Sunteți pe pagina 1din 43

Probleme stagiu

Contabilitate

1. Se subscrie societatea SC ALFA SA, prin subscrierea si varsarea sumei 5.000 lei, in numerar.

Rezolvare:
a) subscriere capital social
456 = 1011 5000 lei

b) depunere aport (varsare capital social)


5121 = 456 5000 lei

c) realizarea efectiva a capitalului


1011= 1012 5000 lei

2. Se subscrie la capitalul social al societatii SC BETA SA, urmatoarele bunuri:


- disponibil in contul bancar 6.000 lei;
- cladiri 4.000 lei;
- terenuri 3.000 lei;
- brevete de inventii 7.000 lei;
Total 20.000 lei

Rezolvare:
a) subscriere capital social
456 = 1011 20 000 lei

b) depunere aport varsare capital social


% = 456 20 000 lei
5121 6 000 lei
2111 3 000 lei
212 4 000 lei
205.2 7 000 lei

c) realizarea efectiva a capitalului


1011= 1012 20 000 lei

3. Aportul la capitalul social sub forma investitiilor financiare pe termen scurt (actiuni si obligatiuni)
este :
- actiuni 50 actiuni x 10 lei/act = 500 lei
- obligatiuni 20 oblig. x 20lei/oblig. = 400 lei
Total 900 lei

Rezolvare:
a) subscriere capital social
456 = 1011 900 lei

b) depunere aport (varsare capital social)


% = 456 900 lei

1
Probleme stagiu

1091 500 lei


506 400 lei

c) realizare efectiva a capitalului


1011= 1012 900 lei

4. O filiala primeste de la o societate mama un imprumut de 40.000 lei, care urmeaza a fi rambursat in
doua transe anuale egale. Dobanda anuala este de 10% si se achita la sfarsitul fiecarui an. Sa se
efectueze inregistrarile in contabilitatea ambelor societati comerciale.

Rezolvare
Inregistrari in contabilitatea societatii comerciale(mama)
a) acordarea imprumutului
4511 = 5124 40 000 lei
b) dobanda aferenta imprumutului acordat
Calculul dobanzii
Dobanda anuala :40 000 lei *10% = 4000 lei / an
Inregistrarea dobanzii
4518 = 766 4000 lei
c) incasarea dobanzii la sfarsitul anului 1
5121 = 4518 4000 lei
d) incasarea imprumutului restituit aferent primei transe
5121 = 4511 20 000
e) inregistrarea dobanzii
4518 = 766 4000 lei
f) incasare dobanda
5121 = 4518 4000 lei
g) incasarea imprumutului restituit aferent celei de-a doua transe
5121 = 4511 20 000

Inregistrari in contabilitatea filalei


a)_primirea imprumutului
5121 = 4511 40 000 lei
b) dobanda aferenta imprumutului primit(1 an)
666 = 4518 4000 lei
c) plata dobanda
4518 =5121 4000
d) restituirea imprumutului
4511 = 5121 20 000 transa 1
e) dobanda aferenta imprumutului primit(an 2)
666=4518 4000
f) restituirea imprumutului
4511 = 5121 20 000 transa 2

Sau
% = 5121 24 000
4511 20 000
666 4 000

2
Probleme stagiu

5. La S.C. “PREMAGRO” S.A. se inregistreaza valoarea brevetelor realizate pe cont propriu 1600 lei
si valoarea unei marci de fabrica adusa ca aport la infiintarea societatii 1400 lei. Se amortizeaza in 5
ani, dupa care se scot din evidenta.

Rezolvare
a) inregistrarea brevetelor realizate pe cont propriu
205 = 721 1600 lei
b) inregistrare aport de marca de fabrica
456 = 1011 1400 lei
205.2 = 456 1400 lei
1011 = 1012 1400 lei

c) amortizare brevete
1 60 0
valoare int rare
calcul amortizare = = 5 =320 lei /an
nrdeani

6811 = 2805 320 lei/ an 1


6811 = 2805 320 lei/ an 2
6811 = 2805 320 lei/ an 3
6811 = 2805 320 lei/ an 4
6811 = 2805 320 lei/ an 5
d) scoatere din evidenta a brevetelor
2805 = 205.2 1600 lei
c) amortizare marca de fabrica
1 40 0
valoare int rare
calcul amortizare = = 5 =280 lei /an
nrdeani

6811 = 2805 280 lei/ an 1


6811 = 2805 280 lei/ an 2
6811 = 2805 280 lei/ an 3
6811 = 2805 280 lei/ an 4
6811 = 2805 280 lei/ an 5
d) scoatere din evidenta a marcilor de fabrica
2805 = 205.2 1400 lei

6. S.C. “APRO” S.A. cumpara un brevet in valoare de 1500 lei, care se achita. Brevetul se amortizeaza
in suma de 1200 lei, dupa care se scoate din evidenta.

Rezolvare:
a) achizitie brevet
205.2 = 404 1500 lei
b) inregistrare amortizare pe suma de 1200 lei
6811 = 2805 1200 lei
c) descarcarea gestiunii
% = 205 .2 1500 lei
2805.2 1200 lei

3
Probleme stagiu

6583 300 lei


7. S.C. “ALFA” S.A. primeste in concesionare o masina de taiat table, de la S.C. “MEDA” S.A., in
valoare de 8000 lei, care se amortizeaza liniar in 5 ani, pe durata nedeterminata, pentru care va plati o
redeventa anuala de 600 lei. Se vor efectua inregistrarile in contabilitatea ambelor societati comerciale.

Rezolvare :
Inregistrari in contabilitatea societatii concesinare:
a) primire in concesiune masina de taiat table
2131 = 167 8000 lei
Debit 8038 8000 lei
b) calcul amortizare
v a l_ in
a m o rtizaare_ a n u a la=
n r_ a n i

8000lei
amortizare _ anuala = 1600lei
5ani
c) inregistrare amortizare
6813 anul 1 = 2813 anul 1 1600 lei
6813 anul 2 = 2813 anul 2 1600 lei
6813 anul 3 = 2813 anul 3 1600 lei
6813 anul 3 = 2813 anul 3 1600 lei
6813 anul 4 = 2813 anul 4 1600 lei

d) plata redeventa
167 = 5121 600 lei / an

Inregistrari in contabilitatea societatii concedente:


a) Predarea masinii de taiat tabla
2678= 2131 8000 lei

b) redeventa anuala
4111 = 2678 600lei pe an
5121 = 4111 600 lei / an

c) incasare redevanta
an2,3 , etc inregistrarile se fac la fel ca la anul 1
5121 = 4111 600 lei / an

8. SC “GLOBUS” SA obtine din productie proprie 400 surubelnite a 5 lei bucata, care sunt
considerate materiale de natura obiectelor de inventar. Se vand surubelnitele unui beneficiar, de la
care se incaseaza pretul de livrare de 3.000 lei, TVA 19% si se descarca gestiunea.

Rezolvare:

a)Obtinere surubelnite
345 = 711 2000 lei (400 bucati *5 lei/bucata)
b) vanzare surubelnite
411 = % 3570 lei
701 3000 lei
4427 570 lei (3000 lei * 19%)

4
Probleme stagiu

c) descarcare gestiune
711 = 345 2000 lei

9. La SC “LUSO” SA se obtin din productie proprie, produse finite avand costul de productie
prestabilit de 10.000 lei, care se vand cu un pret de vanzare de 10.800 lei.
La finele lunii costul efectiv de productie, stabilit de contabilitatea interna de gestiune este de 9.960 lei.

Rezolvare:

a) obtinere produse finite a cost prestabilit


345 = 711 10.000 lei
b) vanzare produse finite
411 = % 12852 lei
701 10800 lei
4427 2052 lei
c) inregistrarea diferentelor de pret
3485 = 711 -40 lei (cost efectiv –cost standard)
c) descarcarea gestiunii
711 = % 9960lei
345 10000 lei
3485 -40 lei

10. La SC “OVEX” SA se obtin produse finite la costul standard de 2.000 lei, care se predau la
magazine. La sfarsitul exercitiului, din contabilitatea interna de gestiune se preia costul efectiv al
produselor finite obtinute care este de 2.200 lei si care se inregistreaza diferentele de pret aferente.
Se livreaza ½ din cantitatea de produse finite obtinute, la pretul negociat de
1.500 lei, TVA 19%, care se incaseaza de la beneficiar.
Se descarca gestiunea pentru produsele finite vandute si se inregistreaza diferentele de pret aferente
produselor finite vandute, dupa metoda inventarului permanent.

Rezolvare

a) obtinere produse finite


345 = 711 2000lei
b)inregistrare diferente
3485=711 200
c)livrare produse finite
4111= % 1785 lei
701 1500 lei
4427 285 lei
d) incasare client
5121 = 411 1785 lei
d) descarcare gestiune
200
k= =0,1
2000
0,1 * RC 345
0.1*1000=100
711=3485 100

5
Probleme stagiu

11. S.C. ADA S.R.L. incaseaza in numerar de la asociatul sau unic suma de 2000 lei, pentru finantari
curente. Dobanda cuvenita la sfarsitul exercitiului financiar este de 200 lei ,care se achita in exercitiul
urmator. Asociatul retrage si suma de 1000 lei.

Rezolvare

a) incasare
5311=4551 2000
b) inregistrare dobanda
666=4558 200
c)retragere suma de catre asociat
4551=5311 1000

12. S.C. FIDO S.A. a obtinut la sfarsitul exercitiului financiar un profit net de 10000 lei. Consiliul de
administratie propune repartizarea profitului ca dividende, iar AGA aproba si se dispune plata
dividendelor in numerar, retinandu-se impozitul pe dividend de 5%, care se varsa la buget.

Rezolvare:
a) repartizarea profitului ca dividende
121 = 129 10000 lei
b) inregistrare impozit pe dividend
457 = 446 500 lei (1000*5%)
c)varsare impozit pe dividende la bugetul statului
4461=5121 500 lei
d) plata dividend
457 = 5121 9500 lei
129 = 457 9500 lei

13. SC ALFA SA are de incasat de la SC BETA SA contravaloarea unei facturi de 8000 lei,TVA 19%.
Aceasta da faliment. Creanta devine incerta. In final se decide recuperarea prin includerea in
cheltuieli. Totodata, are de incasat de la un debitor suma de 200 lei. Acesta decedeaza. In final se
recupereaza suma de la familie.

Rezolvare

I a)Trecerea la client incerti


4118 = 4111 9520
b)Trecerea pe chelt (trebuie hotarire judecatoreasca)
654 = 4118 9520

II a)Trecerea debitorului pe cheltuieli (fiind decedat)


654 = 461 200 lei
c)Reactivarea debitului
461= 754 200 lei
c) Incasarea debitului
5311=461 200 lei

14. SC EXMOB SA rascumpara 100 de actiuni la valoarea de rascumparare de 6 lei actiunea, valoarea
nominala 5 lei actiunea. La rascumparare se achita contravaloarea a 80 de actiuni, in numerar,iar
ulterior se achita si diferenta in numerar.

6
Probleme stagiu

In termen de 6 luni din actiunile rascumparate, 60 de actiuni se revand, in numerar salariatilor, la


pretul de vanzare de 4 lei /actiun, 20 actiuni se revand tertilor in numerar, la pretul de vanzare de 8 lei
actiunea, iar 20 de actiuni rascumparate se anuleaza.

Rezolvare

a) Rascumpararea actiunilor
1091 = 5311 480 (80 actiuni*6 lei)
1091 = 269 120 se platesc ulterior
Plata ulterioara
2691= 5311 120
b) 60 de actiuni se revand salariatilor Pret de vanzare = 4 lei / actiune
Vr :60 actiuni x 6 lei / actiune = 360 lei
Vvz : 60 actiuni x 4 lei / actiune = 240 lei
-120 pierdere
% = 1091 360 lei
4282 240
149 120
Incasarea creantei fata de salariati
5311 = 4282 240 lei
c) 20 de actiuni se vand tertilor Pn = 8 lei / actiune
Vr : 20 actiuni x 6 lei /actiune = 120 lei
Pvz : 20 actiuni x 8 lei / actiune = 160 lei
40 lei castig
461 = % 160 lei
1091 120 lei
141 40 lei
d) incasarea tertilor
5311=461 160 lei
e) anularea a 20 de actiuni
Vr : 20 actiuni x 6 lei / actiune = 120
Vn : 20 actiuni x 5 lei /actiune = 100
- 20 pierdere
% = 1091 120 lei
1012 100 lei
149 20 lei

15. SC MECORD SA rascumpara in vederea anularii un pachet de 300 actiuni a caror valoare
nominala este 10 lei/actiune, astfel:
a) 100 actiuni rascumparate cu 9 lei actiunea, cu decontare imediata prin casa, care se anuleaza
b) 100 actiuni rascumparate cu 10 lei actiunea cu decontare imediata prin banca , care se anuleaza
c) 100 actiuni rascumparate cu 12.5 lei actiunea cu decontare in termen de 2 luni prin banca, care se
anuleaza.

Rezolvare:
a) 100 actiuni x 9 lei / actiune = 900
1091 =5311 900 lei
Valoare anulare 100 x10 = 1000
1012= % 1000 lei

7
Probleme stagiu

1091 900 lei


141 100 lei
b) 100 actiuni x 10 lei/ actiune = 1000 lei
Valoare anulare 100 x10 = 1000
1012 = 1091 1000 lei anulare capital social
c) 100 actiuni x 12,5 lei/ actiune = 1250 lei
1091 = 269 1250 lei
Valoare anulare 269 = 5121 1250 lei
% = 1091 1250 lei
1012 1000 lei
149 250 lei

16. SC UAMT SA achizitioneaza de la o entitate afiliata actiuni ca investitii financiare pe termen scurt,
avand costul de achizitie de 400 lei, platibil ulterior.
Cheltuielile accesorii (comisioane de cumparare) insumeaza 6 lei.
Jumatate de actiuni se negociaza la bursa la pretul de vanzare de 220 lei, iar cealalta jumatate la
pretul de vanzare de 190 lei.

Rezolvare

a)501 =509 400 lei


b)628=401 6 lei
c)Vanzare actiuni
461=764 220 lei
d) descarcare gest
664=501 200 lei
=> castig 20 lei
461 =764 190 lei
Decarcare gestiune
664 = 501 200 lei
=> pierdere 10 lei

17. SC “SCORPION” SA are o datorie fata de un furnizor extern de 1000$ si a fost luata in evidenta la
cursul valutar de 3,2 lei/$.
Ulterior, datoria este platita, astfel:
a).la cursul de 3,3 lei/$;
b).la cursul de 3lei/$.
Rezolvare :
a) Datoria
1000 x 3,2 lei / dolar = 3200
1000 x 3,3 lei/ dolar = 3300
-100 diferenta nefavorabila
% = 5124 3300 lei
401 3200
665 100
b) Datoria
1000 x 3,2 lei / dolar = 3200
1000 x 3 lei/ dolar = 3000
+200 lei diferente favorabile
401 = % 3200 lei

8
Probleme stagiu

5124 3000
765 200

18. Pentru aprovizionarea cu material deficitare, un salariat al SC OMEGA SA este delegate sa se


deplaseze la Timisoara. La plecare primeste un avans de 5000 lei. La intoarcerea din delegatie, in timp
de 3 zile, justifica prin decontul de cheltuieli, urmatoarele:
- bilet CFR dus-intors 60 lei
- cazare hotel 2 nopti 140 lei
- diurna deplasare 3 nopti 100 lei
Total 300 lei
Materiale cumparate 4200 lei
Sume nefolosite 500 lei
Total 5000 lei

Rezolvare

a) Inreg avans de trezorerie


542 = 5311 5000 lei
b) Achizitie materiale
3xxx = 401 4200 lei
c) Decontare avans
% = 542 5000 lei
625 300 (consider ca nu se aduc spre decontare doc just de unde deduc TVA)
401 4200
5311 500

19. Conform bonului de consum nr.105 se inregistreaza consumul de materii prime, in valoare de 500
lei, cheltuieli de transport aferente 100 lei, inregistrate in contabilitate dupa metoda inventarului
permanent, care au fost inregistrate la costul standard (prestabilit).

Rezolvare:

601 = 301 600 lei (cheltuielile de transport fac parte din costul de achizitie)

20. Cu ocazia inventarierii se consta o lipsa de materii prime la pretul standard de 200 lei,
inregistrandu-se si diferentele de pret aferente de 60 lei.

Rezolvare :

a)inregistrare lipsa de materii prime


601 = 301 200 lei
b) inregistrare lipsa dediferente de pret aferente materiilor prime
601 = 308 60 lei

9
Probleme stagiu

Audit intern

1. Elaborare politici si proceduri contabile. Studiu de caz:societatea de comert.


Reglementarile de baza in cadrul societatilor de comert sunt prevazute in legislatia in vigoare aferenta
ramurei de comert din care face parte intreprinderea.
Ca si conventii avem:
Conventia continuitatii activitatii – activitatea intreprinderii se deruleaza pe o baza continua;
Conventia de angajamente – efectele tranzactiilor si ale altor evenimente sunt recunoscute atunci cand
apar si nu in momentul in care intervin fluxurile de numerar
Politici si proceduri contabile aplicabile unei firme de comert pe parcursul desfasurarii auditului intern:
-examinarea facturilor de cumparari si de vanzari, a avizelor de expeditie, a notelor de receptie;
-examinarea bunurilor sosite si nereceptionate , dar mai ales a bunurilor livrate si nefacturate care se
inregistreaza ca iesire din gestiune atat la locurile de depozitare cat si in contabilitate pe baza
documantelor care atesta iesirea din gestiune. Venitul este recunoscut la data livrarii.
-examinarea incasarilor si a documetelor justificative;
-analiza provizioanelor pentru deprecierea stocurilor si creantelor;
-analiza ajustarilor pentru deprecerea activelor curente –care se efectueaza la finele anului, atunci cand
exista informatii in legatura cu deprecieri de valoare (daca valoarea contabila este semnificativ inferioara
valorii realizabile nete).
-consultarea proceselor de imputatie si reflectarea lor corecta in contabilitate;
-analiza procedurilor dictate de conducerera intreprinderii referitoare la stocuri si preturile practicate;
-acordarea atentiei deosebite operatiilor desfasurate cu partile afiliate
Acestea se pot face prin confirmari externe (solduri clienti)tehnica observarii fizice(inventariere)sau
pentru sondaj (fise de magazie).
In analiza stocurilor unei intreprinderi trebuei sa se ia in calcul si anumite ratii sau rate de structura ca de
exemplu viteza de rotatie, cifra de afaceri, identificarea stocurilor aflate la terti si invers, reflectarea in
contabilitate, stocuri raportate la gestiuni si evidenta analitica.Politicile de descarcare din gestiune, a
preturilor de vanzare, a cheltuielilor accesorii si respectiv de discutat despre permanenta metodelor in
evaluarea stocurilor. In cazul comertului metoda de evaluare a stocurilor/ marfurilor la iesire este cea
global – valorica.

1
Probleme stagiu

2. Elaborare politici si proceduri contabile. Studiu de caz:societatea de productie.

POLITICI CONTABILE GENERALE


Situaţiile financiare ale societăţii sunt întocmite în conformitate cu prevederile
Ordinului ministrului finanţelor publice nr. 94/2002 privind armonizarea contabilä cu
Directivele Europene şi cu Standardele Internaţionale de Contabilitate. De asemenea,
au fost utilizate prevederi ale legislaţiei în vigoare, în ramura economică din care
societatea face parte.
Reglementări
de bază
Situaţiile financiare ale societăţii X reflectă toate tranzacţiile considerate semnificative
pentru exerciţiu1 financiar curent şi sunt întocmite în mii lei. Creanţele, datoriile şi
disponibilităţile în valutä la 31 decembrie sunt convertite în lei, la cursul de referinţă al
zilei.

Convenţia contabilitätli de angajamente, potrivit cäreia efectele tranzactiilor si ale


altor evenimente sunt recunoscute (5i implicit contabilizate si raportate In situatiile
financiare) atunci când apar, si nu In momentul In care intervin fluxurile de numerar
(exceptiile de la această regula sunt alerente facilitätilor liscale la export sau
societatlor In care recunoasterea veniturilor este corelata direct cu Incasarea
acestora3).
Convenţii
Convenţia continuităţii activitätii, potrivit căreia activitatea generală a întreprinderii se
derulează pe o bază continuă, fără să existe premisa (intenţia sau necesitatea)
întreruperii activităţii sau intrării în stare de faliment a întreprinderii;
concret,evaluarea activelor se face la valoarea justă, determinatä de cele mai multe
ori pe baza valorii de piaţă
Principiile • principiul continuităţii activitatii;
contabile • principiul permanentei metodelor;
utilizate • principiul prudentei;
• principiul independentei exercitiului;
• principiul intangibilitätii (exceptia de la acest principiu a intervenit In primul
an de aplicare a lAS);
• principiul necompensärii;
• principiul importantei semnificative;
• principiul evaluäril separate a elementelor de activ si pasiv;
principiul prevalentei economicului asupra juridicului.
Caracteristicile calitatile informaiei contabile care s-au avut In vedere la elaborarea situatiilor
informaţiei financiare sunt:
contabile relevanta, credibilitatea, comparabilitatea, inteligibilitatea.
POLITICI SPECIFICE

Recunoaşterea Este realizatä In functie de:


activelor • utilitatea (obtinerea de beneficii economice viitoare din utilizare, respectiv
vânzare) .
• evaluarea credibilă acestora.

Determinarea pentru societatea, utilitatea activelor este apreciată de Adunarea Generală a Acţionarilor
utilităţii unui sau unde se consideră necesar, de Consiliul de Administraţie

1
Probleme stagiu

activ
Cele care sunt deţinute pentru a fi utilizate în producţia proprie de bunuri sau prestări de
Activele
servicii, pentru a fi închiriate sau pentru folosinţă administrativă şi au o durată de utilitate
imobilizate
mai mare de un an şi o valoare mai mare decât limita prevăzută de reglem. naţionale.
Acele active achiziţionate sau produse pentru consum propriu sau In scopul
comercializării şi care se aşteaptă a se realiza Intr-un termen (maxim) de 12 luni de la
Activele data bilanţului. Tot in categoria activelor curente sunt încadrate si creanţele
curente aferente ciclului de exploatare, precum şi numerarul 5i echivalentele de numerar
(investiţii financiare pe termen scurt, uşor convertibile In numerar şi al căror
risc de schimbare a valorii este nesemnificativ).
a) evaluarea la intrarea In Întreprindere, la:
•cost de achiziţie — pentru activele achiziţionate;
•cost de producţie — pentru activele produse;
•valoare justă — pentru activele intrate prin subvenţionare/sponsorizare;
• valoare de utilitate — pentru activele primite cu titlu gratuit, pentru care nu
există o piaţă activă;.
Evaluarea b) evaluarea la inventariere :
activelor • la valoarea de inventar, determinată ca valoare justă sau ca valoare de
utilitate;
c) evaluarea la bilanţ
• pentru activele imobilizate- la cea mai mica valoare dintre cost şi
• pentru activele curente- valoarea recuperabilă , respectiv cea mai mica
valoare dintre cost şi valoarea realizabilă netă

a) Este format din :


• preţ de achiziţie din factura furnizor
• reducerile comerciale (care se scad)
Costul de
• cheltuieli pentru aducerea bunului în stare de utilizare
achiziţie
• taxe nerecuperabile;
• dobânzile –legate direct de achiziţia activului, dar numai pentru cele
care necesită o perioadă lungă de punere în funcţiune.
a) Este format din :
• cheltuieli directe de producţie;
Costul de
• cheltuieli indirecte
producţie
(cheltuielile de distribuţie, chelt.de dministraţie generală , pierderile din producţie peste
limitele legale , nu se includ în cost.
Valoarea Preţul de piaţă dacă există o piaţă activă sau costul de înlocuire, dacă nu există o piaţă
justă activă
Valoarea de Este stabilită de evaluatori autorizaţi şi aprobată de consiliul de administraţie.
utilitate
Valoarea Maximul dintre preţul de piaţă şi valoarea de utilitate- se utilizează la activele
recuperabilă imobilizate pentru determinarea eventualelor deprecieri.
Valoarea
realizabilă Preţul de piaţă al activelor după scăderea cheltuielilor generate de vânzarea sai
netă
Deprecierea Se efectuează la finele anului , atunci când există informaţii în legătură cu deteriorări de
activelor valoare. (IAS 36), Un activ imobilizat se consideră depreciat dacă valoarea contabilă
imobilizate este inferioare semnificativ valorii recuperabile.

1
Probleme stagiu

Deprecierea Se efectuează la finele anului , atunci când există informaţii în legătură cu deteriorări de
activelor valoare. Un activ curent se consideră depreciat dacă valoarea contabilă este inferioare
curente semnificativ valorii realizabile nete.
Reevaluarea Se face în conformitate cu reglementările în vigoare, care să ţină seama de reglementările
activelor legale în vigoare, de inflaţie, de utilitatea bunului, starea cestuia şi preţul pieţii.
imobilizate (OMF.94/2001,par.5.35a)
Activele
Nu sunt recunoscute în bilanţ. Se oferă detalii în notele explicative.
contingente
Recunoaşterea datoriilor în situaţiile financiare se realizează în funcţie de următoarele
Recunoaşte criterii:
datoriilor • posibilitatea unei ieşiri de resurse, purtătoare de beneficii economice;
• evaluarea sa se facă în mod credibil .
Evaluarea datoriilor se realizează:
• la apariţia acestora ,la valoarea istorică sau actualizată a ieşirilor viitoare de
numerar sau resurse, necesare decontării datoriei;
Evaluarea
• la inventar, la valoarea de inventar, care este valoarea actualizată a ieşirilor de
datoriilor
resurse viitoare;
• în bilanţ, la valoarea contabilă corectată cu eventualele provizioane sau la
valoarea actualizate.
Actualizarea Datoriile pe termen scurt nu trebuie actualizate, deoarece perioadele de decontare sunt
datoriilor pe scurte, iar eventualele diferente de valoare sunt considerate nesemnificative.
termen scurt
Actualizarea Vor fi aduse la valoarea actualizată ori de câte ori diferenţa dintre valoarea de intrare şi
datoriilor pe valoarea actualizată este mai mare de 10 %. Actualizarea creditelor bancare şi a ratelor
termen mediu de leasing se face în funcţie de prevederile contractuale.
şi lung
Datorii Nu sunt recunoscute în bilanţ. Se oferă detalii în notele explicative.
contingente
Inventarierea Conform detaliilor prezentate în cap .:::::::::::::::::
activelor
POLITICI AFERENTE ACTIVELOR IMOBILIZATE
1. cheltuieli de dezvoltare
• concesiuni, brevete, licenţe, mărci, drepturi şi valori similare şi valori asimilate şi
Structura alte imobilizări necorporale
imobilizărilor
• fond comercial;
necorporale
• alte imobilizări necorporale;
• avansuri şi imobilizări necorporale în curs.
Condiţii de recunoaştere în situaţiile financiare:
Recunoaştere • să fie identificabilă , evidenţiabilă, de fondul de comerţ care ar putea însoţi
a respectiva achiziţie;
imobilizărilor • să existe control asupra acestei imobilizări,
necorporale • să existe capacitatea de a obţine beneficii economice viitoare ;
• evaluare credibila.
Evaluarea 1. costul de achiziţie – activele achiziţionate;
imobilizărilor • costul de producţie –pentru cele produse în regie proprii;
necorporale • valoarea justă sau valoarea de utilitate –pentru cele care intră prin aport,donaţie.
Deprecierea Este estimată funcţie de:
imobilizărilor 1. cele mai bune previziuni ale conducerii unităţii;

1
Probleme stagiu

• informaţiile disponibile pe piaţă;


necorporale
• raţionamentul profesional.
Politici de • amortizarea pe durata maximă de 5 ani excepţie Fondul comercial care se
amortizare amortizează într-o perioada maximă de 20 ani.
1. terenuri şi construcţii;
Structura
• instalaţii tehnice şi maşini;
imobilizărilor
1. alte instalaţii, utilaje, mobilier;
corporale
• avansuri şi imobilizări corporale în curs.
Recunoaştere Condiţii de recunoaştere în situaţiile financiare:
a • să reprezinte o resursă controlată de unitate;
imobilizărilor • să aducă beneficii economice viitoare
corporale • să fie evaluată credibil.
Evaluarea 1. costul de achiziţie – activele achiziţionate;
imobilizărilor • costul de producţie –pentru cele produse în regie proprii;
corporale • valoarea justă sau valoarea de utilitate –pentru cele care intră prin aport, donaţie.
• terenurile nu se amortizează;
• terenurile cu destinaţie economica se amortizează.
Politici de • instalaţii tehnice şi maşini, alte instalaţii, utilaje, mobilier se amortizează
amortizare
Amortizarea se face funcţie de durata normala de utilizare, considerată şi amortizare
fiscală sau durata de utilitate eferenta fiecărei tip de imobilizare.
Metode de 1. metoda lineară
amortizare • metoda degresivă
utilizate • metoda acelelerată , mai puţin pentru construcţii.
Casarea 1. Se face conform planului de scoatere din funcţiune, atunci când nici un
imobilizărilor beneficiu viitor nu va mai fi obţinut din utilizare.
corporale
POLITICI AFERENTE STOCURILOR

1
Probleme stagiu

2. materii prime;
materiale consumabile;
materiale auxiliare
materiale de natura obiectelor de inventar_;
mărfuri;
Clasificarea
stocuri la terţi/custodie, garanţie;
stocurilor
produse finite;
producţie în curs de execuţie;
semifabricate, deşeuri, alte produse care rezultă din producţie:
ambalaje.

Bunuri Se vor înregistra ca intrări în gestiune la locurile de depozitare, precum şi în contabilitate,


neînsoţite de pe baza documentelor însoţitoare şi a prevederilor contractuale.
factură
Bunuri sosite Se înregistrează distinct contabilitate ca şi intrare în gestiune, printr-un cont intermediar
şi de stocuri „ in curs de recepţionare” ,până la recepţionarea acestora.
nerecepţionat
e
Bunuri Se înregistrează ca ieşiri din gestiune, atât la locurile de depozitare cât şi în contabilitate
livrate şi pe baza documentelor care atestă ieşirea din gestiune. Venitul este recunoscut la
nefacturate data livrării.
Metode de
Metoda inventarului permanent
evidenţa a
Metoda inventarului intermitent
stocurilor
Metoda cantitativ valorică pentru următoarele categorii de stocuri:
• materii prime
Metode de
• materiale consumabile
organizare a
• produse finite,
gestiunilor de
stocuri • obiecte de inventar
Metoda global- valorică pentru următoarele categorii de stocuri:
• pentru mărfuri;
La intrare:
Evaluare • costul de achiziţie- pentru cele cumpărate
stocuri • costul de producţie-pentru cele obţinute din producţie proprie
• preţul de vânzare –cu amănuntul pentru mărfuri
Metode de 1. FIFO;
evaluare a • CMP
stocurilor la • LIFO;
ieşire • Coeficienţi de repartizare ( mărfuri)
1. trebuie recunoscute în contabilitate, dacă valorile sunt semnificative, cu
Deprecierea
ajutorul provizioanelor pentru depreciere stocurilor, atunci când valoarea
stocurilor
contabilă este mai mare ca valoarea realizabilă netă.
Creşterea/ majorarea provizioanelor de depreciere se realizează printr-o cheltuială din
Contabilizare
exploatare.
deprecierea
Micşorarea / anularea provizioanelor de depreciere se realizează prin intermediul
stocurilor
conturilor corespunzătoare de venituri din exploatare.

1
Probleme stagiu

Evaluare
stocurilor la
data
Se face la cea mai mică valoare dintre cost şi valoarea realizabilă netă.
bilanţului

POLITICI AFERENTE CREANŢELOR


Creanţe comerciale:
• creanţe clienţi;
• clienţi incerţi;
• clienţi facturi de întocmit;
• furnizori debitori;
Creanţe necomerciale:
• creanţe în legătura cu personalul;
• alte creanţe în legătură cu personalul;
Clasificarea
• creanţe cu privire la impozitul pe profit;
creanţelor
• alte creanţe fiscale;
• TVA de recuperat;
• TVA neexigibil;
• creanţe privind societăţile din cadrul grupului;
• debitori diverşi;
• dobânzi de încasat;
• decontări între unităţi şi subunităţi.

Creanţele pe termen scurt se evaluează la valoarea nominală, nefiind necesare actualizări.


Evaluarea Creanţele pe termen mediu şi lung se evaluează la valoarea actualizată, în funcţie de o
creanţelor rata medie a dobânzii interbancare, un curs de schimb valutar sau în funcţie de graficul
de eşalonare a încasărilor
Deprecierea Imposibilitatea încasării creanţelor generează cheltuieli.
creanţelor În cazul în care apare doar riscul de neîncasare ,acet fapt va genera provizioane .

Raportul
dintre riscul
neîncasării şi
provizioane.

Creanţe în
litigiu,
Compensarea
creanţelor cu
datoriile
Diferenţe de
curs valutar
Reduceri de Comerciale
preţ Financiare

Politici si proceduri contabile utilizate in intrepindere cu obiect de activitate productia:

1
Probleme stagiu

-politicile in privinta stocurilor greu vandabile asigurarilor si desfacerii produselor

-analiza retetelor de fabricatie si evaluarea lor la costul just;

-permanenta metodelor in aplicarea adaosului comercial;

-modul de evidentiere faptica si contabila a stocurilor in diferite faze de executie;

-de examinat modurile de valorificare a deseurilor si rebuturilo si ponderea lor in totalul productiei

-de analizat actualitatea preturilor de vanzare si a profiturilor din activitatea de exploatare

-analiza furnizorilor si discounturilor obtinute si oferite clientilor.;

-analiza politicilor salariale, politicilor de pret, de marketing si a cheltuielilor de administratie

-analiza variatiilor in balanta a conturilor de stocuri si venituri aferente si a notelor de structura a


activelor

-examinarea modului de valorificare a deseurilor si rebuturilor; ponderea acestora in totalul productiei

1
Probleme stagiu

3. Elaborare politici si proceduri contabile. Studiu de caz:societatea de prestari


servicii.
Pe langa procedurile generale prezentate in cazul societatii de productie si comert mai
intalnim:
-Verificarea principiilor contabile si modul in care acestea au fost respectate
-verificarea modului in care s-a realizat evaluarea datoriilor si a creantelor;
- analiza contractelor de prestari servicii, reducerile comerciale si financiare aferente
clientilor;
-analiza clientilor si furnizorilor importanti
-analiza proprietatii capitalurilor si a capitalului imprumutat, ponderea fiecaruia in
total capitaluri

4. Organizarea contabilitatii de gestiune. Studiu de caz:societate de comert.


Contabilitatea de gestiune reprezinta modalitatea de abordare contabila a activitatii
unei firme prin care se structureaza in subdiviziuni atat patrimoniul cat si rezultatele
financiare obtinute in cadrul unei perioade.
Organizarea contabilitatii de gestiune are caracter obligatoriu, dar flexibil, in sensul ca
trebuie adaptata la specificul activitatii fiecarei persoane juridice de natura societatilor
comerciale.
Obligatia de organizare a contabilitatii de gestiune revine administratorului firmei care
are posibilitatea sa opteze pentru alegerea uneia din cele trei variante permise de lege:
-utilizarea conturilor specifice contabilitatii de gestiune;
-dezvoltarea pe analitice a conturilor din contabilitatea financiara;
-organizarea unei evidente tehnico-operative proprii.
Indiferent de varianta selectata, contabilitatea de gestiune trebuie sa asigure
flexibilitatea sistemului de stocare si de accesare a informatiilor astfel incat sa permita o
gama larga de optiuni pentru ca toate informatiile obtinute sa satisfaca atat necesitatile
de informare existente cat si pe cele in continua schimbare.
Conturile de gestiune utilizate sau evidenta tehnico-operativa organizata trebuie sa fie
adaptate scopurilor urmarite de managerul societatii:
-evidentierea fluxurilor costurilor;
-determinarea costurilor aferente stocurilor;
-determinarea veniturilor si a rezultatelor in functie de activitatea care le genereaza;
-efectuarea de previziuni.
In cazul societatilor de comert majoritatea intrărilor şi ieşirilor nu pot fi stocate După
profilul de bază al unităţilor patrimoniale specializate în comerţ ele se pot regrupa în:
1) Unităţi patrimoniale specializate în comerţul en gros sau cu ridicata;
2) Unităţi patrimoniale specializate în comerţul en detail sau cu amănuntul;
3) Unităţi patrimoniale mixte, en gros şi en detail;

1
Probleme stagiu

Deoarece nu avem de-a face cu productia trebuie sa tinem cont de organizarea


activitatilor pe centre de cost si sa separam cheltuielile legate efectiv de desfacere de
cheltuielile activitatilor auxiliare si ale celei de baza.
Totusi trebuie sa se tina cont de tipurile de cheltuieli ca si cheltuieli anticipae, celtuieli
curente si cheltuieli previzionate.Orice cheltuiala legata de fazele activitatii de comert
trebuie sa aiba documante justificative.

5. Organizarea contabilitatii de gestiune. Studiu de caz:societate de productie.


Structura organizatorică a activităţii, respectiv gruparea activităţilor pe sectoare, secţii,
ateliere etc. influenţează organizarea contabilităţii cheltuielilor de exploatare şi
calculaţia costurilor îndeosebi sub aspectul localizării lor. Cheltuielile de exploatare vor
fi delimitate pe locuri de cheltuieli (secţii, unităţi prestatoare de servicii, sector de
administraţie generală) şi vor fi astfel evidenţiate în conturile sintetice şi analitice de
gestiune. În funcţie de acest factor în literatura de specialitate se vorbeşte despre centre
de cheltuieli şi respectiv centre de responsabilitate.
Locurile de cheltuieli sunt acele locuri de muncă unde se consumă diverse resurse.
Aceste locuri de muncă pot fi în acelaşi timp locuri de cheltuieli cu caracter tehnologic
sau locuri de cheltuieli de desfacere şi administraţie. În acest sens se vorbeşte despre
locuri operaţionale de cheltuieli şi locuri structurale de cheltuieli.
Locurile operaţionale de cheltuieli coincid cu locurile de muncă unde se execută
operaţiuni privind aprovizionarea, execuţia şi vânzarea produselor.
Locurile structurale de cheltuieli sunt acelea în cadrul cărora se îndeplinesc operaţiuni
privind organizarea, conducerea şi administrarea activităţii de exploatare şi a altor
activităţi ale întreprinderii.
Delimitarea, programarea şi urmărirea cheltuielilor la nivelul fiecărui loc de cheltuieli
este greu de realizat şi costisitoare în acelaşi timp, din această cauză locurile de
cheltuieli se reunesc în aşa numitele zone sau sectoare de cheltuieli. Acestea sunt
cunoscute şi sub denumirea de centre de cheltuieli.
Sectoarele de cheltuieli se vor identifica cu unităţile operative corespunzătoare
specificului activităţii întreprinderilor din fiecare ramură.
În contabilitatea de gestiune aceste centre de cheltuieli îndeplinesc următoarele funcţii:
- reprezintă criterii de delimitare în spaţiu a cheltuielilor de exploatare şi a celor
indirecte de producţie, aceasta având în vedere faptul că unele din cheltuieli (cele legate
direct de execuţia operaţiilor tehnologice) au loc în cadrul acestor zone (sectoare), iar
altele sunt generate de zonele respective, fiind necesare pentru crearea şi menţinerea
potenţialului întreprinderii la un anumit nivel;
- constituie baza centrelor de responsabilitate ce se instituie pentru bugetarea şi
controlul costurilor

1
Probleme stagiu

Contabilitatea de gestiune are urmatoarele conturi specifice desi utilizarea acestora nu


are caracter obligatoriu:
Grupa de conturi 90 “Decontari interne” cuprinde conturi pentru gestiunea cheltuielilor
si a productiei decontate avand drept scop calculatia abaterii costurilor efective fata de
pretul de inregistrare(cost normat).
Contul 901”Decontari interne privind cheltuielile”este un cont bifunctional cu rol in
controlul cheltuilelilor. Rulajele contului reprezinta:
Credit: suma totala a cheltuielilor efective aferente productiei finite si productiei in curs
de executie preluata din fiecare cont de cehltuieli;
Debit: costul normat al productiei finite obtinute ; diferente reprezinta abateri de
cheltuieli cu care e debiteaza la inchidere.

Contul 902”Decontari interne privind productia obtinuta”este un cont bifunctional cu


rol in contul costurilor.Rulajele contului reprezinta:
Credit: costul normat al productiei finite obtinute;
Debit: suma totala a cheltuielilor efective pentru productia finita si productia in curs de
executie (neterminata),preluate din conturile colectoare de cheltuieli.
Grupa de conturi 92”Conturi de calculatie”cuprinde conturi pentru gruparea
cheltuielilor in raport cu destinatia lor si nu prezinta sold la sfarsitul lunii. Rulajele
contului reprezinta:
In Debit: colectarea cheltuielilor efective conform documentelor
Nota: operatiunea se efecteaza simultan cu contabilizarea cheltuielilor de exploatare in
conturile din clasa 6
In Credit: decontarea costurilor efective prin trecerea lor asupra productiei obtinute sau
a productiei in curs de executie.
Grupa 93”Costul productiei”cuprinde stocurile pentru evidenta productiei
obtinute.Rulajele contului reprezinta:
In Debit: productia obtinuta
In Credit: costurile resurselor consumate
Conceptele de bază privitoare la contabilitatea de gestiune au fost dezvoltate în principal
în firmele de producţie. În termeni mai simpli, prin firme de producţie se înţeleg acele
întreprinderi care transformă materiile prime şi materialele pe care le achiziţionează în
produse finite, folosind forţa de muncă şi utilajele.

6. Organizarea contabilitatii pe bugete. Studiu de caz: Societate de productie.


Organizarea contabilitatii pe bugete pune la indemana managerilor un instrument de
armonizare si eficientizare a relatiei dintre venituri si cheltuieli si o alocare a resurselor
financiare, in scopul realizarii unor obiective formulate pentru perioadele urmatoare.
Bugetele sunt stabilite pe o perioada scurta de timp (1 an),reprezentand o previziune a
cheltuielilor si a veniturilor unei activitati avand ca obiective rentabilitatea, lichiditatea,

Pagina 20
Probleme stagiu

diminuarea riscurilor etc. si cresterea responsabilitatii fiecarui centru de activitate. Ele


sunt absolute necesare in vederea cunoasterii rezultatelor si furnizarii de informatii in
vederea fundamentarii deciziilor.
In functie de importanta lor se disting:
1)bugetele de baza: bugetul productiei si bugetul vanzarilor
2)bugete rezultante:bugetul aprovizionarii, bugetul investitiilor, bugetul trezoreriei si
bugetul administratiei.
Bugetele sunt legate intre ele. Astfel bugetul vanzarilor conditioneaza celelalte bugete ,
intrucat de nivelul vanzarilor vor depinde cantitatile de produse xare se vor realize,
investitiile care vor urma sa se realizeze
Schematic, ierarhia bugetelor se prezinta dupa cum urmeaza:

ORGANIZAREA BUGETARII ACTIVITATILOR

VANZARI

PRODUCTIE

S baza, aux.

CHELTUIELI
INVESTITII APROVIZIONARE PRODUCTIE
COMERCIALIZARE

TREZORERIE

Bugetul productiei alaturi de bugetul vanzarilor constituie bugetele principale, acre


determina dimensionarea celorlalte bugete rezultante.

6 BUGETAREA COSTURILOR IN CONDITIILE APLICARII METODELOR DE


CONTABILITATE CLASICE:

Antecalculatia costurilor urmareste elaborarea bugetului costurilor productiei care este


prevazut in programul de activitate a firmei pe anul urmator.
A) Elaborarea bugetului costurilor privind activitatea de productie
Pentru activitatea de productie, structurarea bugetelor pe locuri de activitate are in vedere
bugetele costurilor sectoarelor auxiliare, bugetele costurilor sectiilor de baza si bugetul
costurilor sectorului administrative si de conducere si elaborarea bugetului general al
cheltuielilor de exploatare.

Pagina 21
Probleme stagiu

I.)Elaborarea bugetului productiei presupune:


a) prelucrarea informatiilor din bugetul vanzarilor cu privire la cantitatile de produse
ce urmeaza a se fabrica (programul de productie);
b) esalonarea in timp, pe trimester, luni a cantitatilor de produse prevazute sip e
centre de productie,
c) evaluarea volumului fizic al productiei.
Principalele etape in elaborarea bugetului de cheltuieli ale sectiei presupune parcurgerea
urmatorilor pasi:
1) elaborarea bugetului cheltuielilor cu materiile prime si materialele directe - se
determina pe baza normelor de consum (standardelor)la materii prime si materiale
care se extrag din listele de consumuri specifice sau listele standardelor cantitative
de materiale si a preturilor unitare ale materiilor prime si materialelor care se
extrag din listele de preturi.
Totalul cheltuielilor cu materiile prime si materialelor directe se obtine prin ponderarea
normelor de consum cu preturile unitare ale materiilor prime si materialelor directe si cu
cantitatea de produse.
Voi lua exemplu o intreprindere care fabrica mai multe produse, iar pentru fiecare
produs se utilizeaza mai multe piese.Din totalitatea produselor care urmeaza a se realiza
in anul de program, se considera doar doua produse A si B, iar din totalul materiilor
prime si materialelor directe necesare acestor produse se ia in considerare doar doua
piese simbolizate P1 si P2.Bugetul productiei este prevazut in tabelul de mai jos*(tabelul
nr 1.)Cantitatile care urmeaza sa se fabrice si sa se vanda in anul pentru care se
intocmeste bugetul cheltuielilor sunt 100 000 de bucati A, respectiv 90 000 de bucati B.
Necesarul de piese P1 si P2 sunt prevazute in “Bugetul productiei”.Bugetul cheltuielilor
cu materiile prime este prevazut in tabelul 2
2)bugetul cheltuielilor cu manopera directa:- prin ponderarea timpului normat pe
unitatea de produs cu tarifele pe unitatea de timp se obtin cheltuielile cu salariile directe
pe unitatea de produs. Cheltuielile cu salariile pe produse se obtin prin ponderarea
salariilor pe unitatea de produs cu cantitatea care urmeaza sa se realizeze pe fiecare
produs.In tabelul 3 se prezinta “Cheltuielile cu salariile directe pe unitatea de operatii”, in
tabelul 4 se prezinta “cheltuielile cu salariile directe normate pe unitatea de piesa sau
produs ”, in tabelul 5 se prezinta “cheltuielile cu salariile directe pe total productie”,in
tabelul 6 se prezinta “cheltuieli cu CAS-ul si fondul de somaj”.
3)bugetul cheltuielilor privind activitatea auxiliara
Bugetul cheltuielilor privind activitatea auxiliara este prezentat in tabelul nr 7
Sectiile auxiliare sunt : Atelierul de intretinere si reparatii (AIR) si centrala termica (CT).
Bugetul cheltuielilor activitatilor auxiliare se elaboreaza pe elemente de cheltuieli grupate
pe sectii auxiliare si pe destinatii ale productiei auxiliare, respectiv pe purtatori de
cheltuieli.
4)Bugetul cheltuielilor indirecte ale sectiilor activitatii de baza

Pagina 22
Probleme stagiu

In tabelul 8 se prezinta “Bugetul cheltuielilor indirecte ale sectiilor activitatii de baza”. Se


intocmesc bugete analitice de cheltuieli indirecte pe fiecare atelier, sectie, iar in cadrul
acestora pe grupe de cheltuieli.
II)Elaborarea bugetului Cheltuielilor generale de administratie consta in programarea
cheltuielilor analitic pe grupe de cheltuieli, iar in cadrul acestora pe feluri de cheltuieli.
III)Elaborarea bugetului cheltuielilor de desfacere se face pe grupe si feluri de cheltuieli.
IV)Elaborarea bugetului general al cheltuielilor de exploatare cuprinde cheltuielile din
celelalte bugete de cheltuieli directe si indirecte, cu defalcarea corespunzatoare pe feluri
de cheltuieli.
B) Elaborarea bugetului costului unitar-se face pentru fiecare produs, lucrare, serviciu. La
intreprinderile unde numarul de produse este foarte mare, acestea se pot intocmi numai pe
grupe de produse omogene sau similare. In tabelele 15,16 este completat formularul de
buget al costului unitar.

Tabelul 1 BUGETUL PRODUCTIEI


Piesa P1 (bucati) Piesa P2 (bucati)
Produsul
Productia(buc) Necesar pe Necesar Necesar pe Necesar
(comanda)
un produs total un produs total
0 1 2 3 4 5
A(120) 100 000 4 400 000 3 300 000
B(121) 90 000 5 450 000 4 360 000
Total - - 850 000 - 660 000

Tabelul 2 BUGETUL CHELTUIELILOR CU MATERIILE PRIME


Consum piese (P1) Consum piese (P20)
Produsul TOTAL
Cantitatea pretul Cantitatea pretul
(comanda) (3+6)
(bucati) unitar total (bucati) unitar total
0 1 2 3 4 5 6 7
A(120) 400 000 0.3 120 000 300 000 0.32 96 000 216 000
B(121) 450 000 0.3 135 000 360 000 0.32 115 200 250 200
Total 850 000 0.3 255 000 660 000 0.32 211200 466 200

Tabelul 3 CHELTUIELI CU SALARIILE DIRECTE PE UNITATEA DE OPERATII


Nr. Sectia Piesa Operatia Norma Cheltuieli cu
Tarif salarii in lei pe
crt sau de salariile
produsul timp ora operatii Pe ora total
sectie

Pagina 23
Probleme stagiu

in ora
pe
0 1 2 3 4 5 6 7
1 S1 P1 01 0.20 2 0.40
2 S1 P1 02 0.10 2.1 0.21
3 S1 P1 03 0.15 2.1 0.315
4 S1 P1 04 0.15 2.2 0.33
5 S1 P1 05 0.10 1.97 0.197
Total P1 - 0.7 - 1.452 2.000
1 S2 A 06 0.20 2 0.40
2 S2 A 07 0.20 2 0.40
3 S2 A 08 0.10 1.9 0.19
Total A - 0.5 - 0.99 1.950
1 S2 B 09 0.3 2.1 0.63
2 S2 B 010 0.15 2.1 0.315
3 S2 B 011 0.10 1.97 0.197
4 S2 B 012 0.10 1.93 0.197
Total B - 0.65 1.339 2.020

Tabel 4 CHELTUIELI CU SALARIILE DIRECTE NORMATE, PE UNITATEA DE


PIESA SAU PRODUS
Sectia Piesa sau Norma de Tarif de Cheltuieli Numar Cheltuieli
produs timp in salarii in cu salariile piese P1 cu salariile
ora pe lei pe ora directe in pe unitate pe unitatea
unitate lei pe (bucati) de produs
unitate(3*4
)
1 2 3 4 5 6 7(col5
rd1xcol6rd2
si 3)
S1 P1 0.7 5 17.5 -
S2 A 0.5 4 2 4 70
S2 B 0.65 2 1.3 5 87.5

Tabelul 5 CHELTUIELI CU SALARIILE DIRECTE PE TOTAL PRODUCTIE


Sectia Prod um Cantitate Chelt salar pe Total CAS Fond Total(5
unitatea de chelt (*col5) somaj +6+7)
prod cu sal

Pagina 24
Probleme stagiu

7. Reguli de evaluare alternative a elementelor de bilant in conformitate cu


Reglementarile contabile in vigoare. Studiu de caz.

Reguli de evaluare alternative sunt reevaluarile. Imobilizarile sunt supuse reevaluarii


potrivit reglementarilor legale, ele sunt prezentate in bilant la valoarea reevaluarii si nu
la costul istoric. Reevaluarea acestora se face, cu exceptiile prevazute de reglementarile
legale, la valoarea justa. Valoarea justa se determina pe baza unor evaluari efectuate, de
regula, de evaluatori autorizati. Valoarea rezultata din reevaluare va fi atribuita activului,
in locul costului de achizitie sau a oricarei valori atribuite inainte acelui bun, reguli
privind amortizarea se vor aplica activului avand in vedere valoarea acestuia, determinata
in urma reevaluarii;
Elementele

Analiza diagnostic a intreprinderi

1. O întreprindere este caracterizată de situația bilanțieră descrisă în tabelul de mai


jos. Ştiind că imobilizări necorporale în valoare de 200 sunt aferente chelnuielilor de
constituire ale întreprinderii, datorii pe termen lung în valoare de 400 reprezintă
rate scadente în anul curent, iar 10% din creanțe sunt garanții de bună execuție ce
vor fi încasate peste 20 de luni să se analizeze poziția financiară a întreprinderii pe
baza bilanțului contabil şi a bilanțului financiar şi să se explice diferențele
constatate.

Pagina 25
Probleme stagiu

Indicator 31.12.n
Imobilizări corporale 3000
Imobilizări necorporale 800
Stocuri 1000
Creante 2000
Disponibilități 1000
Capitaluri proprii 2000
Datorii mai mari de un an 3000
Datorii de exploatare 2400
Datorii bancare pe termen foarte scurt 400

Rezolvare:

BILANT CONTABIL

A. ACTIVE IMOBILIZATE TOTAL 38000


I. IMOBILIZARI NECORPORALE 800
II.IMOBILIZARI CORPORALE 3000
III.IMOBILIZARI FINANCIARE 0

B. ACTIVE CIRCULANTE TOTAL 4000


I.STOCURI 1000
II.CREANTE 2000
III.INVESTITII FINANCIARE PE T SCURT 0
IV. CASA SI CONTURI LA BANCI 1000

C.CHELTUIELI IN AVANS 0
D. DATORII < 1 AN 2800
E. ACTIVE CIRC. NETE/DAT CURENTE NETE 1200 (4000+0-2800)
F. TOTAL ACTIVE – DATORII CURENTE 5000 (7800-2800)
G.DATORII > 1AN 3000
H. PROVIZIOANE 0
I.VENITURI IN AVANS 0
J.CAPITAL SI REZERVE TOTAL 2000
I.CAPITAL 2000
II.PRIME DE CAPITAL 0
III.REZERVE DIN REEVALUARE 0
IV REZERVE 0
V. PROFIT SAU PIERDERE REPORTATA 0
VI.PROFITUL SAU PIERDEREA EX FINANCIAR 0

Pagina 26
Probleme stagiu

CAPITAL PROPRIU TOTAL 2000


CAPITALURI TOTAL 2000

BILANT FINANCIAR
Este elaborat in conceptie patrimoniala, este util pentru evidentierea relatiei dintre
resursele disponibile si nevoile de finantare ale entitatii, constituie suportul analizei
financiare.
ACTIVE=NECESARURI NETE PASIVE= RESURSE
Necesar Permanent 3800 Capitaluri permanente
A.Active imobilizate nete 3800 Capitaluri proprii 2000
I.Imobilizari necorporale 800 Datorii mai mari de 1 an 3000
II. Imobilizari corporale 3000 Provizioane 0
III Imobilizari financiare 0 Subventii pt investitii 0
Necesar temporar Resurse temporare
B Active circulante 4000 Datorii mai mici de 1 an 2800
1) Active circulante mai mici de 1 an 3800 Datorii exploatare 2400
I Stocuri 1000 Datorii pe termen scurt 0
II Creante mai mici de un an 1800 Rate scadente anul curent din datoriile
III Invest fin pe tscurt 0 bancare pe termen lung 400
IV Casa si conturi la banci 1000
2) Active circ.mai mari 1 an 200
C Cheltuieli in avans 0
TOTAL ACTIVE NETE 7800 TOTAL PASIVE NETE 7800

Formatul vertical de bilant contabil faciliteaza analiza echilibrelor financiare fara a fi


necesare regrupari de posturi si apelarea la anexe pentru separarea datoriilor dupa
vechime, unii indicatori gasindu-se direct ca post de bilant de exemplu fondul de rulment.
Situatia neta (SN) = TOTAL ACTIVE – DATORII TOTALE-VENITURI IN
AVANS-PROVIZIOANE
SN = 7800-2800-3000-0-0 = 2000
Situatia neta este pozitiva si reflecta o gestiune economica sanatoasa care maximizeaza
valoarea intreprinderii.
Analiza fondului de rulment, echilibru determinat conform cu conceptiile de prezentare a
bilantului financiar.
Pe baza bilantului financiar se grupeaza posturile dupa criteriul permanentei; echilibrul
financiar presupune finantarea activelor cu durata mai mare de 1 an din resursele cu
scadente peste un an iar finantarea activelor mai mici de un an din resursele sub un an.
FR = CP –AIN
CP = Capitalul propriu +Datorii mai mari de 1 an
AIN= active imobilizate – amortizare
a)FR : bilantul financiar

Pagina 27
Probleme stagiu

FR = (2000+3000)-3800=1200
b)FR :bilantul contabil – se permite determinarea mai rapida a FR in 2 moduri:
FR = Total active – Datorii curente- Active imobilizate nete = F-A
FR = 7800-2800-3800=1200
FR = Active circulante / Datorii curente nete (c):1200
FR =1200>0 arata echilibrul financiar pe termen lung adica partea capitalurilor
permanente ramase dupa finantarea imobilizarilor nete pe care intrepinderea le consacra
finantarii activelor circulante.

Necesarul de fond de rulment (NFR)indicator de echilibru financiar pe termen scurt


a)Pentru bilantul contabil:
NFR= necesitati ciclice – Resurse ciclice
NFR = 3000-2800=200>0
b)pt bilantul financiar
NFR = Active fara disponibil – DEX
NFR = 3000-2800 =200>0
Din a) si b) =>NFR < FR adica nevoia de fond de rulment reuseste sa se finanteze
integral din resursa ei de acoperire , ramanand o parte din aceasta resursa in vederea
concretizarii pe trezorerie => stare de echilibru financiar pe termen scurt

Trezoreria neta (TN)


a)Pentru bilantul contabil:
TN = FR – NFR sau TN = DATORII CURENTE NETE (E )- NFR
TN : 1200 -200 =200
b)Pt bilantul financiar
b1) Pe baza partii superioare a bilantului financiar
TN = FR – NFR
TN = 1200-200 = 200
b2) Pe baza partii inferioare a bilantului financiar
TN = Trezoreria activa –Trezoreria pasiva
TN = 1000-0=1000
TN > 0 => Echilibru Financiar Curent
TN > 0 ; FR > 0 ; NFR > 0 => NFR este finantat in intregime din resaurse
permanente care degaja disponibilitati care pot ascunde o subutilizare a capitalului

ACTIV PASIV

Pagina 28
Probleme stagiu

ACTIVE IMOBILIZATE NETE CAPITALURI PROPRII

TREZORERIA NETA FOND DE RULMENT


NECESARUL DE FOND DE RULMENT
DATORII DE EXPLOATARE
ACTIVE CIRCULANTE

FR > 0 => ECHILIBRU FINANCIAR PE TERMEN LUNG


NFR < FR => ECHILIBRU FINANCIAR PE TERMEN SCURT
TN > 0 => ECHILIBRU FINANCIAR CURENT

2. Calculați şi interpretați indicatorii de lichiditate în cele două cazuri şi


explicați diferențele.

Indiferent de forma de prezentare a modelelor de bilant se obtin aceleasi valori privind


indicatorii de echilibru financiar ceea ce confirma justetea si convergenta rationamentelor
si a principiilor care fundamanteaza calculul economic rational.
a) Rata lichiditatii generale
Activecirc ulante stocuri + creante + lichiditat i
Rlg= =
datoriicur ente dts
4000
=1.42 >1 =>
Rlg= 2800 Lichiditate satisfacatoare , ca urmre a uni FR pozitiv

b)Rata lichiditatii reduse


ActiveCirc ulante − Stocuri
Rlr= Datoriipet ermenscurt
4000 − 1000 3000
Rlr= = =1,07>0,5 => are o lichiditate normala
2800 2800
b) Rata lichiditatii imediate / rapide (test acid)
disponibil itati
Rli=
DTS
1000
Rli = = 0.35 este peste valoarea minima (0.2-0.3)=> asigura garantia de lichiditate
2800
intreprinderii exprima capacitatea firmei de a-si acoperi datoriile pe termen scurt din
disponibilitatile banesti.

3. Se cunosc următoarele date din situația bilanțieră a unei întreprinderi:


Indicator 31.12.n

Pagina 29
Probleme stagiu

Imobilizări corporale 40000


Imobilizări necorporale 5000
Stocuri 10000
Creante 8000
Disponibilități 2000
Capitaluri proprii 25000
Datorii mai mari de un an 15000
Furnizori 12000
Datorii salariale 8000
Datorii fiscale şi sociale 4000
Datorii bancare pe termen foarte scurt 1000

Stiind că firma activează în domeniul industrial şi cheltuielile sale de constituire sunt de


1000, 10% din stocuri şi 5% din creanțe sunt aferente cantinei din incinta societății, care
determină de asemenea datorii salariale de 600 şi datorii furnizori de 1000, să se
analizeze poziția financiară a întreprinderii din punct de vedere contabil şi funcțional.

BILANT CONTABIL

A. Active imobilizate - Total 45 000


I. Imobilizari necorporale 5 000
II. Imobilizari corporale 40 000
III. Imobilizari financiare 0

B. Active circulante Total 20 000


I. Stocuri 10 000
II. Creante 8 000
III. Investitii fin. Pe termen scurt 0
IV. Casa si conturi la banci 2 000

C. Cheltuieli in avans 0

D. Datorii ce trebuie platite pana la 1 an 25 000


Furnizori 12 000
Datorii salariale 8 000
Datorii sociale si fiscale 4 000
Datorii bancare pe termen scurt 1 000

E. Active circulante nete/ dat. Curente nete 20 000+0-25 000 = -5000


F. Total activ – Datorii curente 65 000-25 000= 40 000
G. Datorii > 1 an 15 000

Pagina 30
Probleme stagiu

H. Provizioane 0
I. Venituri in avans 0
J. Capital si rezerve 25 000
Capital propiu 25 000
Rezerve 0
Capitaluri – total 25 000

SITUATIA NETA (SN) =(TA – Datorii curente)- Datorii >1 an- Provizioane (F-G-H)
SN = 40 000 – 15 000 – 0 = 25 000

FONDUL DE RULMENT (FR)


FR = CP – AIN
FR = (Dat > 1 an + Capital propriu) – AIN
FR = 15 000 + 25 000 – 45 000
FR = - 5000 (F - A)
FR = Active circulante nete (E) = -5000
Fr < 0 (-5000) si arata => CP < AIN (40 000<45 000) => Capitalurile permanente nu
finanteaaza integral activele imobilizate nete, ramanand o paret din acestea a fi finantate
din datoriile ciclului de exploatare => stare de dezechilibru financiar pe termen lung.

NECESARUL DE FOND DE RULMENT (NFR)


NFR = 18 000-25 000 = -7000
NFR < 0 (-7000); NFR < FR nevoia de fond de rulment reuseste sa se finalizeze integral
din resursa ei de acoperire, ramanand o parte din aceasta resursa in vederea concretizarii
pe trezorerie => stare de echilibru financiar pe termen scurt.

TREZORERIA NETA (TN)


TN = FR – NFR sau
TN = Datorii curente nete/ Active circulante nete – NFR
TN = - 5000 – (-7000) = 2000
TN > 0 => FR > NFR nevoia de fond de rulment este integral acoperita pe baza fondului
de rulment ramanand o parte din fondul de rulment care se concretizeaza printr-o
trezorerie de active – firma are lichiditati => stare de echilibru financiar curent.
Dar TN > FR (2000>-5000) atunci ea este lenesa sau trandava, excedentara, fiind un
semnal nefavorabil.

ACTIV PASIV
CAPITALURI PROPRII

Pagina 31
Probleme stagiu

ACTIVE IMOBILIZATE NETE

FOND RULMENT
TREZORERIA NETA NECESAR DE FOND DE RULMENT

DATORII DE EXPLOATARE
ACTIVE CIRCULANTE

FR>0 => Echilibru Financiar Pe Termen Lung


NFR < 0 => NFR < FR=> Echilibru financiar pe termen scurt
TN > 0 => Echilibru financiar curent

4. Să se analizeze indicatorii de lichiditate în cele două cazuri şi să se comenteze


rezultatele.

AC
a)Rata lichiditatii generale =
DatoriiCur ente
2000
Rlg= =0,8<1 => o lichiditate destul de precara ca urmare a FR negativ
25000

Ac − Stocuri
b)Rata lichidiatii reduse =
Dcurente
20000 − 10000
Rlr= =0,4 < 0,5 => o lichiditate destul de scazuta
25000
c) Rata lichiditatii imediate
Disponibil itati
Rli=
Datoriicur ente
2000
Rli= =0,8 este o valoare foarte mica, sub valoarea minima admisibila
25000
(intre 0.2-0.3) ceea ce nu ofera o garantie de lichiditate a intreprinderii

BILANT FUNCTIONAL

ACTIVE = UTILIZARI PASIVE = RESURSE


Functia de investitii 45 000 Functia de finantare

Pagina 32
Probleme stagiu

Utilizari stabile 45 000 Resurse stabile (1+2) 40 000


A Active imobilizate brute 45 000 1. Capitaluri proprii 25 000
I Imob. Necorporale 5 000 2. Datorii financiare stabile
II. Imob. Corporale 40 000 (< 1 an) 15 000
III. Imob. Financiare 0
Functia de exploatare 18 000 Functia de exploatare 25 000
B1. Active circulante de expl 18 000 1. Datorii de exploatare 20 000
I. Stocuri 10 000 Furnizori 12 000
II. Creante comerciale 8 000 Dat. Salariale 8 000
B2. Active circulante in afara expl 0 2. Datorii in afara exploatarii
Dat sociale + fiscale 4 000
3. Credite bancare curente 1 000
C. Cheltuieli in avans I Venituri inregistrate in avans 0
Functia de trezorerie 2 000
Activ circulant fin 2 000
Total utilizari (active brute) 65 000 Total resurse 65 000

Analiza pe baza bilantului functional este o analiza functionala care situeaza in centrul
atentiei ciclul de exploatare.

FONDUL DE RULMENT NET GLOBAL

a) Pe baza partii superioare a bilantului functional :


FRNG (+/-) = RESURSE DURABILE – UTILIZARI STABILE BRUTE
FRNG (+/-)= 40 000 – 45 000 = -5000
=> FRNG negativ arata insuficienta resurselor durabile pentru finantarea
utilizarilor stabile.

b) Pe baza partii inferioare a bilantului functional :


FRNG (+/-) = ACTIVE CIRCULANTE + CHELTUIELI IN AVANS – (DATORII
<1AN + VENITURI INREGISTRATE IN AVANS)
FRNG (+/-) = (18 000 + 2000) + 0 - 25 000 = - 5000
=> FRNG (-)negativ arata insuficienta activelor circulante pentru acoperirea
acestor obligatii.

NECESARUL DE FOND DE RULMENT TOTAL

NFR = UTILIZARI CICLICE – RESURSE CICLICE


NFR = 18 000 – 25 000 = - 7000

Pagina 33
Probleme stagiu

Fondul de rulment functional apare ca un surplus de resurse stabile, respectiv ca un


necesar de fond de rulment total (NFRT) cu doua componente : de exploatare(NFRE) si
din afara exploatarii (NFRAE)
NFRT = NFRE + NFRAE
NFRT = 18 000 – 25 000 = - 7000 < 0

TREZORERIA NETA (tn)

TN = FRNG – NFRT
TN= -5000 –(-7000) = - 5000 +7000=2000
Trezoreria neta este strans legata de operabile financiare pe termen scurt care sunt
evidentiate in partea inferioara a bilantului functional si poate fi determinata si prin:
1. Fondul de rulment net global (FRNG) -5000
2. Necesarul de fond de rulment (NFRT) -7000
3. Trezoreria neta (TN) (1-2) 2000
4.Active circulante financiare (Trez activa) 2000
5. Credite bancare curente (Trezoreria pasiva) 0
6. Trezoreria neta (4-5) 2000
Trezoreria pozitiva (TN > 0) cand:
a) FRNG > NFRT sau
b) Necesarul de trezorerie > Resursele de trezorerie
O trezorerie neta pozitiva reflecta asadar un excedent de trezorerie in raport cu obligatiile
financiare pe termen scurt, ceea ce asigura intreprinderii posibilitatea de a face
plasamente pe piata de capital.

Administrarea si lichidarea intreprinderilor


1. Cine pot fi lichidatorii?

Pagina 34
Probleme stagiu

Raspuns
Conform art.253 din legea 31/1990,“Lichidatorul este persoana fizica sau juridica
practician in insolventa, autorizat in conditiile legii, desemnat sa conduca activitatea
debitorului si sa exercite atributiile prevazute la articolul 25 in cadrul procedurii
falimentului.”
Potrivit art. 24 din Legea 85/2006 lichidatorul este numit de judecatorul sindic in cazul in
care acesta dispune trecerea la faliment.
Conform art 25 din legea 85 / 1996 atributiile lichidatorului sunt:
a) examinarea activitatii debitorului in corelatie cu situatia de fapt si intocmirea unui
raport asupra faptelor si imprejurarilor ce au dus la insolventa, cu mentionarea
persoanelor carora le-ar fi imputabila. Raportul se intocmeste nu mai tarziu de 60 de zile
de la desemnarea lichidatorului si in conditiile in care nu fusese intocmit anterior de
adminsitratorul judiciar. Raportul va fi remis judecatorului sindic intr-un termen stabilit
de acesta.
b) conducerea activitatii debitorului
c) introducerea de actiuni pentru anularea actelor frauduloase incheiate de debitor in
dauna drepturilor creditorilor, precum si a altor acte juridice incheiate de debitor
susceptibile a prejudicia drepturile creditorilor
d) aplicarea sigiliilor, inventarierea bunurilor si luarea masurilor corespunzatoare pentru
conservarea lor
e) mentinerea sau denuntarea unor contracte incheiate de debitor
f) verificarea creantelor si, atunci cand este cazul, formularea unor obiectiuni la acestea
precum si intocmirea tabelelor creantelor
g)urmarirea incasarii creantelor din averea debitorului, rezultate din transferal de bunuri
sau de sume de bani efectuat de acesta inaintea procedurii,incasarea
creantelor;formularea si sustinerea actiunilor in pretentii pentru incasarea creantelor
debitorului.
h)vanzarea bunurilor din averea debitorului, in conformitate cu prevederile legii
i) incheierea de tranzactii, descarcarea de datorii, descarcarea fidejusorilor, renuntarea la
garantii reale sub conditia confirmarii de catre judecatorul sindic.
j) sesizarea judecatorului sindic c ear cere o solutionare de catre acesta
k) orice alte atributii stabilite prin lege de catre jud sindic

2. Care este ordinea în care vor fi distribuite fondurile obţinute din vânzarea
bunurilor din averea debitorului, grevate, în favoarea creditorului de ipoteci, gajuri
sau alte garanţii reale mobiliare ori drepturi de retenţie de orice fel?

Raspuns
ConformArt.121
(1) Fondurile obtinute din vanzarea bunurilor din averea debitorului, grevate, in favoarea
creditorului, de ipoteci, gajuri sau alte garantii reale mobiliare ori drepturi de retentie de
orice fel, vor fi distribuite in urmatoarea ordine:
1. taxe, timbre si orice alte cheltuieli aferente vanzarii bunurilor respective, inclusiv
cheltuielile necesare pentru conservarea si administrarea acestor bunuri, precum si plata
remuneratiilor persoanelor angajate in conditiile art.10, art.19 alin.(2), art.23 si 24;
2. creantele creditorilor garantati, cuprinzand tot capitalul, dobanzile, majorarile si

Pagina 35
Probleme stagiu

penalitatile de orice fel, precum si cheltuielile.


(2) In cazul in care sumele realizate din vanzarea acestor bunuri ar fi insuficiente pentru
plata in intregime a respectivelor creante garantate, creditorii vor avea, pentru diferenta,
creante chirografare care vor veni in concurs cu cele cuprinse in categoria
corespunzatoare, potrivit naturii lor, prevazute la art.123, si vor fi supuse dispozitiilor
art.41. Daca dupa plata sumelor prevazute la alin.(1) rezulta o diferenta in plus, aceasta
va fi depusa, prin grija lichidatorului, in contul averii debitorului.
(3) Un creditor cu creanta garantata este indreptatit sa participe la orice distribuire de
suma, facuta inaintea vanzarii bunului supus garantiei lui. Sumele primite din acest fel de
distribuiri vor fi scazute din cele pe care creditorul ar fi indreptatit sa le primeasca
ulterior din pretul obtinut prin vanzarea bunului supus garantiei sale, daca aceasta este
necesara pentru a impiedica un astfel de creditor sa primeasca mai mult decat ar fi primit
daca bunul supus garantiei sale ar fi fost vandut anterior distribuirii.

3. De către cine se face numirea lichidatorilor în societăţile pe acţiuni şi în


comandită pe acţiuni?

Raspuns:
ConfomArt.258.:
(1) Numirea lichidatorilor in societatile pe actiuni si in comandita pe actiuni se face de
adunarea generala, care hotaraste lichidarea, daca, prin actul constitutiv, nu se prevede
altfel.
(2) Adunarea generala hotaraste cu majoritatea prevazuta pentru modificarea actului
constitutiv.
(3) Daca majoritatea nu a fost obtinuta, numirea se face de tribunal, la cererea oricaruia
dintre administratori sau asociati, cu citarea societatii si a celor care au cerut -o.
Impotriva sentintei tribunalului se poate declara numai recurs in termen de 15 zile de la
pronuntare.

4. În ce ordine vor fi plătite creanţele în cazul falimentului?


Raspuns:
In cadrul procedurii falimentului instituita prin legea 85 / 2006 privind insolventa s-a
prevazut in mod expres ordinea platii creantelor catre creditori.
In acest sens in baza art 123 din legea 85 / 2006 creantele vor fi platite, in cazul
falimentului in urmatoarea ordine:
a)taxele, timbrele sau orice alte cheltuieli aferente procedurii instituite prin prezenta lege,
inclusive cheltuielile necesare pentru conservarea si administrarea bunurilor din averea
debitorului, precum si plata remuneratiilor persoanelor angajate in conditiile art 10, art.19
alin (2), art 23,24 si ale art 98 alin (3) sub rezerva celor prevazute la articolul 102 alin (4)
b) creantele izvorate din raportul de munca
c) creantele reprezentand creditele cu dobanzile si cheltuielile aferente, acordate de
institutiile de credit dupa deschiderea procedurii, precum si creantele rezultand din
continuarea activitatii debitorului dupa deschiderea procedurii.
d) creantele bugetare

Pagina 36
Probleme stagiu

e) creantele reprezentand sumele datorate de debitor unor terti, in baza unor obligatii de
intretinere, alocatii pentru minori sau de plata a unor sume periodice destinate asigurarii
mijloacelor de existenta
f) creantele reprezentand sumele stabilite de judecatorul sindic pentru intretinerea
debitorului si a familiei sale, daca acesta este persoana fizica.
g) creantele reprezentand credite bancare cu cheltuielile si dobanzile aferente, cele
rezultate din livrari de produse, prestari de servicii sau alte lucrari, precum si din chirii.
h) alte creante chirografare
i) creantele subordinate in urmatoarea ordine de preferinta:
-credite acordate persoanei juridice debitoare de catre un asociat sau actionar detinand cel
putin 10% din capitalul social, respective din drepturile de vot in adunarea generala a
asociatilor, ori dupa caz, de catre un menbru al grupului de interes economic;
-creantele izvorand din acte cu titlu gratuit
Potrivit dispozitiilor art 24 din legea 85/ 2006 sumele de distribuit intre creditori in
acelasi rang de prioritate vor fi acordate proportional cu suma alocata pentru fiecare
creanta, prin tabelul definitiv consolidat, mentionat la art 108 alin 2 lit d) din lege.
In temeiul legii titularilor de creante dintr-o categorie, li se vor putea distribui sume
numai dupa deplina indestulare a titularilor de creante din categoria ierarhic superioara,
potrivit ordinii prevazute la articolul 123 din legea 85/2006.
In cazul insuficientei sumelor necesare acoperirii valorii integrale a creantelor cu acelasi
rang de prioritate, titularii acestora vor primi o cota falimentara, reprezentand cota
proportionala cu procentul pe care creanta lor il detine in cetgoria creantelor respective.
In cazul in care bunurile care alcatuiesc averea unui grup de interes economic ori a unei
societati in nume colectiv sau in comandita nu sunt suficiente pentru plata creantelor
inregistrate in tabelul definitive consolidate de creante impotriva grupului sau a societatii,
judecatorul sindic va autoriza executarea silita, in conditiile legii, impotriva asociatilor cu
raspundere nelimitata, sau dupa caz , a membrilor,pronuntand o sentinta definitive si
executorie, care va fi pusa in executare de catre lichidator, prin executor judecatoresc.
Potrivit dispozitiilor art 127 din lege, cu ocazia distribuirii partiale, urmatoarele sume vor
fi provizionate:
a) sumele proportionale datorate creditorilor ale caror creante sunt supuse unei conditii
suspensive care nu s-a realizat inca
b) sume proportionale datorate proprietarilor de titluri la ordin sau la purtator si care au
originalele titlurilor dar nu le-au prezentat
c) sume proportionale datorate creantelor admise provizoriu
d) rezervele destinate sa acopere cheltuielile viitoare ale averii debitorului
Pentru creditorii cu creante inscrise in tabelul consolidate definitive de creante, carora li
s-au alocat sume numai partial sau cu creante sub conditie suspensiva si care au luat parte
la distribuire, sumele cuvenite vor fi pastrate la banca, intr-un cont special de depozit
pana ce situatia lor va fi lamurita.

Pagina 37
Probleme stagiu

Fiscalitate

Pagina 38
Probleme stagiu

1. Prezentaţi regimul fiscal în cazul cheltuielilor cu sponsorizarea.


p) cheltuielile de sponsorizare si/sau mecenat si cheltuielile privind bursele private,
acordate potrivit legii; contribuabilii care efectueazã sponsorizãri si/sau acte de mecenat,
potrivit prevederilor Legii nr. 32/1994 privind sponsorizarea, cu modificãrile ulterioare,
si ale Legii bibliotecilor nr. 334/2002, republicatã, cu modificãrile si completãrile
ulterioare, precum si cei care acordã burse private, potrivit legii, scad din impozitul pe
profit datorat sumele aferente, dacã totalul acestor cheltuieli îndeplineste cumulativ
urmãtoarele conditii:
1. este în limita a 3‰ din cifra de afaceri;
2. nu depãseste mai mult de 20% din impozitul pe profit datorat.
În limitele respective se încadreazã si cheltuielile de sponsorizare a bibliotecilor de drept
public, în scopul constructiei de localuri, al dotãrilor, achizitiilor de tehnologie a
informatiei si de documente specifice, finantãrii programelor de formare continuã a
bibliotecarilor, schimburilor de specialisti, a burselor de specializare, a participãrii la
congrese internationale;
(literã modificatã prin art. I pct. 12 din Legea nr. 343/2006 (publicatã la 1 august 2006),
în vigoare de la 1 ianuarie 2007)

Notã: având în vedere cã în O.U.G. nr. 34/2009 (în vigoare de la 14 aprilie 2009) este
mentionatã o derogare de la prevederile art. 21 alin. (4) lit. p) din Legea nr. 571/2003
privind Codul fiscal, reproducem în continuare art. 28 si art. 29 din aceastã ordonantã de
urgentã:
Art. 28. - Se constituie Fondul social din sponsorizarea ce va fi acordatã de producãtorii
interni si distribuitorii de gaze naturale, care contribuie benevol la constituirea acestui
fond, în conformitate cu art. 4 alin. (1) din Legea nr. 32/1994 privind sponsorizarea, cu
modificãrile si completãrile ulterioare.

Art. 29. - (1) Pe bazã de protocol încheiat între Guvern, prin Ministerul Economiei si
Ministerul Finantelor Publice, si producãtorii interni si distribuitorii de gaze naturale care
doresc sã contribuie la fond, Fondul social se colecteazã si se distribuie în cursul anului
2009.
(2) Sumele cu care vor sponsoriza si vor contribui la Fondul social producãtorii interni si
distribuitorii de gaze naturale sunt, de regulã, sume obtinute din majorarea de pret la
gazele naturale în cursul anului 2008.
(3) Sumele prevãzute la alin. (1) sunt cheltuieli cu deductibilitate limitatã pentru
respectivele societãti, prin derogare de la prevederile art. 21 alin. (4) lit. p) din Legea nr.
571/2003 privind Codul fiscal, cu modificãrile si completãrile ulterioare.

2. Prezentaţi regimul fiscal al cheltuielilor cu dobânzile.

Cheltuieli cu dobânzile şi diferenţe de curs valutar


Art. 23.

Pagina 39
Probleme stagiu

[{*}] (1) Cheltuielile cu dobânzile sunt integral deductibile în cazul în care gradul de
îndatorare a capitalului este mai mic sau egal cu trei. Gradul de îndatorare a capitalului se
determinã ca raport între capitalul împrumutat cu termen de rambursare peste un an şi
capitalul propriu, ca medie a valorilor existente la începutul anului şi sfârşitul perioadei
pentru care se determinã impozitul pe profit. Prin capital împrumutat se întelege totalul
creditelor şi împrumuturilor cu termen de rambursare peste un an, potrivit clauzelor
contractuale. (alineat modificat prin art. I pct. 141 din O.G. nr. 83/2004 astfel cum a fost
modificatã şi completatã prin Legea nr. 494/2004 (publicatã la 24 noiembrie 2004) - cu
intrare în vigoare la 1 ianuarie 2005)
[{*}] (2) În conditiile în care gradul de îndatorare a capitalului este peste trei, cheltuielile
cu dobânzile şi cu pierderea netã din diferentele de curs valutar sunt nedeductibile.
Acestea se reporteazã în perioada urmãtoare, în conditiile alin. (1), pânã la
deductibilitatea integralã a acestora. (alineat modificat prin art. I pct. 15 din O.G. nr.
83/2004 astfel cum a fost modificatã şi completatã prin Legea nr. 494/2004 (publicatã la
24 noiembrie 2004) - cu intrare în vigoare la 1 ianuarie 2005)
[{*}] (3) În cazul în care cheltuielile din diferenţele de curs valutar ale contribuabilului
depãşesc veniturile din diferenţele de curs valutar, diferenţa va fi tratatã ca o cheltuialã cu
dobânda, potrivit alin. (1), deductibilitatea acestei diferenţe fiind supusã limitei prevãzute
la alin. (1). Cheltuielile din diferentele de curs valutar, care se limiteazã potrivit
prezentului alineat, sunt cele aferente împrumuturilor luate în calcul la determinarea
gradului de îndatorare a capitalului. (alineat modificat prin art. I pct. 16-18 din O.G. nr.
83/2004 - publicatã la 27 august 2004 cu intrare în vigoare la 1 ianuarie 2005)
[{*}] (4) Dobânzile şi pierderile din diferenţe de curs valutar, în legãturã cu
împrumuturile obţinute direct sau indirect de la bãnci internaţionale de dezvoltare şi
organizatii similare, menţionate în norme, si cele care sunt garantate de stat, cele aferente
împrumuturilor obtinute de la institutiile de credit române sau strãine, institutiile
financiare nebancare, de la persoanele juridice care acordã credite potrivit legii, precum si
cele obtinute în baza obligatiunilor admise la tranzactionare pe o piatã reglementatã nu
intrã sub incidenta prevederilor prezentului articol. (alineat modificat prin art. I pct. 17
din Legea nr. 343/2006 (publicatã la 1 august 2006), în vigoare de la 1 ianuarie 2007)
[{*}] (5) În cazul împrumuturilor obtinute de la alte entitãti, cu exceptia celor prevãzute
la alin. (4), dobânzile deductibile sunt limitate la:
a) nivelul ratei dobânzii de referintã a Bãncii Nationale a României, corespunzãtoare
ultimei luni din trimestru, pentru împrumuturile în lei; si
b) nivelul ratei dobânzii anuale de 9%, pentru împrumuturile în valutã. Acest nivel al
ratei dobânzii se aplicã la determinarea profitului impozabil aferent anului fiscal 2004.
Nivelul ratei dobânzii pentru împrumuturile în valutã se actualizeazã prin hotãrâre a
Guvernului.
(alineat modificat prin art. I pct. 16-18 din O.G. nr. 83/2004 - publicatã la 27 august
2004 cu intrare în vigoare la 1 ianuarie 2005)
(6) Limita prevãzutã la alin. (5) se aplicã separat pentru fiecare împrumut, înainte de
aplicarea prevederilor alin. (1) si (2).
[{*}] (7) Prevederile alin. (1)-(3) nu se aplicã societãtilor comerciale bancare, persoane
juridice române, sucursalelor bãncilor strãine care îsi desfãsoarã activitatea în România,
societãtilor de leasing pentru operatiunile de leasing, societãtilor de credit ipotecar,
institutiilor de credit, precum si institutiilor financiare nebancare. (alineat modificat prin

Pagina 40
Probleme stagiu

art. I pct. 17 din Legea nr. 343/2006 (publicatã la 1 august 2006), în vigoare de la 1
ianuarie 2007)
(8) În cazul unei persoane juridice strãine care îsi desfãsoarã activitatea printr-un sediu
permanent în România, prevederile prezentului articol se aplicã prin luarea în considerare
a capitalului propriu.

3. Care sunt condiţiile ce trebuie îndeplinite de un mijloc fix pentru a fi deductibilă


amortizarea fiscală.

Amortizarea fiscalã
Art. 24. - (1) Cheltuielile aferente achizitionãrii, producerii, construirii, asamblãrii,
instalãrii sau îmbunãtãtirii mijloacelor fixe amortizabile se recupereazã din punct de
vedere fiscal prin deducerea amortizãrii potrivit articolului 24 din Codul fiscal
(2) Mijlocul fix amortizabil este orice imobilizare corporalã care îndeplineşte cumulativ
urmãtoarele condiţii:
[{*}] a) este deţinut si utilizat în productia, livrarea de bunuri sau în prestarea de servicii,
pentru a fi închiriat terţilor sau în scopuri administrative; (literã rectificatã la 6 februarie
2004 prin M. Of. nr. 112/2004)
b) are o valoare de intrare mai mare decât limita stabilitã prin hotãrâre a Guvernului;
c) are o duratã normalã de utilizare mai mare de un an.
Pentru imobilizãrile corporale care sunt folosite în loturi, seturi sau care formeazã un
singur corp, lot sau set, la determinarea amortizãrii se are în vedere valoarea întregului
corp, lot sau set. Pentru componentele care intrã în structura unui activ corporal, a cãror
duratã normalã de utilizare diferã de cea a activului rezultat, amortizarea se determinã
pentru fiecare componentã în parte.
(3) Sunt, de asemenea, considerate mijloace fixe amortizabile:
a) investiţiile efectuate la mijloacele fixe care fac obiectul unor contracte de închiriere,
concesiune, locaţie de gestiune sau altele asemenea;
b) mijloacele fixe puse în funcţiune parţial, pentru care nu s-au întocmit formele de
înregistrare ca imobilizare corporalã; acestea se cuprind în grupele în care urmeazã a se
înregistra, la valoarea rezultatã prin însumarea cheltuielilor efective ocazionate de
realizarea lor;
c) investiţiile efectuate pentru descopertã în vederea valorificãrii de substanţe minerale
utile, precum şi pentru lucrãrile de deschidere şi pregãtire a extracţiei în subteran şi la
suprafaţã;
d) investiţiile efectuate la mijloacele fixe existente, sub forma cheltuielilor ulterioare
realizate în scopul îmbunãtãţirii parametrilor tehnici iniţiali şi care conduc la obţinerea de
beneficii economice viitoare, prin majorarea valorii mijlocului fix;

Pagina 41
Probleme stagiu

e) investiţiile efectuate din surse proprii, concretizate în bunuri noi, de natura celor
aparţinând domeniului public, precum şi în dezvoltãri şi modernizãri ale bunurilor aflate
în proprietate publicã;
f) amenajãrile de terenuri.
(4) Nu reprezintã active amortizabile:
a) terenurile, inclusiv cele împãdurite;
b) tablourile şi operele de artã;
c) fondul comercial;
d) lacurile, bãlţile şi iazurile care nu sunt rezultatul unei investitii;
e) bunurile din domeniul public finantate din surse bugetare;
f) orice mijloc fix care nu îşi pierde valoarea în timp datoritã folosirii, potrivit normelor;
g) casele de odihnã proprii, locuintele de protocol, navele, aeronavele, vasele de
croazierã, altele decât cele utilizate în scopul realizãrii veniturilor.

4. Societatea comercială A din Franţa (înregistrată în scop de TVA ca persoană


impozabilă normală) trimite pentru testare societăţii B din România (înregistrată în
scop de TVA cu art 153) o cantitate de bunuri. Bunurile sunt trimise din Franţa la
depozitul lui B din România, urmând ca dacă B este mulţumit să le reţină, iar în caz
contrar să le returneze. Analizaţi speţa din punctul de vedere al TVA stabilind tipul
operaţiunilor, locul lor, precum şi obligaţiile ce revin plătitorilor de TVA dacă nu se
aplică măsuri de simplificare

Rezolvare:

Societatea A persoana impozabila, inregistrata in scop de TVA in Romania.


Societatea B persoana impozabila, inregistrata in scop de TVA in Franta.
Transport: Din Franta in Romania - documente de transport (CMR Documentul de
insotire a marfii Scrisoare de transport, constituie dovada materiala a conditiilor de
incheiere a contractului de transport in traficul rutier international de marfuri, precum si
dovada primirii marfii de catre transportator. Asigurarea CMR este o polita privind
asigurarea bunurilor pe timpul transportului).
In Romania soc A face achizitie intracomunitara (AIC) la care se aplica taxarea inversa si
o declara in Decontul de TVA 300 si declaratia recapitulativa 390. (Bunurile sunt
transportate din Franta in Romania).
O conditie esentiala este ca soc A sa comunice codul de TVA unde are loc AIC.
La soc B se aplica taxarea inversa 4426=4427 cu 4426 deductibil integral pentru ca
bunurile sunt destinate realizarii de operatiuni taxabile;
Se Inregistreaza TVA in decontul de TVA la randurile 4”Achizitii intracomunitare de
bunuri pentru care cumparatorul este obligat la plata TVA (taxare inversa)” si 14

Pagina 42
Probleme stagiu

5. Ce produse se încadrează în categoria produselor supuse accizelor armonizate?

Sfera de aplicare
Art. 162. - Accizele armonizate sunt taxe speciale de consum care se datoreazã bugetului
de stat pentru urmãtoarele produse provenite din productia internã sau din import:
a) energie electricã;
b) produse energetice;
c) produse intermediare;
d) tutun prelucrat;
e) alcool etilic;
f) bãuturi fermentate, altele decât bere si vinuri;
g) bere;
h). Vinuri

Faptul generator
Art. 164. - Produsele prevãzute la art. 162 sunt supuse accizelor în momentul producerii
lor pe teritoriul comunitar sau la momentul importului lor în acest teritoriu. (articol
modificat prin art. I pct. 146 din Legea nr. 343/2006 (publicatã la 1 august 2006), în
vigoare de la 1 ianuarie 2007)

Exigibilitatea
Art. 165. - Acciza este exigibilã în momentul eliberãrii pentru consum sau când se
constatã pierderi sau lipsuri de produse accizabile.

Pagina 43