Nci Doar Probleme

E să se efectueze pe 27.02.N.
La momentul facturării, ALFA nu deţine mărfurile ce

x urmează a fi livrate. ALFA nu poate recunoaşte venitul pe 02.02, deşi GAMA este
e proprietar începând cu această dată.
m
- facturare (02.02)
p
4111 = % 178.500
l
472 150.000
u
4427 28.500
1 - livrare (27.02)
472 = 707 150.000
L 607 = 371 cost
a
 Exemplu
2.0
Un angrosist cedează un lot de marfă, evaluat la cost de achiziţie de 1000 lei,
2.N
pentru a fi vândut în consignaţie, la o valoare de 1.200 lei, TVA 19%. Consignatarul
,
practică un comision de 20%. După o săptămână, mărfurile sunt vândute, iar
AL
angrosistul emite factura ce se încasează în numerar.
FA
- trimitere marfă în consignaţie
fac 357 = 371 1.000
tur - vânzare/facturare ulterior anunţului vânzării în consignaţie
eaz 4111 = % 1.428
ă 707 1.200
mă 4427 228
rfu 5121 = 4111 1.428
ri - descărcare din gestiune

607 = 357 1.000
în
val
oar  în situaţia în care instalarea anumitor bunuri este o parte
specificată în contract, iar bunurile deşi au fost trimise, nu au fost instalate;
e
Exemplu
de
15 În cazul în care vânzarea este însoţită de instalare/verificare, venitul din
0.0 vânzare va fi recunoscut în momentul în care cumpărătorul acceptă livrarea.
00 - vânzarea este înregistrată ca un venit, dar instalarea este recunoscută ca un
venit în
lei
avans
clie
4111 = % 26.180
ntu 707 20.000
lui 472 2.000
GA 4427 4.180
MA - instalarea – recunoaşterea venitului
, 472 = 704 2.000
car
Exemplu a) Entitatea X a fost acţionată în justiţie de către un furnizor,
e
solicitându-ni-se suma de 100.000 lei. Probabilitatea de a pierde procesul este de
soli
80%, iar suma care trebuie plătită este de 150.000 lei, deoarece ea include şi onorarii
cit
avocaţi, experţi, notari, taxe judiciare şi fiscale, penalităţi, etc., după caz.
ă
6812 = 1511 150.000
ca
Exemplu b) Entitatea X constată la 31 decembrie, ca urmare a inventarului, o
livr
creanţă cu scadenţa depăşită cu 150 zile, în valoare de 59.500 lei (inclusiv TVA 19%).
are
Probabilitatea de încasare este 60%. Ce valoare va avea în bilanţ?
a
4118 = 4111 59.500
încasat (S4118 – S491 =
Î 35.700 lei).
nExemplu c) La sfârşitul exerciţiului, B face inventarul stocurilor pe care le deţine şi
bconstată: Sfd 301 = 325.000, Sfd 3021 = 5.000 lei, Sfd 3024 = 1.200 lei, Sfd 303 = 4.000
i lei, Sfc
l
3921 = 250 lei (existent scriptic) şi Vinv 301 = 324.000 lei, Vinv 3021 = 4800 lei, Vinv
a
3024 =
n
ţ 1.300 lei, Vinv 303 = 4.400 lei. La ce valoare sunt înregistrate stocurile lui B în bilanţ?
c 6814 = 391 1.000
r 3921 = 7814 50
e În bilanţ, stocurile sunt prezentate la valoarea de 334.000 lei.
a
n Exemplu: Se poate întâmpla ca o entitate să nu primească factura de la
ţ furnizor până la finele exerciţiului financiar, dar să fi vândut deja mărfurile
a
achiziţionate de la respectivul furnizor (librării – facturare luna următoare).
e
s - primire bunuri spre a fi vândute:
t 8033D = 150.000
(preţ de vânzare)
e
p - vânzarea bunurilor:
r 4111 = % 202.300
e 707 170.000
z 4427 32.300
e- înregistrarea intrării bunurilor (corelarea cu venitul):
n 607 = 408 150.000
t- primirea ulterioară a facturii:
a 607 = 408 (150.000)
t % = 401 178.500
ă 607 150.000
l 4426 28.500
a 5121 = 4111 202.300
v 401 = 5121 178.500
a
l exemplu, să presupunem că în martie 2014, SC Alfa SRL publică situa ţiile
o financiare pentru 2013. În iulie 2014, se descoperă că un angajat a făcut o greşeală
a
în noiembrie 2013. El a înregistrat modernizarea unei clădiri (efectuată de către o
r
e firmă autorizată) la cheltuielile perioadei, când, de fapt, ar fi trebuit să adauge sumele
a respective la valoarea de înregistrare a clădirii.
s - noiembrie 2013
a % = 401 18.600
p 611 15.000
r 4426 3.600
o - iulie 2014
b 1174 = 401 (15.000)
a 212 = 401 15.000
b 1174 = 2812* 600
i *presupunem o durată de viaţă rămasă pentru clădire de 50 luni.
l
ă Exemplu a) Presupunem că dispunem de două elemente de stoc aparţinând
d aceleiaşi categorii, achiziţionate la date diferite, care sunt însă apreciate/depreciate
e diferit la momentul inventariului.
arierea creanţelor-clienţi şi influenţa diferită asupra cheltuielilor
deductibile/nedeductibile.
O entitate înregistrează trei creanţe în următoarele condiţii:
Î - creanţa A, valoare 1.190 lei, scadenţa depăşită cu 150 zile, probabilitate de
încasare
n
80%;
val
- creanţa B, valoare 2.380 lei, scadenţa depăşită cu 300 zile, risc de neîncasare
oar 50%;
e
- creanţa C, valoare 9.520 lei, scadenţa depăşită cu 200 zile, client declarat
tot
falimentar prin hotătâre judecătorească definitivă şi irevocabilă.
ală,
sto
Creanţa Valoare contabilă Risc Ajustare Din care
cur deductibilă:
ile A 1.190 20% 238 -
par B 2.380 50% 1.190 714
apr C 9.520 100% 9.520 9.520
Total 13.090 - 10.948 10.234
eci
ate,
- declarare clienţi incerţi
îns
4118.A = 4111.A 1.190
ă 4118.B = 4111.B 2.380
lua 4118.C = 4111.C 9.520
te
ind - înregistrare ajustări pentru depreciere
ivi 6814.ned = 491 714
dua 6814.ded = 491 10.234
l,
se Exemplu: Furnizorul livrează societăţii Alfa SA mărfuri în valoare de 100.000
con lei, fără TVA. Livrarea nu este conformă contractului, astfel că SC Alfa solicită şi
stat obţine o reducere de 10%. La plată SC Alfa obţine şi o reducere financiară de 2%,
ă o pentru plata înainte de scadenţă. Pentru volumul tranzacţiilor din 2017, SC Alfa
dep primeşte de la furnizor o reducere globală de
rec 3.0 lei, facturată la 05.01.2018 (contabilitatea de angajamente).
ier Furnizor
e a - livrare
sto 4111 = % 119.000
cul 707 100.000
ui 4427 19.000
B - descărcare de gestiune
cu 607 = 371 Cost
10 - acceptare rabat
4111 = % (119.000)
0
707 (100.000)
lei. 4427 (19.000)
4111 = % 107.100
E 707 90.000
xempl 4427 17.100
u b) - decontare
5121 = 4111 104.958 (98%)
Invent
-f
a
c
t
uClient
r - primire mărfuri
a % = 401 107.100
r 371 90.000
e 4426 17.100
r- decontare
e
401 = 5121 104.958
d
u- facturare reducere financiară
c 401 = % 2.142
767 1.800
e
4426 342
r
4426 = 4426 (342)
e
f- înregistrare risturn (31.12 – contabilitatea de angajamente)
i 609 = 401 (2.521)
n- înregistrare factură risturn (05.01.2018)
a 609 = 401 2.521
n % = 401 (3.000)
c 609 (2.521)
i 4426 (479)
a Exemplu: SC Alfa SA vinde unei societăţi de leasing un utilaj pe care îl
r redobândeşte prin leasing financiar în următoarele condiţii:
ă - Valoare de intrare 300.000 lei
- Amortizare cumulată până la data contractului 75.000 lei
- Valoare negociată în contract 420.000 lei
- 48 rate lunare * 8.950 lei
- Durata de utilizare rămasă este de 66 luni.
- înregist
rare 4111 = 709 (2.521)
risturn Este necesară atât evidenţa fiscală, cât şi cea contabilă.
(31.12 Evidenţa contabilă
–
- facturarea
contabil
461 = % 499.800
itatea
167 420.000
de
4427 79.800
angaja 5121 = 461 499.800
mente,
exclude
m TVA - rata
19%) % = 401 10.650,50
- înregist 167 8.950
4426 1.700,50
rare
401 = 5121 10.650,50
factură
risturn
(05.01. 6811.ned = 2813 3.409,09
2018) - amortizarea contabilă (nedeductibilă)
4111 = 709 2.521 Evidenţa fiscală
4111 = % (3.000)
Facturarea
709 (2.521)
4427 (479)
- venit: 420.000
- stiune – cheltuială: 225.000
T Rezultat impozabil: 420.000 – 225.000 = 195.000 lei
V Amortizarea fiscală (deductibilă): 420.000/66 luni = 6.363,63 lei
A Exemplu privind determinarea valorii facturii în cazul acordării mai multor
tipuri de reduceri
c În cazul unui contract de vânzare-cumpărare a unor bunuri de natura stocurilor
o în valoare de 1.000.000 lei, T.V.A. 19%, un furnizor acordă următoarele reduceri
l clientului: 5% - rabat, pentru calitate necorespunzătoare, 4% - remiză, pentru volumul
e tranzacţiei ridicat şi 2% - scont de decontare, pentru plata anticipată a datoriei de către
c client; mai exact în momentul facturării.
t Să se determine suma de plată, respectiv de încasat, având în vedere toate
a reducerile acordate.
t
ă Reducerile comerciale şi financiare sunt acordate în momentul facturării
: Mărimea calculată Valoare facturii fără T.V.A. Valoarea totală
T.V.A.
7
Valoarea iniţială 1.000.000 190.000 1.190.000
9 Rabat – 5% 50.000 9.500 59.500
. Net comercial 1 950.000 180.500 1.130.500
8 Remiză – 4% 38.000 7.220 45.220
0 Net comercial 2 912.000 
173.280 1.085.280
Scont – 2% 18.240 3.465,60 21.705,60
0
Net financiar 893.760 169.814,40 1.063.574,40
T Suma încasată/plătită 1.063.574,40
o
t Exemplu
a O întreprindere fabrică un produs în următoarele condiţii:
l - cheltuielile cu materialele directe = 30 lei
:
(N+1).
4
9 manopera directă = 10 lei
9 - cheltuieli indirecte variabile = 5 lei
. - cheltuieli indirecte fixe = 2.000 lei
8 - capacitatea de producţie considerată normală = 1.000 produse
0Producţia obţinută este următoarea: 1.000 unităţi (N-1), 1.500 unităţi (N) şi 800 unităţi
0
- dCare este costul de producţie având în vedere costurile alocate?
eÎn condiţiile date, situaţia se prezintă astfel:
s Elemente de cost N-1 N N+1
c Materiale consumate 30.000 45.000 24.000
ă Manopera directă 10.000 15.000 8.000
r Cheltuieli indirecte variabile 5.000 7.500 4.000
c Cheltuieli indirecte fixe 2.000 2.000 2.000
a Cost total 47.000 69.500 38.000
r Cantitatea obţinută 1.000 1.500 800
e Cost unitar 47 46,33 47,5
d
e
g
În cazul în care se ia în calcul capacitatea normală de producţie, situaţia este următoarea:
e
Elemente de cost N-1 N N+1
Materiale consumate 30.000 45.000 24.000
Manopera directă 10.000 15.000 8.000
Cheltuieli indirecte variabile 5.000 7.500 4.000
Cheltuieli indirecte fixe alocate 2.000 1.500/1.000*2.000 800/1.000*2.000=1.600
– luăm doar 2.000
Cost total 47.000 69.500 37.600
Cantitatea obţinută 1.000 1.500 800
Cost unitar 47 46,33 47
După cum se observă, capacitatea normală de producţie majorează costurile în caz de

supraproducţie şi le diminuează atunci când producţia este scăzută. În concluzie, în caz de
supraproducţie, costul este de 46,33 lei pe produs şi nu de 47 lei.
1. Determinarea şi înregistrarea costului stocurilor în cazul importului

O societate comercială importă bunuri de natura mărfurilor. Se cunosc următoarele
informaţii:
- preţul din factura furnizorului extern = 10.000 USD;
- costul transportului pe parcurs extern = 400 USD;
- asigurarea pe parcurs extern = 300 USD;
- taxa vamală = 10%;
- comisionul vamal = 0,5%;
- acciza = 10%;
- TVA = 19%.
Cursul Euro menţionat pe Declaraţia vamală de import este de 4,02 lei. Obligaţiile
fiscale se plătesc în vamă. Să se determine costul de achiziţie a mărfurilor şi să se efectueze
înregistrările în contabilitate!
Calculele sunt următoarele:
Valoarea în vamă este de 10.700 USD * 4,02 lei = 43.014 lei
Taxa vamală este de 43.014 lei * 10% = 4.301,4 lei Comisionul vamal este de = 43.014 *
0,5% = 215,07 lei Acciza este de = 47.530,47 * 10% = 4.753,05 lei T.V.A. = 52.283,52 *
19% = 9.933,87 lei
Costul de achiziţie a mărfurilor este de = 52.283,52 lei
Înregistrarea operaţiilor
1. Recepţia mărfurilor:
371 “Mărfuri” = % 52.283,52
401 “Furnizori” 43.014
446 “Alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate/Taxa vamală” 4.301,4
447 “Fonduri speciale – taxe şi vărsăminte asimilate/Comision 215,07
vamal”
446 “Alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate/Accize” 4.753,05
2. Plata obligaţiilor fiscale:
% = 5121 “Furnizori” 19.203,39
446 “Alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate/Taxa 4.301,4
vamală”
447 “Fonduri speciale – taxe şi vărsăminte 215,07
asimilate/Comision vamal”
446 “Alte impozite, taxe şi vărsăminte 4.753,05
asimilate/Accize”
4426 „T.V.A. deductibilă” 9.933,87
4. Diminuarea valorii stocurilor până la valoarea realizabilă netă
Cu ocazia inventarierii, s-a constatat o depreciere a valorii mărfurilor, adică s-a apreciat
că un stoc de mărfuri care are o valoare de înregistrare în contabilitate de 20.000 lei nu va putea
fi vândut decât pentru o valoare de 17.500 lei (valoarea realizabilă netă). Comisia de
inventariere a constatat că firma deţine stocuri de mărfuri a căror perioadă de garanţie a expirat
în valoare de 3.000 lei (fără posibilitate de valorificare). Presupunem că în exerciţiul financiar
următor, primul stoc de mărfuri este vândut la un preţ de vânzare de 22.000 lei.
Care sunt înregistrările contabile aferente acestor operaţiuni şi la ce valoare se prezintă
stocurile în bilanţ la sfârşitul primului exerciţiu financiar?
Înregistrarea operaţiilor:
1. La sfârşitul exerciţiului N, ajustarea pentru deprecierea mărfurilor este de 2.500 lei:
6814 „Cheltuieli de exploatare privind ajustările pentru = 397 “Ajustări pentru 2.500
deprecierea activelor circulante” deprecierea mărfurilor”
2. Înregistrarea stocurilor de mărfuri a căror perioadă de garanţie a expirat:
6588 „Alte cheltuieli de exploatare” = 371 “Mărfuri” 3.000
La sfârşitul exerciţiului financiar N, în bilanţ, mărfurile sunt prezentate la valoarea

realizabilă netă de 17.500 lei (20.000 – 2.500). Mărfurile trecute pe cheltuieli nu mai apar în
bilanţ!
3. Înregistrarea vânzării mărfurilor în exerciţiul financiar următor:
4111 “Clienţi” = % 26.180
707* “Venituri din vânzarea mărfurilor” 22.000
4427 „T.V.A. colectată” 4.180
şi descărcarea gestiunii:
607 “Cheltuieli privind mărfurile” = 371 “Mărfuri” 20.000

4. Anularea ajustării pentru depreciere:
397 „Ajustări pentru deprecierea = 7814 “Venituri din ajustări pentru 2.500
mărfurilor” deprecierea activelor circulante”
5. Avansuri aferente datoriilor şi creanţelor comerciale în lei şi valută

Exemplul nr. 1
Întreprinderea A încheie un contract cu întreprinderea B care are ca obiect livrarea de
produse finite. Avansul plătit de client furnizorului este de 30% din valoarea totală a
contractului, valoare care este de 59.500 lei, inclusiv TVA 19%. După 3 zile de la primirea
avansului, furnizorul emite factura pentru avansul încasat. Livrarea produselor finite (pentru
client sunt materii prime) are loc după o lună. Costul de producţie al produselor finite livrate este
de 40.000 lei. După 10 zile de la primirea materiilor prime, clientul achită şi diferenţa.
A. La FURNIZOR
1. Primirea avansului în contul bancar, conform contractului:
5121 “Conturi la bănci în lei” = 41956 “Clienţi – creditori” 17.850

2. Emiterea facturii pentru avans:
419 “Clienţi – creditori” = 4427 “TVA colectată” 2.850
3. Facturarea produselor finite şi descărcarea gestiunii:
4111 “Clienţi” = % 59.500
7015 “Venituri din vânzarea produselor finite” 50.000
4427 “TVA colectată” 9.500
711 “Variaţia stocurilor” = 345 “Produse finite” 40.000


4. Regularizarea avansului primit şi a TVA :
419 “Clienţi – creditori” = % 15.000
4111 “Clienţi” 17.850
4427 “TVA colectată” (2.850)
5. Încasarea diferenţei rămase, conform contractului:
5121 “Conturi la bănci în lei” = 4111 “Clienţi” 41.650
B. La CLIENT
1. Acordarea avansului, conform contractului:
4091 “Furnizori – debitori pentru bunuri de = 5121 “Conturi la bănci în lei” 17.850
natura stocurilor”
2. Înregistrarea facturii primite pentru avansul încasat:
4426 “TVA deductibilă” = 4091 “Furnizori – debitori pentru bunuri de natura 2.850
stocurilor”
3. Recepţionarea materiilor prime:
% = 401 “Furnizori” 59.500
301 “Materii prime” 50.000
4426 “TVA deductibilă” 9.500
4. Regularizarea avansului acordat şi a TVA:
% = 4091 “Furnizori – debitori pentru bunuri de natura 15.000
stocurilor”
4426 “TVA deductibilă” (2.850)
5. Plata diferenţei rămase, conform contractului:
401 “Furnizori” = 5121 “Conturi la bănci în lei” 41.650
Exemplul nr. 2
Un importator acordă unui exportator un avans de 20% din valoarea contractului încheiat,
valoare care este de 5.000 USD. În momentul acordării avansului, 1 USD = 3,60 lei. După două
luni se recepţionează mărfurile (pentru exportator, bunurile livrate sunt tot mărfuri, al căror cost
este de 15.000 lei). La întocmirea declaraţiei vamale, 1 USD = 3,80 lei, TVA 19%. La închiderea
exerciţiului, 1 USD = 3,90 lei. Diferenţa de plată se achită în luna ianuarie, la un curs al USD de:
a). 4,10 lei; b). 3,85 lei.
Să se contabilizeze aceste operaţii având în vedere două situaţii:
- importatorul este persoană juridică română;
- exportatorul este persoană juridică română.
A. Importatorul – persoană juridică română
1. Acordarea avansului, conform contractului (1.000 USD * 3,60 lei):
4091 “Furnizori – debitori pentru bunuri de = 5124 “Conturi la bănci în valută” 3.600
2. Recepţionarea mărfurilor (5.000 USD * 3,80 lei = 19.000 lei
371 “Mărfuri” = 401 “Furnizori” 19.000
şi înregistrarea T.V.A. plătită statului român:

4426 “TVA deductibilă” = 4427 “TVA colectată” 3.610
3. Regularizarea avansului plătit [(1.000 USD * 3,80 lei) – (1.000 USD * 3,60 lei)] =
200 lei – diferenţă favorabilă:
401 “Furnizori” = % 3.800
4091 “Furnizori – debitori pentru bunuri de natura 3.600
stocurilor”
765 “Venituri din diferenţe de curs valutar” 200
4. Înregistrarea diferenţei de curs valutar la închiderea exerciţiului [(4.000 USD * 3,90
lei) – (4.000 USD * 3,80 lei) = 400 lei – diferenţă nefavorabilă:
665 “Cheltuieli din diferenţe de curs valutar” = 401 “ Furnizori” 400
5. a). Plata datoriei faţă de furnizorul extern la un curs valutar mai mare faţă de cursul
de la închiderea exerciţiului (4.000 USD * 4,10 lei) – diferenţă nefavorabilă:
% = 5124 „Conturi la bănci în valută” 16.400
665 “ Cheltuieli din diferenţe de curs 800
valutar”
6. b). Plata datoriei faţă de furnizorul extern la un curs valutar mai mic faţă de cursul
de la închiderea exerciţiului (4.000 USD * 3,85 lei) – diferenţă favorabilă:
401 “Furnizori” = % 15.600
5124 “ Conturi la bănci în valută” 15.400
B. Exportatorul – persoană juridică română

1. Primirea avansului în valoare de 3.600 lei:
5124 “Conturi la bănci în valută” = 419 “Clienţi – creditori” 3.600
2. Facturarea mărfurilor exportate:
4111 “Clienţi” = 701 “Venituri din vânzarea mărfurilor” 19.000
şi descărcarea gestiunii cu mărfurile exportate:
607 “Cheltuieli privind mărfurile” = 371 “Mărfuri” 15.000
3. Regularizarea avansului primit [(1.000 USD * 3,80 lei) – (1.000 USD * 3.60 lei)] =
200 lei – diferenţă nefavorabilă:
% = 4111 „Clienţi” 3.800
419 “Clienţi – creditori” 3.600
665 “Cheltuieli din diferenţe de curs valutar” 200
4. Înregistrarea diferenţei de curs valutar la închiderea exerciţiului [(4.000 USD * 3,90
lei) – (4.000 USD * 3,80 lei) = 400 lei – diferenţă favorabilă:
4111 “Clienţi” = 765 “Venituri din diferenţe de curs valutar” 400
5. a). Încasarea creanţei la un curs valutar mai mare faţă de cursul de la închiderea
exerciţiului (4.000 USD * 4,10 lei) – diferenţă favorabilă:
5124 “Conturi la bănci în valută” = % 16.400
4111 „Clienţi” 15.600
6. b). Încasarea creanţei la un curs valutar mai mic faţă de cursul de la închiderea
exerciţiului (4.000 USD * 3,85 lei) – diferenţă nefavorabilă:
% = 4111 „Clienţi” 15.600
5124 “ Conturi la bănci în valută” 15.400
665 “ Cheltuieli din diferenţe de curs valutar” 200
6. Ambalaje care circulă pe principiul restituirii

Exemplu
O societate vinde produse finite la un preţ de vânzare de 200.000 lei, TVA 19%, în
ambalaje restituibile, evaluate la valoarea de 12.000 lei (preţul cuprinde şi TVA). Costul
produselor este de 150.000 lei, iar al ambalajelor este de 8.000 lei. Pentru client, bunurile
cumpărate sunt mărfuri în ambalaje restituibile. După cumpărarea bunurilor, pot să apară două
situaţii:
a) clientul restituie ambalajele;
b) clientul nu restituie nici un ambalaj.
A. Contabilitatea furnizorului:
1. Înregistrarea vânzării produselor finite în ambalaje restituibile:
4111 “Clienţi” = % 250.000
419 “Clienţi – creditori” 12.000
2. Descărcarea gestiunii şi evidenţierea ambalajelor aflate la terţi:
358 “Ambalaje aflate la terţi” = 381 “Ambalaje” 8.000
3. a) Primirea ambalajelor de la client:
419 “Clienţi – creditori” = 4111 “Clienţi” 12.000
381 “Ambalaje” = 358 “Ambalaje aflate la terţi” 8.000
4. b) Nerestituirea de către client a ambalajelor:
419 “Clienţi – creditori” = % 12.000
708 “Venituri din activităţi diverse” 10.084
608 “Cheltuieli privind ambalajele” = 358 “Ambalaje aflate la terţi” 8.000

B. Contabilitatea clientului:
1. Cumpărarea mărfurilor în ambalaje restituibile şi evidenţierea ambalajelor în afara
bilanţului:
% = 401 “Furnizori” 250.000
371 “Mărfuri” 200.000
4091 “Furnizori – debitori pentru bunuri de 12.000
8033 “Valori materiale primite în păstrare sau = 12.000

custodie”
2. a) Restituirea ambalajelor furnizorului :
401 “Furnizori” = 4091 “Furnizori – debitori pentru bunuri de natura 12.000
stocurilor”
= 8033 “Valori materiale primite în păstrare sau custodie” 12.000
3. b) Nerestituirea ambalajelor şi reţinerea lor în stoc:
% = 4091 “Furnizori – debitori pentru bunuri de 12.000
381 “Ambalaje” 10.084
= 8033 “Valori materiale primite în păstrare sau 12.000

custodie”
7. Vânzări de bunuri prin intermediari şi recunoaşterea veniturilor
Spre deosebire de reglementările naţionale, conform IAS 18 „Venituri”, veniturile

includ doar fluxurile de beneficii economice primite sau de primit în nume propriu. Sumele
primite în numele altor persoane nu vor fi recunoscute ca venituri, ci ca datorii.
Considerăm că o agenţie de turism a vândut bilete clienţilor în valoare de 30.000 lei
(sumă încasată în numerar). Comisionul agenţiei de turism este de 10% din preţul biletelor.
Cum înregistrează agenţia de turism vânzarea biletelor?
Agenţia de turism nu va recunoaşte ca venit decât comisionul, diferenţa reprezintă datoria
faţă de societatea de transport.
5311 “Casa în lei” = % 30.000
704 „Venituri din lucrări executate şi servicii prestate” 3.000
8. Netransferarea riscurilor şi avantajelor semnificative (bunurile sunt trimise la

client, dar trebuie instalate, iar instalarea reprezintă o parte importantă a
contractului)
O firmă vinde unei alte întreprinderi un echipament în valoare de 20.000 lei, TVA 19%.
Din preţul de vânzare, 3.000 lei reprezintă contravaloarea instalării echipamentului la beneficiar,
care se efectuează de către reprezentanţii firmei vânzătoare după 8 zile de la livrarea acestuia,
conform contractului.
1. Livrarea echipamentului:
4111 “Clienţi” = % 23.800
472 “Venituri înregistrate în avans” 20.000
4427 „TVA colectată” 3.800
Venitul nu poate fi recunoscut, deoarece instalarea reprezintă o parte importantă a

contractului şi în acest caz tranzacţia nu reprezintă o vânzare (a se vedea condiţiile de la
recunoaşterea veniturilor).
2. Recunoaşterea venitului din vânzare, odată cu instalarea echipamentului:
472 “ Venituri înregistrate în = % 20.000
avans”
704 „Venituri din lucrări executate şi servicii 3.000
prestate”
10. Netransferarea riscurilor şi avantajelor semnificative (vânzare de bunuri „puse
deoparte”, când livrarea se face după încasarea ultimei rate)
O firmă încheie un contract cu o altă firmă prin care acceptă să plătească anticipat, în
patru rate egale, contravaloarea materiilor prime pe care le va primi odată cu achitarea ultimei
rate. Facturarea are loc pe 1.05.N, la preţ de facturare de 80.000 lei, T.V.A. 19%. Costul de
producţie este de 65.000 lei. Livrarea propriu-zisă se va efectua la 31.06.N, după achitarea
bilunară a celor 4 rate.
Înregistrările contabile se prezintă astfel:
1. Facturarea bunurilor vândute:
4111 “Clienţi” = % 95.200
472 “Venituri înregistrate în avans” 80.000
2. Încasarea fiecărei rate:
5121 “Conturi la bănci în lei” = 4111 “Clienţi” 23.800*

3. După ultima rată se recunoaşte venitul:
472 “Venituri înregistrate în avans” = 701 “Venituri din vânzarea produselor finite” 80.000
şi se descarcă gestiunea:

Situaţia se prezintă diferit în cazul vânzărilor cu plata în rate. În acest caz, venitul este
recunoscut în momentul facturării, odată cu transferul riscurilor şi avantajelor către client.
9. Recunoaşterea separată a veniturilor pe fiecare tranzacţie

Pentru a reflecta realitatea economică, criteriile de recunoaştere a veniturilor sunt aplicate
separat pe fiecare tranzacţie. Astfel, în cazul în care preţul de vânzare al unui produs include o
sumă identificabilă pentru servicii succesive (obligatorii), această sumă se înregistrează ca venit
în avans şi se recunoaşte ca venit curent pe parcursul perioadei în care este efectuat service-ul.
Este vorba despre o obligaţie asumată prin contract, fiind o cheltuială sigură şi în sumă
determinabilă; nu este doar o cheltuială probabilă care să dea naştere la provizioane.
Exemplu:
O firmă vinde produse soft în valoare de 5.000 lei. Aceasta se obligă ca în următorii doi
ani să efectueze service-ul produselor vândute, astfel că include în preţul de facturare încă 1.000
lei pentru service-ul pe care-l va efectua de acord cu cumpărătorul. Suma de 1.000 lei este
identificabilă, ceea ce presupune ca la facturare să se înregistreze separat, de maniera următoare:
4111 “Clienţi” = % 51.000
472 „Venituri înregistrate în avans” 1.000
Încasarea contravalorii creanţei:

Presupunem că service-ul se efectuează în fiecare din următorii doi ani, câte o dată pe an.
Pe măsura efectuării service-ului, se transferă veniturile în avans la venituri curente:
472 “Venituri înregistrate în avans” = 704 “ Venituri din lucrări executate şi servicii 500
prestate”
10. Vânzări de bunuri cu plata în rate

O firmă vinde mărfuri la un preţ de vânzare de 100.000 lei, TVA 19% în următoarele
condiţii:
- suma încasată la vânzare: 40%;
- dobânda lunară: 5% (aplicată la sold);
- diferenţa se încasează în cinci rate lunare.
Costul mărfurilor vândute este de 85.000 lei. Înregistrările contabile vor viza atât operaţiunile la
vânzător, cât şi la cumpărător.
Suma încasată la livrare (fără TVA) este de 100.000 lei * 40% = 40.000 lei
Rest de încasat în cinci rate lunare = 60.000 lei (60.000 lei/5 = 12.000 lei – fiecare rată)
Alte precizări:
- TVA se înregistrează ca deductibilă şi respectiv colectată;
- dobânda intră în sfera de aplicare a TVA;
- venitul este impozabil pe măsura încasării ratelor, cu condiţia ca şi cheltuiala să
fie deductibilă proporţional cu valoarea ratelor în valoarea totală a contractului.
Luna Rata de încasat Sold la începutul lunii Dobânda TVA Rata lunară totală
(fără dobândă şi (5%)
TVA)
1 12.000 60.000 3.000 2.850 17.850
2 12.000 48.000 2.400 2.736 17.136
3 12.000 36.000 1.800 2.622 16.422
4 12.000 24.000 1.200 2.508 15.708
5 12.000 12.000 600 2.394 14.994
Total 60.000 - 9.000 13.110 82.110
I. La Furnizor:
1. Facturarea mărfurilor vândute:
4111 “Clienţi” = % 129.710
707 “Venituri din vânzarea mărfurilor” 100.000
472 „Venituri înregistrate în avans” 9.000
2. Descărcarea gestiunii:
607 “Cheltuieli privind mărfurile” = 371 “Mărfuri” 85.000

3. Încasarea a 40%:

4. Încasarea primei rate:
472 „Venituri înregistrate în avans” = 766 „Venituri din dobânzi” 3.000
!!! Dacă nu se înregistra dobânda în avans, aceasta s-ar fi contabilizat astfel:
5121 “Conturi la bănci în lei” = 766 “ Venituri din dobânzi” 3.000
II. La Client:
1. Recepţia mărfurilor:
% = 401 “Furnizori” 129.710
371 “Mărfuri” 100.000
471 „Cheltuieli înregistrate în avans” 9.000

2. Plata a 40%:
401 „Furnizori” = 5121 “Conturi la bănci în lei” 47.600

3. Plata primei rate:
401 “Furnizori” = 5121 “Conturi la bănci în lei” 17.850
666 „Cheltuieli privind dobânzile” = 471 „Cheltuieli înregistrate în avans” 3.000
11. Contabilizarea clienţilor incerţi şi a reactivării creanţelor

În reglementările contabile actuale, se menţionează că orice incertitudine în ceea ce
priveşte încasarea veniturilor se înregistrează ca o cheltuială şi nu ca o ajustare a veniturilor.
Exemplu:
Din valoarea totală a unei creanţe de 59.500 lei (TVA inclus) se estimează că o firmă va
mai putea încasa doar 60%, 40% fiind o pierdere probabilă. Presupunem că în următoarea
perioadă apar trei situaţii:
a). se încasează creanţa în proporţie de 80%;
b). clientul dă faliment, astfel încât furnizorul suportă o pierdere de 100%; în exerciţiul
financiar următor are loc refacerea capacităţii de plată a clientului, creanţa fiind încasată.
1. Transferul creanţei în categoria clienţilor incerţi:
4118 “Clienţi incerţi sau în litigiu” = 4111 “Clienţi” 59.500

2. Înregistrarea ajustării creanţei în proporţia pierderii probabile (40% * 59.500 lei):
6814 “Cheltuieli de exploatare privind ajustările = 491 “Ajustări pentru deprecierea 23.800
pentru deprecierea activelor circulante” creanţelor - clienţi”
3. Încasarea creanţei în proporţie de 80%:
% = 4118 “ Clienţi incerţi sau în litigiu” 59.500
5121 “Conturi la băni în lei” 47.600
654 “Pierderi din creanţe şi debitori 10.000
diverşi”
4. Consumul şi anularea ajustării pentru depreciere :
491 “Ajustări pentru deprecierea = 7814 “Venituri din ajustări pentru deprecierea 23.800
creanţelor - clienţi” activelor circulante”
5. Pierderea creanţei în proporţie de 100%:
% = 4118 “ Clienţi incerţi sau în litigiu” 59.500
654 “Pierderi din creanţe şi debitori 50.000
diverşi”
6. Consumarea ajustării pentru depreciere:
491 “Ajustări pentru deprecierea creanţelor - = 7814 “Venituri din ajustări pentru 23.800
clienţi” deprecierea activelor
circulante”
7. Reactivarea creanţei:
4111 “Clienţi” = % 59.500
754 “Venituri din creanţe reactivate şi debitori diverşi” 50.000
8. Încasarea creanţei:

12. Reduceri comerciale şi financiare
Exemplul nr. 1
Societatea A are în stoc la începutul perioadei produse finite, 1.000 bucăţi evaluate la
costul prestabilit de 200 lei/bucată. Costul efectiv este de 180 lei/bucată.
În cursul perioadei se obţin 5.000 bucăţi produse finite evaluate la acelaşi cost prestabilit.
Costul efectiv determinat la sfârşitul lunii este de 210 lei/bucată.
Societatea A livrează societăţii B 4.000 bucăţi produse finite (pentru societatea B sunt
materii prime) la un preţ de vânzare de 250 lei/bucată, TVA 19%. La recepţie, societatea B
constată că materiile prime sunt necorespunzătoare calitativ şi solicită furnizorului o reducere de
5%. Furnizorul emite factura în roşu pentru acest rabat de 5%. După acceptarea reducerii de
către furnizor, clientul recepţionează materiile prime. Deoarece volumul tranzacţiei depăşeşte un
anumit prag stabilit, furnizorul mai acordă şi o remiză de 4%. Decontarea facturii are loc cu 15
zile înainte de scadenţa fixată, caz în care furnizorul acordă şi o reducere financiară de 2%.
Să se contabilizeze aceste operaţii luând în calcul două situaţii:
a). reducerile menţionate sunt acordate după facturare (în ordinea precizată în text);
b). reducerile comerciale şi financiare sunt acordate în momentul facturării.
a). Reducerile comerciale şi financiare sunt acordate după facturare
I. Contabilitatea FURNIZORULUI
Prezentăm mai întâi situaţia produselor aflate în stoc. Astfel, Sid 345 „Produse finite”
este de 200.000 lei, iar Sid 348 „Diferenţe de preţ la produse” este de (20.000 lei) – diferenţă
favorabilă.
1. Recepţionarea produselor finite la costul prestabilit (5.000 buc * 200 lei):
345 “Produse finite” = 711 “Variaţia stocurilor” 1.000.000

2. Înregistrarea diferenţelor de preţ nefavorabile aferente obţinerii de produse finite
(5.000 buc * 10 lei), în urma determinării costului efectiv:
348 “Diferenţe de preţ la produse” = 711 “Variaţia stocurilor” 50.000
3. Facturarea a 4.000 buc produse la un preţ de vânzare de 250 lei/bucată, TVA 19%:
4111 “Clienţi” = % 1.190.000
7015 “Venituri din vânzarea produselor finite” 1.000.000
4. Descărcarea gestiunii cu produsele finite vândute (4.000 buc * 200 lei):

5. Calculul şi înregistrarea diferenţelor de preţ aferente ieşirii din gestiune a produselor
finite:
Sid348  Rd348 (20.000)  50.000  0.025  800.000  20.000 lei

K 
Sid345  Rd345 200.000  1.000.000
711 “Variaţia stocurilor” = 348 “Diferenţe de preţ la produse” 20.000

6. Acceptarea reducerii de 5% cerută de client (5% * 1.000.000 lei = 50.000 lei,
valoarea reducerii fără TVA) pentru nerespectarea clauzelor contractuale şi
întocmirea unei facturi în roşu (de reducere):
4111 “Clienţi” = % (59.500)
7015 “Venituri din vânzarea produselor finite” (50.000)
7. Acordarea unei remize de 4%, pe o factură ulterioară, la această tranzacţie (4% *
950.000 lei = 38.000 lei, valoarea reducerii fără T.V.A.):
4111 “Clienţi” = % (45.220)
7015 “Venituri din vânzarea produselor finite” (38.000)
8. Încasarea creanţei înainte de scadenţă, când se acordă un scont de 2%. Valoarea
creanţei rămase este: 1.190.000 lei – 59.500 lei – 45.220 lei = 1.085.280 lei.
Scontul este de 2% * 1.085.280 lei = 21.705,6 lei, din care TVA = 3.465,6 lei. Astfel,
suma încasată este de 1.085.280 lei – 21.705,6 lei = 1.063.574,4 lei.
% = 4111 “Clienţi” 1.085.280
5121 “Conturi la bănci în lei” 1.063.574,4
667 „Cheltuieli privind sconturile acordate” 18.240
4427 “TVA colectată” 3.465,6
II. Contabilitatea CLIENTULUI

1. Înregistrarea mărfurilor într-un cont în afara bilanţului (la preţul din factură cu/sau
fără T.V.A.), având în vedere că mărfurile nu corespund calitativ:
8033 “Valori materiale primite în păstrare sau = 1.000.000
custodie”
2. Recepţionarea mărfurilor, după ce s-a primit şi factura de reducere la costul de
950.000 lei, TVA 19%:
% = 401 “Furnizori” 1.130.500
3. Creditarea contului în afara bilanţului, ca urmare a recepţionării materiilor prime:
= 8033 “Valori materiale primite în păstrare 1.000.000
sau custodie”
4. Înregistrarea remizei primite de 4% (societatea a consumat materiile prime pentru
care a primit remiza. Dacă materiile prime existau în stoc, era diminuat costul
acestora, cu suma în roşu):
% = 401 “Furnizori” (45.220)
609 “Reduceri comerciale (38.000)
primite”
5. Plata datoriei faţă de furnizor înainte de scadenţa stabilită, când se primeşte un scont
de 2%:
401 “Furnizori” = % 1.085.280
767 “Venituri din sconturi obţinute” 18.240
4426 „T.V.A. deductibilă” 3.465,6
b). Reducerile comerciale şi financiare sunt acordate în momentul facturării
Mărimea calculată Valoare facturii fără T.V.A. TVA Valoarea totală
Valoarea iniţială 1.000.000 190.000 1.190.000
Rabat – 5% 50.000 9.500 59.500
Net comercial 1 950.000 180.500 1.130.500
Remiză – 4% 38.000 7.220 45.220
Net comercial 2 912.000 173.280 1.085.280
Scont – 2% 18.240 3.465,6 21.705,6
Net financiar 893.760 169.814,4 1.063.574,4
Suma încasată/plătită 1.063.574,4
I. Contabilitatea FURNIZORULUI
1. Facturarea bunurilor livrate la valoarea netă comercială, de 912.000 lei (T.V.A. este
diminuat şi cu taxa aferentă scontului):
4111 “Clienţi” = % 1.081.814,4
4427 “TVA colectată” 169.814,4
2. Înregistrarea încasării contravalorii facturii şi acordarea scontului:
% = 4111 “Clienţi” 1.081.814,4
667 “Cheltuieli privind sconturile acordate” 18.240
II. Contabilitatea CLIENTULUI
1. Recepţionarea materiilor prime la valoarea netă de 912.000.000 lei:
% = 401 “Furnizori” 1.081.814,4
4426 “TVA deductibilă” 169.814,4
2. Plata datoriei şi înregistrarea scontului primit:
401 “Furnizori” = % 1.081.814,4
767 “Venituri din sconturi obţinute” 18.240
5121 “ Conturi la bănci în lei” 1.063.574,4
Notă: atât operaţiunile de la furnizor, cât şi cele de la client se puteau face şi în articole
contabile complexe. În plus, nu s-a mai înregistrat descărcarea gestiunii (vezi primul caz). Apoi,
operaţiunile puteau fi înregistrate fără intervenţia conturilor 667 şi 767, având în vedere că
decontarea a avut loc imediat (apărea diminuat venitul din exploatare şi costul materiilor prime
în acest caz).
Exemplul nr. 2
La sfârşitul exerciţiului financiar, o societate comercială acordă unui client o reducere
(risturn) de 10%, deoarece vânzările de produse în cursul perioadei au fost de 600.000 lei, fără
TVA. În contractul încheiat între părţi era precizat că va fi acordată o reducere de acest tip pentru
un volum al vânzărilor de peste 500.000 lei. Condiţia este ca în momentul acordării acestei
reduceri, furnizorul să deţină un drept de creanţă asupra clientului. Bunurile cumpărate de client
în cursul perioadei sunt materii prime.
Contabilitatea FURNIZORULUI
1. Emiterea facturii de reducere pentru risturnul acordat (10%*600.000 lei = 60.000 lei,
TVA 19%):
4111 “Clienţi” = % (71.400)
709 “Reduceri comerciale acordate” (60.000)
II. ontabilitatea CLIENTULUI
1. Primirea facturii în roşu şi înregistrarea acesteia ca o diminuare a datoriei:
% = 401 “Furnizori” (71.400)
609 “Reduceri comerciale primite” (60.000)
13. Subvenţii aferente veniturilor sau subvenţii pentru exploatare

De regulă, subvenţiile guvernamentale se recunosc ca venit pe o bază sistematică şi
raţională de-a lungul perioadelor aferente. Recunoaşterea subvenţiei ca venit în momentul
încasării acesteia contravine contabilităţii de angajamente. Există totuşi situaţii când o subvenţie
primită compensează cheltuielile efectuate deja. În acest caz, subvenţiile primite vor fi creditate
direct veniturilor în momentul încasării.
Exemplul nr. 1
O întreprindere efectuează cheltuieli cu disponibilizarea personalului constând în plăţi
compensatorii în sumă de 40.000 lei. Subvenţia acordată de autorităţile locale pentru acoperirea
unei părţi din cheltuielile efectuate este de 20.000 lei.
Înregistrările contabile se prezintă astfel:
1. Înregistrarea cheltuielilor cu disponibilizarea personalului:
6458 “Alte cheltuieli privind asigurările şi = 421 “Personal – salarii datorate” 40.000
protecţia socială”
2. Plata acestor datorii:
421 “Personal – salarii datorate” = 5121 “Conturi la bănci în lei” 40.000

3. Înregistrarea primirii subvenţiei:
5121 “Conturi la bănci în lei” = 7415 “Venituri din subvenţii de exploatare pentru 20.000
asigurări şi protecţia socială”
Exemplul nr. 2
O firmă primeşte o subvenţie pentru acoperirea costului stocurilor de 29.000 lei în tranşe,
astfel: 10.000 lei (în anul N), 8.000 (anul N+1) şi 11.000 lei (în anul N+2). Firma achiziţionează
materii prime la un cost de: 25.000 lei (în anul N), 18.000 lei (în anul N+1) şi 21.000 lei (în anul
N+2). Care sunt veniturile aferente subvenţiei în acest caz? Presupunem că pentru înregistrarea
materiilor prime se aplică metoda inventarului intermitent.
Elemente de calcul Anul N Anul N+1 Anul N+2 Total
Subvenţia încasată 10.000 8.000 11.000 29.000
Cheltuielile efectuate 25.000 18.000 21.000 64.000
Subvenţia trecută la venituri 25.000/64.000*29.000 18.000/64.000*29.000 21.000/64.000*29.000 29.000
= 11.328 lei = 8.156 lei = 9.516 lei
a). Anul N:
1. Achiziţionarea materiilor prime:
601 “Cheltuieli cu materiile prime” = 401 “Furnizori” 25.000

2. Înregistrarea subvenţiei ca venit:
445 “Subvenţii” = 7412 “Venituri din subvenţii de exploatare pentru materii 11.328
prime…”
3. Încasarea subvenţiei:
5121 “Conturi la bănci în lei” = 445 „Subvenţii” 10.000
b). Anul N+1:


prime…”
c). Anul N+2:


prime…”

Observaţie: după trei ani, contul 445 „Subvenţii” se închide.
Exemplu privind includerea în valoarea imobilizărilor a costurilor estimate cu

demontarea activului şi refacerea amplasamentului
O firmă achiziţionează o sondă de extracţie în valoare de 10.000.000 lei. Firma estimează
că la finalizarea extracţiei va efectua cheltuieli cu demontarea, mutarea activului şi refacerea
amplasamentului, care în prezent sunt evaluate la 1.000.000 lei. Durata utilă de viaţă a
imobilizării este de 11 ani.
Înregistrarea recepţionării sondei:
2131 „Echipamente tehnologice” = % 11.000.000
404 „Furnizori de imobilizări” 10.000.000
1513 „Provizioane pentru dezafectare 1.000.000
imobilizări corporale…”
Înregistrarea amortizării anuale (11.000.000/11 ani):
6811 „Cheltuieli de exploatare = 2813 „Amortizarea instalaţiilor…” 1.000.000
privind amortizarea
imobilizărilor”
La expirarea perioadei de utilizare se înregistrează cheltuielile efectuate după natura
acestora (cheltuieli cu materialele consumate = 500.000 lei; salarii datorate = 500.000 lei;
prestaţii facturate de terţi = 200.000 lei). În acest moment se consumă şi provizionul pentru
dezafectare constituit, astfel:
1513 „Provizioane pentru = 7812 „Venituri din provizioane” 1.000.000
dezafectare imobilizări
corporale…”
Reevaluarea imobilizărilor corporale

Exemplul nr. 1
Întreprinderea Alfa deţine un echipament al cărui cost iniţial este de 6.000 lei. Durata
utilă de viaţă este de 6 ani, iar metoda de amortizare aplicată este metoda liniară. După doi ani
este reevaluat echipamentul, valoarea justă determinată fiind de 8.000 lei. Să se determine
valorile şi să se efectueze înregistrările în contabilitate având în vedere cele două metode
aferente reevaluării propuse de IAS 16 „Imobilizări corporale”!
Elemente de calcul Înainte de reevaluare După reevaluare
Varianta I Varianta II
Valoarea de intrare 6.000 12.000 8.000
Amortizarea cumulată 2.000 4.000 0
Valoarea contabilă netă/Valoarea justă 4.000 8.000 8.000
În varianta I, se determină un coeficient de reevaluare, raportând valoarea justă la
valoarea netă contabilă. În cazul nostru, coeficientul de reevaluare este 8.000/4.000 = 2. Cu acest
coeficient se înmulţesc atât valoarea de intrare, cât şi amortizarea.
Înregistrarea reevaluării este:
2131 “ Echipamente tehnologice” = % 6.000
2813 “Amortizarea echipamentelor…” 2.000
105 „Rezerva din reevaluare” 4.000
În varianta a II-a, se elimină amortizarea, astfel încât valoarea brută devine egală cu
valoarea reevaluată.
Înregistrarea reevaluării este:
2813 “Amortizarea instalaţiilor…” = 2131 “Echipamente tehnologice” 2.000
Şi
2131 “ Echipamente tehnologice” = 105 “ Rezerva din reevaluare” 2.000
Exemplul nr. 2
O întreprindere deţine un utilaj care are o valoare de intrare de 6.000 lei. Durata de viaţă
este de 10 ani, iar amortizarea cumulată pentru doi ani este de 1.200 lei. Metoda de amortizare
aplicată este metoda liniară. La reevaluarea utilajului, amortizarea calculată este eliminată din
valoarea brută a activului. Prima reevaluare are loc după doi ani de la deţinere, valoarea justă a
utilajului fiind de 6.800 lei. A doua reevaluare se efectuează după trei ani de la precedenta
reevaluare, când valoarea justă este de 3.750 lei. A treia reevaluare se efectuează după un an de
la ultima reevaluare, valoarea justă determinată fiind de 1.200 lei. A patra reevaluare are loc
după un an de la reevaluarea anterioară, valoarea justă fiind de 1.800 lei.
La prima reevaluare:
- valoarea de intrare = 6.000 lei
- amortizarea cumulată = 1.200 lei
- valoarea contabilă netă = 4.800 lei
- valoarea justă = 6.800 lei
Valoarea justă > valoarea contabilă netă, rezultă o creştere a valorii activului
% = 105 “Rezerve din reevaluare” 2.000
2131 “Echipamente tehnologice” 800
2813 “Amortizarea instalaţiilor…” 1.200
Situaţia după reevaluare este următoarea:
- valoarea reevaluată = 6.800 lei
- durata de amortizare rămasă = 8 ani
- amortizarea anuală = 850 lei
La a doua reevaluare:
- amortizarea cumulată = 2.550 lei
Valoarea justă < valoarea contabilă netă, rezultă o descreştere a valorii activului
% = 2131 “Echipamente tehnologice” 3.050
105 “Rezerve din reevaluare” 500
La a treia reevaluare:
- amortizarea cumulată = 750 lei
Valoarea justă < valoarea contabilă netă, rezultă o descreştere a valorii activului
2813 “Amortizarea instalaţiilor…” 750
105 “Rezerve din reevaluare” 1.500
655 „Cheltuieli cu reevaluarea imobilizărilor” 300
La a patra reevaluare:
- amortizarea cumulată = 300 lei
- valoarea contabilă netă = 900 lei
Valoarea justă > valoarea contabilă netă, rezultă o creştere a valorii activului
2813 “Amortizarea instalaţiilor…” = 2131 “Echipamente tehnologice” 300
Şi
2131 “Echipamente tehnologice” = % 900
755 “Venituri din reevaluarea imobilizărilor” 300
105 „Rezerva din reevaluare” 600
Cedarea activelor imobilizate

1.
Câştigurile sau pierderile nete din cedarea activelor imobilizate pot fi determinate ca
diferenţă între încasările nete şi valoarea contabilă netă a activelor şi înregistrate ca venit sau
cheltuială în contul de profit şi pierdere.
Presupunem că o întreprindere vinde un echipament la un preţ de vânzare de a). 23.000
lei; b). 15.000 lei. Valoarea de intrare a echipamentului este de 50.000 lei, iar amortizarea
cumulată până în acest moment este de 30.000 lei.
a). Înregistrarea contabilă se poate prezenta astfel:
461 = % 27.370
“Debitori diverşi” 7583 „Venituri din cedarea activelor…” 23.000
4427 4.370
% = 2131 50.000
6583 “Cheltuieli cu activele cedate” 20.000
Entitatea va raporta în contul de profit şi pierdere un câştig de 3.000 lei (ct. 758).
b). Înregistrarea contabilă se poate prezenta astfel:
461 = % 17.850
4427 2.850
% = 2131 50.000
Entitatea va raporta în contul de profit şi pierdere o pierdere de 5.000 lei (ct. 658).
Observaţie: Chiar dacă nu se înregistrează direct câştigul sau pierderea, în contul de
profit şi pierdere se prezintă numai diferenţa între încasările nete şi valoarea contabilă netă a
activelor cedate.
Schimbul de active imobilizate

2.
Întreprinderea A schimbă un echipament care are o valoare justă de: a). 23.000 lei, b).
15.000 lei, c). 26.000 lei cu un alt echipament al întreprinderii B, evaluat la valoarea justă de
25.0 lei. Echipamentul întreprinderii A are o valoare de intrare de 50.000 lei şi o amortizare
cumulată de 30.000 lei.
În acest caz, câştigul sau pierderea se determină ca diferenţă între valoarea justă a
bunului cedat şi valoarea netă contabilă, iar suma de plată sau de încasat se determină ca
diferenţă între valoarea justă a bunului cedat şi valoarea justă a bunului primit.
a). Valoarea netă contabilă = 50.000 – 30.000 = 20.000 lei
Câştigul este de 23.000 – 20.000 = 3.000 lei
Diferenţa de plată este de 25.000 – 23.000 = 2.000 lei
Schimbul se înregistrează astfel:
461 = % 27.370
4427 4.370
% = 2131A 50.000
% = 404 29.750
2131B 25.000
4426 4.750
404 = 461 27.370 27.370
Observaţie: în practica de specialitate românească, schimbul de imobilizări este tratat

ca o vânzare şi o cumpărare separate.
3. Cedarea unor imobilizări ca aport la capitalul altei firme
O firmă cedează un utilaj care are o valoare contabilă de 50.000 lei, amortizat 60%. În
schimbul cedării, întreprinderea primeşte titluri pentru o valoare de aport de: a). 30.000 lei; b).
20.000 lei; c). 15.000 lei.
Înregistrările contabile se pot efectua astfel:
a).
% = % 60.000 60.000
2813 “Amortizarea instalaţiilor…” 2131 “Echipamente tehnologice” 30.000 50.000
263 „Interese de participare” 768 „Alte venituri financiare” 30.000 10.000
b).
263 „Interese de participare” 20.000
c).
263 „Interese de participare” 15.000
668 „Alte cheltuieli financiare” 5.000
Observaţie: titlurile sunt primite doar pentru valoarea de aport.
5. Subvenţionarea activelor imobilizate
O întreprindere investeşte 200.000 lei în achiziţia unui echipament tehnologic.
Echipamentul este amortizabil liniar pe o perioadă de 5 ani. Costul echipamentului este finanţat
de la buget în proporţie de 40%. Condiţia impusă firmei este ca aceasta să creeze 5 locuri de
muncă într-o perioadă de 3 ani.
Metoda înregistrării subvenţiei ca venit amânat – acceptată de reglementările contabile
româneşti, deoarece nu contravine principiului necompensării
1. Recepţia echipamentului:
% = 404 “Furnizori de imobilizări” 238.000
2131 “Echipamente tehnologice” 200.000
4426 „TVA deductibilă” 38.000
2. Primirea subvenţiei:
5121 “Conturi la bănci în lei” = 4751 “Subvenţii guvernamentale pentru investiţii” 80.000
3. Amortizarea echipamentului (pentru un an):
6811 “Cheltuieli de exploatare privind = 2813 “Amortizarea echipamentelor…” 40.000
amortizarea imobilizărilor”
Şi transferul subvenţiei la venituri:
4751 “Subvenţii guvernamentale pentru = 7584 “Venituri din subvenţii pentru 16.000
investiţii” investiţii”
Operaţiunile s-ar repeta timp de 5 ani. După 5 ani, se închide contul 4751.
Rezultatul contabil după primul exerciţiu financiar (din aceste operaţiuni) este o pierdere
de 24.000 lei (40.000 – 16.000).
Presupunem că firma nu-şi îndeplineşte obligaţiile impuse şi trebuie să ramburseze
subvenţia după 3 ani.
Soldul contului 4751 este de 80.000 – 16.000*3 ani = 32.000 lei. Diferenţa de 48.000 lei
va fi înregistrată ca o cheltuială, pentru a diminua veniturile din subvenţii înregistrate anterior.
3. Înregistrarea se efectuează astfel:
% = 5121 “Conturi la bănci în lei” 80.000
4751 “Subvenţii guvernamentale pentru investiţii” 32.000
6588 „Alte cheltuieli de exploatare” 48.000
Valoarea netă contabilă a echipamentului după 3 ani este de 200.000 – 120.000 = 80.000lei.
6. Contabilizarea operaţiunilor de leasing
I. LEASING OPERAŢIONAL
Contractul de leasing conţine următoarele informaţii:
- costul de achiziţie al mijlocului de transport pentru societatea de leasing este de:
10.000 $ * 3,20 lei/$ = 32.000 lei;
- durata de utilizare a bunului = 6 ani;
- durata contractului de leasing = 2 ani (8 trimestre);
- valoarea reziduală estimată = 3.000 $;
- valoarea unei rate fără TVA = 1.200 $.
Se dau următoarele cursuri de schimb valutar:
- la facturarea primei rate, 1 $ = 3,22 lei;
- la vânzarea bunului, la expirarea contractului de leasing, 1 $ = 3,40 lei.
LOCATAR (utilizator)57
1. Preluarea bunului în leasing şi înregistrarea ratelor de plătit.
8031 „Imobilizări corporale luate cu chirie” = 32.000
8036 „Redevenţe, locaţii de gestiune, chirii şi alte datorii = 30.720
asimilate” (8 rate * 1.200 $* 3,20
lei/$)
2. Primirea facturii pentru prima rată.
% = 401 „Furnizori” 4.598,16
612 „Cheltuieli cu redevenţele, locaţiile de gestiune şi chiriile” 3864,00
4426 „TVA deductibilă” 734,16
şi
= 8036 „Redevenţe, locaţii de gestiune, chirii şi alte datorii asimilate” 3.840
(1.200 $ * 3,20
lei/$)
3. Cumpărarea bunului la valoarea reziduală.
% = 404 „Furnizori de imobilizări” 12.138
2133 2Mijloace de transport” 10.200
4426 „TVA deductibilă” 1.938
şi
= 8031 „Imobilizări corporale luate cu chirie” 32.000
II. LEASING FINANCIAR

Contractul de leasing conţine următoarele informaţii:
- costul de achiziţie al mijlocului de transport pentru societatea de leasing este de:
10.000 $ * 3,20 lei/$ = 32.000 lei;
- durata de utilizare a bunului = 6 ani;
- durata contractului de leasing = 3 ani (12 trimestre);
- valoarea reziduală estimată = 1.200 $;
- valoarea unei rate fără TVA = 920 $;
- dobânda folosită pentru stabilirea ratelor = 3% pe trimestru.
Se dau următoarele cursuri de schimb valutar:
- la facturarea primei rate, 1 $ = 3,25 lei;
- la vânzarea bunului, la expirarea contractului de leasing, 1 $ = 3,80 lei.
!!! Valoarea pe care o are de recuperat locatorul este de 9.158 $, rezultată ca urmare a
actualizării valorii reziduale.
!!! În urma repartizării ratelor pe trimestre rezultă:
 dobânda totală = 1.882 $, din care în primul trimestru = 275 $;
 diferenţa de rată = 645 $.
LOCATAR (utilizator)
1. Primirea bunului în leasing şi înregistrarea dobânzii în avans.
2133 Mijloace de transport” = 167 „Alte împrumuturi şi datorii asimilate” 32.000
2. Înregistrarea ratelor de plătit (920 $ * 12 rate * 3,20 lei/$).
8036 „Redevenţe, locaţii de gestiune, chirii şi alte datorii asimilate” = 35.328
3. Înregistrarea dobânzilor de plătit (1882 $ * 3,20 lei/$):
8051 „Dobânzi de plătit” = 6.022,4
4. Înregistrarea amortizării lunare a mijlocului de transport (320.000.000 lei/6 ani/12 luni).
6811 „Cheltuieli privind amortizarea! = 2813 „Amortizarea mijloacelor de transport” 444
5. Primirea facturii pentru rata de leasing.
% = 401 „Furnizori” 3.559,89
167 „Alte împrumuturi şi datorii asimilate” 2.064 (645 $ * 3,20 lei $)
666 „Cheltuieli privind dobânzile” 880 (275 $ * 3,20 lei/$)
665 „Cheltuieli din diferenţe de curs valutar” 47,5 (920 $ * 0,05 lei/$)
4426 „T.V.A. deductibilă” 568,39
şi
= 8036 „Redevenţe, locaţii de gestiune, chirii şi alte datorii 2.944 (920 $ * 3,20 lei/$)
asimilate”
= 8051 „Dobânzi de plătit” 880 (275 $ * 3,20 lei/$)
6. Primirea facturii pentru valoarea reziduală ((1.200 $ * 3,80 = 4.560 lei, din care: (10.000 –
9.158) 842 $ * 3,20 = 2.694,4, iar diferenţa = 4.560 – 2.694,4 = 1.865,4 lei):
% = 404 „Furnizori de imobilizări” 5.426,4
167 „Alte împrumuturi şi datorii asimilate” 2.694,4
2133 „Mijloace de transport” 1.865,6
4426 „T.V.A deductibilă” 866,4

Nci Doar Probleme

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Nci Doar Probleme

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

E să se efectueze pe 27.02.N.

La momentul facturării, ALFA nu deţine mărfurile ce

ri - descărcare din gestiune

După cum se observă, capacitatea normală de producţie majorează costurile în caz de

1. Determinarea şi înregistrarea costului stocurilor în cazul importului

La sfârşitul exerciţiului financiar N, în bilanţ, mărfurile sunt prezentate la valoarea

607 “Cheltuieli privind mărfurile” = 371 “Mărfuri” 20.000

5. Avansuri aferente datoriilor şi creanţelor comerciale în lei şi valută

5121 “Conturi la bănci în lei” = 41956 “Clienţi – creditori” 17.850

711 “Variaţia stocurilor” = 345 “Produse finite” 40.000

şi înregistrarea T.V.A. plătită statului român:

B. Exportatorul – persoană juridică română

6. Ambalaje care circulă pe principiul restituirii

608 “Cheltuieli privind ambalajele” = 358 “Ambalaje aflate la terţi” 8.000

8033 “Valori materiale primite în păstrare sau = 12.000

= 8033 “Valori materiale primite în păstrare sau 12.000

7. Vânzări de bunuri prin intermediari şi recunoaşterea veniturilor

Spre deosebire de reglementările naţionale, conform IAS 18 „Venituri”, veniturile

8. Netransferarea riscurilor şi avantajelor semnificative (bunurile sunt trimise la

Venitul nu poate fi recunoscut, deoarece instalarea reprezintă o parte importantă a

5121 “Conturi la bănci în lei” = 4111 “Clienţi” 23.800*

711 “Variaţia stocurilor” = 345 “Produse finite” 65.000

9. Recunoaşterea separată a veniturilor pe fiecare tranzacţie

5121 “Conturi la bănci în lei” = 4111 “Clienţi” 51.000

10. Vânzări de bunuri cu plata în rate

607 “Cheltuieli privind mărfurile” = 371 “Mărfuri” 85.000

5121 “Conturi la bănci în lei” = 4111 “Clienţi” 47.600

5121 “Conturi la bănci în lei” = 766 “ Venituri din dobânzi” 3.000

471 „Cheltuieli înregistrate în avans” 9.000

401 „Furnizori” = 5121 “Conturi la bănci în lei” 47.600

11. Contabilizarea clienţilor incerţi şi a reactivării creanţelor

4118 “Clienţi incerţi sau în litigiu” = 4111 “Clienţi” 59.500

5121 “Conturi la bănci în lei” = 4111 “Clienţi” 59.500

345 “Produse finite” = 711 “Variaţia stocurilor” 1.000.000

711 “Variaţia stocurilor” = 345 “Produse finite” 800.000

Sid348  Rd348 (20.000)  50.000  0.025  800.000  20.000 lei

711 “Variaţia stocurilor” = 348 “Diferenţe de preţ la produse” 20.000

II. Contabilitatea CLIENTULUI

13. Subvenţii aferente veniturilor sau subvenţii pentru exploatare

421 “Personal – salarii datorate” = 5121 “Conturi la bănci în lei” 40.000

601 “Cheltuieli cu materiile prime” = 401 “Furnizori” 25.000

5121 “Conturi la bănci în lei” = 445 „Subvenţii” 10.000

b). Anul N+1:

601 “Cheltuieli cu materiile prime” = 401 “Furnizori” 18.000

5121 “Conturi la bănci în lei” = 445 „Subvenţii” 8.000

c). Anul N+2:

601 “Cheltuieli cu materiile prime” = 401 “Furnizori” 21.000

5121 “Conturi la bănci în lei” = 445 „Subvenţii” 11.000

Exemplu privind includerea în valoarea imobilizărilor a costurilor estimate cu

Reevaluarea imobilizărilor corporale

Cedarea activelor imobilizate

Schimbul de active imobilizate

Observaţie: în practica de specialitate românească, schimbul de imobilizări este tratat

II. LEASING FINANCIAR

S-ar putea să vă placă și