri de depozitare; Detine numerar din vanzarea marfurilor aflate in gestiunea sa. Declaratiile se semneaza de gestionar si de comisie. Daca operatiile de predare primire nu pot fi suspendate, operatiunile in cauza se fac numai in prezenta comisiei de inventariere care inscrie pe documentele respective mentiunea primit sau eliberat in timpul inventarierii. Inainte de a proceda la stabilirea stocurilor faptice, comisia de inventariere este obligata sa verifice exactitatea intrumentelor si aparatelor de masura, sa bareze fisele de gestiune. Stabilirea stocurilor faptice se face prin numarare, cantarire, masurare sau evaluare, dupa caz. Bunurile aflate asupra angajatilor se inventariaza pe liste separate, specificandu-se persoanele care raspund de pastrarea lor. Comisia are obligatia sa identifice toate locurile in care pot sa existe bunuri supuse inventarierii. Cu ocazia inventarierii se identifica si consemneaza stocurile de bunuri care sunt deteriorate total sau partial, precum si cele fara miscare. Toate bunurile ce se inventariaza se inscriu in lista de inventariere care trebuie sa se intocmeasca pe locuri de depozitare. Listele de inventariere intocmite pentru bunurile aflate in custodie vor contine pe langa elementele comune, numarul si data actului de custodie si a elementelor de decontare. Pentru bunurile fara miscare, cu miscare lenta, inutilizabile sau deteriorate se intocmesc liste de inventariere separate, la care se anexeaza procesele verbale in care se arata cauzele nefolosirii, caracterul si gradul deteriorarii daca este cazul, cauzele care au determinat situatia bunurilor respective precum si a persoanelor vinovate. Bunurile apartinand altor unitati se inventariaza si se inscriu in liste separate. O copie de pe aceste liste se trimite si unitatilor economice carora apartin bunurile respective, in termen de cel mult 5 zile de la data inventarierii. Acestea, la randul lor, in termen de 5 zile de la primirea listelor de inventariere, comunica eventualele nepotriviri. Neconfirmarea in termen, presupune recunoasterea exactitatii datelor inscrise in listele de inventariere. Pe ultima fila a listei de inventariere, gestionarul trebuie sa mentioneze daca toate cantitatile au fost stabilite in prezenta lui, daca bunurile respective se afla in pastrarea si raspunderea sa, precum si eventualele obiectiuni pe care le are de facut si pe care

comisia are obligatia sa le analizeze, mentionand la sfarsitul listei de inventariere concluziile la care a ajuns. De asemenea gestionarul trebuie sa precizeze daca mai are bunuri care sa fi ramas neinventariate. Listele de inventariere se semneaza pe fiecare fila de catre membrii comisiei de inventariere si de gestionar. In cazul unei gestiuni comune se semneaza toti gestionarii.

Pasul 3 intocmirea declaratiei de la inceputul inventarierii

Denumirea agentului economic __________________________________________________ CUI__________________ Sucursala / Filiala / Punctul de lucru / Magazinul__________________________________________________________ Gestionari_____________________________________________________________________ DECLARATIE DE INVENTAR Subsemnata declar: gestionara la

1) Toate valorile materiale si banesti aflate in gestiunea subsemnatului se gasesc in incaperile (locurile): _____________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________

2) Posed / Nu posed, valori materiale tertilor:_______________________________________

si

banesti

apartinand

3) Am / Nu am, cunostinta de de:____________________________

existenta

unor

plusuri

in

valoare

de

cantitate,

4) Am / Nu am, eliberat valori materiale si banesti fara documente legale. Beneficiar:________________________ Beneficiar:_____________________,Beneficiar:__________________,Beneficiar:_______________

5) Am / Nu am, valori materiale nereceptionate sau care trebuie expediate, pentru care s-au intocmit documentele aferente, in cantitate de:_______________________________________________________________________

6) Am / Nu am, documente de primire eliberare care nu au fost operate la zi sau nu au fost predate la contabilitate:__________________________________________________________________________ _________________________________________________________________________

7) Detin / Nu detin, numerar din vanzarea marfurilor in gestiune, de lei:______________________________

8) Ultimele documente de intrare sunt: Fel________________________________ Nr. __________________ Din ___________________ Fel________________________________ Nr. __________________ Din ___________________

9) Ultimele documente de iesire sunt: Fel________________________________ Nr. __________________ Din ___________________ Fel________________________________ Nr. __________________ Din ___________________

10) Ultimul raport de gestiune a fost incheiat la data de ________________pentru perioada______________

11) Alte mentiuni_______________________________________________________________________

Comisia de inventariere

Gestionar

Data:___________________________

Denumirea agentului economic __________________________________________________ CUI__________________ Sucursala / Filiala / Punctul de lucru / Magazinul__________________________________________________________ Gestionar_____________________________________________________________________________________

MONETAR Data_____________

Nr. crt 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 Total

Numar bacnote sau monede (Buc/Nr.)

Felul bacnotei sau a monedei

Total LEI RON

suma

Comisia de inventariere

Gestionara

Data:___________________________

Pasul 4 Efectuarea inventarierii in urma inventarierii au rezultat 62 de liste in inventar

Pasul 5 Luarea declaratiei de sfarsit de inventar: Prezenta inventariere contine un numar de 62 liste in inventar. Inventarierea s-a afectuat prin numarare si cantarire si datele au fost trecute corect in listele de inventar. Nu avem obiectii in legatura cu comisia de inventariere. Data Semnatura gestionarei

Pasul 6 Valorificarea inventarierii consta in calcularea listelor de inventor si totalizarea acestora. Stabilirea rezultatului inventarului. In urma inventarierii s-a constatat o lipsa in valoare de 10.548,17 lei

Pasul 7 Luarea unor note explicative celor 4 gestionare prin care acestea sa explice / justifice aceste lipsuri

Pasul 8 Intocmirea referatului de catre contabilitate prin care se propune acoperirea acestor pierderi

REFERAT,

Subsemnata Papaghiuc Oana, economist compartiment contabilitate n cadrul SC Caprioara SRL, refer urmtoarele: - cu ocazia verificrii gestiunii mag. Privighetoarea prin inventarierea faptic la data de 30.10.2009 s-a constatat minus n gestiune de 10.548,17 lei. Analiznd acte justificative din anex situaia gestiunii se prezint astfel: Sold scriptic la data de 30.10.2009 Sold faptic inventar la data de 30.10.2009 = 110.710,29 lei = 100.162.12 lei,

Diferen n minus Diferenta este alcatuita din:

10.548.17 lei

1. marfa expirata in valoare de 2.963,48 lei rezultata in perioada aprilie 2009 octombrie 2009. Propun scaderea din evidenta contabila a acesteia prin trecerea pe cheltuieli nedeductibile. 2. minus in gestiune in valoare de 7.584,69 lei constatat la inventarul de predare - primire. Propun imputarea in mod egal a acestei sume gestionarelor. Recuperarea sumei sa va face printr-un angajament de plata din garantiile gestionarelor iar diferenta va fi depusa in numerar la casierie.

Rog dispunei fa de cele artate mai sus ,

Economist Papuc Ramona

Pasul 9 Intocmirea deciziei de impunere SC Caprioara SRL SUCEAVA

DECIZIE DE IMPUTARE Nr. 734 din 25.11.2009

Avnd n vedere actul de constatare ntocmit de Ramona Papuc n calitate de contabil, din care rezult c s-a produs o pagub n valoare de 7.584,69 lei (saptemiicincisuteoptzecisi patruleisisaizecisinouabani), reprezentnd C/V. lips n gestiune, cu ocazia inventarierii gestiunii mag. Privighetoarea la data de 30.10.2009.

Paguba s-a produs n perioada 02.04.2009 30.10.2009, fiind adus la cunotina conducerii prin actul de constatare sus artat. Rspunztori pentru producerea pagubei se fac: Anita Liliana, Beltic Cristina, Grigoruta Oltita, Rosta Otilia, avnd locul de munc Mag. Privighetoarea, pentru c gestiunea este colectiv i rspund solidari la recuperarea prejudiciului. Avnd n vedere temeiurile de drept i de fapt care determin angajarea rspunderii materiale, totalul pagubei de 7.584,69 lei se suport de persoanele vinovate dup cum urmeaz : Anita Liliana, Beltic Cristina, Grigoruta Oltita, Rosta Otilia. Calculul s-a fcut aa cum rezult din actul de constatare.

DECIDEM,

Se imput salariailor Anita Liliana, Beltic Cristina, Grigoruta Oltita, Rosta Otilia, loc de munc mag. Privighetoarea, suma de 7.584,69 lei, adic saptemiicincisuteoptzecisi patruleisisaizecisinouabani lei, cot pri egale, care se va recupera prin reinerea garantiei, din retribuie pe statul de plat si din depunerea diferentei neacoperite in numerar. Prezenta decizie de imputare constituie titlu executoriu de la data comunicrii, pentru recuperarea prejudiciului.
Decizia poate fi contestat n termen de 30 zile de la comunicare la Judectoria Suceava.

Conducerea societii

Contabil,

DOVADA DE COMUNICARE
ANITA LILIANA Semntura.

BELTIC CRISTINA

Semntura.

GRIGORUTA OLTITA

Semntura.

ROSTA OTILIA

Semntura.

Pasul 10 Intocmirea angajamentului de plata

ANGAJAMENT DE PLAT

Subsemnata ......................................... fiica lui ................................ i al ................................., nscut la data de ......................... n localitatea ............................, sectorul/judeul .........................., domiciliat n ............................., str. ............................ nr. ........., bloc ........., scara .........., etaj ........, apart. ........, sectorul/judeul ................................................., posesoare a crii de identitate seria ............. nr. ............................. eliberat de ............................... la data de ............................, cod numeric personal ........................, avnd funcia de ........................., am luat la cunotin faptul c n urma inventarului din data de 30.10.2009 efectuat la Magazinul Privighetoarea ce aparine societii Caprioara SRL Suceava, C.U.I. RO2557489 cu sediul social n str. Calea Burdujeni nr. 11A, s-a constatat o lipsa n gestiune n sum total de 7.584,69 lei (saptemiicincisuteoptzecisi patruleisisaizecisinouabani) lei. Drept urmare sunt de acord ca suma de 1896 lei s fie folosit n scopul diminurii lipsei din gestiune constatate.

Data 12.11.2009

Semntura .............................

Martori :

Pasul 11 Inregistrarile contabile

Inregistrarea marfii expirate 6588 = 371 2.963,48 lei

Inregistrarea minusului de inventar 607 461 = = 371 % 7.584,69 lei 9.025,78 lei
imputarea minusului gestionarului

7588 4427
incasarea debitului % 421 428 5311 = 461

7.584,69 lei 1.441,09 lei


9.025,78 lei 3.808,00 lei 2.270,00 lei 2.947,78 lei

Grupa III Categoria III expertizele contabile 1. Explicai care sunt situaiile de incompatibilitate n cazul expertizei contabile? Situatiile de incompatibilitate sunt: - o alta calitate anterioara in aceeasi cauza martor, reprezentant, judecator, procuror etc); - un interes direct sau prin intermediul unei rude sau a sotului in solutionarea cauzei intr-un anume fel; - este cuprins in structura uneia din partile in proces; - exprimarea anterioara a unei opinii privind cauza sau aspecte ale acesteia in calitate de organ de control, conducator etc.; - executarea operatiunilor contabile si de evidenta operativa in cadrul contabilitatii ce urmeaza a se expertiza. 2. Care sunt prevederile reglementrilor legale privind expertizele contabile judiciare i extrajudiciare? Expertize contabile judiciare sunt reglementate de Codul de procedura civila , Codul de procedura penala , alte legi speciale. Expertize contabile extrajudiciare sunt efectuate in afara unui proces justitiar si sunt reglementate de contracte realizate intre expertul contabil si beneficiar. 3. Care sunt rspunderile experilor contabili? In exercitarea profesiei, expertii contabili si contabilii autorizati, raspund disciplinar, administrativ, civil sau penal, dupa caz potrivit legii. Raspunderea penala a expertului contabil este urmare a savarsirii unei infractiuni de catre acesta. Infractiunile pe care le poate savarsi un expert contabil se refera la : obtinerea de foloase necuvenite, solicitarea sau primirea unor avantaje mai mari decat onorariul stabilit; cuprinderea unor date nereale in raportul de expertiza contabila; in cazurile penale ingreunarea aflarii adevarului poate fi o fapta de natura penala si ea se manifesta prin intocmirea unei expertize contabile necorespunzatoare sau incorecte. Raspunderea civila a expertului contabil decurge din prevederile contractelor dintre acesta si clienti raspundere civila contractuala), sau din savarsirea unei fapte ilicite in realizarea contractului cu clientii raspundere civila delictuala). Raspunderea civila contractuala este urmare a neexecutarii sau executarii defectuoase a obligatiilor contractuale. Efectuarea defectuoasa are in vedere erorile savarsite, dar si intarzierile care cauzeaza pagube clientilor. Raspunderea civila delictuala decurge dintr-o fapta ilicita care produce clientului o paguba. Fapta ilicita poate fi o actiune sau o inactiune prin care se incalca prevederile legale. Este improprie sintagma infractiuni de natura civila Raspunderea contraventionala sau administrativa a expertului contabil este reglementata de dreptul procesual, si anume: A. Codul de procedura civila stipuleaza Dispozitiile privitoare la citare, aducere cu mandat si sanctionarea martorilor care lipsesc sunt, deopotriva aplicabile expertilor; Daca expertul nu se infatiseaza, instanta poate dispune inlocuirea lui. Coroborand aceste reglementari cu cele privitoare la martori rezulta ca, in procesul civil, expertul contabil poate fi sanctionat administrativ prin: a) inlocuirea lui de catre instanta; b) aducerea in instanta a expertului contabil, cu mandat, in cz de pricini urgente sau pentru a da lamuriri atunci cand i se cere; c) trimiterea expertului contabil in fata autoritatilor penale, in caz de banuieli puternice de ascundere a adevarului sau de luare de mita, caz in care instanta va incheia un proces verbal in acest sens.

B. Codul de procedura penala, stipuleaza sanctionarea cu amenda judiciara a urmatoarelor abateri savarsite de expertul contabil in cursul derularii procesului penal: a) lipsa nejustificata a expertului de la procesul penal, atunci cand este citat; b) tergiversarea de catre expert a indeplinirii insarcinarilor primite, respectiv a efectuarii si depunerii raportului de expertiza contabila judiciara. Potrivit codului de procedura penala, amenda se aplica de organul de urmarire penala, prin ordonanta, iar de instanta de judecata, prin incheiere. Persoana amendata expertul contabil poate cere scutirea de amenda ori reducerea amenzii. Cererea de scutire sau de reducere se poate face in termen de 10 zile de la comunicarea ordonantei ori a incheierii de amendare. Daca persoana amendata justifica de ce nu a putut indeplini obligatia sa, organul de urmarire penala sau instanta de judecata, apreciind, dispune scutirea sau reducerea amenzii. 4. Ce conine cap.II al Raportului de expertiz contabil (Desfurarea expertizei contabile)? Continutul cap. II al Raportului de expertiza contabila contine cate un paragraf distinct pentru fiecare obiectiv intrebare) a expertizei contabile, care sa cuprinda o descriere amanuntita a operatiilor efectuate de expertul contabil cu privire la structura materialului utilizat , obiectiile ridicate de parti sau explicatiile luate in calcul de expertul contabil. Fiecare paragraf trebuie sa se incheie cu concluzia expertului contabil care trebuie sa fie precisa, concise si fara echivoc. Categoria VIII Analiza diagnostic a intreprinderii 1. Calculai i interpretai situaia net a unei ntreprinderi care prezint urmtoarea situaie financiar: Indicator 31.12.n Imobilizri 1500 Stocuri 400 Creante 250 Disponibiliti 30 Datorii mai mari de un an 2500 Datorii mai mici de un an 350 Din care datorii bancare pe termen foartescurt 5

Situatia neta evidentiaza sumele ce vor reveni asociatilor sau actionarilor in caz de lichidare, daca cesiunea elementelor de activ (exclusiv nonvalorile) asigura lichiditati la un nivel corespunzator valorii nete bilantiere a acestora si daca nu apar datorii necontabilizate. In literatura de specialitate, se intalnesc drept termeni echivalenti patrimoniul si, mai ales patrimoniu net. S=AD in care: S = situatia neta A = active D = datorii fata de terti S = 1.500 + 400 + 250 + 30 2.500 -350 = - 670 Situatia neta este negativa avem deci o gestiune financiara neeficienta. 2. S se calculeze marja comercial i valoarea adugat generate de societatea X despre care se cunosc informaiile financiare dn tabelul de mai jos i s se analizeze repartiia valorii adugate pe destinaii. Indicator u.m. Venituri din vnzarea mrfurilor 2000 Producia vndut 30000 Producia stocat 1000 Cheltuieli cu materii prime 10000 Costul mrfurilor vndute 1200 Cheltuieli salariale 7000 Cheltuieli cu amortizarea 3000 Cheltuieli cu chirii 1500 Cheltuieli cu dobnzi 1400 Impozit pe profit 1000

Marja comerciala = vanzari marfuri costul marfii vandute Marja comerciala = 2.000 1.200 = 800 u.m. Valoarea adaugata = marja comerciala + productia exercitiului consumuri de la terti Valoarea adaugat exprim cresterea de valoare rezultata din utilizarea factorilor de productie, n special munc si capital, peste valoarea materialelor, energiei, serviciilor cumparate de firm de la terti. Acest valoare adugat reprezint sursa de acumulri bnesti din care se face remunerarea participantilor directi si indirecti la activitatea economic a firmei: personal, stat, creditori, actionari si firm prin capacitatea de autofinantare. Productia exercitiului caracterizeaza activitatea de productie a unitatii: ceea ce intreprinderea a fabricat si a vandut, ceea ce ea a fabricat si a ramas in stoc (productia stocata), precum si ceea ce ea a fabricat pentru ea insasi (productia imobilizata). Productia Exercitiului = + productia vanduta + productia stocata + productia imobilizata - variatia stocurilor. Productia Exercitiului = 30.000 + 1.000 = 31.000 u.m. Consumuri de la terti = 10.000 + 1.200 + 7.000 + 3.000 + 1.500 = 22.700 Valoarea adaugata = 800 + 31.000 22.700 = 9.100 um 3. S se calculeze capacitatea de autofinanare pentru ntreprinderea din aplicaia precedent. 4. O ntreprindere produce anual un numr de 5000 de produse la un pre unitar de 40 u.m. ntreprinderea nregistreaz cheltuieli cu materii prime i materiale n valoare de 60000 u.m., cheltuieli de personal de 80000 u.m. din care 90% reprezint salariile personalului direct productiv, cheltuieli cu utiliti i chirii n cuantum de 5000 u.m., cheltuieli cu amortizarea de 4000 u.m. i cheltuieli cu dobnzi de 5000 u.m. s se calculeze i s se interpreteze pragul de rentabilitate financiar i operaional exprimat n uniti fizice i valorice i nivelul rezultatului de exploatare i curent ateptat la o cretere la 5500 a numrului de produse vndute. Grupa IV Categoria VI - Administrarea si lichidarea intreprinderii 1. Asociaii societii X au decis dizolvarea acesteia. Situaia patrimoniului conform bilanului contabil la data nceperii lichidrii se prezint astfel: 1 Construcii 30.000 lei 2 Amortizarea construciilor 20.000 lei 3 Echipamente tehnologice 15.000 lei 4 Amortizarea echipamentelor tehnologice 10.000 lei 5 Materii prime 3.000 lei 6 Ajustri pentru deprecierea materiilor prime 500 lei 7 Clieni 2000 lei 8 Clieni inceri 700 lei 9 Ajustri pentru deprecierea clienilor inceri 400 lei 10 Conturi la bnci n lei 1.300 lei 11 Furnizori 7000 lei 12 Provizioane 1.250 lei 13 Capital subscris vrsat 11.000 lei 14 Rezerve legale 1.850 lei Operaiile de lichidare efectuate de lichidator au fost: a) Construciile au fost vndute cu 11.000 lei, fa de valoarea rmas neamortizat de 10.000 lei; b) Echipamentele tehnologice au fost vndute cu 7.000 lei fa de valoarea rmas neamortizat de 5.000 lei; c) Materiile prime au fost vndute cu 2.850 lei fa de valoarea de 2.500 lei; d) n vederea ncasrii nainte de scaden a creanelor certe au fost acordate sconturi n valoare de 100 lei; e) Din suma clienilor inceri de 700 lei se ncaseaza jumtate, restul fiind irecuperabile; f) Pentru plata nainte de termen a datoriilor ctre furnizori, acetia au acordat sconturi n sum de 350 lei; g) Cheltuielile efectuate cu lichidarea societii au fost n sum de 900 lei. Se cere:

a) nregistrrile contabile aferente operaiilor de lichidare. b) ntocmirea bilanului nainte de partaj. c) nregistrrile contabile aferente operaiilor de partaj la acionari. a) nregistrrile contabile aferente operaiilor de lichidare. Vanzarea constructiilor 461 = % 13.090 7583 11.000 4427 2.090 Descarcarea gestiunii % = 212 30.000 2812 20.000 6583 10.000 Incasarea contravalorii constructiei 5121 = 461 13.090 Vanzarea echipamentelor 461 = % 8.330 7583 7.000 4427 1.330 Descarcarea gestiunii % = 2131 15.000 2813 10.000 6583 5.000 Incasarea contravalorii echipamentului 5121 = 461 8.330 Vanzarea materiilor prime 461 = % 3.391,50 708 2.850,00 4427 541,50 Descarcarea gestiunii 601 = 301 3.000 Anularea provizionului ramas fara obiect 391 = 7814 500 Incasarea contravalorii materiei prime 5121 = 461 3.391,50 Acordarea scountului 4111 = % -119 709 -100 4427 -19 Incasarea si scoaterea din evident a clientilor incerti % = 4118 700 5121 350 654 350 Anularea provizionului 491 = 781 400 Acordarea de sconturi de catre furnizori % = 401 -416,50 609 -350,00 4426 -66,50 Cheltuielile cu lichidarea societatii % = 401 1.071 622 900 4426 171 Efectuarea platii 401 = 5121 1.071 Stabilirea rezultatului lichidarii

Rezultatul lichidarii = Veniturile din valorificarea activelor Cheltuielile legate de lichidare si plata datoriilor In vederea stabilirii rezultatului se procedeaza la inchiderea conturilor de venituri si cheltuieli. Inchiderea conturilor de cheltuieli: 121 = % 18.900 6583 15.000 601 3.000 609 -350 654 350 622 900 Inchiderea conturilor de venituri: % = 121 21.650 7583 18.000 708 2.850 7814 500 781 400 709 -100 Rezultatul lichidarii = 21.650 18.900 = 2.750 Calcularea, retinerea si virarea obligatiilor Regularizarea TVA: TVA colectata = 2.090 + 1.330 + 541,50 - 19 = 3.942,50 TVA deductibila = -66,50 + 171 = 104,50 TVA de plata = 3.838 4427 = % 3.942,50 4426 104,50 4423 3.838,00 Stabilirea impozitului pe rezultatul din lichidare: Impozit de plata = 2.750 x 16% = 440 Inregistrarea impozitului pe profitul din lichidare: 691 = 4411 384 Inregistrarea platiilor reprezentand TVA de plata si impozitul pe profit la bugetul statului: % = 5121 4.278 4423 3.838 4411 440

b) ntocmirea bilanului nainte de partaj. Bilantul de lichidare, bilantul de la care se porneste la partajarea drepturilor si obligatiilor fiecarui actionar/asociat in parte arata astfel: Elemente Valori Conturi la banci (activ) 21.112,50 Capital social 11.000,00 Rezerve legale 1.850,00 Provozioane 1.250,00 Profit net 2.310,00 Furnizori 6.583,50 Clienti (activ) 1.881,00 Impozitarea rezervei legale potrivit art. 22 din Codul fiscal, intrucat rezerva legala a fost dedusa anterior la calculul impozitului pe profit Impozit rezerva legala = Rezerva legala x 16% = 1.850 x 16% = 296 691 = 441 296 Inchiderea contului de cheltuieli: 440 + 296 = 736 121 = 691 736

Achitarea impozitului pe profit 441 = 5121 Intocmirea bilantului de lichidare Conturi la banci (activ) Capital social Rezerve legale Provozioane Profit net Furnizori Clienti (activ)

736 Elemente Valori 20.376,50 11.000,00 1.850,00 1.250,00 1.574,00 6.583,50 1.881,00

c) nregistrrile contabile aferente operaiilor de partaj la acionari. Partajul capitalului social 1012 = 456 11.000 Partajul rezervelor legale 1061 = 456 1.850 Partajul profitului net 121 = 456 1.574 In conformitate cu prevederile art. 67 din Codul fiscal, impozitul pe dividende este de 16%. Avand in vedere ca si rezervele entitatii vor fi distribuite actionarilor, impozitul pe dividende se stabileste la valoarea profitului plus cea a rezervelor. Suma supusa impozitului pe dividende = 1.850 + 1.574 = 3.424 Impozit pe dividende = 3.424 x 16% = 547,84 lei 456 = 446 547,84 Plata impozitului 446 = 5121 547,84 Plata catre actionari 11.000 + 3.424 547,84 = 13.876,16 456 = 5121 13.876,16

2. Care este ordinea n care vor fi distribuite fondurile obinute din vnzarea bunurilor din averea debitorului, grevate, n favoarea creditorului de ipoteci, gajuri sau alte garanii reale mobiliare ori drepturi de retenie de orice fel? Fondurile obtinute din vanzarea bunurilor din averea debitorului, grevate, in favoarea creditorului, de ipoteci, gajuri sau alte garantii reale mobiliare ori drepturi de retentie de orice fel, vor fi distribuite in urmatoarea ordine: 1. taxe, timbre si orice alte cheltuieli aferente vanzarii bunurilor respective, inclusiv cheltuielile necesare pentru conservarea si administrarea acestor bunuri, precum si plata remuneratiilor persoanelor angajate in conditiile art. 10, art. 19 alin. (2), art. 23 si 24; 2. creantele creditorilor garantati, cuprinzand tot capitalul, dobanzile, majorarile si penalitatile de orice fel, precum si cheltuielile. In cazul in care sumele realizate din vanzarea acestor bunuri ar fi insuficiente pentru plata in intregime a respectivelor creante garantate, creditorii vor avea, pentru diferenta, creante chirografare care vor veni in concurs cu cele cuprinse in categoria corespunzatoare, potrivit naturii lor, prevazute la art. 123, si vor fi supuse dispozitiilor art. 41. Daca dupa plata sumelor prevazute la alin. (1) rezulta o diferenta in plus, aceasta va fi depusa, prin grija lichidatorului, in contul averii debitorului. Un creditor cu creanta garantata este indreptatit sa participe la orice distribuire de suma facuta inaintea vanzarii bunului supus garantiei lui. Sumele primite din acest fel de distribuiri vor fi scazute din cele pe care creditorul ar fi indreptatit sa le primeasca ulterior din pretul obtinut prin vanzarea bunului supus garantiei sale, daca aceasta

este necesara pentru a impiedica un astfel de creditor sa primeasca mai mult decat ar fi primit daca bunul supus garantiei sale ar fi fost vandut anterior distribuirii. La fiecare 3 luni, calculate de la data inceperii lichidarii si cuprinse intr-un program de administrare a lichidarii care trebuie intocmit in 30 de zile de la numire, lichidatorul va prezenta comitetului creditorilor un raport asupra fondurilor obtinute din lichidare si din incasarea de creante si un plan de distribuire intre creditori. Raportul va prevedea si plata remuneratiei sale si a celorlalte cheltuieli prevazute la art. 123 pct. 1. Pentru motive temeinice, judecatorul-sindic poate prelungi cu cel mult o luna sau poate scurta termenul de prezentare a raportului si a planului de distribuire. Planul de distribuire va fi inregistrat la grefa tribunalului si lichidatorul va notifica aceasta fiecarui creditor. O copie de pe raport si o copie de pe planul de distribuire vor fi afisate la usa tribunalului. Comitetul creditorilor sau orice creditor poate formula contestatii la raport si la plan, in termen de 15 zile de la afisare. O copie de pe contestatie se comunica de urgenta lichidatorului. In termen de 20 de zile de la afisare, judecatorul-sindic va tine cu lichidatorul, cu debitorul si cu creditorii o sedinta in care va solutiona deodata, prin sentinta, toate contestatiile. 3. Care este ordinea n care vor fi pltite creanele, n cazul falimentului? Creantele vor fi platite, in cazul falimentului, in urmatoarea ordine: 1. taxele, timbrele sau orice alte cheltuieli aferente procedurii instituite prin prezenta lege, inclusiv cheltuielile necesare pentru conservarea si administrarea bunurilor din averea debitorului, precum si plata remuneratiilor persoanelor angajate in conditiile art. 10, art. 19 alin. (2), art. 23, 24 si ale art. 98 alin. (3), sub rezerva celor prevazute la art. 102 alin. (4); 2. creantele izvorate din raportul de munca; 3. creantele reprezentand creditele, cu dobanzile si cheltuielile aferente, acordate de institutii de credit dupa deschiderea procedurii, precum si creantele rezultand din continuarea activitatii debitorului dupa deschiderea procedurii; 4. creantele bugetare; 5. creantele reprezentand sumele datorate de catre debitor unor terti, in baza unor obligatii de intretinere, alocatii pentru minori sau de plata a unor sume periodice destinate asigurarii mijloacelor de existenta; 6. creantele reprezentand sumele stabilite de judecatorul-sindic pentru intretinerea debitorului si a familiei sale, daca acesta este persoana fizica; 7. creantele reprezentand credite bancare, cu cheltuielile si dobanzile aferente, cele rezultate din livrari de produse, prestari de servicii sau alte lucrari, precum si din chirii; 8. alte creante chirografare; 9. creantele subordonate, in urmatoarea ordine de preferinta: a) credintele acordate persoanei juridice debitoare de catre un asociat sau actionar detinand cel putin 10% din capitalul social, respectiv din drepturile de vot in adunarea generala a asociatilor, ori, dupa caz, de catre un membru al grupului de interes economic; b) creantele izvorand din acte cu titlu gratuit. Sumele de distribuit intre creditori in acelasi rang de prioritate vor fi acordate proportional cu suma alocata pentru fiecare creanta, prin tabelul mentionat de lege. Titularilor de creante dintr-o categorie li se vor putea distribui sume numai dupa deplina indestulare a titularilor de creante din categoria ierarhic superioara, potrivit ordinii prevazute la art. 123. In cazul insuficientei sumelor necesare acoperirii valorii integrale a creantelor cu acelasi rang de prioritate, titularii acestora vor primi o cota falimentara, reprezentand suma proportionala cu procentul pe care creanta lor il detine in categoria creantelor respective. In cazul in care bunurile care alcatuiesc averea unui grup de interes economic ori a unei societati in nume colectiv sau in comandita nu sunt suficiente pentru plata creantelor inregistrate in tabelul definitiv consolidat de creante, impotriva grupului sau a societatii judecatorul-sindic va autoriza executarea silita, in conditiile legii, impotriva asociatilor cu raspundere nelimitata sau, dupa caz, a membrilor, pronuntand o sentinta definitiva si executorie, care va fi pusa in executare de lichidator, prin executor judecatoresc. Cu ocazia distribuirilor partiale, urmatoarele sume vor fi provizionate: 1. sume proportionale datorate creditorilor ale caror creante sunt supuse unei conditii suspensive care nu s-a realizat inca; 2. sume proportionale datorate proprietarilor de titluri la ordin sau la purtator si care au originalele titlurilor, dar nu le-au prezentat; 3. sume proportionale datorate creantelor admise provizoriu;

4. rezervele destinate sa acopere cheltuielile viitoare ale averii debitorului. Pentru creditorii cu creante inscrise in tabelul consolidat definitiv de creante, carora li s-au alocat sume numai partial sau cu creante sub conditie suspensiva si care au luat parte la distribuire, sumele cuvenite vor fi pastrate la banca, intr-un cont special de depozit, pana ce situatia lor va fi lamurita. Dupa ce bunurile din averea debitorului au fost lichidate, lichidatorul va supune judecatorului-sindic un raport final insotit de situatiile financiare finale; copii de pe acestea vor fi communicate tuturor creditorilor si debitorului si vor fi afisate la usa tribunalului. Judecatorul-sindic va convoca adunarea creditorilor in termen de maximum 30 de zile de la afisarea raportului final. Creditorii pot formula obiectii la raportul final cu cel putin 5 zile inainte de data convocarii. La data sedintei, judecatorul-sindic va solutiona, prin incheiere, toate obiectiunile la raportul final, il va aproba sau va dispune, daca este cazul, modificarea corespunzatoare a acestuia. Creantele care la data inregistrarii raportului final vor fi inca sub conditie nu vor participa la ultima distribuire. Dupa ce judecatorul-sindic aproba raportul final al lichidatorului, acesta va trebui sa faca distribuirea finala a tuturor fondurilor din averea debitorului. Fondurile nereclamate in termen de 90 de zile de catre cei indreptatiti la acestea vor fi depuse de catre lichidator la banca, in contul averii debitorului, iar extrasul de cont, la tribunal In orice stadiu al procedurii prevazute de prezenta lege, daca se constata ca nu exista bunuri in averea debitorului ori ca acestea sunt insuficiente pentru a acoperi cheltuielile administrative si nici un creditor nu se ofera sa avanseze sumele corespunzatoare, judecatorul-sindic va putea da o sentinta de inchidere a procedurii, prin care se dispune si radierea debitorului din registrul in care este inmatriculat Daca creantele au fost complet acoperite prin distribuirile facute, judecatorul-sindic va pronunta o sentinta de inchidere a procedurii falimentului si de radiere a debitorului din registrul in care este inmatriculat: a) chiar inainte ca bunurile din averea debitorului sa fi fost lichidate in intregime, in cazul in care toti asociatii persoanei juridice sau persoana fizica, dupa caz, solicita acest lucru in termen de 30 de zile de la notificarea lichidatorului facuta administratorului special, urmand ca bunurile sa treaca in proprietatea indiviza a asociatilor/actionarilor, corespunzator cotelor de participare la capitalul social; b) in toate celelalte cazuri, procedura se inchide numai dupa lichidarea completa a activului, eventualele sume reziduale ultimei distribuiri urmand a fi depuse intr-un cont la dispozitia asociatilor sau persoanei fizice, dupa caz. 4. Care sunt mijloacele prin care se pot dizolva societile comerciale? In conformitate cu prevederile art. 227 alin.(1) din Legea nr. 31/1990, cauzele comune tuturor tipurilor de societati comerciale sunt urmatoarele: 1. Trecerea timpului stabilit pentru durata societatii Prelungirea duratei societatii este posibila prin vointa asociatilor cu conditia ca aceasta sa aiba loc cu cel putin 3 luni inainte de expirarea duratei societatii stabilita in actul constitutiv. Consultarea asociatilor cade in sarcina consiliul de administratie, respectiv a directoratului. 2. Imposibilitatea realizarii obiectului de activitate In cazul in care societatea se afla in imposibilitatea realizarii obiectului de activitate, asociatii pot opta fie pentru modificarea obiectului de activitate in conditiile prevazute de art. 204 din Legea societatilor comerciale, fie pentru dizolvarea societatii comerciale. 3. Declararea nulitatii societatii comerciale Declararea nulitatii societatii nu poate interveni decat pe baza hotararii instantei de judecata prin care se constata nerespectarea conditiilor de fond si de forma impuse de normele imperative privind constituirea societatilor comerciale. Nulitatea actului constitutiv atrage nulitatea societatii infiintate in baza lui. 4. Hotararea adunarii generale In conformitate cu prevederile art. 231 din Legea nr. 31/1990, asociatii pot reveni asupra hotararii de dizolvare a societatii (cu majoritatea ceruta pentru constituirea actului constitutiv) atat timp cat nu s-a facut nicio repartitie din activ. Totodata, creditorii si orice parte interesata pot face opozitie la tribunal impotriva hotararii, in termen de 30 de zile de la publicarea acesteia in Monitorul Oficial al Romaniei partea a IV-a. 5. Hotararea tribunalului Dizolvarea societatii comerciale se poate realiza la cererea oricarui asociat, pentru motive temeinice, precum neintelegerile grave dintre asociati, care impiedica functionarea societatii. Neintelegerile grave dintre asociati si temeinicia acestora vor fi apreciate de instanta de judecata, in functie de probele administrate in cauza. 6. Falimentul societatii Falimentul societatii este dispus de instanta de judecata, falimentul fiind urmat de dizolvarea acesteia si de radierea din Registrul Comertului. 7. Alte cauze prevazute de lege sau de actul constitutiv al societatii

Legea nr. 31/1990 mentioneaza ca la cererea oricarei persoane interesate, precum si a Oficiului National al Registrului Comertului, tribunalul va putea pronunta dizolvarea societatii in cazurile urmatoare: Societatea nu mai are organe statutare sau acestea nu se mai pot intruni. Societatea nu a depus, in cel mult 6 luni de la expirarea termenelor legale, situatiile financiare anuale sau alte acte care, potrivit legii, se depun la oficiul registrului comertului. Societatea si-a incetat activitatea, nu are sediul social cunoscut ori nu indeplineste conditiile referitoare la sediul social sau asociatii au disparut ori nu au domiciliul cunoscut ori resedinta cunoscuta. Este exceptata situatia in care societatea a fost in inactivitate temporara. Durata inactivitatii nu poate depasi 3 ani. Societatea nu si-a completat capitalul social in conditiile legii. Impotriva hotararii tribunalului orice persoana interesata poate face apel, in termen de 30 de zile de la data publicarii in Monitorul Oficial. II. Operatiunile care se efectueaza in situatia dizolvarii societatii comerciale, cu exceptia dizolvarii prin falimentul societatii In continuare mentionam, exemple de astfel de operatiuni: a) inventarierea si evaluarea elementelor de activ si pasiv ale societatii, inregistrarea rezultatelor inventarierii si evaluarii; b) intocmirea situatiilor financiare de catre societatea care urmeaza sa se lichideze, in functie de rezultatele inventarierii si evaluarii; c) stabilirea de catre AGA a operatiunilor care urmeaza sa fie efectuate de catre lichidator; d) valorificarea elementelor de activ; e) achitarea datoriilor societatii comerciale catre: bugetul de stat, bugetul asigurarilor sociale de stat, bugetul fondurilor sociale; salariati; alti terti (cum ar fi: furnizori, creditori diversi). f) stabilirea rezultatului lichidarii; g) calcularea, retinerea si virarea obligatiilor fiscale (impozit pe profit si impozit pe dividende, TVA); h) intocmirea bilantului de partaj; i) efectuarea partajului capitalului propriu. Partajul consta in impartirea activului net rezultat din lichidare, intre asociatii/actionarii societatii, in functie de prevederile actului constitutiv, ale hotararii AGA si de cota de participare la capitalul social. NOTA Daca lichidarea se prelungeste peste durata unui exercitiu financiar, lichidatorii sunt obligati sa intocmeasca situatiile financiare anuale. Grupa V Consultanta fiscala acordata contribuabililor 1. Prezentai regimul fiscal n cazul cheltuielilor cu sponsorizarea. Cheltuielile cu sponsorizarea pot fi deduse din impozitul pe profit in limita a 3 la mie din cifra de afaceri si 20 la suta din impozitul pe profit datorat Sponsorizarea trebuie sa fie inregistrata in contabilitate in anul pentru care se face plata impozitului (anul anterior momentului platii efective) O firma are dreptul sa acorde sponsorizari si peste limitele mentionate mai sus, dar pentru suma ce depaseste limita indicata se plateste impozit pe profit In ceea ce priveste sponsorizarea, prevederile sunt aplicabile tuturor contribuabililor pltitori de impozit pe profit, indiferent de sursele din care acestia realizeaza veniturile, din Romania sau din strainatate . Exemplu: O firma are o cifra de afaceri de 200 000 EUR si dupa scaderea cheltuielilor deductibile, ramane un venit net de 10 000 EUR. Firma datoreaza un impozit de 25% din valoare, adica, 2 500 EUR. Pentru a putea fi scazuta integral din impozit, suma ce poate fi cheltuita pe sponsorizari trebuie sa indeplineasca simultan doua conditii: - sa nu fie mai mare de 0.3% din cifra de afaceri, adica 600 EUR

- sa nu fie mai mare de 20% din impozitul datorat pe profit, adica 500 EUR In acest caz, suma de 500 EUR satisface ambele conditii. Deci, daca acesta firma va face o sponsorizare de 500 EUR, ea va plati numai 2 000 EUR impozit pe profit (in loc de 2 500 EUR).

2. O societate comercial, nregistrat n scop de TVA a nregistrat n anul 200X venituri totale n sum de 900.000 lei, toate impozabile i cheltuieli totale n sum de 600.000 lei. n cadrul acestor cheltuieli 20.000 reprezint impozitul pe profit pltit n cursul anului i 9.000 lei reprezint cheltuielile de protocol. Stabilii regimul fiscal al cheltuielilor de protocol. Apare vreo influen a TVA dedus aferent cheltuielilor de protocol asupra cheltuielilor n vederea determinrii impozitului pe profit. I. Determinarea cheltuielilor de protocol deductibile Total venituri impozabile Total cheltuieli Baza de calcul a limitei cheltuielilor de protocol deductibile (900.000 600.000 + 9.000) Cheltuieli de protocol deductibile (2% * 309.000) II. Determinarea cheltuielilor nedeductibile Cheltuieli de protocol nedeductibile (9.000 6.180) TVA nedeductibila aferenta cheltuielilor de protocol nedeductibile (2.820 * 19%) Total cheltuieli nedeductibile III. Determinarea profitului impozabil (900.000 600.000 + 3.355,80) IV. Determinarea impozitului pe profit (303.355,80 * 16%) 900.000 lei 600.000 lei 309.000 lei 6.180 lei 2.820 lei 535,80 lei 3.355,80 lei 303.355,80 lei 48.536,93 lei

3. O microntreprindere, pltitoare de impozit pe venit, prezint urmtoarea situaie a veniturilor (valorile sunt n lei i sunt cumulate de la nceputul anului): Tip venit Venituri din vnzarea mrfurilor Venituri din diferene de curs valutar Venituri din dobnzi trim. I 200870.000 900 500 trim. II 2008100.000 1.000 1.500 trim. III 2008160.000 1.200 2.600 trim. IV 2008230.000 2.100 3.700

De asemenea, cunoatem c microntreprinderea cumpr i pune n funciune o cas de marcat, n luna iunie, n valoare de 700 lei. Determinai impozitul pe venitul microntreprinderilor de plat la fiecare dintre scadenele legale Impozit de plata trimestrul I = (200.870 + 900 + 500) * 3% = 6.068,10 lei Impozit de plata trimestrul II = (1.807.230 + 100 + 1.000 700) * 3% = 54.228,90 lei Impozit de plata trimestrul III = (60 + 200 + 1.100) * 3% = 40,80 lei Impozit de plata trimestrul IV = (70 + 900 + 1.100) * 3% = 56,70 lei 4. Precizai ce fel de persoane sunt cele de mai jos din punctul de vedere al TVA: - o persoan fizic care efectueaz servicii de contabilitate pe baz de contract individual de munc cu S.C. ALFA S.A.; - consumatorul final - Ministerul Sntii; - neplatitor de tva - cantina proprie pentru salariaii Ministerului Educaiei i Cercetrii; - neplatitor de tva - S.C. X S.R.L. efectueaz prestri servicii vopsitorie auto cu CA > 35.000 euro; - platitor de tva - S.C. BETA efectueaz numai operaiuni de acordare credite; - S.C. Z S.R.L. Efectueaz comer en-detail cu produse alimentare cu CA < 35.000 euro; - poate opta pentru a fis sau nu inregistrat ca platitor de tva

5. Un agent economic este ncadrat la nceputul anului n categoria micilor productori independeni. Capacitatea sa de producie la nceputul anului era de 190.000 hl. n luna iulie pune n funciune o nou capacitate de producie de 30.000 hl. Producia sa cumulat pentru lunile ianuarie august este de 170.000 hl, din care 20.000 hl n luna iulie i 50.000 hl n luna august. Berea produs are 10 grade Plato. Folosind acciza unitar i cursul de schimb prevzute n Codul fiscal s se determine acciza datorat n luna iulie i acciza datorat n luna august. Acciza unitara este prevazuta la art. 176 nr. crt. 8 din Codul fiscal, iar pentru bere este: |Nr. | Denumirea produsului | U.M. |Acciza |Acciza | |crt | sau a grupei de produse | |(echivalent euro/U.M.)|(echivalent| | | | | 2009 |euro/U.M.) | | | | |______________________| | | | | |1 aprilie|1 septembrie| 2010 | |___ |____________________________|_________|_________|____________|___________| |0 | 1 | 2 | 3 | 4 | 5 | |__ _|____________________________|_________|_________|____________|___________| | 1 | Bere, | hl/ | 0,748 | 0,748 | 0,748 | | | din care: | 1 grad | | | | | | | Plato*1)| | | | |___ |___________________________ |_________|_________|____________|___________| | |1.1. Bere produs de | | 0,43 | 0,43 | 0,43 | | |productorii independeni cu| | | | | | |o capacitate de producie | | | | | | |anual ce nu depete | | | | | | |200 mii hl | | | | | |___ |__________________________ |_________|_________|____________|___________| Incapand cu anul 2008 Romania a inceput sa respecte directiva europeana referitoare la modul de calcul al accizelor, care presupune folosirea cursului valutar stabilit in prima zi lucratoare a lunii octombrie si publicat in Jurnalul Oficial al UE. Cursul stabilit la 01 octombrie 2009 este de 4,2688 ron/euro si este valabil pentru anul 2010. Nivelul accizelor in Codul Fiscal este exprimat in euro iar plata se face in lei la acest curs publicat de Banca Centrala Europeana (BCE). Agentul economic beneficiaz de acciza redus pn pe data de 1 a lunii urmtoare celei n care a avut loc punerea n funciune a capacitii de producie, urmnd ca din luna urmtoare s aib loc trecerea dintr-o categorie de impozitare n alta. Acciza iulie = 20.000*10 * 0,430 * 4,2688 = 367.711,68 lei Acciza august = 50.000*10 * 0,748 * 4.2688 = 1.596.531,20 lei