Sunteți pe pagina 1din 31

CECCAR BUCURESTI

Stagiu Colectiv an II

INTREBARI REPARTIZATE STAGIARULUI

TARUS A. CRISTINA MIHAELA

“ IMPOZITUL PE VENITUL MICROINTREPRINDERILOR“

BUCURESTI 2009

1
REZOLVARI

1. Rezolvare :

Fluxurile de numerar sunt :

Flux de investitii______________ Flux de finantare____________________

+ Incasarea imprumutului acordat - Plati de dobanzi aferente


filialei + 700 imprumutului obligatar -300

+ Incasarea dobanzii afernte - Rambursari de


imprumutului acordat filialei + 300 imprumuturi obligatare - 240

- Plati privind achizitia filialei - Plata anuala a ratei de


(exclusiv numerar) - 1200 leasing financiar - 50

- Plati privind achizitia - 1.330 + Contractarea unui credit


autoturismelor bancar pe termen lung + 1400

= Flux de investitii - 1.530 = Flux de finantare + 810

2. Rezolvare :

Calculul valorii juste :

Valoarea justa a veniturilor =

1000 x 10% + 1000 x 50% + 1000 x 40% = 568,75 lei


1,6 1,6 x 1,6

Diferenta dintre valoarea justa si valoarea nominala reprezinta un venit necastigat (1000 – 568,75 = 431,25)

4111 = % 1000
707 568,75
47x 431,25

La sfarsitul exercitiului N o parte din veniturile necastigate sunt inregistrate ca venituri din dobanzi (568,75 –
100) x 60% = 281,25

47x = 766 281,25

Total costuri aferente serviciilor prestate : 300 + 500 + 400 = 1200

Venituri recunoscute in anul N: 1000 x 300 = 250


1200

2
4111 = 704 250

Cifra de afaceri cuprinde:


707 568,75 lei

+ 704 250,00 lei

= Cifra de afaceri neta 818,75 lei

3. Rezolvare :

Costul de achizitie al imobilizarilor necorporale = 50.000


Amortizarea anuala = 50.000 / 5 ani = 10.000
Valoarea contabila neta la 31.12.N = 50.000 – 2 x 10.000 = 30.000
Valoarea justa la 31.12.N = 15.000
Diferenta nefavorabila de valoare = 30.000 – 15.000 = 15.000
La 31.12.N se contabilizeaza diferenta nefavorabila de valoare pe seama cheltuielilor
Chelt. cu prov. pt. deprec. imob. = Prov. pt. deprecierea imob. necorporale 15.000
Amortizarea anuala incepand cu N+1 = 15.000 / 3 ani = 5.000
Valoarea contabila neta la 31.12.N+1 = 15.000 – 5.000 = 10.000
Valoarea justa = 60.000
Diferenta favorabila de valoare = 60.000 – 10.000 = 50.000
La 31.12.N+1 se contabilizeaza un venit pentru a compensa cheltuiala recunoscuta la 31.12 N :
Prov. pt. deprec. imob. necorporale = Venituri din prov. pt. deprec. imob. 15.000
Calculul raportului intre valoarea justa si valoarea neta contabila a imobilizarilor necorporale : 60.000 / (50.000
– 25.000) = 2,4
Reevaluarea valorii de intrare a imobilizarilor necorporale si a amortizarii cumulateduce la costul reevaluat al
imobilizarilor : 50.000 x 2,4 = 12.000
Amortizarile cumulate reevaluate : 25.000 x 2,4 = 60.000
Operatia de reevaluare :

Imobilizari necorporale = % 70.000


Amortiz. imob. necorporale 35.000
Rezerve din reevaluare 35.000

4. Rezolvare:

Sumele nominale ce vor fi incasate de intreprindere sunt :


10.000 lei a semnarea contractului

3
6.000 lei peste un an
4.000 lei peste doi ani

Pentru a determina valoarea acestor incasari la momentul semnarii contractului se actualizeaza cu rata de
10% :

Valoarea actualizata a incasarilor viitoare:


10.000 + 6.000 / (10 + 1%) + 4.000 / (1 + 10%)(1 + 10%) = 18.761

Pretul de vanzare contine dobanzi in valoare de 20.000 – 18.761 = 1.239

Tratamentul contabil conform nermei IAS 18 va fi :

La 1 ianuarie N :

vanzarea pe credit :

4111 = % 20.000
707 18.761
47x 1.239

incasarea imediata:

5121 = 4111 10.000

La 31 decembrie N:

47x = 766 876

La 1 ianuarie N+1 :

5121 = 411 6.000


La 31 decembrie N+1 :

Inregistrarea dobanzii aferente exercitiului N+1 :

47x = 766 364

La 1 ianuarie N+2 :

incasare ultimei rate :


5121 = 411 4.000

4
5. Rezolvare :

Achizitia de marfuri :

371 = % 4.284
401 3.000
378 600
4428 684

4426 = 401 570

Vanzarea de marfuri :

5311 = % 27.560
707 23.160
4427 4.400

% = 371 27.560
607 19.299
378 3.861
4427 4.400

k= SI 378 + Rc 378 =
(Si 371 + Rd 371) – (Si4428 + Rc4428)

= 7.000 + 600 = 7.600 = 0,1666


(49.980 + 4.284) – (7.980 + 684) 45.600

Cota de adaos comercial aferenta iesirilor din stoc = Rc 707 x k = 23.160 x 0,1666 = 3.859,46 lei
6. Rezolvare:

Q = 10.000 produse
Ch.variabile / unitate = 10 u.m.
Pret vanzare unitar = 12 u.m.
Ch.fixe = 10.000 u.m.
Crestere ch.cu publicitatea cu 2.000
Crestere a vanzarilor cu 5%
Este decizia acceptabila ?

5
Mcv = Q * pvu – Q * cvu
Rezultatul = Mcv – chelt.fixe = Q * (pvu – cvu) – chelt.fixe = 10.000 * (12 – 10) – 10.000 = 10.000

1. Chelt fixe = 10.000 + 2.000 = 12.000 u.m.


Rezultatul = Mcv – chelt.fixe = Q * (pvu – cvu) – chelt.fixe = 10.000 * (12 – 10) – 12.000 = 8.000
Daca vanzarile raman cantitativ constante iar chelf.fixe cresc cu 2.000 um, se observa o scadere cu 2.000 a
rezultatului.

2. Chelt fixe = 10.000 + 2.000 = 12.000 u.m.


Cresterea vanzarilor cu 5%
Q = 10.000 + 10.000 * 5% = 10.500 buc.
Rezultatul = Mcv – chelt.fixe = Q * (pvu – cvu) – chelt.fixe = 10.500 * (12 – 10) – 12.000 = 9.000

Se observa ca desi au crescut si vanzarile cu 5% (cu 500 buc), profitul ramane in continuare mai mic decat cel
initial (initial era de 10.000 iar acum e de 9.000). In concluzie, decizia nu este acceptabila.

7. Rezolvare:

01.07.N achiz. utilaj


pret = 90.000
costuri punere in funct. =15.000
durata amortiz=5 ani
val. reziduala=5.000
amortiz. lineara
31.12.N+1 depreciat?
Val. justa=76.000
Costuri vanzare=2.000
Val. utilitate=73.000
Testul de depreciere – IAS 36

Val. de inreg.=90.000+15.000=105.000
Val. de amortizat=105.000-5.000=100.000
Amortizare=100.000/5=20.000 / an
Amortizare=20.000/12=1.666,67/luna
La 31.12.N amortizare=1.666,67*5 luni=8.333,35

6
Val ramasa de amortizat = 100.000-8333,35=91.666,65
La 31.12.N+1 amortizare = 1.666,67*12=20.000,04
Val. ramasa de amortizat = 91.666,65-20.000,04=71.666,61
Deci pt. cele 17 luni, amortizare totala = 28.333,39
VNC (valoarea neta contabila)=105.000-28.333,39=76.666,61
VR (val. recuperabila)=intre 76.000-2000 (cost. estimat. de vanzare)=74.000
73.000 val.de utilitate
VR=74.000

Se compara VNC cu VR
VNC > VR, apare o depreciere de 76.666-74.000 = 2.666

8. Rezolvare:

(a)înregistrarea titlurilor de participare în limita valorii neamortizate a utilajului:

60.000 lei 2813 = 2131 360.000 lei


Amortizarea instalaţiilor Echipamente
mijloacelor de transport, tehnologice
animalelor şi plantaţiilor
300.000 lei 263
Interese de participare

• înregistrarea valorii titlurilor de participare primite care excede valoarea neamortizată a imobilizărilor
corporale (340.000 – 300.000):

40.000 263 = 1068 40.000 lei


lei Interese de participare Alte rezerve / analitic distinct

(b)
• vânzarea titllurilor:
320.000lei 461 = 7641 320.000lei
Debitori diverşi Venituri din imobilizări
financiare cedate
• descărcarea gestiunii:
170.000lei 6641 = 263 170.000lei
Cheltuieli privind Interese de participare
imobilizările financiare
cedate
• virarea rezervei la venituri:
20.000lei 1068 = 7641 20.000
Alte rezerve / analitic Venituri din imobilizări lei
distinct financiare cedate

7
9. Rezolvare:

CF 27 .000 .000 − lei


Fa = = = 30 %, deci Pe = 90.000.000 lei
Pe Pe
Specificare Total % din Cifra de afaceri
 Cifra de afaceri 8.000 buc × pvu 100 %
- Cheltuieli variabile 8.000 buc × 2.800 70 %
lei/buc = 22.400.000
lei
= Marja asupra costurilor variabile 8.000 buc × pvu – 30 %
22.400.000 lei
(8.000 buc × pvu – 22.400.000 lei) / 8.000 buc × pvu = 30 %
1 – 22.400.000 lei / 8.000 buc × pvu = 0,3
8.000 buc × pvu – 22.400.000 lei = 2.400 buc × pvu
5.600 buc × pvu = 22.400.000 lei
pvu = 4.000 lei/buc

10. Rezolvare:

a) achiziţie instalaţie
90.000 u.m. 213 = 404 90.000 u.m.
b) primire subvenţie
50.000 u.m. 445 = 472 50.000 u.m.
c) încasare subvenţie
50.000 u.m. 512 = 445 50.000 u.m.
100 6
d) înregistrare amortizare 90.000* *2* = 11.250 u.m.
8ani 12
100
rata amortizării lineare = = 12,5%
8ani
11.250 u.m. 681 = 281 11.250 u.m.
e) transfer subvenţie la venituri
6.250 u.m. 472 = 7584 6.250 u.m.
6
50.000 * 12,5%*2* = 6.250 u.m.
12

8
11. Care sunt principalele atribuţii ale administratorului judiciar?

a) examinarea situaţiei economice a debitorului şi a documentelor depuse de către debitoare şi întocmirea unui
raport prin care să propună fie intrarea în procedura simplificată, fie continuarea perioadei de observaţie în
cadrul procedurii generale şi supunerea acelui raport judecătorului-sindic, într-un termen stabilit de acesta, dar
care nu va putea depăşi 30 de zile de la desemnarea administratorului judiciar;

b) examinarea activităţii debitorului şi întocmirea unui raport amănunţit asupra cauzelor şi împrejurărilor care
au dus la apariţia stării de insolvenţă, cu menţionarea persoanelor cărora le-ar fi imputabilă, şi asupra
existenţei premiselor angajării răspunderii acestora, în condiţiile legii, precum şi asupra posibilităţii reale de
reorganizare efectivă a activităţii debitorului ori a motivelor care nu permit reorganizarea şi supunerea acelui
raport judecătorului-sindic, într-un termen stabilit de acesta, dar care nu va putea depăşi 60 de zile de la
desemnarea administratorului judiciar;
c) întocmirea actelor prevăzute la art.

28 alin. (1) din lege, în cazul în care debitorul nu şi-a îndeplinit obligaţia respectivă înăuntrul
termenelor legale, precum şi verificarea, corectarea şi completarea informaţiilor cuprinse în actele respective,
când acestea au fost prezentate de debitor;

d) elaborarea planului de reorganizare a activităţii debitorului, în funcţie de cuprinsul raportului prevăzut la lit.
a) şi în condiţiile şi termenele prevăzute la art. 94 din lege;

e) supravegherea operaţiunilor de gestionare a patrimoniului debitorului;

f) conducerea integrală, respectiv în parte, a activităţii debitorului, în acest ultim caz cu respectarea precizărilor
exprese ale judecătorului-sindic cu privire la atribuţiile sale şi la condiţiile de efectuare a plăţilor din contul
averii debitorului;

g) convocarea, prezidarea şi asigurarea secretariatului şedinţelor adunării creditorilor sau ale acţionarilor,
asociaţilor ori membrilor debitorului persoană juridică;

h) introducerea de acţiuni pentru anularea actelor frauduloase încheiate de debitor în dauna drepturilor
creditorilor, precum şi a unor transferuri cu caracter patrimonial, a unor operaţiuni comerciale încheiate de
debitor şi a constituirii unor garanţii acordate de acesta, susceptibile a prejudicia drepturile creditorilor;
i) sesizarea de urgenţă a judecătorului-sindic în cazul în care constată că nu există bunuri în averea debitorului
ori că acestea sunt insuficiente pentru a acoperi cheltuielile administrative;

9
j) menţinerea sau denunţarea unor contracte încheiate de debitor;

k) verificarea creanţelor şi, atunci când este cazul, formularea de obiecţiuni la acestea, precum şi întocmirea
tabelelor creanţelor;

l) încasarea creanţelor; urmărirea încasării creanţelor referitoare la bunurile din averea debitorului sau la sumele de
bani transferate de către debitor înainte de deschiderea procedurii; formularea şi susţinerea acţiunilor în pretenţii
pentru încasarea creanţelor debitorului, pentru aceasta putând angaja avocaţi;
m) cu condiţia confirmării de către judecătorul-sindic, încheierea de tranzacţii, descărcarea de datorii,
descărcarea fidejusorilor, renunţarea la garanţii reale;

n) sesizarea judecătorului-sindic în legătură cu orice problemă care ar cere o soluţionare de către acesta.

Judecătorul-sindic poate stabili administratorului judiciar, prin încheiere, orice alte atribuţii în afara celor
stabilite la alin.(1), cu excepţia celor prevăzute de lege în competenţa exclusivă a acestuia.

12. Rezolvare:

SC AMONIL SA

Informatii financiare anuale

2007 (RON) 2006 (RON) 2005 (RON)

39,1 39,056, 22,8


Active imobilizate - Total 53,337.00 352.00 33,508.00
54,9 68,937, 38,9
Active circulante - Total 87,181.00 272.00 62,603.00

Datorii ce trebuie platite intr-o perioada de 24,6 28,355, 16,3


un an - Total 71,948.00 332.00 88,188.00
Active circulante, respectiv datorii curente 30,3 40,581, 22,5
nete 02,733.00 940.00 74,415.00

10
69,4 79,449, 45,4
Total active minus datorii curente 56,070.00 063.00 05,235.00
Datorii ce trebuie platite intr-o perioada mai 72 1,178
mare de un an - Total 0,978.00 ,995.00 -
15 189
Venituri in avans 7,912.00 ,229.00 2,688.00

29,2 29,284, 29,2


Capital subscris varsat 84,133.00 133.00 84,133.00
66,5 66,823, 42,6
Total capitaluri proprii 32,144.00 961.00 58,516.00

36,9 7,582 12,0


Creante - Total 55,757.00 ,347.00 97,538.00
25,3 29,534, 16,3
Datorii - Total 92,926.00 327.00 88,188.00

139,19 140,976, 102,73


Cifra de afaceri neta 0,732.00 614.00 4,723.00

140,49 143,786, 105,46


Venituri din exploatare - Total 5,662.00 393.00 4,254.00
130,47 126,759, 98,3
Cheltuieli din exploatare - Total 3,814.00 422.00 13,131.00
10,0 17,026, 7,1
Rezultat din exploatare 21,848.00 971.00 51,123.00

2,71 2,639 1,8


Venituri financiare 1,217.00 ,124.00 86,494.00
1,81 2,269 1,1
Cheltuieli financiare 4,506.00 ,375.00 32,541.00
89 369 7
Rezultat financiar 6,711.00 ,749.00 53,953.00
10,9 17,396, 7,9
Rezultat curent 18,559.00 720.00 05,076.00

Venituri extraordinare 0,00 0,00 0,00

Cheltuieli extraordinare 0,00 0,00 0,00

Rezultat extraordinar 0,00 0,00 0,00

143,20 146,425, 107,35


Venituri totale 6,879.00 517.00 0,748.00
132,28 129,028, 99,4
Cheltuieli totale 8,320.00 797.00 45,672.00

10,9 17,396, 7,9


Rezultat brut 18,559.00 720.00 05,076.00
10,1 13,450, 6,8
Rezultat net 46,868.00 668.00 00,130.00

Rezultat / actiune - - -

11
Plati restante - Total - - -

Furnizori restanti - Total - - -


Obligatii restante fata de bugetul asigurarilor
sociale - - -
Impozite si taxe neplatite la termen la
bugetul de stat - - -

Nr. mediu angajati (numai angajati


permanenti) 1,679.00 1,646.00 1,810.00

PRINCIPALII INDICATORI ECONOMICO-FINANCIARI

PROFITABILITATEA SI RENTABILITATEA
CAPITALULUI 2007 (RON) 2006 (RON) 2005 (RON)

Eficienta capitalului disponibil

Profit inainte de dobanzi si impozit (A) 10,918,55 17,396,720.0 7,905,076.


9.00 0 00
Capital disponibil (B) 67,253,12 68,002,956.0 42,658,516.
2.00 0 00
A/B 16.24% 25.58% 18.53%

Eficienta capitalului propriu

Profitul net (A) 10,918,55 17,396,720.0 7,905,076.


9.00 0 00
Capital propriu (B) 66,532,14 66,823,961.0 42,658,516.
4.00 0 00
A/B 18,03% 18,03% 18,03%

Rata profitului operational

Profit inainte de dobanzi si impozit (A) 10,918,55 17,396,720.0 7,905,076.


9.00 0 00
Venituri din exploatare (B) 140,495,66 143,786,393.0 105,464,254.
2.00 0 00
A/B 26,81% 25,88% 25,88%

Rata profitului net

Profitul net (A) 10,146,86 13,450,668.0 6,800,130.


8.00 0 00
Venituri totale (B) 143,206,87 146,425,517.0 107,350,748.
9.00 0 00
A/B 7.09% 9.19% 6.33%

Rata activelor totale

12
Profit inainte de dobanzi si impozit (A) 10,918,55 17,396,720.0 7,905,076.
9.00 0 00
Total active (B) 93,970,10 107,615,166.0 61,790,735.
6.00 0 00
A/B 11.62% 16.17% 12.79%

SOLVABILITATE

Rata datoriei

Total obligatii (A) 25,392,92 29,534,327.0 16,388,188.


6.00 0 00
Total active (B) 93,982,60 107,804,395.0 61,793,423.
6.00 0 00
A/B 27.02% 27.40% 26.52%

Rata autonomiei financiare


Capitalul propriu (A) 66,532,14 66,823,961.0 42,658,516.
4.00 0 00
Total active mai putin datorii curente nete (B) 69,456,07 79,449,063.0 45,405,235.
0.00 0 00
A/B 95.79% 84.11% 93.95%

Rata acoperirii dobanzii

Profit inainte de dobanzi si impozit (A) 10,918,55 17,396,720.0 7,905,076.


9.00 0 00
Dobanda (B) 0 0 0

A/B- ori

LICHIDITATE SI CAPITAL DE LUCRU

Rata lichiditatii generale

Active curente 54,987,18 68,937,272.0 38,962,603.


1.00 0 00
Obligatii curente 24,671,94 28,355,332.0 16,388,188.
8.00 0 00
(A/B) 2.23 2.43 2.38

Rata rapida a lichiditatii

Active curente 54,987,18 68,937,272.0 38,962,603.


1.00 0 00
Stocuri 0 0
0
Obligatii curente 24,671,94 28,355,332.0 16,388,188.
8.00 0 00
(A-B)/C 2. 2
2.23 43 .38
Perioada incasarii clientilor

Creante comerciale (A) 36,955,75 7,582,347.0 12,097,538.


7.00 0 00

13
Cifra de afaceri neta (B) 139,190,73 140,976,614.0 102,734,723.
2.00 0 00
(A/B)*365- zile 97 20 43

Perioada imobilizarii stocurilor

Stocuri (A) 0 0
0
Costul productiei vandute (B) 0 0
0
(A/B)*365- zile
0 0 0
Perioada achitarii furnizorilor

Furnizori (A)

Cheltuieli materiale si din afara (B)

(A/B)*365- zile

13. Rezolvare:

Pragul de rentabilitate reprezinta cantitatea de produse ce trebuie realizata de intreprindere astfel incat
incasarile obtinute din vanzarea lor sa acopere atat cheltuielile variabile implicate de prcesul de productie cat si
de cheltuielile fixe ale acestuia.
La nivelul pragului de rentabilitate profitul obtinut de intreprindere este nul.

Pragul de rentabilitate:

CA = Ch. F / (1-v)

CA = cifra de afaceri ce trebuie realizata astfel incat intreprinderea sa obtina un profit nul
Ch. F = marimea cheltuielilor fixe implicate de procesul de productie al intreprinderii
V = ponderea cheltuielilor variabile (CV) in cifra de afaceri (= CV/CA)

Pragul de rentabilitate:
Q = Ch F / ( p – cv )
PR u u

P = pretul unitar de vanzare al produselor firmei


u

cv = cheltuiala variabila unitara pentru produselor realizate


u

14
Analiza pragului de rentabilitate se poate realiza:
- la nivelul activitatii de exploatare (cand se iau in calcul cheltuielile fixe de exploatare)
- la nivelul activitatii curente (cand se iau in calcul cheltuielile fixe de exploatare si cele financiare)

Analiza pragului de rentabilitate poate fi completata cu studiul variabilitatii nivelului profitului intreprinderii
determinat de evolutia productiei sau cifra de afaceri realizate.

Astfel se face analiza efectului de levier al exploatarii, concretizat prin existenta:

- levierului operational
- levierului financiar

Levierul operational:

L o = (∆ RE / RE o) / ( ∆ CA / CA o) = CA o / (CA o – CA pr)

CA o = cifra de afaceri initiala (sau anterioara cresterii inregistrate)


RE o = rezultatul din exploatare corespunzator nivelului CA o
∆CA = variatia absoluta a marimii cifrei de afaceri
∆RE = variatia absoluta a rezultatului din exploatare ca efect al modificarii cifrei de afaceri
CA pr = cifra de afaceri pentru care rezultatul din exploatare realizat de intreprindere este nul.
Levierul financiar:

L f = (∆ RC / RC o) / ( ∆ CA / CA o) = CA o / ( CA o – CA pr)

CA o = cifra de afaceri initiala (sau anterioara cresterii inregistrate)


RC o = rezultatul curent corespunzator lui CA o
∆CA = variatia absoluta a marimii cifrei de afaceri
∆RC = variatia absoluta a rezultatului curent ca efect al modificarii cifrei de afaceri
CA pr = cifra de afaceri pentru care rezultatul curent realizat de intreprindere este nul

Levierul operational:
L o = (∆ RE / RE o) / ( ∆ CA / CA o) = CA o / (CA o – CA pr)

L o = ((10.021.848 – 7.151.123) / 7.151.123) / ((139.190.732 – 102.734.723) / 102.734.723)

15
= 0.40 / 0.35 = 1,14

1,14 = 102.734.723 / ( 102.734.723 – CA pr)


1,14 ( 102.734.723 – CA pr) = 102.734.723
102.734.723 – CA pr = 90.118.178
CA pr = 12.616.545

Levierul financiar:
L f = (∆ RC / RC o) / ( ∆ CA / CA o) = CA o / ( CA o – CA pr)

L f = (( 10.918.559 – 7.905.076) / 7.905.076) / (( 139.190.732 – 102.734.723) / 102.734.732)


= 0.38 / 0.35 = 1,09

1,09 = 102.734.723 / (102.734.723 – CA pr)


1,09 (102.734.723 – CA pr) = 102.734.723
102.734.723 – CA pr = 94.252.039
CA pr = 8.482.684

14. Rezolvare:

Profit impozabil = Venituri totale – Cheltuieli totale – Amortizare fiscala + Cheltuieli nedeductibile – Pierderea
reportata = 700.000 – 500.000 – 20.000 + 80.000 – 40.000 = 220.000
Impozit pe profit de plata = 220.000 * 16% = 35.200

15. Prezentati regimul TVA in cazul inchirierilor de cladiri:

Conform Art. 141 alin. 2 lit. e din Codul Fiscal:


Următoarele operaţiuni sunt, de asemenea, scutite de taxă:
e) arendarea, concesionarea, închirierea şi leasingul de bunuri imobile, cu următoarele excepţii:
1. operaţiunile de cazare care sunt efectuate în cadrul sectorului hotelier sau al sectoarelor cu funcţie
similară, inclusiv închirierea terenurilor amenajate pentru camping;
2. închirierea de spaţii sau locaţii pentru parcarea autovehiculelor;

16
3. închirierea utilajelor şi a maşinilor fixate definitiv în bunuri imobile;
4. închirierea seifurilor;

16. Rezolvare:

Conform Art. 258 alin. (6) din Codul Fiscal „In cazul unui teren amplasat in extravilan, impozitul pe teren se
stabileste prin inmultirea suprafetei terenului, exprimata in ha, cu nivelul impozitului aplicabil, inmultita cu
coeficientul de corectie corespunzator prevazut la art. 251 alin. (5):

Impozitul pe teren = Suprafata terenului exprimata in ha x nivelul taxei aplicabile x coeficientul de corectie
corespunzator
Suprafata tereneului = 3,2 ha
Nivelul impozitului aplicabil pe terenuri arabile amplasate in extravilan zona A = 36
Coeficient de corectie zona A rang 3 = 2,3

Impozitul pe teren datorat = 3,2 ha x 36 x 2,3 = 264,96 lei

17. Rezolvare:

Activtatea Departamentului resurse Umane presupune:

Angajarea unui numar suficient si adecvat calificat de personal

18. Rezolvare:

Receptia presupune:

Asigurarea ca se primesc numai materiale de calitatea specificata in ordinele de achizitii

19. Rezolvare:

17
Activitatea de dezvoltare a tehnologiei in cadrul unei entitati presupune:

Mentinerea unui inalt nivel al cunoasterii legate de dezvoltarea actuala a tehnologiilor care ar putea afecta
entitatea

20. Raportul asupra unor rubrici din situaţiile financiare:

Acest raport nu se referă la situaţiile financiare în ansamblul lor, ci doar la una sau mai multe rubrici din
situaţiile financiare (creanţe, stocuri, constituirea unui provizion etc.). În consecinţă, opinia auditorului se va
referi numai la rubrica sau la rubricile auditate.
Raportul trebuie să menţioneze referenţialul contabil pe baza căruia a fost auditată rubrica respectivă din
situaţiile financiare.
Atunci când auditorul a formulat o opinie defavorabilă sau o imposibilitate de exprimare a opiniei asupra
situaţiilor financiare în ansamblul lor, el poate emite o altfel de opinie în raportul asupra unei rubrici numai dacă
această rubrică nu constituie o parte semnificativă a acestor situaţii financiare.

21. Explicaţi termenii de previziuni şi proiecţii în audit:

Previziunile desemnează informaţiile financiare previzionale elaborate pe bază de ipoteze referitoare la


evenimente viitoare pe care contează conducerea şi în funcţie de care aceasta a stabilit acţiunile întreprinse
pentru pregătirea acestor informaţii (ipotezele sau estimările cele mai plauzibile).
Proiecţiile desemnează informaţiile financiare prospective bazate pe ipoteze referitoare la evenimente
viitoare şi la acţiuni ale conducerii care pot sau nu să se producă, precum şi pe combinarea estimărilor celor
mai plauzibile cu ipotezele.

22. Proceduri de realizare a unei misiuni de examen limitat (revizuire):

- cunoaşterea activităţilor întreprinderii şi ale sectorului din care face parte;


- analiza principiilor şi practicilor contabile urmate de întreprindere;
- analiza procedurilor practicate de întreprindere pentru contabilizarea, clasificarea şi întocmirea
documentelor de sinteză, strângerea informaţiilor ce vor fi înscrise în notele anexe şi pregătirea
situaţiilor financiare;
- aplicarea procedurilor analitice destinate identificării variaţiilor, tendinţelor şi elementelor
neobişnuite, constând în mod deosebit în:

•compararea situaţiilor financiare cu cele ale exerciţiilor precedente;


• compararea situaţiilor financiare cu situaţiile bugetare ale perioadei şi cele previzionale;

18
• studiul diferenţelor dintre cifrele înscrise în situaţiile financiare pentru anumite rubrici şi cele
planificate cu cele realizate de alte întreprinderi din acelaşi sector.
În cazul în care auditorul consideră că informaţiile supuse examenului limitat pot conţine anomalii
semnificative, el trebuie să pună în lucru proceduri complementare sau mai extinse.

23. Raportarea unei misiuni de compilare:

Raportul asupra unei misiuni de compilare trebuie să conţină următoarele elemente:


- titlul;
- destinatarul;
- o menţiune confirmând că misiunea s-a derulat conform cu Standardele Internaţionale de Audit
aplicabile misiunilor de compilare sau normelor şi practicilor naţionale;
- dacă este cazul, indicarea faptului că auditorul nu este independent de întreprindere;
- identificarea informaţiilor financiare cu precizarea că ele rezultă din detaliile furnizate de
conducerea întreprinderii;
- o menţiune indicând responsabilitatea conducerii întreprinderii pentru informaţiile financiare
compilate de către auditor;
- o menţiune că misiunea de compilare nu reprezintă nici un audit, nici un examen limitat şi, în
consecinţă, nici o asigurare nu este furnizată;
- dacă este cazul, un paragraf asupra diferenţelor semnificative menţionate în anexe faţă de
referenţialul contabil utilizat;
- data; adresa şi semnătura auditorului.
Pe fiecare pagină a informaţiilor financiare compilate sau pe prima pagină a situaţiilor financiare
compilate se face una din menţiunile: „neauditate” sau „compilate fără audit, nici examen limitat”.

24. Enumeraţi şi explicaţi 8 diferenţe între auditul extern şi auditul intern:

1. Statutul: auditorul extern este un prestator de servicii independent din punct de vedere juridic, în
timp de auditorul intern face parte din personalul întreprinderii.
2. Beneficiarii: auditorul extern auditează conturile pentru toţi cei care au nevoie, de regulă terţii, iar
auditorul intern lucrează în folosul responsabililor întreprinderii.
3. Obiectivele: auditul extern certifică imaginea fidelă, clară şi completă a poziţiei şi situaţiei financiare,
precum şi a rezultatelor (performanţelor) obţinute de o entitate, în timp ce auditul intern apreciază bunul mers
al procedurilor de control intern şi recomandă acţiunile necesare pentru îmbunătăţirea acestora.

19
4. Domeniul de aplicare: în cazul auditului extern este tot ceea ce participă la elaborarea situaţiilor
financiare, în sensul că auditul extern vizează sistemele de informare; auditul intern are ca domeniu de aplicare
toate funcţiile întreprinderii.
5. Prevenirea fraudei: auditul extern se preocupă de fraudă în măsura în care aceasta are sau se
presupune că are legătură cu situaţiile financiare, în timp ce auditul intern se preocupă de orice fraudă.
6. Independenţa: auditorul extern trebuie să fie independent faţă de client, în timp ce auditorul intern
este angajat.
7. Periodicitatea: auditul extern este o activitate intermitentă, în timp ce auditul intern este o
activitate permanentă.
8. Metoda: auditorii externi lucrează după metode verificate (prevăzute în standarde, în timp ce
auditorii interni au o metodă de lucru specifică.

25. Prezentaţi 10 lucrări de efectuat atunci când examinaţi conturile de imobilizări financiare:

1. Dacă toate imobilizările financiare intrate sunt contabilizate.


2. Dacă toate ieşirile de imobilizări financiare sunt înregistrate.
3. Dacă toate deprecierile sunt contabilizate.
4. Dacă toate veniturile şi toate cheltuielile privind imobilizările financiare sunt înregistrate.
5. Dacă imobilizările financiare înregistrate se află în portofoliu întreprinderii.
6. Dacă nici o cheltuială curentă nu este înregistrată la imobilizări financiare.
7. Situaţia garanţiilor pentru împrumuturile acordate.
8. Dacă preţul de înregistrare a imobilizărilor financiare este corect calculat.
9. Dacă documentele sunt corect înregistrate.
10. Dacă sistemul informaţional permite contabilităţii să cunoască mişcările imobilizărilor financiare atunci
când acestea au loc.

26. Prezentaţi 10 lucrări de efectuat când examinaţi conturile de trezorerie:

1. Dacă toate sumele datorate întreprinderii au fost încasate.


2. Dacă toate sumele încasate au fost contabilizate.
3. Dacă toate sumele plătite au fost contabilizate.
4. Dacă toate „descărcările” clienţilor corespund unor încasări efective.
5. Dacă efectele remise spre încasare au fost corect evaluate.
6. Dacă încasările sunt contabilizate la suma reală.
7. Dacă încasările şi plăţile sunt înregistrate în perioada în care au avut loc.

20
8. Dacă încasările şi plăţile sunt imputate corect în conturi.
9. Dacă operaţiile de încasări şi plăţi sunt justificate şi autorizate.
10. Dacă jurnalele (registrele) sunt corect totalizate şi centralizate.

27. Prezentaţi 10 lucrări de efectuat când examinaţi conturile de vânzări şi clienţi:

1. Dacă toate mărfurile expediate sunt facturate.


2. Dacă au fost făcute stornările pentru toate mărfurile returnate şi pentru toate litigiile cu clienţii.
3. Dacă toate facturile anulate sunt contabilizate.
4. Dacă toate facturile emise corespund mărfurilor expediate.
5. Dacă toate anulările de facturi corespund unor returnări sau litigii.
6. Dacă facturile sunt emise cu preţuri corecte şi sunt corect calculate.
7. Dacă sunt rapid identificate facturile a căror încasare este incertă.
8. Dacă facturile sunt contabilizate în perioada livrărilor.
9. Dacă facturile şi anulările sunt imputate în conturile corespunzătoare.
10. Dacă jurnalele sunt corect totalizate şi centralizate.

28. Care este diferenta intre expertul contabil si economistul salariat; dar intre contabilul autorizat
si contabilul salariat?

Expertul contabil este persoana care a dobândit această calitate, în condiţiile O.G. nr. 65/1 994, având
competenţa profesională de a verifica şi de a aprecia modul de organizare şi de conducere a activităţii
economico-financiare şi de contabilitate, de a supraveghea gestiunea societăţilor comerciale şi de a verifica
legalitatea bilanţului contabil şi a contului de profit şi pierdere.
Prin urmare, ne găsim în faţa unei arii de competenţe mult mai largi faţă de cea a unui economist salariat;
economistul este subordonat unui şef ierarhic şi execută atribuţiile specifice fişei postului său. De asemeni,
economistul este specializat în multe domenii: turism, servicii, marketing, management, planificare, salarizare,
financiar-contabil.
Expertul contabil este un economist, absolvent al specializării financiar-contabile, independent faţă de
societatea comercială. El nu primeşte, pentru lucrările executate, un salariu, ci un ONORARIU prevăzut prin
contractul încheiat cu referire la misiunea sa.

21
Contabilul autorizat este persoana care a dobândit această calitate
în condiţiile O.G. nr. 65/1994 şi are capacitatea de a ţine contabilitatea şi de a întocmi bilanţul contabil.
Contabilul autorizat, ca şi expertul contabil, este un profesionist independent, nesalarizat de o entitate
economică.
Contabilul salarizat este subordonat şefului ierarhic şi execută sarcinile ce îi revin din fişa individuală. Rareori,
în cazul unei întreprinderi mari, mijlocii, execută toate lucrările contabile. De regulă, este specializat pe un
sector al contabilităţii.
Ca şi economistul salariat, contabilul salariat răspunde faţă de calitatea lucrărilor executate, putând fi stimulat
ori penalizat de şeful ierarhic sau la propunerea acestuia.
Expertul contabil, contabilul autorizat, chiar dacă sunt independenţi, răspund civil şi penal faţă de
întreprindere. De asemeni, ei pot pierde întreprinderea de client şi, prin aceasta, sursa de venit.
In schimb, economistul şi contabilul, salariaţi, pierd cu greu postul sau în urma unor proceduri anevoioase.
> Este în discuţie starea de salariat al unei firme şi al unui cabinet de experţi contabili sau de contabili
autorizaţi.
> Trebuie făcută distincţia între auditorii interni şi cei externi, prin prisma independenţei.
> Economistul, contabilul profesionist salariat sunt angajaţi în industrie, comerţ, sectorul public, învăţământ
ş.a.
> Contabilul profesionist independent este acela care efectuează, unui client, în mod curent, lucrări de audit
sau evidenţă contabilă, fiscalitate şi alte servicii profesionale similare.
> Contabilul profesionist lucrează independent (inclusiv practicieni individuali, parteneri sau corporaţie) în
industrie, comerţ, sectorul public, învăţământ ş.a. şi este membru ale unei organizaţii afiliate IFAC.

29. Cum se mentine calitatea de expert contabil si calitatea de contabil autorizat?

Calitatea de expert contabil si cea de contabil autorizat se mentin prin inscrierea in Tabloul Corpului. Inscrierea
se realizeaza in baza indeplinirii conditiilor privind acordarea calitatii de expert contabil sau de contabil
autorizat. Inscrierea in Tabloul Corpului confera dreptul exercitarii preofesiunii pe intreg teritoriul tarii.
Anual se obtine licenta de exercitare a profesiei (viza). Lipsa licentei sau nelicentierea atrage radierea din
Tablou sau suspendarea exercitarii profesiei, a dreptului de a o exercita.
Acordarea vizei anuale se face daca sunt indeplinite cumulativ conditiile:
- achitarea in intregime a obligatiilor fata de Corp
- plata la buget, la termen si in cuantumul prevazut, a impozitelor cuvenite statului
- asigurarea pentru riscul profesional
- dovada ca persoana in cauza nu a suferit nici o condamnare care, potrivit legislatiei in vigoare,
interzice dreptul de gestiune si de administrare a societatilor comerciale (cazier judiciar)

22
- persoana in cauza nu a savarsit fapte care sa incalce regulamentul privind conduita profesionala
- depunerea fisei individuale.

30. Cum se exercita profesia de expert contabil si de contabil autorizat?

Expertii contabili pot sa-si exercite profesia individual sau se pot constitui in societati comerciale potrivit legii.
Contabilii autorizati pot sa-si exercite profesia individual ori in societati comerciale de expertiza contabila.

31. Care este semnificatia Price Earnings Ratio (PER) (indicatorul pretului pe actiune) indicator
bursier si coeficient multiplicator?

Price Earnings Ratio (PER) reprezinta cursul bursier al unei actiuni raportat la suma dintre dividendul platit si
profitul nerepartizat.

32. Care dintre indicatorii urmatori poate fi folosit pentru aprecierea circulatiei si stabilitatii
personalului?

Numar de personal cu vechime mai mare de 5 ani/numar mediu scriptic de personal

33. Care este formula de calcul a capitalurilor permanente necesare exploatarii – valoare
patrimoniala?

Capitaluri permanenete necesare exploatarii = active imobilizate + NFR

34. Prezentati caracteristicile generale ale unui cash-flow:

Fluxurile de trezorerie sunt acele profituri ale intreprinderii care sunt disponibile tuturor furnizorilor de capital
catre intreprindere dupa analizarea restrictiilor de distributie conform legii societarilor.

Fluxul de trezorerie reprezintă profiturile întreprinderii după scăderea cheltuielilor si impozitelor pe imobilizări,
dar înaintea dobânzii.

FLUXUL DE TREZORERIE SE POATE STABILI INDIRECT:


Profit (pierdere) pe an
+ dobânda pe datoria la terţi
- economia la impozitul aferent întreprinderii datorata deductibilităţii dobânzii pentru datoria la terti
+impozitul pe venit care poate fi compensate
+ deprecierea si alte cheltuieli care nu sunt in numerar
- venituri care nu aduc numerar
- cheltuieli de capital
+/- deducerea/creşterea fondului de rulment, inclusiv a lichidităţilor/datoriilor

23
Flux de trezorerie

35. Daţi exemple privind corelaţiile care pot fi aplicate activelor curente in vederea determinării ANC
corectat:

Acţiunile deţinute de întreprindere in capitalul altor societatea se evaluează astfel:


- atunci când pachetul este minoritar, prin capitalizarea dividendelor procurate de acestea;
- când pachetul este majoritar se poate aplica aceeaşi metoda sau se procedează la evaluarea globala a societarii
in care s-a investit si pe aceasta baza se determina valoarea unui titlu respective a pachetului;
- stocurile se evaluează după separarea celor fara mişcare sau cu mişcare lenta, la preturile zilei sau la media
preturilor de aprovizionare din cea mai recenta perioada.
- stocurile de producţie in curs se evaluează la nivelul costurilor efective, corectate cu gradul de înaintare in
realizarea fizica a produsului, determinat de expertiza tehnica.
- stocurile de produse finite se evaluează la nivelul preturilor de vânzare, mai puţin beneficiile si eventualele
cheltuieli de desfacere cuprinse in acestea.
- creanţele se evaluează după înlăturarea din calcul a creanţelor incerte, la valoarea scriptica, cele in valuta se
actualizează la raportul de schimb al monedei naţionale din ziua respectiva.
- disponibilităţile din bilanţ se evaluează la valoare scriptica, cele in valuta se actualizează la raportul de schimb
al monedei naţionale din ziua respectiva.

36. Despre Standardele Internationale de Contabilitate :

IFAC, prin Consiliul pentru Standarde Internationale de Contabilitate pentru Sectorul Public (IPSASB), emite
Standardele Internationale de Contabilitate pentru Sectorul Public (IPSAS), iar Consiliul pentru Standarde
Internationale de Contabilitate (IASB) emite Standardele Internationale de Raportare Financiara (IFRS).
Obligatiile organismelor membre IFAC in legatura cu standardele internationale de contabilitate se refera in
principal la depunerea celor mai sustinute eforturi pentru :
- incorporarea cerintelor IPSAS-urilor in cerintele nationale de contabilitate pentru sectorul public sau
acolo unde respnsabilitatea elaborarii cerintelor nationale de contabilitate pentru sectorul public revine
guvernelor sau altor terti, convingerea acelor responsabili sa se conformeze IPSAS-urilor
- asistenta la implementarea IPSAS-urilor sau a standardelor nationale de contabilitate pentru sectorul
public care incorporeaza IPSAS-urile
- incorporarea cerintelor IFRS-urilor in standardele nationale de contabilitate sau, acolo unde
responsabilitatea pentru elaborarea standardelor nationale de contabilitate revine Guvernului sau
trertilor, convingerea acestora ca standardele nationale trebuie sa se conformeze IFRS-urilor sau sa foe
convergente cu IFRS-urile

24
- asistenta la implementarea IFRS-urilor sau a standardelor nationale care incorporeaza IFRS_urile.

37. Continutul programelor de educatie ale organisnelor profesionale :

Standardele Internationale de Educatie ale IFAC prevad ca, pe langa cerintele minime de admitere intr-un
program educational, studentilor sa li se ceara sa se supuna unei examinari profesionale si sa aiba experienta
practica inainte de a li se acorda o calificare profesionala. Trebuie sa se acorde atentie ca toate criteriile
selectate sa confere accesul rezonabil la profesie unui numar cat mai mare de persoane calificate.
Programul de educatie trebuie sa dezvolte cunostintele si abilitatile profesionale. Setul de cunostinte se va
schimba in mod constant si conditiile locale vor determina, de asemenea, modificari in ceea ce priveste baza de
cunostinte necesare. Programul trebuie sa contina urmatoarele domeni vaste :

Contabilitate, finante si cunostinte aferente :


- Contabilitate si audit financiar
- Contabilitate si control de gestiune
- Impozitare
- Drept comercial
- Audit si asigurare
- Finante si management financiar
- Valori si etica profesionala

Cunostinte de organizare si afaceri :


- Economie
- Mediul de afaceri
- Etica in afaceri
- Piete financiare
- Metode cantitative
- Comportamentul organizational
- Management si decizii strategice
- Marketing
- Afaceri internationale si globalizare

Cunostinte si componente IT (tehnologia informatiei) :


- Cunostinte generale IT
- Cunostinte de control IT

25
- Competente de control IT
- Competente de utilizator IT

Programul de educatie trebuie sa dezvolte o gama de abilitati profesionale necesare pentru contabilii
profesionisri, inclusiv:
- abilitati intelectuale
- abilitati tehnice si functionale
- abilitati personale
- relatii interpersonale si comunicare
- abilitati de management de organizare si afaceri.

Un alt aspect important al programului de educatie il reprezinta dezvoltarea valorilor profesionale, etice si a
atitudinii in ceea ce priveste profesia. Organismul profesional de contabilitate este responsabil de a garanta ca
membrii inteleg principiile de etica profesionala pe care trebuie sa le respecte ca profesionisti contabili.
Programul de educatie trebuie sa duca la un angajament in ceea ce priveste :
- interesul public si responsabilitatile sociale
- perfectionarea continuasi invatarea de durata
- increderea, responsabilitatea, oportunitatea, politetea si respectul
- legile si regulamentele

Aceste valori, etica si atitudunile pot fi dezvoltate la locul de munca, in sala de curs si in cadrul programelor de
educatie ale organismului profesional de contabilitate. Acesta este un domeniu in formare si fiecare tara adopta
abordari diferite.

38. Organizarea si constituirea Comisiilor de Disciplina :

Comisia de disciplină a filialei este formată din 5 membri titulari şi 5 membri supleanţi, astfel:
a) un preşedinte şi doi membri aleşi de adunarea generală dintre membrii filialei, experţi contabili,
care se bucură de autoritate profesională şi morală deosebită;
b) doi membri desemnaţi de ministrul finanţelor publice.
Membrii supleanţi sunt desemnaţi în aceleaşi condiţii, o dată cu titularii. Mandatul membrilor comisiei
este de 4 ani.

26
Comisia de disciplină de pe lângă consiliul filialei este competentă să sancţioneze abaterile disciplinare
săvârşite de către experţii contabili şi contabilii autorizaţi, membri ai filialei, cu domiciliul în raza
teritorială a acesteia, chiar dacă abaterile au fost săvârşite în raza teritorială a altei filiale.
Fac excepţie plângerile privitoare la fapte săvârşite de membrii Consiliului Superior şi ai consiliilor
filialelor, de preşedinţii Consiliului Superior şi ai consiliilor filialelor, precum şi de persoanele fizice
străine cărora le-a fost recunoscut dreptul de a exercita profesia de expert contabil sau contabil
autorizat în România, care se depun la Comisia superioară de disciplină.

39. Care sunt sanctiunile disciplinare aplicabile membrilor Corpului?

- mustrarea
- avertisment scris
- suspendarea dreptului de a exercita profesia de expert contabil sau de contabil autorizat pe o
perioada de timp de la 3 luni la 1 an
- interzicerea dreptului de a exercita profesia de expert contabil sau de contabil autorizat

Impozitul pe veniturile microîntreprinderilor:

Definiţia microîntreprinderii:

O microîntreprindere este o persoană juridică română care îndeplineşte cumulativ următoarele condiţii, la
data de 31 decembrie a anului fiscal precedent:
a) realizează venituri, altele decât cele din consultanţă şi management, în proporţie de peste 50% din
veniturile totale;
b) are de la 1 până la 9 salariaţi inclusiv;
c) a realizat venituri care nu au depăşit echivalentul în lei a 100.000 euro;
d) capitalul social al persoanei juridice este deţinut de persoane, altele decât statul, autorităţile locale şi
instituţiile publice.

27
Opţiunea de a plăti impozit pe veniturile microîntreprinderii :

Microîntreprinderile plătitoare de impozit pe profit pot opta pentru plata impozitului reglementat de
prezentul titlu începând cu anul fiscal următor, dacă îndeplinesc condiţiile prevăzute la art. 103 şi dacă nu
au mai fost plătitoare de impozit pe veniturile microîntreprinderilor.

O persoană juridică română care este nou-înfiinţată poate opta să plătească impozit pe venitul
microîntreprinderilor, începând cu primul an fiscal, dacă condiţiile prevăzute la art. 103 lit. a) şi d) sunt
îndeplinite la data înregistrării la registrul comerţului şi condiţia prevăzută la art. 103 lit. b) este îndeplinită
în termen de 60 de zile inclusiv de la data înregistrării.
Microîntreprinderile plătitoare de impozit pe venitul microîntreprinderilor nu mai aplică acest sistem de
impunere începând cu anul fiscal următor anului în care nu mai îndeplinesc una dintre condiţiile prevăzute
la art. 103.
Nu pot opta pentru sistemul de impunere reglementat de prezentul titlu persoanele juridice române care:
a) desfăşoară activităţi în domeniul bancar;
b) desfăşoară activităţi în domeniile asigurărilor şi reasigurărilor, al pieţei de capital, cu excepţia
persoanelor juridice care desfăşoară activităţi de intermediere în aceste domenii;
c) desfăşoară activităţi în domeniile jocurilor de noroc, pariurilor sportive, cazinourilor;
d) au capitalul social deţinut de un acţionar sau asociat persoană juridică cu peste 250 de angajaţi.
Microîntreprinderile plătitoare de impozit pe veniturile microîntreprinderilor pot opta pentru plata
impozitului pe profit începând cu anul fiscal următor. Opţiunea se exercită până la data de 31 ianuarie a
anului fiscal următor celui pentru care s-a datorat impozit pe veniturile microîntreprinderilor.

Aria de cuprindere a impozitului :

Impozitul stabilit prin prezentul titlu, denumit impozit pe veniturile microîntreprinderilor, se aplică asupra
veniturilor obţinute de microîntreprinderi din orice sursă, cu excepţia celor prevăzute la art. 108.

Anul fiscal :

Anul fiscal al unei microîntreprinderi este anul calendaristic.

În cazul unei persoane juridice care se înfiinţează sau îşi încetează existenţa, anul fiscal este perioada din
anul calendaristic în care persoana juridică a existat.

Cota de impozitare:

28
Cota de impozitare pe veniturile microîntreprinderilor este: 2% în anul 2007; 2,5% în anul 2008; 3% în anul
2009.

În situaţia în care impozitul datorat de microîntreprinderi este mai mic decât impozitul minim anual,
prevăzut la art. 18 alin. (3), acestea sunt obligate la plata impozitului la nivelul acestei sume.

În aplicarea alin. (2), pentru anul 2009 se au în vedere următoarele reguli:

a) pentru trimestrul al II-lea se compară impozitul pe veniturile microîntreprinderilor datorat la sfârşitul


trimestrului cu impozitul minim anual, prevăzut la art. 18 alin. (3), recalculat în mod corespunzător pentru
perioada 1 mai-30 iunie 2009, prin împărţirea impozitului minim anual la 12 luni şi înmulţirea cu numărul de
luni aferent perioadei respective;
b) pentru trimestrele al III-lea şi al IV-lea se compară impozitul pe veniturile microîntreprinderilor datorat
la sfârşitul fiecărui trimestru cu impozitul minim anual, prevăzut la art. 18 alin. (3), recalculat în mod
corespunzător pentru trimestrul respectiv, prin împărţirea impozitului minim anual la 12 luni şi înmulţirea cu
numărul de luni aferent trimestrului respectiv.

Impunerea microîntreprinderilor care realizează venituri


mai mari de 100.000 euro:

Prin excepţie de la prevederile art. 109 alin. (2) şi (3), dacă în cursul unui an fiscal o microîntreprindere
realizează venituri mai mari de 100.000 euro sau ponderea veniturilor realizate din consultanţă şi
management în veniturile totale este de peste 50% inclusiv, aceasta va plăti impozit pe profit luând în
calcul veniturile şi cheltuielile realizate de la începutul anului fiscal, fără posibilitatea de a mai beneficia
pentru perioada următoare de prevederile prezentului titlu. Calculul şi plata impozitului pe profit se
efectuează începând cu trimestrul în care s-a depăşit oricare dintre limitele prevăzute în acest articol, fără
a se datora majorări de întârziere. La determinarea impozitului pe profit datorat se scad plăţile
reprezentând impozitul pe veniturile microîntreprinderilor efectuate în cursul anului fiscal.

Baza impozabilă :

Baza impozabilă a impozitului pe veniturile microîntreprinderilor o constituie veniturile din orice sursă, din
care se scad:
a) veniturile din variaţia stocurilor;
b) veniturile din producţia de imobilizări corporale şi necorporale;
c) veniturile din exploatare, reprezentând cota-parte a subvenţiilor guvernamentale şi a altor resurse
pentru finanţarea investiţiilor;
d) veniturile din provizioane;
e) veniturile rezultate din anularea datoriilor şi a majorărilor datorate bugetului statului, care nu au fost
cheltuieli deductibile la calculul profitului impozabil, conform reglementărilor legale;

29
f) veniturile realizate din despăgubiri, de la societăţile de asigurare, pentru pagubele produse la activele
corporale proprii.

În cazul în care o microîntreprindere achiziţionează case de marcat, valoarea de achiziţie a acestora se


deduce din baza impozabilă, în conformitate cu documentul justificativ, în trimestrul în care au fost puse în
funcţiune, potrivit legii.

Procedura de declarare a opţiunii :

Persoanele juridice plătitoare de impozit pe profit comunică opţiunea organelor fiscale teritoriale la
începutul anului fiscal, prin depunerea declaraţiei de menţiuni pentru persoanele juridice, asociaţiile
familiale şi asociaţiile fără personalitate juridică, până la data de 31 ianuarie inclusiv.
(2) Persoanele juridice care se înfiinţează în cursul unui an fiscal înscriu opţiunea în cererea de
înregistrare la registrul comerţului. Opţiunea este definitivă pentru anul fiscal respectiv.
(3) În cazul în care, în cursul anului fiscal, una dintre condiţiile impuse nu mai este îndeplinită,
microîntreprinderea are obligaţia de a păstra pentru anul fiscal respectiv regimul de impozitare pentru care
a optat, fără posibilitatea de a beneficia pentru perioada următoare de prevederile prezentului titlu, chiar
dacă ulterior îndeplineşte condiţiile prevăzute la art. 103.
(4) Pot opta pentru plata impozitului reglementat de prezentul titlu şi microîntreprinderile care desfăşoară
activităţi în zonele libere şi/sau în zonele defavorizate.

Plata impozitului şi depunerea declaraţiilor fiscale :

Calculul şi plata impozitului pe venitul microîntreprinderilor se efectuează trimestrial, până la data de 25


inclusiv a lunii următoare trimestrului pentru care se calculează impozitul.

Microîntreprinderile au obligaţia de a depune, până la termenul de plată a impozitului, declaraţia de impozit


pe venit.

Impozitarea persoanelor fizice asociate cu o microîntreprindere:

In cazul unei asocieri fără personalitate juridică dintre o microîntreprindere plătitoare de impozit, conform
prezentului titlu, şi o persoană fizică, rezidentă sau nerezidentă, microîntreprinderea are obligaţia de a
calcula, de a reţine şi de a vărsa la bugetul de stat impozitul datorat de persoana fizică, impozit calculat
prin aplicarea cotei de 1,5% la veniturile ce revin acesteia din asociere.

Prevederi fiscale referitoare la amortizare :

30
Persoanele juridice plătitoare de impozit pe venit sunt obligate să evidenţieze contabil cheltuielile de
amortizare, conform art. 24, aplicabil plătitorilor de impozit pe profit.

31