Sunteți pe pagina 1din 18

OMFP 1802/2014 IAS 2 “Stocuri”

Tratamente contabile sensibil


apropiate
DEFINIREA STOCURILOR pune în evidenţă trei criterii distincte:
deţinerea în vederea vânzării pe parcursul desfăşurării normale a
activităţii;
existenţa sub forma producţiei în curs, în vederea vânzării pe
parcursul desfăşurării normale a activităţii;
existenţa sub formă de materii prime, materiale şi alte elemente
consumabile ce urmează a fi folosite în procesul de producţie sau
pentru prestarea de servicii.

!!! În contextul reglementărilor naţionale trebuie avute în vedere, pe


lângă natura elementelor, şi criteriile impuse de legislaţia fiscală
specifică privind recunoaşterea imobilizărilor corporale.
EVALUAREA INIŢIALĂ A STOCURILOR relevă tratamente contabile
similare cu cele promovate de legislaţia naţională:
cost de achiziţie;
cost de producţie;
alte costuri legate direct de aducerea stocurilor la locul şi în forma în
care se află.

!!! În privinţa costului de producţie IAS 2 insistă, în plus, asupra


delimitării cheltuielilor indirecte în fixe şi variabile.
Tratamentul contabil al reducerilor comerciale:
OMFP 1802/2014 IAS 2
I. Reduceri comerciale primite: Reducerile comerciale,
rabaturile și alte
a) Reducere primită pe factura de achiziție: diminuează costul
elemente similare sunt
de achiziție.
deduse pentru a
b) Reducere primită ulterior, prin facturi distincte:
determina costul de
- dacă stocurile mai sunt în gestiune, reducerea diminuează
achiziție.
costul de achiziție;
- dacă stocurile nu mai sunt în gestiune, reducerea se
contabilizează distinct prin contul 609.
II. Reduceri comerciale acordate:
a) Reducere acordată pe factura de livrare: diminuează venitul
din vânzare.
b) Reducere acordată ulterior, prin facturi distincte:
- dacă vânzarea și acordarea reducerii sunt tratate
împreună, atunci reducerea diminuează venitul din
vânzare;
- dacă vânzarea și acordarea reducerii sunt tratate separat,
atunci reducerea se contabilizează distinct prin contul 709.
Exemplu:
Pe data de 15.04.N societatea X achiziționează mărfuri de la societatea Y, în
valoare de 11.000 lei, TVA 19%. Societatea X ține evidența mărfurilor la cost de
achiziție, iar pentru societatea Y stocurile vândute reprezintă produse finite, al
căror preț de evidență este de 7.000 lei. Societatea X primește de la Y o
reducere comercială în valoare de 1.000 lei, în următoarele condiții:
a) reducerea este primită direct pe factura de livrare;
b) reducerea este primită pe data de 20.04.N, prin factură distinctă, mărfurile se
mai află în gestiune, iar pe factură se menționează că reducerea este aferentă
vânzării din data de 15.04.N;
c) reducerea este primită pe data de 20.04.N, prin factură distinctă, mărfurile au
fost vândute, iar furnizorul nu corelează în mod direct reducerea cu o anumită
vânzare.
a) Reducerea este primită/acordată direct pe factura de achiziție/livrare
Client (X) Furnizor (Y)
15.04.N 15.04.N

% = 401 11.900 4111 = % 11.900


371 10.000 7015 10.000
4426 1.900 4427 1.900

401 = 5121 11.900 711 = 345 7.000

5121 = 4111 11.900


b) Reducerea este primită/acordată ulterior prin factură distinctă, stocurile se
mai află în gestiune, iar vânzarea și acordarea reducerii sunt tratate împreună:
Client (X) Furnizor (Y)
15.04.N 15.04.N

% = 401 13.090 4111 = % 13.090


371 11.000 7015 11.000
4426 2.090 4427 2.090

711 = 345 7.000

20.04.N 20.04.N
% = 401 -1.190 4111 = % -1.190
371 -1.000 7015 -1.000
4426 -190 4427 -190

401 = 5121 11.900 5121 = 4111 11.900


c) Reducerea este primită/acordată ulterior prin factură distinctă, stocurile nu se
mai află în gestiune, iar vânzarea și acordarea reducerii nu sunt tratate
împreună:
Client (X) Furnizor (Y)
15.04.N 15.04.N

% = 401 13.090 4111 = % 13.090


371 11.000 7015 11.000
4426 2.090 4427 2.090

711 = 345 7.000

20.04.N 20.04.N
% = 401 -1.190 4111 = % -1.190
609 -1.000 709 -1.000
4426 -190 4427 -190
sau sau
401 = % 1.190 % = 4111 1.190
609 1.000 709 1.000
4426 190 4427 190

401 = 5121 11.900 5121 = 4111 11.900


EVALUAREA ULTERIOARĂ A STOCURILOR: tratamente contabile similare

Regula de bază (generală):

Stocurile se evaluează în bilanţ la minimum dintre:


cost şi valoarea realizabilă netă

Valoarea realizabilă netă = valoarea ce s-ar putea obţine din vânzarea


stocurilor la data bilanţului după deducerea cheltuielilor legate de vânzare.
RECUNOAŞTEREA PIERDERII DIN DEPRECIERE PENTRU
STOCURI:

costul stocurilor este adus la nivelul valorii realizabile nete prin


recunoaşterea unei cheltuieli în perioada în care a avut loc
deprecierea (valoare realizabilă netă < cost);

dacă în anii următori valoarea realizabilă netă creşte, pierderea este


reluată astfel încât stocurile să fie aduse la valoarea realizabilă netă
nouă, care nu trebuie să depăşească costul stocurilor.
Exemplu:
La începutul anului N o societate comercială a achiziţionat un stoc de
mărfuri la costul de 10 lei. Preţul general de vânzare practicat pe piaţă
este de 12 lei, iar cheltuielile legate de vânzare sunt estimate la 4 lei. În
anul N+1 mărfurile se află încă în stoc, iar valoarea realizabilă netă
este: a) 9 lei; b) 14 lei.

La sfârşitul anului N:
Cost = 10 lei;
Valoare realizabilă netă = 12 – 4 = 8 lei;
min (cost; valoare realizabilă netă) = min (10; 8) = 8
Se recunoaşte o pierdere din depreciere:
6814 = 397 2 lei
La sfârşitul anului N+1:
a. Cost = 10 lei;
Valoare realizabilă netă = 9 lei;
min (cost; valoare realizabilă netă) = min (10; 9) = 9 lei.
Se reia ajustarea pentru depreciere până la nivelul noii valori
realizabile nete:
397 = 7814 1 lei

b. Cost = 10 lei;
Valoare realizabilă netă = 14 lei;
min (cost; valoare realizabilă netă) = min (10; 14) = 10 lei.
Se reia ajustarea pentru depreciere până la nivelul noii valori
realizabile nete astfel încât să nu se depăşească nivelul costului:
397 = 7814 2 lei
Comparaţia între cost şi valoarea realizabilă netă poate fi efectuată:

a. prin metoda analitică – element cu element, dacă stocurile sunt diferite;

b. prin metoda categoriilor principale – atunci când sunt deţinute stocuri


similare ce aparţin aceleiaşi game.
Exemplu (metoda analitică):

Să se determine mărimea deprecierii stocurilor având în vedere


următoarea situaţie:

Explicaţii Cantitate Valori unitare


Cost VRN
Rochii 600 30 34
Jucării 300 40 36
Serviete 300 50 52
Agrafe 900 100 90
Parfumuri 600 80 92
Explicaţii Cantitate Cost VRN Valoare Depreciere
bilanţ
Rochii 600 18.000 20.400 18.000 -

Jucării 300 12.000 10.800 10.800 1.200

Serviete 300 15.000 15.600 15.000 -

Agrafe 900 90.000 81.000 81.000 9.000

Parfumuri 600 48.000 49.200 48.000 -

Total - 183.000 177.000 172.800 10.200


Exemplu (metoda categoriilor principale):

Să se determine mărimea deprecierii la un magazin de confecţii pornind de la


următoarea situaţie:

Explicaţii Cantitate Valori unitare


Cost VRN
Cămăşi bumbac
- mărimea 40 600 30 34
- mărimea 42 300 40 36
- mărimea 44 300 50 52
Cămăşi înlocuitori
- mărimea 46 900 100 90
- mărimea 48 600 80 82
Explicaţie Cantitate Valori totale Min Depreciere
Cost VRN (cost; VRN)

Cămăşi bumbac:
Mărimea 40 600 18.000 20.400 - -
Mărimea 42 300 12.000 10.800 - -
Mărimea 44 300 15.000 15.600 - -
Total categorie I: 45.000 46.800 45.000 -
Cămăşi înlocuitori:
Mărimea 46 900 90.000 81.000 - -
Mărimea 48 600 48.000 49.200 - -
Total categorie II: 138.000 130.200 130.200 -
Total general: 183.000 177.000 175.200 7.800
EVALUAREA LA IEȘIRE A STOCURILOR FUNGIBILE:

OMFP 1802/2014:
- FIFO;
- LIFO;
- CMP.

IAS 2:
- FIFO;
- CMP

S-ar putea să vă placă și