CUPRINS

1. Studiu de caz privind ambalajele................................................................................................................2

2. Studiu de caz privind tranzactiile cu reduceri comerciale si financiare.....................................................3
3. Studiu de caz privind deprecierea stocurilor..............................................................................................4
4. Studiu de caz privind sistemele de contabilizare a stocurilor....................................................................6
5. Studiu de caz privind evaluarea stocurior la intrarea in patrimoniu...........................................................8
6. Studiu de caz privind imobilizarile necorporale in curs de exercitie.......................................................10
7. Studiu de caz privind imobilizarile corporale in curs de executie...........................................................12
8. Studiu de caz privind evaluarea stocurilor la iesirea din patrimoniu.......................................................13
9. Studiu de caz privind productia in curs de executie aferenta stocurilor...................................................15
10. Studiu de caz privind contabilizatea tranzactiilor in sistem second-hand............................................17
11. Studiu de caz privind tranzactiile in regim de consignatie...................................................................18
12. Studiu de caz privind tranzactiile la o casa de amanet.........................................................................19
13. Studiu de caz privind tranzactiile la o casa de schimb valutar.............................................................22
14. Studiu de caz privind importul de stocuri.............................................................................................24
15. Studiu de caz privind exportul de stocuri.............................................................................................26
16. Studiu de caz privind contabilitatea tranzactiilor pe baza de comision................................................28
17. Studiu de caz privind stocurile in curs de aprivizionare.......................................................................29
18. Studiu de caz privind stocurile trimise spre prelucrare la terti.............................................................31
19. Studiu de caz privind stocurile aflate in custodie la terti......................................................................33
20. Studiu de caz privind vanzarile de stocuri prin cedarea de comision...................................................33
21. Studiu de caz privind plusurile de stocuri la inventar...........................................................................34
22. Studiu de caz privind minusurile de stocuri la inventor.......................................................................36
23. Studiu de caz privind contabilitatea stocurilor degradate, expirate sau alte forme de scoatere din evidenta
contabila...........................................................................................................................................................36
24. Studiu de caz privind tranzactiilor privind stocurile produse ca urmare a unor cause de forta majora.37
25. Studiu de caz privind tranzactiilor privind emiterea, achizitia si utilizarea tichetelor de masa...........37
26. Studiu de caz privind decontarile cu furnizorii si clientii.....................................................................39
27. Studiu de caz privind efectele comerciale de primit si de platit...........................................................41
28. Studiu de caz privind evaluarea crentelor si datorilor in lei si in valuta la sfarsitul exercitiului financiar.
42
29. Studiu de caz privind impozitul pe profit.............................................................................................45
30. Studiu de caz privind cheltuielile de protocol......................................................................................47
 1. Studiu de caz privind ambalajele.

Evidenta ambalajelor achizitionate/ confectionate/ produse in intreprindere care sunt destinate ambalarii
si transportului produselor finite si marfurilor se organizeaza potrivit principiilor si regulilor generale privind
contabilitatea stocurilor. Particularitati apar in contabilitatea ambalajelor de transport recuperabile.
Societatea Alfa livreaza societatii Beta SA marfa in valoare de 100.000 lei; 200 bucati de ambalaje
la 50 lei/buc. Ambalajele potrivit contractului sunt in regim de restituire, la 5 zile dupa livrarea produselor.
a) In contabilitatea furnizorului au loc urmatoarelor operatii potrivit facturii fiscale la livrarea marfii:
o Operatia de facturare:

4111 = %
Clienti 134.000 lei
707
Venituri din vânzarea mărfurilor 100.000 lei
4427
TVA colectata 24.000 lei
419
Clienti - creditori 10.000 lei

o Clientul restituie 100 bucati la valoarea din factura:

419 = 4111
Clienti creditori Clienti 5.000 lei
o Un numar de 50 bucati se preiau la o valoare inferioara fata de cea de facturare, respectiv 20 lei/bucata
50x20= 1000 lei
50x50= 2500 lei
4111 = % 2.500 lei
707
Clienti Venituri din vânzarea mărfurilor 640 lei
4427
TVA colectata 360 lei
708
Venituri din activitati diverse 1.500 lei
o Diferenta de 200 – (100+50) = 50 este retinuta de client si in consecinta se considera o vanzare pentru
care se intocmeste o factura suplimentara: 50x50= 2500

419 = 708 2.500 lei

Clienti - creditori Venituri din activitati
diverse

4111 = 4427
Clienti TVA colectata 600 lei

b) In contabilitatea clientului la primirea facturii fiscale de la furnizor, au loc urmatoarele inregistrari

contabile:
 o Cumparari de marfuri:
% = 401 134.000 lei
371
Marfuri Funizor,analitic distinct 100.000 lei
4426
TVA deductibila 24.000 lei
409
Furnizori - debitori 10.000 lei

Restituirea a: 50 buc x 20 = 1000

100 buc x 50 = 5000
Diferenta de pret = 50 x 30 = 1500
TVA 24% = 360 lei

401 = 409 7.500 lei

Furnizori Furnizori - debitori
4426
TVA deductibila
608
Cheltuieli privind
ambalajele

o Retinerea a 50 buc pentru nevoile personale: 50 x 100 = 5000, TVA 24 % = 1200

409
% =
Furnizori - debitori 5000 lei
381
Ambalaje
4426 401
TVA deductibila = Furnizori 1200

2. Studiu de caz privind tranzactiile cu reduceri comerciale si financiare.

O societate achizitioneaza materii prime pe baza facturii: pret de cumparare 6000 u.m., rabat 2%, remiza
1%, scont de decontare 1%, TVA 24%. Care vor fi efectele in situatiile financiare daca scontul se va
contabiliza la plata facturii?

Rezolvare:
Pret de achizitie 6000 u.m.
- Rabat = 2% x 5.500 120 u.m.
- Remiza = 1 % x 5.880 58.8 u.m.
Valoare neta comerciala 5821,2 u.m.
Scont de decontare = 1% x 5821,2 58,21 u.m.
Valoare neta financiara 5.762,92 u.m.

- La data achizitiei se inregistreaza:

% 7.218,29
301 401 5821,2
„ Materii prime” „ Furnizori”
4426 1.397,09
„ TVA deductibila”
 - contabilizarea scontului la data decontarii:
% 7.218,29

401 767 58,21

„ Furnizori „ „Venituri din sconturi
Acordate”
5121 7160,08
„ Conturi la banci in lei"

3. Studiu de caz privind deprecierea stocurilor.

Ajustarile pentru deprecierea activelor, in general, se efectueaza cu prilejul inventarierii, cand activele
trebuie evaluate in scopul intocmirii situatiilor financiare anuale, iar bunurile trebuie reflectate pe baza valorii
de inventar.
In cazul stocurilor, in urma inventarierii trebuie determinata valoarea realizabila neta, care reprezinta
pretul de vanzare estimat care ar putea fi obtinut pe parcursul desfasurarii normale a activitatii, minus
costurile estimate pentru finalizarea bunului, atunci cand este cazul, si costurile estimate necesare vanzarii.
Daca in urma inventarierii se constata ca valoarea contabila este mai mare decat valoarea realizabila
neta, diferenta trebuie reflectata prin inregistrarea unei ajustari pentru deprecierea stocurilor. Ajustari pentru
depreciere se constata inclusive pentru stocurile fara miscare.
Valorile realizabile nete se determina, de regula, de evaluatori profesionisti sau de personalul unitatii
care a participat la inventariere, care are pregatire tehnica si economica corespunzatoare domeniului de
activitate.

O societate achizitioneaza materii prime in valoare de 2.480 lei, TVA inclus, in total, cantitatea
achizitionata fiind de 200 kg. La sfarsit de an, pretul materiilor prime scade la 7 ron/kg.

Inregistrari contabile :

- Achizitia materiilor prime (pret/kg = 2.000/200 = 10 lei) :

% = 401 Furnizori 2.480 lei

301 Materii prime 2.000 lei
4426 Tva deductibila 400 lei

- Efectuarea unei ajustari pentru deprecierea materiilor prime (10 ron/kg – 7 ron/kg = 3 ron/kg):

6814 = 391 6.000 lei

Cheltuieli de exploatare Ajustari pentru deprecierea

privind ajustarile pentru deprecierea materiilor prime
activelor circulante

***In cazul in care fluctuatia preturilor ar fi fost in sens opus ( presupunem o crestere la 1.4 ron), inregistrarile
contabile sunt :

391 = 7814 6.000 lei

Ajustari pentru deprecierea Venituri din ajustari pentru
materiilor prime deprecierea activelor
circulante
***In cazul in care in loc de materii prime se achizitioneaza ambalaje, avem urmatoarele inregistrari contabile :

% = 401 Furnizori 2.480 lei

381 Ambalaje 2.000 lei
4426 Tva deductibila 400 lei

6815 = 398 6.000 lei

Cheltuieli de exploatare Ajustari pentru deprecierea

privind ajustarile pentru deprecierea ambalajelor
activelor circulante

4. Studiu de caz privind sistemele de contabilizare a stocurilor.

Contabilitatea stocurilor se tine cantitativ si valoric sau numai valoric prin folosirea inventarului permanent
sau intermitent.

 Societatea comerciala Beta are in stoc la inceputul perioadei de gestiune produse finite evaluate la costul
de 5.000 lei si produse in curs de executie evaluate la valoarea de inventar de 2.000 lei. In cursul perioadei au
loc urmatoarele operatii:
a. Obtinerea si predarea la depozit de produse finite conform bonurilor de predare, la costul de
productie de 10.000 lei
b. Vanzarea de produse finite conform facturii, la pretul de vanzare de 8.000 lei. Costul productiei
vandute este de 7.000 lei, TVA 24%.
La sfarsitul perioadei de gestiune, in urmare inventarierii, se constata urmatoarele solduri faptice:
produse finite 8.550 lei si produse in curs de excutie 1.800 lei.
Inverntarul permanent: se inregistreaza in contabilitate toate operatiunile de intrare si iesire, ceea ce
permite stabilirea si cunoasterea in orice moment a stocurilor, atat cantitativ, cat si valoric

D 345 Produse finite C

SI 5.000 7.000
10.000
8.000 SF scriptic
550
8.550 SF faptic

D 331 Produse in curs de executie C

SI 2.000

2.000 SF scriptic
200
1.800 SF faptic

 Obtinerea de produse finite (bon de predare)

345 = 711 10.000 lei
Produse finite Venituri aferente costurilor stocurilor
de produse
  Vanzarea de produse finite
411 = % 9.920 lei
Clienti 707 8.000 lei
Venituri din vanzarea marfurilor
4427 1.920 lei
TVA colectata

711 = 345
Venituri aferente Produse finite 7.000 lei
costurilor stocurilor
de produse

 Inregistrarea diferentelor constatate la inventar (lipsa de inventariere, proces verbal de

inventariere):
o Pentru produse finite:

Sold final faptic: 8.550 lei

Sold final scriptic: 8.000 lei
Plus: 550 lei

345 = 711
Produse finite Venituri aferente costurilor stocurilor de 550 lei
produse

o Pentru productia in curs de executie:

Sold final faptic: 1.800 lei
Sold final scriptic: 2.000 lei
Minus: 200 lei

711 = 345
Venituri aferente Produse finite 200 lei
costurilor stocurilor
de produse

Inventarul intermitent: consta in stabilirea iesirilor si inregistrarea lor in contabilitate pe baza

inventarierii stocurilor la sfarstiul perioadei. Intrarile de stocuri un se inregistreaza prin conturile de stocuri, ci
prin conturile de cheltuieli. Stabilirea iesirilor de stocurilor in cursul perioadei are la baza inventarierea faptica a
stocurilor la sfarsitul perioadei. Iesirile de determina ca diferente intre valoarea stocurilor initiale, la care se
adauga valoarea intarilor si valoarea stocurilor la sfarsitul perioadei stabilite pe baza inventarului.
D 345 Produse finite C
SI 5.000 5.000
8.550
8.550 SF faptic

D 331 Produse in curs de executie C

SI 2.000 2.000

1.800
1.800 SF faptic
 In acest caz, nici intrarile nici iesirile de stocuri un se inregistreaza in contabilitatea financiara. La
sfarsitul perioadei de gestiune, se anuleaza soldurile finale si se preiau in contabilitate soldurile constatate la
inventar.
 Obtinerea de produse finite: un se contabilizeaza, se evidentieaza cantitativ si valoric la locul de
gestiune.
 Vanzarea de produse finite:
411 = % 9.920 lei
Clienti 707 8.000 lei
Venituri din vanzarea marfurilor
4427 1.920 lei
TVA colectata
 Descarcarea de gestiune un se contabilizeaza, ci se evidentieaza doar la locul de gestiune,
catitativ-valoric
 Anularea soldurilor initiale:
711 = % 7.000 lei
Venituri aferente 345
costurilor Stocurilor Produse finite 5.000 lei
de produse 331 2.000 lei
Produse in curs de executie
 Preluarea soldurilor finale ( lista de inventariere, proces verbal)

% = 711 10.350 lei

345 Venituri aferente costurilor stocurilor de 8.550
Produse finite produse lei
331 1.800 lei
Produse in curs de
executie

5. Studiu de caz privind evaluarea stocurior la intrarea in patrimoniu.

O societate prexinta la inceputul lunii un sold de marfa evaluat la pretul de vanzare cu amanuntul de
11.160 lei (8.000 lei pretul de achizitie, 1.000 lei adaosul commercial, 2.160 TVA neexigibila). Se
achizitioneaza marfuri la pretul de cumparare de 14.000 lei+ TVA 24%, care se achita prin casa. Cota de adaos
comercial pentru mafurile cumparate este de 20%. Se vand in numerar (cu bon de casa) marfuri in valoare de
13.200 lei, inclusiv TVA.
Sa se inregistreze in contabilitate operatiile de mai sus, inclusiv regularizarea TVA.
Inregistrari contabile:

Adaosul comercial (ct 378) = 14.000 * 20% = 2.800 lei

TVA neexigibila (ct 4428) = 16.800 * 24% = 4.032 lei

Pretul de vanzare cu amanuntul (ct 371) = 13.200 lei

TVA = 2.555 lei
Pretul de vanzare cu amanuntul fara TVA = 10.645 lei
K = ( 1000+ 2.800 )/( 11.160 + (16.800 + 4.032) – 2.160 – 4.032 ) = 3.800/25.800 = 0.147

Adaosul comercial (ct 378) = 10.645 * 0.147 = 1.565 lei

Cost achizitie (ct 607) = 10.645 – 1.565 = 9.080 lei
 - Achizitia marfii:
% = 401 Furnizori 17.360 lei
371 Marfuri 14.000 lei
4426 Tva deductibila 3.360 lei

- Inregistrare adaos comercial si TVA neexigibil:

371 Marfuri = % 6.832 lei

378 Diferente de prêt la marfuri 2.800 lei

4428 TVA neexigibila 4.032 lei

- Achitare datorie fata de furnizor :

401 Furnizori = 5311 Casa 17.360 lei

- Vanzare marfuri :

 Vanzarea propriu – zisa ( recunoasterea venitului din vanzare ):

5311 = % 13.200 lei

Casa 707 Venituri din vanzarea marfurilor 10.645 lei
4427 TVA colectata 2.555 lei

 Descarcarea din gestiune :

% = 371 Marfuri 13.200 lei

607 Cheltuieli privind marfurile 9.080 lei
378 Diferente de prêt la marfuri 1.565 lei
4428 TVA neexigibila 2.555 lei

- Regularizare TVA :

Soldul contului 4426 = 3.360 lei

Soldul contului 4427 = 2.555 lei
Vom avea TVA de recuperate ct 4424 = 3.360 – 2.555 = 805 lei

Inregistrarea contabila este:

% = 4426 TVA deductibila 3.360 lei

4427 TVA colectata 2.555 lei
4424 TVA de recuperat 805 lei

6. Studiu de caz privind imobilizarile necorporale in curs de exercitie.

In legatura cu un brevet realizat in regie, pe parcursul a doua perioade de gestiune, care se amortizeaza
integral, scotandu-se din evidenta, se cunosc urmatoarele date:
- consum de materii prime 40.000 lei, drepturi salariale ale personalului care au lucrat la acest brevet
20.000 lei, dupa prima perioada de gestiune receptionandu-se partial. in a doua perioada de gestiune se
finalizeaza brevetul, consumandu-se: materiale auxiliare 6.000 lei, dupa care se receptioneaza si amortizeaza
liniar pe parcursul a 5 ani.

In contabilitate, in legatura cu acest brevet se fac urmatoarele inregistrari:

• colectarea cheltuielilor cu consumul de materii prime conform bonurilor de consum, in prima luna:
601 = 301
„Cheltuieli cu materii prime „Materii prime” 40.000

• colectarea cheltuielilor cu drepturile salariale ale personalului ce au lucrat la acest brevet:

641 = 421
„Cheltuieli cu salariile personalului „Personal–salarii datorate” 20.000

• inregistrarea la sfarsitul primei luni a valorii brevetului in curs de realizare:

233 721 60.000
„Imobilizari necorporale in curs” = „Venituri din productia
de imobilizari necorporale”

• contabilizarea consumul de materiale auxiliare in luna a 2-a, de 6.000 lei, pentru finalizarea brevetului:
6021 = 3021
„Cheltuieli cu materialele auxiliare „Materiale auxiliare” 6.000
• receptia finala a brevetului, in perioada a doua de gestiune, se inregistreaza:
%
205 = 203 66.000
„Imobilizari necorporale 60.000
„Concesiuni, brevete, licente, marci in curs”
comerciale si alte drepturi si valori
similare” 721 6.000
„Venituri din productie
de imobilizari necorporale”

• amortizarea anuala a brevetului, conform metodei liniare de amortizare, pe parcursul celor cinci ani, s-
ar inregistra (66.000 lei: 5 ani = 13.200 lei):

6811 = 2805 13.200

„Cheltuieli de exploatare privind „Amortizarea concesiunilor, brevetelor,
amortizarea imobilizarilor” licentelor, marcilor comerciale si a altor valori si
drepturi similare”

• inchiderea contului de cheltuieli cu amortizarea brevetului, pentru intreaga perioada de 5 ani, se

inregistreaza (13.200 lei x 5 ani = 66.000 lei):

121 = 6811 66.000

„Profit si pierdere” „Cheltuieli de
exploatare privind
amortizarea imobilizarilor”

• scoaterea din evidenta a brevetului complet amortizat, dupa perioada de 5 ani, se contabilizeaza:
2805 = 205 66.000
„Amortizarea concesiunilor, „Concesiuni, brevete,
brevetelor, licentelor, marcilor comerciale licente, marci comerciale si
si a altor valori si drepturi similare” alte drepturi si valori
similare”
 7. Studiu de caz privind imobilizarile corporale in curs de executie.

Firma X a achizitionat un utililaj, pret de cumparare 3.000 lei, TVA 24%. Utilajul este receptionat la
data de 15.04.N, insa este pus in functiune pe data de 13.05.N. Cheltuielile cu punerea in functiune au fost de
200 lei, TVA 24% ( s-a apelat la o firma specializata)
a. Receptia utilajului
404
=
% Furnizori de imobilizari 3.720 lei
231
Imobilizari corporale
in curs de executie 3.000 lei
4426
TVA deductibila 720 lei

b. Inregistarea cheltuielilor cu punerea in functiune ca parte a costului utilajului, pe data de 13.05.N:

404
= Furnizori de
% imobilizari 248 lei
231
Imobilizari corporale
in curs de executie 200 lei
4426
TVA deductibila 48 lei

c. Punerea in functiune a utilajului pe data de 13.05.N:

2131 231
Echipamente tehnologice( masini, utilaje si = Imobilizari corporale
instalatii de lucru) in curs de executie 3.200 lei

8. Studiu de caz privind evaluarea stocurilor la iesirea din patrimoniu.

Costul mediu ponderat este o metoda de evaluare si inregistrare in contabilitate a stocurilor fungibile.
Bunurile fungibile sunt bunuri de orice natura care nu se pot distinge in mod substantial unele de altele.
Metoda "costului mediu ponderat" (CMP) presupune calcularea costului fiecarui element pe baza mediei
ponderate a costurilor elementelor similare aflate in stoc la inceputul perioadei si a costului elementelor
similare produse sau cumparate in timpul perioadei.
Media poate fi calculata periodic sau dupa fiecare receptie. Perioada de calcul nu trebuie sa depaseasca
durata medie de stocare. Altfel spus, CMP se poate calcula lunar, la finalul fiecarei luni, sau dupa fiecare
operatie de intrare sau inainte de fiecare operatie de intrare , ca raport intre valoarea stocului initial plus
valoarea stocurilor intrate si cantitatea existenta in stocul initial plus cantitatea intrata.

Sa se inregistreze in contabiliatate operatiunile legate de stocurile de materiale consumabile cunoscandu-se :

1. Stoc la inceputul lunii 2013 : 6000 buc la 19 lei/buc
2. Intrari in data de 5 a lunii : 8000 buc la 18 lei/buc
3. Intrari in data de 18 a lunii : 2000 buc la 20 lei/buc
4. Iesiri in data de 25 a lunii : 5.55o buc.
Evaluarea iesirilor se face prin metoda CMP (Cost mediu ponderat) .Sa se efectueze inregistrarile contabile
efectuand urmatoarele metode :
A. Metoda inventarului permanent
 B. Metoda inventarului intermitent

Calcul CMP dupa fiecare intrare :

01.2013 : Stoc initial 6000 buc * 19 lei/buc

05.2013: Intrari 8000 buc * 18 lei/buc
18.2013 : Intrari 2000 buc * 20 lei/buc
25.2013 : Iesiri 5.55o buc * la ce pret?

( Stoc initial∗pret ) +(Cantitate de intrare∗pret )

CMP =
Stoc initial+cantitate de intrare

( 6000∗19 ) + ( 8000∗18 ) +(2000∗20) 114.000+144.000+ 40.000

CMP = = = 18,62 lei/buc
6000+8000+ 2000 16.000

Vom avea pe 25.2013 : Iesiri : 5.550 * 18,62 lei = 103.341

In stoc vor ramane 16.000 buc – 5.550 = 10.450 buc, evaluate la CMP = 18,62 lei

A. Metoda inventarului permanent

- La data de 05.2013 : Intrari 8000 buc * 18 lei/buc = 144.000

% = 401 Furnizori 178.560 lei

302 Materiale consumabile 144.000 lei
4426 Tva deductibila 34.560 lei

- La data de 18.2013 : Intrari 2000 buc * 20 lei/buc = 40.000

% = 401 Furnizori 49.600 lei

302 Materiale consumabile 40.000 lei
4426 Tva deductibila 9.600 lei

- La data de 25.2013 : Iesiri 5.55o buc * 18,62 lei = 103.341

602 Cheltuieli cu materialele consumabile = 302 Materiale consumabile 103.341 lei

B. Metoda inventarului intermitent

- La inceputul lunii stocul se anuleaza :

602 Cheltuieli cu materialele consumabile = 302 Materiale consumabile 114.000 lei

- Intrari in cursul lunii :
8000 buc * 18 lei/buc + 2000 buc * 20 lei/buc = 144.000 = 40.000 = 184.000 lei

% = 401 Furnizori 228.160 lei

 602 Cheltuieli cu materialele consumabile 184.000 lei
4426 Tva deductibila 44.160 lei

- La sfarsitul lunii se preia stocul pe baza inventarului faptic :

Vom avea 10.450 buc * 18,62 lei/buc = 194.579

302 Materiale consumabile = 602 Cheltuieli cu materialele consumabile 194.579

9. Studiu de caz privind productia in curs de executie aferenta stocurilor.

Societatea comerciala ALTEX, in baza inventarierii de la finele exercitiului curent (31 decembrie N) a
productiei in curs de executie, stabileste ca valoarea productiei neterminate este 50.000 lei. De asemenea, pentru
deprecierea productiei in curs de executie, se constituie un provizion in suma de 9.500 lei.
Inregistrarea in contabilitate a productiei neterminate la 31.12.N
331 711 50.000
„Produse in curs de executie” = „Venituri aferente costurilor
stocurilor de produse”

Inregistrarea in contabilitate a provizionului pentru deprecierea productiei in curs de executie

6814 393 9.500

„Cheltuieli de exploatare privind ” = „Ajustari pentru deprecierea
amortizarile, provizioanele si ajustarile productiei in curs de executie
pentru deprecierea activelor circulante

Reluarea in anul urmator a productiei neterminate, stabilita prin inventarul efectuat anterior

711 331 50.000

„Venituri aferente costurilor =
stocurilor de produse” „Produse in curs de executie”

Inregistrarea in contabilitate a produselor finite, in cursul lunii ianuarie, la costul de productie

10.200 lei

345 711 10.200

„Produse finite” = „Venituri aferente costurilor
stocurilor de produse”

Se descarca gestiunea pentru produsele finite vandute in cursul lunii ianuarie, la costul de productie de 55.000
lei
711 345
„Venituri aferente costurilor
stocurilor de produse” = „Produse finite” 55.000

La sfarsitul lunii ianuarie N+1, se evidentiaza productia neterminata, in urma inventarieii si evaluarii la costul
de productie de 25.500 lei
331 711
„Produse in curs de executie” = 25.500
„Venituri aferente costurilor
 stocurilor de produse”
La inceputul lunii februarie N+1, se reia procesul de fabricatie si se inregistreaza scaderea din gestiune a
productiei neterminate, constatata la inchiderea lunii ianuarie N+1

711 331
„Venituri aferente costurilor ”Produse in curs de executie” 25.500
stocurilor de produse” =

La 31.12.N+1, pe baza inventarului se constata ca provizionul constituit la inceputul anului, nu se mai

justifica si ca urmare se anuleaza pentru suma de 9.500 lei

393 6814 9.500

„Ajustari pentru deprecierea „Cheltuieli de exploatare
privind amortizarile, provizioanele si
productiei in curs de executie” = ajustarile pentru deprecierea
activelor circulante”

10. Studiu de caz privind contabilizatea tranzactiilor in sistem second-hand.

Receptia marfurilor se face in baza facturilor primite de la furnizor, indiferent de sursa de provenienta.
Receptia se poate face in kg sau in bucati, in functie de cum vinde magazinul.
Pentru trasnformarea marfurilor din Kg in bucati se intocmeste un proces verbal la receptia marfii in care se
inscrie numarul de bucati, pe sortimente (bluze, fuste, etc). Se obtine pretul de achizitie pe bucata prin
impartirea pretului total de achizitie, fara TVA, la numar de bucati rezultate.
Pe baza facturii si a procesului verbal se intocmeste NIR, in care se inscrie numarul de bucati rezultate,
pretul de achizitie si pretul de vanzare pe bucata stabilita.
Pentru bunurile second - hand se poate aplica regimul special prevazut la art 152^2 din Legea nr.
571/2003 privind Codul fiscal , cu modificarile si completarile ulterioare. Astfel, persoana impozabila
revanzatoare va aplica regimul special pentru livrarile de bunuri second-hand, pentru care exista obligatia
colectarii taxei, bunuri pe care le-a achizitionat din interiorul comunitatii, de la unul dintre urmatorii furnizori:
- o persoana neimpozabila;
- o persoana impozabila, in masura in care livrarea efectuata de respectiva persoana impozabila este
scutita de taxa;
- o persoana impozabila revanzatoare, in masura in care livrarea de catre aceasta a fost supusa taxei in
regim special;
Persoana impozabila revanzatoare nu are dreptul la deducerea taxei datorate sau achitate pentru bunurile
second hand in masura in care livrarea acestor bunuri se taxeaza in regim special.
Bunurile second-hand sunt bunurile mobile corporale care pot fi refolosite in starea in care se afla sau
dupa efectuarea unor reparatii, altele decat operele de arta, obiectele de colectie sau antichitatile, pietrele
pretioase si alte bunuri prevazute in norme.
Persoana impozabila revanzatoare este persoana impozabila care, in cursul desfasurarii activitatii
economice, achizitioneaza sau importa bunuri second-hand si/sau opere de arta, obiecte de colectie sau
antichitati in scopul revanzarii, indiferent daca respectiva persoana impozabila actioneaza in nume propriu sau
in numele altei persoane in cadrul unui contract de comision la cumparare sau vanzare.

 Se achizitioneaza 1.500 kg haine la pretul de 55 lei/kg. In baza procesului verbal rezulta 30.000 buc, la
pretul de 2,75 lei/buc. (1.500 kg*55 lei/kg = 82.500 lei: 30.000 buc).

371 401 82.500 lei

Marfuri = Furnizori
 Cand se introduce NIR-ul, intrarea va fi de 30.000 buc. la pretul de 2,75 lei/buc. (pret furnizor) si pretul
de vanzare de 5 lei/buc. (pret de vanzare cu amanuntul).
371 378
Marfuri = Diferente de pret la marfuri 67.500 lei

Diferente de pret la marfuri: [(5 lei/buc. - 2,75 lei/buc.) * 30.000 buc.)]

11. Studiu de caz privind tranzactiile in regim de consignatie.

Din perspectiva contabila, conform prevederilor pct. 156 alin. (2) lit. b) din Reglementarile contabile
conforme cu Directiva a IV-a a Comunitatilor Economice Europene aprobate prin OMFP 3055/2009, bunurile
materiale primite in consignatie se receptioneaza si inregistreaza distinct ca intrari in gestiune. In
contabilitate, valoarea acestor bunuri se inregistreaza in conturi in afara bilantului.
Pct. 258 stabileste ca, in contabilitate, veniturile din vanzari de bunuri se inregistreaza in momentul
predarii bunurilor catre cumparatori, al livrarii lor pe baza facturii sau in alte conditii prevazute in contract,
care atesta transferul dreptului de proprietate asupra bunurilor respective, catre clienti. Pentru bunurile livrate
in baza unui contract de consignatie, se considera ca livrarea bunurilor de la consignant la consignatar are loc
la data la care bunurile sunt livrate de consignatar clientilor sai.
Asadar, bunurile primite in consignatie se receptioneaza si se inregistreaza ca intrari in gestiune la momentul
receptiei. In contabilitate acestea se inregistreaza in afara bilantului cu ajutorul contului 8033 - "Venituri
materiale primite in pastrare sau custodie". La data la care bunurile sunt livrate de consignatar clientilor se
inregistreaza vanzarea marfurilor catre clienti, incarcarea gestiunii cu marfurile vandute si descarcarea
gestiunii de marfurile vandute.

Exemplu:
O societate primeste de la o persoana fizica bunuri spre vanzare, in regim de consignatie, in valoare de
35.200 lei, comision 13%, TVA 24%, din valoarea comisionului. Dupa vanzarea marfurilor catre populatie,
societatea face plata catre deponent. Contabilitatea este organizata sub forma unor servicii de vanzare contra
unui comision.
Conform OMFP 3055 / 2009, contabilizati:
a) Primirea marfurilor spre vanzare in regim de consignatie
b) Vanzarea cu numerar a marfurilor
c) Plata deponentului
d) Scoaterea din evident a marfurilor vandute.

Rezolvare:

a) Primirea marfurilor in regim de consignatie

Vom avea in debitul contului 8033 Valori materiale primite in pastrare sau spre custodie in valoare de
35.200 lei.

b) Vanzarea marfurilor:

Comision = 35.200 * 13% = 4.576 lei

TVA = 4.576 * 24% = 1.098 lei

Pretul de vanzare cu TVA incasat in numerar = 35.200 + 4.576 + 1.098 = 40.874 lei

5311 Casa = % 40.874 lei

462 Creditori diversi 35.200
 704 Venituri din servicii prestate 4.576
4427 TVA colectata 1.098

c) Plata deponentului :

462 Creditori diversi = 5311 Casa 35.200 lei

d) Scoaterea din evident a marfurilor vandute.

Vom avea pe credit contul 8033 Valori materiale primite in pastrare sau spre custodie in valoare de 35.200
lei.

12. Studiu de caz privind tranzactiile la o casa de amanet.

 La data de 01.05.N, o casa de amanet incheie un contract cu o persoana fizica, proprietara a unui set de
bijuterii din [Link] baza contractului i se imprumuta persoanei fizice sum de 1.000 lei, pe termen de 12 luni.
Persoana fizica, va achita casei de amanet un comision de 20%.
Inregistrarile contabile:

2678 5311
=
Alte creante imobilizate Casa in lei 1.000 lei

Si comcomitent, extracontabil se inregistreaza bunurile primite in regim de amanet in debitul contului

8033 „Valori materiale primite in pastrare sau custodie:
8033
Valori materiale primite in pastrare sau custodie 1.000 lei

La scadenta pot aparea mai multe situatii:

I) Persoana fizica ramburseaza contravaloarea imprumutului, fara a cere prelungirea termenului de
rambursare a imprumutului.
Dobanzile sau comisioanele incasate de casele de amanet pentru acordarea de imprumuturi sunt
considerate a fi venituri din prestarea de servicii financiare care, potrivit prevederilor Codului fiscal, sunt
operatiuni scutite de taxa pe valoarea adaugata, indiferent daca bunurile mobile depuse de catre debitor drept
gaj sunt sau nu returnate.
5311
= %
Casa in lei 1.200 lei
2678
Alte creante imobilizate 1.000 lei
704
Venituri din servicii prestate 200 lei

Concomitent, casa de amanet va returna bunurile din custodie proprietarului, creditand contul 8033
„Valori materiale primite in pastrare sau custodie :
8033
Valori materiale primite in pastrare sau custodie 1.000 lei

II) Persoana fizica nu returneaza imprumutul la scadenta, iar casa de amanet se hotaraste sa vanda
bijuteriile
 In cazul in care imprumutatul nu restituie imprumutul casei de amanet, casa de amanet datoreaza T.V.A.
pentru valoarea obtinuta din vanzarea bunurilor care au devenit proprietatea sa.
Pret evaluat 1.000
Adaos comercial 50% 500
TVA 24% 360

Intrarea in gestiune a bijuteriilor, retinute vandute ca marfa tertilor:

371
= %
Marfuri 1.860 lei
2678
Alte creante imobilizate 1.000 lei
378
Diferente de pret la marfuri 500 lei
4428
TVA neexigibila 360 lei

Vanzarea bijuteriilor catre un tert:

5311
= %
Casa in lei 1.860 lei
707
Venituri din vanzarea marfurilor 1.500 lei
4427
TVA colectata 360 lei

Si concomitent scoaterea din gestiune a bunurilor gajate, prin creditarea extracontabil a contului 8033
„Valori materiale primite in pastrare sau custodie :

8033
Valori materiale primite in pastrare sau custodie 1.000 lei

Si concomitent descarcarea din gestiune a marfurilor vandute:

371
% =
Marfuri 1.860 lei
607
Cheltuieli privind marfurile 1.000 lei
378
Diferente de pret la marfuri 500 lei
4428
TVA neexigibila 360 lei

Exigibilitatea TVA:
4427 4423
=
TVA colectata TVA de plata 360 lei

Plata TVA luna urmatoare inregistrarii venitului:

4423 = 5121 360 lei

TVA de plata Conturi la
 banci in lei

III) Persoana fizica cere prelungirea termenului de rambursare a imprumutului cu 2 luni

Data scadentei: 01.07.N.
Pentru aceasta operatiune, presupunem ca se percepe un comision, in plus, de 15%.
Comision perceput: 1.000 * 15% = 150
In fisa contului 8033 se mai adauga urmatoarele sume:
- comision suplimentar = 150 lei
Total de plata (01.07.N) 200 + 150 = 350 lei de incasat
- Imprumut acordat = 1.000 lei
TOTAL GENERAL = 1.350 LEI
In cazul in care persoana fizica se prezinta la scadenta si returneaza suma imprumutata se
procedeaza conform situatiei A). In caz contrar, se procedeaza conform situatiei B)

IV) Casa de amanet, de comun acord cu proprietarul retine comisionul perceput, din imprumutul
acordat
Comision 1.000 * 20% = 200
Acordarea imprumutului, plata a 800 lei si retinerea bijuteriilor cu o valoare de 1.000 lei:

2678 5311
=
Alte creante imobilizate Casa in lei 800 lei

Concomitent, extracontabil, se inregistreaza bunurile gajate cu toata valoarea imprumutului acordat de

1.000 lei prin debitarea contului 8033 „Valori materiale primite in pastrare sau custodie:
8033
Valori materiale primite in pastrare sau custodie 800 lei

La scadenta, proprietarul bijuteriilor returneaza suma imprumutata plus comisionul:

5311
= %
Casa in lei 1.200 lei
2678
Alte creante
imobilizate 800 lei
704
Venituri din
servicii prestate 200 lei
462
Creditori diversi 200 lei

Concomitent, casa de amanet va returna bunurile din custodie proprietarului, creditand contul 8033
„Valori materiale primite in pastrare sau custodie :

8033
Valori materiale primite in pastrare sau custodie 1000 lei

In cazul in care, la scadenta, proprietarul nu se prezinta cu suma reprezentand contravaloarea

imprumutului, casa de amanet devine proprietar al bijuteriilor si ii restituie diferenta pana la valoarea evaluata
initial.
462 5311
=
Creditori diversi Casa in lei 200 lei
 13. Studiu de caz privind tranzactiile la o casa de schimb valutar.

La o casa de schimb valutar se efectueaza in luna decembrie 2013, urmatoarele operatii de

vanzare/cumparare valuta de la/catre persoanele fizice :

01.12. sold casa lei = 3.000 lei

01.12. sold casa euro = 1.300 euro

01.12. curs BNR = 4,23 lei/euro

12.12. curs BNR = 4,31 lei/euro

12.12. curs cumparare euro = 4,43 lei/euro

12.12. curs vanzare euro = 4,53 lei/euro

31.12. curs BNR = 4,39 lei/euro

- Un client vinde 1300 euro la curs afisat de 4,43 lei/euro (casa de schimb cumpara euro)

5314 Casa in devize = 5311 Casa in lei 5.460 lei (curs afisat 4,2 lei/euro)

12.12 : 1.300 euro * 4,31 lei/euro (curs BNR )= 5.603 lei

- valoarea la curs de cumparare = 5.460 lei
= 143 lei

5314 Casa in devize = 708 Venituri din activitati diverse 143 lei

Conform legislatie, la venituri se va inregistra numai suma ce reprezinta comisionul casei de schimb valutar
la momentul tranzactiei.

Sold final la sfarsitul zilei :

Sold casa lei = 3.000 + 8.600 + 143 – 5.460 = 6.283 lei

Sold casa euro = 1.300 – 2.000 + 1.300 = 600 euro
Sold casa euro echivalent lei = 1300 * 4,23 lei/euro – 8600 + 5.460 +143 = 2.502 lei
Sold casa euro la 31.12.1013 = 600 euro * 4,39 lei/euro =2.634 lei
La finalul lunii/anului se face reevaluarea la curs BNR al soldului din casa in devize astfel :

- Diferente de curs favorabile :

5314 Casa devize = 765 Venituri din diferente de curs (2.634 - 2.502 ) 132 lei

- Nota : Daca diferentele ar fii fost nefavorabile, inregistrarea era:

665 Cheltuieli din diferente de curs = 5311 Casa X lei ( diferenta dintre valoarea in devize*
 cursul din ultima zi a lunii minus
diferenta dintre valoarea contabila
in lei a soldului in devize)

Nota : Ca activitate specifica a casei de schimb valutar putem avea urmatoarea situatie : Se constata
bancnote deteriorate si rascumparate.

Presupunem ca la sfarsitul unei zile se constata deteriorarea unei bancnote de 100 euro, ce nu mai poate fi
pusa in circulatie si se hotaraste ca aceasta sa fie returnata Bancii Nationale a Romaniei, care o rascumpara la o
valoare de 80 % din valoarea pietii. Cursul BNR din data predarii bancnotei = 4,5 lei/euro.

Inregistrari contabile :

- Predarea bancnotei :

671 Cheltuieli evenimente extraordinare = 5314 Casa devize (100 euro * 4,5 lei/euro) 450 lei

- Recuperarea a 80 % din valoarea bancnotei, valoarea rascumparata se face in lei pe baza unui document
specific :

5311 Casa in lei = 768 Alte venituri financiare ( 450 * 80%) 360 lei

14. Studiu de caz privind importul de stocuri.

 Inteprinderea Alfa achizitioneaza marfuri de la furnizorul extern Beta din SUA, la un pret de 125.000
dolari. Cursul de schimb aplicabil la data receptiei este de 3.5 lei/dólar, taxa vamala este de 8.750 lei, iar
comisionul vamal este de 2.187 lei. Pentru a aduce marfa in unitate, Afla primeste de la o societate de transport
intern Gama o factura in valoare de 868 lei (inclusiv TVA). TVA aferenta marfurilor imporate este de 107.700
lei.
Costul de achizitie al marfurilor se determina astfel:
Elemente Valoare
Pret de achizitie 437.500
(+) Taxa vamala 8.750
(+) Comision vamal 2.187
(+) Cheltuieli de transport 700
= Cost de achizitie 449.137

- Pe baza notei de receptie intocmite in baza facturii furizorului extern si a declaratiei vamale de import
se inregistreaza receptia bunurilor imporate:
371
= %
Marfuri 448.437 lei
401.01
Furnizori/Analitic 437.500 lei
446
Alte impozite, taxe si varsaminte
similare 10.937 lei

- Pe baza declaratie vamale de import se exercita dreptul de deducere a TVA:

4426 = 446 107.700 lei
 Alte impozite, taxe si varsaminte
TVA deductibila similare

- Plata obligatiilor fiscale aferente importului de baza ordinului de plata si a extrasului de cont bancar

446
5121
Alte impozite, taxe si =
Conturi la banci in lei
varsaminte similare 118.637 lei

- Inregistrarea facturii primite de la furnizorul de transport. Cheltuielile de transport legate de achizitia

marfurilor se includ in costul de achizitie
401.02
% =
Furnizori/ analitic 868 lei
371
Marfuri 700 lei
4426
TVA deductibila 168 lei

 Societatea Alfa receptioneaza in data de 23.05.N marfuri in valoare de 10.000 euro primite fara
factura de la un furnizor German. Cursul de schimb al BNR aplicabil la data receptiei este de 4.1950 lei/euro.
La sfarsitul lunii mai, cursul de schimb a fost de 4.1792 lei/euro. Cursul de schimb la 15.06.N (data la care se
procedeaza la autofacturare) a fost de 4.2322 lei/euro. In data de 23.06.N, societatea primeste factura externa
emsia la 19.05.N. Cursul la data facturarii este de 4.1949 lei/euro.
- Receptia mafurilor provenite dintr-o achizitie intracomunitara. Conform OMFP o tranzactie in valuta
este convertita la cursul de schimb comunicat de BNR la data tranzactiei. Daca este o zi nebancara, se utilizeaza
pentru conversie cursul de schimb comunicat de BNR din ultima zi bancara.
371 408
=
Marfuri Furnizori- facturi nesosite 41.950 lei
- La sfarsitul fiecarei luni, o entitate trebuie sa converteasca eleméntele monetare in valuta la cursul de
inchidere si va recunoaste diferentele de curs in contul de profit si pierdere. Actualizarea datoriei fata de
furnizor la cursl de inchidere:
408
765
Furnizori- facturi =
Venituri din diferente de curs valutar
nesosite 158 lei

- Inregistrarea TVA pe baza autofacturarii in data de 15.06.N

4426 4427
=
TVA deductibila TVA colectata 10.157 lei

- Primirea facturii de la furnizor German genereaza stornarea inregistrarii efecuate pentru TVA pe baza
autofacturarii (deoarece data facturii este anderioara date de 15 a lunii si prin urmare exigibilitatea TVA survine
la data facturarii)
4426 4427
=
TVA deductibila TVA colectata (10.157) lei

- Inregistrarea TVA pe baza cursului de la data facturii:

4426 4427
=
TVA deductibila TVA colectata 10.068 lei

- Reflectarea datoriei in contul de furnizori, deoarece a sosit factura:

 408
401
Furnizori facturi =
Furnizori
nesosite 41.792 lei

15. Studiu de caz privind exportul de stocuri.

O societate exporta marfuri pe cont propriu unui client din afara UE in conditii de livrare CIF: valoarea
externa CIF 2000 euro, transportul pe parcurs extern 300 euro, asigurarea pe parcurs extern 60 euro. Valoarea
cheltuielilor de transport din factura prestatorului de servicii a fost de 130 de euro. Cursurile de schimb au fost:
- La livrarea marfurilor = 4,51 lei/ euro
- La incasarea creantelor = 4,59 lei / euro
- La primirea facturii privind transportul pe parcurs extern = 4,53 lei/ euro
- La plata transportului pe parcurs extern = 4,31 lei / euro.

Potrivit OMFP 3055/2009, contabilizari:

a) Livrarea marfurilor la extern in conditii de livrare CIF
b) Cheltuielile de asigurare si plata lor
c) Incasarea contravalorii marfurilor vandute
d) Cheltuielile de transport pe parcurs extern si plata lor
e) Regularizarea veniturilor

Rezolvare :

a) Livrarea marfurilor la extern in conditii de livrare CIF :

- Calculul valorii externe FOB ( Franco on Board – cumparatorul suporta atat transportul maritim cat si
transportul intern)

Valoarea externa CIF = 2.000 euro * 4,51 lei/euro (cursul la livrarea marfurilor) = 9.020 lei
Transport pe parcurs extern = 300 euro * 4,51 lei/euro (cursul la livrarea marfurilor) = 1.353 lei
Asigurare pe parcurs extern = 60 euro * 4,51 lei/euro (cursul la livrarea marfurilor) = 271 lei
Valoare externa FOB = ( 2000 euro – 300 euro – 60 euro ) * 4,51 lei/euro (cursul la livrarea marfurilor) = 1640
euro * 4,51 lei/euro = 7.396 lei

- Livrarea marfurilor :

4111 = % 9.020 lei

Clienti 707 Venituri din vanzarea marfurilor 7.396 lei
708 Venituri din activitati diverse 1.624 lei (1.353 + 271)

b) Cheltuielile de asigurare si plata lor

- Inregistrarea cheltuielilor

613 Cheltuieli cu primele de asigurare = 401 Furnizori 271 lei

- Plata cheltuielilor de asigurare

401 Furnizori = 5124 Conturi la banci in valuta 271 lei

c) Incasarea contravalorii marfurilor vandute

Suma incasata = 2000 euro * 4,59 lei / euro ( cursul de la incasarea creantelor ) = 9.180 lei
Valoarea din factura recunoscuta anterior drept creanta = 2000 euro * 4,51 lei/ euro (cursul de la livrarea
marfurilor ) = 9.020 lei

Inregistrare contabila :

5124 Conturi la banci in valuta = % 9.180 lei

4111 Clienti 9.020 lei

765 Venituri din diferente de curs valutar 160 lei

d) Cheltuielile de transport pe parcurs extern si plata lor :

- Inregistrarea cheltuielilor pentru suma facturata de 130 euro :

Valoarea la livrare = 130 euro * 4,51 lei/ euro (cursul de la livrarea marfurilor ) = 586 lei
Valoarea la facturarea transportului = 130 euro * 4,53 lei/ euro (cursul la primirea facturii privind transportul pe
parcurs extern) = 589 lei

Inregistrarea contabila :

% = 401 Furnizori 589 lei

624 Cheltuieli cu transportul de bunuri si personal 586 lei

665 Cheltuieli din diferente de curs valutar 3 lei

- Plata cheltuielilor pentru suma facturata de 130 euro :

Valoarea la facturare = 130 euro * 4,53 lei/ euro (cursul la primirea facturii privind transportul pe parcurs
extern) = 589 lei
Valoarea la plata = 130 euro * 4,31 lei / euro (cursul la plata transportului pe parcurs extern )= 560 lei

401 Furnizori = % 589 lei

5124 Conturi la banci in valuta 560 lei
765 Venituri din diferente de curs valutar 29 lei

e) Regularizarea veniturilor :

Recunoasterea regularizarii veniturilor pentru diferenta : 300 euro – 130 euro = 170 euro * 4,51 lei/ euro (cursul
de la livrarea marfurilor ) = 767 lei

708 = 707 767 lei

Venituri din activitati Venituri din vanzarea
diverse marfurilor
 16. Studiu de caz privind contabilitatea tranzactiilor pe baza de comision.

O societate vinde creanta in valoare de 2.950 lei unei firme specializate contra unui comision de 12 %.
Inregistrarile contabile aferente acestei cesiuni sunt urmatoarele :

Rezolvare :

- Primirea sumei de la firma care a achizitionat creanta ;

Calcul = 2.950 – 2.950*12% = 2.596 lei

5311 Casa in lei = 4111 Clienti 2.596 lei

- Primirea facturii pentru serviciul de prelucrare a creantei neincasate :

% = 401 Furnizori 439 lei

628 Alte cheltuieli cu serviciile executate de terti 354 lei
4426 Tva deductibila 85 lei

- Compensarea creantei cu datoria si achitarea TVA :

401 Furnizori = % 439 lei

4111 Clienti 354 lei
5311 Calsa in lei 85 lei

17. Studiu de caz privind stocurile in curs de aprovizionare.

La inceputul lunii martie a anului 2013, societatea Alfa cumpara de la un furnizor cu sediul in Statele
Unite ale Americii, materii prime in valoare de 45.000 dolari. Bunurile sunt
transportate pe cale navala, iar cumparatorul intra in posesia materiilor prime din momentul in care bunurile
sunt incarcate pe nava, in portul vanzatorului. In data de 09 martie 2013, transportatorul efectueaza in numele
cumparatorului, atat incarcarea, cat si receptia bunurilor.
Cursul valutar utilizat la data receptiei este cursul de schimb al pietei valutare, comunicat
de Banca Nationala a Romaniei, din ultima zi bancara anterioara operatiunii privind receptionarea bunurilor.
Astfel, cursul valutar utilizat pentru evaluarea bunurilor receptionate este de 3.2926 lei/dolar (acesta fiind de
fapt, cursul de schimb al pietei valutare, comunicat de Banca Nationala a Romaniei in data de 08 martie 2013,
ultima zi bancara anterioara operatiunii de receptie din data de 09 martie 2013).
Cu aceasta ocazie, vanzatorul transfera cumparatorului, atat proprietatea, cat si riscurile si beneficiile.
Receptia bunurilor se face de catre transportator in numele cumparatorului. La receptie nu se constata diferente
fata de cantitatea livrata de vanzator, moment in care transportatorul confirma cumparătorului existenta
bunurilor solicitate si transmite o copie a facturii primite de la furnizor si o copie a procesului-verbal de
receptie. Pe toata perioada transportului pana la predarea bunurilor catre cumparator, acestea se afla in
proprietatea cumparatorului si in raspunderea transportatorului. Plata furnizorului se face in 8 zile calendaristice
de la incarcarea bunurilor pe nava transportatorului, respectiv 17 martie 2013. Cursul valutar utilizat la plata
facturii este de 3.3544 lei/dolar.
Bunurile ajung in tara in data de 14 mai 2013. Odata ajunse in tara, transportatorul preda cumparatorului
materiile prime si factureaza catre acesta cheltuielile de transport in valoare de
5.000 dolari. Data la care cumparatorul a acceptat factura de transport este 14 mai 2013, iar cursul valutar
utilizat la reflectarea in contabilitate a acestor cheltuieli este de 3.4209 lei/dolar (cursul de schimb valutar
comunicat de BNR in data de 11 mai 2013). In perioada imediat urmatoare, cumparatorul vămuieste bunurile
importate si plateste taxele vamale in suma de 12.800 lei şi TVA in suma de 27.360 lei. Plata cheltuielilor de
transport se face in 2 zile calendaristice de la data facturarii, respectiv in data de 16 mai 2013, la cursul valutar
de 3.4576 lei/[Link] valutar utilizat la data decontarii este cursul de schimb al pietei valutare, comunicat
de BNR din 15 mai 2013, ultima zi bancara anterioara operatiunii de decontare din data de 16 mai 2013.
Odata ajunse la cumparator, materiile prime importate sunt date in consum in vederea
prelucrarii acestora.
In contabilitatea cumparatorului, materiile prime in curs de aprovizionare pentru care s-au transferat
riscurile si beneficiile aferente se reflecta astfel:

1. Recunoasterea stocurilor la momentul transferului riscurilor si beneficiilor (09 martie

2013). Evaluarea stocurilor se face pe baza documentatiei transmise/confirmate de transportator,
utilizandu-se cursul valutar comunicat de BNR din ultima zi bancara anterioara operatiunii de
receptie, respectiv cel din data de 8 martie 2013. Valoarea stocului este de 148.167 lei (45.000 dolari * 3.2926
lei/dolar). Intrucat stocul detinut este in curs de aprovizionare, recunoasterea se face, dupa natura acestuia, in
conturile din grupa 32 "Stocuri in curs de aprovizionare".

321 401
=
Materii prime in curs de aprovizionare Furnizori 148.167 lei

2. In data de 17 martie 2013 se plateste furnizorului suma de 45.000 dolari, la cursul valutar de 3.3544
lei/dolar (curs comunicat de BNR in data de 16 martie 2013). Contravaloarea in lei a sumei platite in valuta
reprezinta 150.948 lei (45.000 dolari * 3.3544 lei/dolar).Diferentele de curs valutar nefavorabile, inregistrate la
data platii, sunt de 2.781 lei [45.000 dolari * (3.2926 lei/dolar – 3.3544 lei/dolar)]:

5124
401
= Conturi la banci in 150,948 lei
Furnizori
valuta

665
401
Cheltuieli din diferente de curs = 2,781 lei
Furnizori
valutar

3. Preluarea efectiva de la transportator, a materiilor prime importate, vamuirea acestora si recunoasterea

bunurilor primite la nivelul costului de achizitie prin inregistrarea tuturor cheltuielilor atribuibile costului de
achizitie. Astfel, costul de achizitie al materiilor prime, in valoare de 178.071,50 lei, cuprinde:
- pret de achizitie, stabilit la data receptiei, in valoare de 148.167 lei;
- cheltuieli de transport-aprovizionare, in valoare de 17.104,50 lei (5.000 dolari * 3.4209 lei/dolari);
- taxele vamale, in valoare de 12.800 lei.
TVA platită in vama in suma de 27.360 lei nu este inclusa in costul de achizitie intrucat aceasta taxa este
recuperabila.

301
= % 178.071,50 lei
Materii prime
321
Materii prime in 148.167 lei
curs de aprovizionare
401
17.104,50 lei
Furnizori
446 12.800,00 lei
 Alte impozite, taxe
si varsaminte asimilate

4. Plata cheltuielilor de transport in valoare de 17.288 lei (5.000 dolari*3.4576 lei/dolar) si inregistrarea
diferentelor de curs valutar nefavorabile, aferente plătii acestora, in valoare 183.50 lei [5.000 dolari x (3,4209
lei/dolar - 3,4576 lei/dolar)]:

5124
% = 17.288,00 lei
Conturi la banci in valuta
401
17.104,50 lei
Furnizori
665
Cheltuieli din diferente 183,50 lei
de curs valutar

5. Plata taxelor vamale si a TVA, calculata in vama:

5121
% =
Conturi la banci in lei 40.160 lei
446
Alte impozite, taxe
si varsaminte asimilate 12.800 lei
4426
TVA deductibila 27.360 lei

6. Inregistrarea consumului de materii prime:

601
Cheltuieli cu materiile = 301
prime Materii prime 178.071,50 lei

18. Studiu de caz privind stocurile trimise spre prelucrare la terti.

O societate comerciala, avand ca obiect de activitate productia, trimite materii prime in valoare de 3.000 lei si
ambalaje in valoare de 1.600 lei la un tert in vederea prelucrarii lor si obtinerii produselor finite.
In vederea obtinerii de produse finite, tertul adauga manopera si restul de materii prime, in valoare de 1.200
lei , TVA 24%.
Produsele finite se vand direct in depozitele prelucratorului, cu o valoare de 5.600 lei.

Rezolvare :

- Achizitionare materii prime :

% = 401 Furnizori 5.704 lei

301 Materii prime 3.000 lei
381 Ambalaje 1.600 lei
4426 TVA deductibila 1.104 lei

- Trimiterea materiilor prime si ambalajelor la terti :

351 Materii si material aflate la terti = % 4.600 lei
301 Materii prime 3.000 lei
381 Ambalaje 1.600 lei

- Inregistrarea productiei realizate de tert (pe baza rapoartelor de productie si gestiune )

354 Produse aflate la terti = % 5.800 lei

351 Materii si material aflate la terti 4.600 lei
401 Furnizori 1.200 lei

- Inregistrare TVA aferenta facturii primite de la tert pentru manopera si materii prime :

4426 TVA deductibila = 401 Furnizori 288 lei

Vanzarea produselor primite :

- Vanzarea propriu – zisa :

4111 Clienti = % 6.944 lei

701 Venituri din vanzarea de produse primite 5.600 lei
4427 TVA colectata 1.344 lei

- Descarcarea din gestiune :

* Valoarea materiilor prime si ambalajelor trimise la terti + valoarea materiilor + manopera facturata de tert

711 Variatia stocurilor = 354 Produse aflate la terti 5.800 lei

19. Studiu de caz privind stocurile aflate in custodie la terti.

O societate comerciala trimite la prelucrare materii prime: lemn pentru prelucrare 100 000 lei. Pretul
prelucrarii este 50 000 lei plus TVA. Materiile prime prelucrate mobilier birou se reintorc.
- Trimiterea la prelucrare a materiilor prime
351 = 301 100 000 lei
„ Materii si materiale „Materii prime”
aflate la terti”
- Factura de prelucrare
% = 401 62.000 lei
303 „Furnizori”
„Materii prime” 50. 000
4426
„ Tva Deductibil” 12.000
- Reintoarcerea materiei prime prelucrate
303 = 351 50.000 lei
Materii Materii si materiale
prime aflate la terti

20. Studiu de caz privind vanzarile de stocuri prin cedarea de comision.

 Pentru a mari ritmul desfacerilor de marfuri, o societata cedeaza marfuri altor unitati pentru vanzare, urmand
ca decontarea sa se efectueze pe masura vanzarii marfurilor.
Astfel, in cazul vanzarii in comision, societatea incheie un protocol cu partenerii de schimb prin care se
mentioneaza obligativitatea primitorului ca pe masura vanzarii marfurilor sa intocmeasca o situatie privind
vanzarile pe care o transmit predatorului, ca pe baza ei acesta sa intocmeasca factura ferma de livrare a
marfurilor, descarcarea efectiva a gestiunii si incasarea facturii de acordare de comision.
 In luna ianuarie entitatea Afla primeste in regim de consignatie marfuri in valoare de 80.000 lei de la
entitate Beta. La entitatea Beta, valoarea contabila a marfurilor este de 72.000 lei, acesta parcticand un comision
de 30%. Comisionul perceput de Alfa este de 10% din pretul deponentului. Deponentul percepe o penalizare de
0.6% din valoarea marfurilor ramase nevandute. In cursul anului N, entiatea Alfa vinde mafurile primeste astfel:
ianuarie 12.000 lei, martie 12.000 lei, aprilie 20.000 lei, iunie 18.000 lei, la sfarsitul lunii iunie se returneaza
marfuri in valoare de 10.000 lei.
- Vanzarea marfurilor primite in regim de consignatie pentru luna ianuarie:

Vanzarea marfurilor la pretul cu amanuntul= 20.000 + 10% x 20.000 = 22.000 lei

707
5311 = Venituri din vanzarea
Casa in lei mafurilor 22.000 lei

- Primirea facturii de la deponent pentru luna ianuarie

371 401
=
Marfuri Furnizori 20.000 lei

- Descarcarea gestiunii la pretul de cumparare al marfurilor vandute in regim de consignatie

607
371
Cheltuieli privind =
Marfuri
marfurile 20.000 lei

Si concomitent Credit 8039 “Alte valori in afara bilantului” 20.000 lei

- Returul marfurilor nevandute la deponent
Returul marfurilor: 10.000 – 10.000 x 30%= 7.000 lei

371 357
=
Marfuri Marfuri aflate la terti 7.000 lei

Venituri din penalizarile facturate consignatarului: 10.000 x 0.6% = 60 lei

4111 758
=
Clienti Alte venituri din exploatare 60 lei

21. Studiu de caz privind plusurile de stocuri la inventar.

O societate detine la inceputul lunii martie anul N un stoc initial de materii prime in suma de 10.000 lei si
un stoc initial de marfuri in suma de 11.000 lei. In cursul lunii au loc urmatoarele operatii:
a) Achizitia de materii prime in valoare de 4.000 lei , TVA 24%
b) Achizitia de marfuri in suma de 3.000 lei, TVA 24%
c) Consumul de materii prime la costul de 1.500 lei
d) Vanzarea de marfuri la pretul de vanzare de 13.000 lei, cost de achizitie 8.000 lei.
La inventarierea de la sfarsitul lunii, stocurile finale faptice au fost pentru materii prime in valoare de
13.200 lei si pentru marfuri 5.600 lei.
 Conform OMFP 3055/2009, contabilizati operatiile de mai sus in conditiile utilizarii inventarului
permanent.

Potrivit OMFP 3055/2009, In conditiile folosirii inventarului permanent, in contabilitate se

inregistreaza toate operatiunile de intrare si iesire, ceea ce permite stabilirea si cunoasterea in orice moment a
stocurilor, atat cantitativ, cat si valoric.(pct 164-(2)).

Inregistrari contabile:

a) Achizitia de materii prime:

% = 401 Furnizori 4.960 lei

301 Materii prime 4.000 lei
4426 Tva deductibila 960 lei

b) Achizitia de marfuri:

% = 401 Furnizori 3.720 lei

371 Marfuri 3.000 lei
4426 Tva deductibila 720 lei

c) Consumul de materii prime:

601 Cheltuieli cu materiile prime = 301 Materii prime 1.500 lei

d) Vanzarea de marfuri:

 Vanzarea propriu – zisa ( recunoasterea venitului din vanzare ):

4111 Clienti = % 16.120 lei

707 Venituri din vanzarea marfurilor 13.000 lei
4427 TVA colectata 3.120 lei

 Descarcarea din gestiune :

607 Cheltuieli privind marfurile = 371 Marfuri 8.000 lei

Situatia conturilor:
Contul 301 : SI = 10.000 lei
Intrari = 4.000 lei
Iesiri = 1.500 lei
Sold final debitor = 12.500 lei

Contul 371 : SI = 11.000 lei

Intrari = 3.000 lei
Iesiri = 8.000 lei
Sold final debitor = 6.000 lei

 Diferentele constatate la inventar pentru materiile prime:

Sold scripric (sold final debitor) 12.500 lei
Sold faptic 13.200 lei
Inregistarea plusului de materii prime :

301 Materii prime = 601 Cheltuieli cu materiile prime 700 lei (13.200 lei – 12.500 lei)

 Diferente constatate la inventar pentru marfuri

Sold scripric (sold final debitor) 6.000 lei
Sold faptic 5.600 lei

Inregistarea minusului de marfuri :

607 Cheltuieli cu marfurile = 371 Marfuri 400 lei (6.000 lei – 5.600 lei)

22. Studiu de caz privind minusurile de stocuri la inventor.

La inventariere se constata un minus de materii prime in valoare de 10.000 lei, care se imputa
gestionarului la valoarea actuala de 12.000 lei si TVA 24%. Debitorul achita suma la casieria unitatii.
Sa se inregistreze in contabilitate aceste operatii.
- constatarea minusului:
601 = 301 10.000
- imputarea:
428 = % 14.280
758 12.000
4427 2.280
- incasarea:
5311 = 428 14.280

23. Studiu de caz privind contabilitatea stocurilor degradate, expirate sau alte forme de scoatere din
evidenta contabila.

Cu ocazia inventarierii gestiunii de marfuri a unei societati, s-au constatat ca exista marfuri, expirate, deteriorate
care nu mai pot fi vandute. Sunt indeplinite in mod cumulative urmatoarele conditii :
a) Bunurile sunt imputabile
b) Degradarea calitativa a bunurilor se deterioreaza din cauze obiective dovedite cu documente
c) Se face dovada ca s-au distrus bunurile si nu mai intra in circuitul economic.
In situatia in care nu sunt indeplinite aceste conditii scoaterea din gestiune a marfurilor expirate este asimilata
unei livrari de bunuri, in sensul TVA.

Inregistrarile contabile in acest caz, sunt urmatoarele :

- Inregistrarea scoaterii din gestiune a marfurilor expirate ;

607 Cheltuieli privind marfurile = 371 Marfuri

- Inregistrarea TVA nedeductibila pentru marfurile expirate la nivelul TVA-ului dedus:

635 = 4427 TVA colectata

Cheltuieli cu alte taxe, impozite
 si varsaminte asimilate
In acest caz, suma inregistrata pe cheltuiala in contul 607 Cheltuieli privind marfurile este nedeductibila
la calculul impozitului pe profit intrucat nu se incadreaza in limitele perisabilitatilor admise conform HG
831/2004.
Totodata este nedeductibila si suma inregistrata in contul 635 Cheltuieli cu alte taxe, impozite si
varsaminte asimilate.

24. Studiu de caz privind tranzactiilor privind stocurile produse ca urmare a unor cause de forta
majora.

O societate, care detine in gestiune ambalaje, constata ca in urma unei inundatii 50% din ambalaje sunt
distruse. Valoarea totala a ambalajelor detinute este de 100.000 lei, astfel valoarea ambalajelor descarcate din
gestiune este de 50.000 lei.

671 = 381 50.000

„ Chelt. privind calamitatile naturale „ „ Ambalaje”

25. Studiu de caz privind tranzactiilor privind emiterea, achizitia si utilizarea tichetelor de masa.

Societatea ALFA, al carei obiect de activitate consta in productia de bunuri electrocasnice, acorda lunar
tichete de masa salariatilor sai. Tichetele se achizitioneaza de la o unitate specializata in emiterea de tichete de
masa, in baza contractului incheiat intre cele doua societati, si se distribuie salariatilor in ultima decada a
fiecarei luni pentru luna urmatoare.
In data de 27 noiembrie 2011 societatea a achizitionat tichete de masa, in vederea distribuirii acestora catre
salariati. Necesarul estimat pentru luna decembrie 2011 a fost de 250 tichete.
Valoarea totala a facturii a fost de 2.782 lei, din care:
- valoarea totala nominala a tichetelor de masa achizitionate: 2.250 lei(250 tichete x 9 lei/tichet)
- costul imprimatelor (tichete de masa): 900 lei
- T.V.A. deductibila, aferenta costului imprimatelor 216 lei (900 lei x 24%)
Societatea a acordat efectiv 230 tichete, in valoare totala de 2.070 lei.

In contabilitatea societatii ALFA (angajator) se vor efectua urmatoarele inregistrari contabile.

a) achizitionarea tichetelor de masa de la unitatea emitenta:

% = 401 3.366
5328 “Furnizori” 2.250
“Alte valori”
628 900
“Alte ch cu servicile
executate de terti”
4426 216
“TVA deductibil”

b) achitarea facturii reprezentand contravaloarea tichetelor de masa achizitionate:

401 = 5121 3.366

“Furnizori” “Conturi curente
la banci”
 c) includerea pe cheltuieli a contravalorii tichetelor de masa acordate salariatilor:

642 = 5328 2.070

“Chelt cu tichete de masa “Alte valori” (230 buc * 9 lei/buc)
acordate salariatilor”

d) returnarea catre emitent a tichetelor de masa nefolosite:

461 = 5328 180

“Debitori diversi” “Alte valori”
Concomitent se incaseaza contravaloarea tichetelor de masa de la emitent:
5121 = 461 180
“Conturi la banci in lei” “Debitori diversi”
In cazul in care s-ar fi acordat salariatilor 250 de tichete de masa, iar la finalul lunii 20 erau neutilizate
de catre salariati, acestia aveau obligatia returnarii lor catre angajator, angajatorul returnandu-le emitentului.
Inregistrarile contabile in cazul returnarii tichetelor de masa de catre salariati ar fi fost urmatoarele:
e) restituirea de catre salariati a tichetelor de masa nefolosite:

5328 = 7588 180

“Alte valori” “Alte venituri
din exploatare”
f) returnarea catre emitent a tichetelor de masa nefolosite:
461 = 5328 180
„Debitori diversi” „Alte valori”

Si , concomitent:
5121 = 461 180
„ Conturi la banci in lei” „Debitori diversi”

26. Studiu de caz privind decontarile cu furnizorii si clientii.

O societate A acorda nu avans unei societati B, care are calitatea de furnizor, in valoare de 80.000 lei + TVA
24%. Ulterior societatea A primeste de la societatea B materii prime in valoare de 120.000 lei+ TVA 24%. Se
primeste si factura de stornare a vansului si apoi se achita diferenta cu ordin de plata.

Inregistrari contabile :

- Inregistrare avans pe baza de factura :

% = 401 Furnizori 99.200 lei
4091 Fz debitori pentru cumparari de bunuri de natura stocurilor 80.000 lei
4426 TVA deductibila 19.200 lei

- Plata avans :

401 Furnizori = 5121 Banca in lei 99.200 lei

- Achizitionare materii prime pe baza de facture si nota de receptive si constatare de diferente (NRCD) :
 % = 401 Furnizori 148.800 lei
301 Materii prime 120.000 lei
4426 TVA deductibila 28.800 lei

- Inregistrare factura de stornare avans initial :

% = 401 Furnizori - 99.200 lei

4091 Fz debitori pentru cumparari de bunuri de natura stocurilor - 80.000 lei
4426 TVA deductibila - 19.200 lei

- Stingerea datoriei fata de furnizor :

401 Furnizori = 5121 Banca in lei ( 148.800 – 99.200 ) 49.600 lei

Nota! Daca dorim sa facem inregistrarea clientilor incerti, vom avea urmatoarele inregistrari contabile :

4118 Clienti incerti sau in litigiu = 4111 Clienti

Si concomitent, inregistrarea ajustarii pentru deprecierea creantelor – clienti :

6814 = 491
Chelt de exploatare privind ajustarile Ajustaripentrudeprecierea
pentru deprecierea activelor circulante creantelor - clienti

Nota : Daca dorim scoaterea din gestiune a clientilor insolvabili, vom avea urmatoarea inregistrare :

% = 4118 Clientiincertisau in litigiu

654 Pierderi din creante si debitori diversi
4427 TVA colectata

Si concomitent, anularea ajustarii ramase fara obiect :

491 = 7814
Ajustari pentru deprecierea Venituri din ajustari pentru
creantelor -clienti deprecierea activelor circulante

27. Studiu de caz privind efectele comerciale de primit si de platit.

Societatea A livreaza societatii B produse finite, la pretul de vanzare de 40.000 lei, TVA 24%, costul de
productie fiind de 34.000 lei. Pentru societatea B, aceste produse finite sunt considerate marfuri.
Societatea B livreaza societatii C marfuri la pretul de vanzare de 50.000 lei, TVA 24%, costul de achizitie
fiind de 46.000lei. pentru decontare, societatea B emite o cambie cu o valoare nominal de 62.000 lei, prin care
da un ordin societatii C sa plateasca suma direct societatii A la scadenta.

Sa se contabilizeze tranzactiile.
 Societatea A Societatea B Societatea C
a. Livrarea produselor finite: a. Achizitia marfurilor: a. Achizitia marfurilor:

4111 = % 62.000 lei 62.000 lei % = 401 62.000 lei % = 401

“Clienti” 701 50.000 50.000 371 “Furnizori” 50.000 371
“Venituri din vanzarea “Marfuri” “Furnizori”
produselor finite” 12.000 4426 “Marfuri”
4427 12.000 “TVA deductibila” 12.000 4426
“TVA colectata” “TVA deductibila”

b. Descarcarea din gestiune: b. Livrarea marfurilor:

b. Acceptarea cambiei:
711 = 345 4111 = % 91.760lei
34.000 lei “Clienti” 707 50.000 401 = 403
“Variatia stocurilor” “Produse finite” “Venituri din vanzarea marfurilor” 62.000 lei
4427 12.000 “Furnizori” “Efecte de platit”
c. Acceptarea cambiei: “TVA colectata”

413 = 4111 62.000 lei c. Achitarea datoriei:

“Efecte de primit “Clienti” c. Descarcarea din gestiune:
de la clienti” 403 = 5121 62.000
607 = 371 46.000 lei
d. Primirea cambiei: lei “Efecte de “Conturi la
“Cheltuieli privind “Marfuri” platit” banci in lei”
5113 = 413 marfurile”
62.000 lei
“Efecte de incasat” “Efecte de primit
de la d. Emiterea cambiei:
clienti”
401 = 4111 62.000
e. Incasarea cambiei: lei
“Furnizori” “Clienti”
5121 = 5113
62.000 lei
“Conturi la “Efecte de incasat”
banci in lei”

28. Studiu de caz privind evaluarea crentelor si datorilor in lei si in valuta la sfarsitul exercitiului
financiar.

1.1. Entitatea Giro a facturat societatii Litoral in luna Ianuarie 2013, produse finite in valoare de 90.000 lei
(TVA inclus), costul de achizitie fiind de 70.000 lei si a incasat prin virament bancar suma de 82.000
lei.
La 31.12.2013, cu ocazia inventarierii creantelor, societatea Giro constata ca este probabil ca suma restanta de
la societatea Litoral sa nu se mai incaseze curand, deoarece aceasta societate a intrat in incapacitate de plata.
In anul 2014, se pronunta falimentul societatii Litoral, iar lichidatorii vireaza entitatii Giro suma de 3.000 lei.

Sa se contabilizeze tranzactiile.

a. Vanzarea produselor:
 4111 = % 90.000 lei
“Clienti” 701 72.581
“Venituri din vanzarea produselor finite”
4427 17.419
“TVA colectata”

b. Descarcarea din gestiune:

711 = 345 70.000 lei

“Variatia stocurilor” “Produse finite”

c. Incasarea partial a creantei:

5121 = 4111 82.000 lei

“Conturi la banci in lei” “Clienti”

d. Inregistrarea creantei incerte:

4118 = 4111 8.000 lei

“Clienti incerti sau in litigiu” “Clienti”

e. Constituirea ajustarii pentru deprecierea creantei la sfarsitul anului:

6814 = 491 8.000 lei

“Cheltuieli privind ajustãrile pentru „Ajustari pentru deprecierea
deprecierea activelor circulante” creantelor - clienti”

f. Incasarea partial a sumei restante:

5121 = 4118 3.000 lei

“Conturi la banci in lei” “Clienti incerti sau in litigiu”

g. Anularea creantei incerte:

654 = 4118 5.000 lei

“Pierderi din creante si debitori diversi” “Clienti incerti sau in litigiu”

h. Anularea ajustarii pentru deprecierea creantei:

491 = 7814 8.000 lei

„Ajustari pentru deprecierea „Venituri din ajustari pentru deprecierea
creantelor - clienti” activelor circulante”

1.2. Societatea Giro primeste de la un client extern la 15.12.2013, un avans in valoare de 20.000 €, cursul
valutar fiind de 4,4 lei/€, pentru care s-a emis o factura de avans.
La 31.12.2013, cursul valutar este de 4,43 lei/€. La data de 15.01.2014, se livreaza clientului extern produse
finite in valoare de 40.000 €, cursul valutar la data facturarii fiind de 4,45 lei/€. Costul produselor vandute este
de 50.000 lei.
 La data de 30.01.2014, se emite factura pentru regularizarea avansului si se incaseaza contravaloarea
produselor vandute, cursul valutar fiind de 4,5 lei/€.

Sa se contabilizeze tranzactiile.

a. 15.12.2013 – Facturarea avansului:

4111 = 419 20.000 € * 4,4 lei/€ = 88.000 lei

“Clienti” “Clienti - creditori”

b. 15.12.2013 – Primirea avans:

5124 = 419 88.000 lei

“Conturi la banci in valuta” “Clienti - creditori”

c. 31.12.2013 – Reevaluarea datoriei:

419 = 765 88.000 lei – (20.000€ * 4,3 lei/€) = 2.000 lei

“Clienti - creditori” “Venituri din diferente
de curs valutar”

d. 15.01.2014 – Livrarea produselor:

4111 = 701 40.000€ * 4,45 lei/€ = 178.000 lei

“Clienti” “Venituri din vanzarea produselor finite”

e. 15.01.2014 – Descarcarea din gestiune:

711 = 345 50.000 lei

“Variatia stocurilor” “ Produse finite”

f. 30.01.2014 – Regularizarea avansului:

20.000 € * 4,5 lei/€ = 90.000 lei % = 4111

86.000 419 “Clienti”
“Clienti - creditori”
4.000 665
“Cheltuieli din diferente de curs valutar”

g. 30.01.2014 – Incasarea creantei:

Creanta = (40.000 € - 20.000 €) * (4,5 lei/€ - 4,45 lei/€) = 1.000 lei

5124 = % 20.000 € * 4,5 lei/€ = 90.000 lei

“Conturi la banci in valuta” 4111 89.000
“Clienti”
765 1.000
“Venituri din diferente de curs valutar”
 29. Studiu de caz privind impozitul pe profit.

O societate prezinta urmatoarele date la sfarsitul exercitiului financiar al anului 2013:

 Total venituri 100.000 lei, cifra de afaceri 70.000 lei
 Total cheltuieli 70.000 lei
 Venituri din dividende de la o societate romana 2.000 lei
 Venituri din dividende de la o societate spaniola 700 lei ( titlurile au fost achizitionale acum 3
ani)
 Dividend platite 500 lei
 Cheltuieli cu ajustari pentru deprecierea activelor imobilizate 3.000 lei
 Venituri din reluari de ajustari pentru deprecierea activelor circulante 2.200 lei
 Cheltuieli de sponsorizare 4.000 lei
 Capital social 20.000 lei, rezerva legala 0 lei
 Raport capital imprumutat/capital propriu 4.07
 Cheltuieli cu dobanzile 600 lei, cheltuieli din diferente de curs nefavorabile 600 lei
 Cheltuieli de protocol 3.000 lei
 Cheltuieli cu impozitul pe profit pana la 30 septembrie 2013, 2.000 lei
 Impozit pe profit platit 900 lei
 Rezultatul anului 2012, 4.000 lei ( pierdere fiscala )

Sa se determine nivelul cheltuielilor nedeductibile si marimea impozitului pe profit datorat la sfarsitul anului
si sa se efectueze inregistrarile aferente

Rezolvare :

Cheltuielile de protocol deductibile = 2% * (venituri impozabile – chetuieli deductibile +cheltuieli cu impozitul

pe profit + cheltuieli de protocol)
= 2% * ( (100.000 – 2.000 – 700 – 2.200) – 70.000 + 2.000 + 3.000 = 2% * 30.100 =602 lei

Chetuielile nedeductibile sunt:

- Cheltuielile de protocol nedeductibile = 3.000 – 602 = 2.398 lei
- Cheltuieli cu ajustari pentru deprecierea activelor imobilizate 3.000 lei
- Cheltuieli de sponsorizare 4.000 lei
- Cheltuieli cu dobanzile 600 lei
- Cheltuieli din diferente de curs valutar nefavorabile 600 lei
- Cheltuieli cu impozitul pe profit 2.000 lei
Total cheltuieli nedeductibile 12.598 lei, din care cheltuieli cu impozitul pe profit 2.000 lei

Calculul impozitului pe profit :

Total venituri = 100.000 lei

-cheltuieli(exclusiv cheltuielile cu impozitul pe profit) 70.000 – 2.000 lei = 68.000 lei

= rezultat brut 32.000 lei

-venituri neimpozabile(2.000 +700 + 2.200) 4900 lei

+cheltuieli nedeductibile,exclusiv cheltuielile cu impozitul pe profit (12.598 – 2.000) 10.598 lei

-deduceri fiscale, rezerva legala fiind MIN (5% * profit brut si 1/5 *capital subscris si varsat) = MIN (5% *
32.000 lei si 1/5 * 20.000 lei), deci MIN ( 1.600 lei si 4.000 lei)= 1.600 lei

-pierderi de recuperat 4.000 lei

= profit impozabil 32.098 lei

Impozitul pe profit = 16%* 32.098 lei = 5.136 lei

-credit fiscal de sponsorizare fiind MIN (3%o *cifra de afaceri si 20% * impozitul pe profit)= MIN(3%o *
70.000 lei si 20%* 5.136 lei) = MIN (210 lei si 1.027 lei ) = 210 lei

=impozit datorat 5.136 – 210 = 4.926 lei

-impozit platit 900 lei

= impozit pe profit, diferenta de inregistrat 4.926 – 900 = 4.026 lei

Inregistrarea contabila :

691 Cheltuieli cu impozitul pe profit = 441 Impozitul pe profit/venit 4.026 lei

30. Studiu de caz privind cheltuielile de protocol.

Pentru o societate se prezinta urmatoarele informatii referitoare la nivelul veniturilor si cheltuielilor aferente
exercitiului financiar al anului 2013:
 Venituri din vanzarea produselor finite 30.000 lei
 Venituri din vanzarea marfurilor 60.000 lei
 Venituri din lucrari executate si servicii prestate 30.000 lei
 Venituri din dividende 20.000 lei
 Venituri din reluari de provizioane si ajustari pentru depreciere, care initial au fost
nedeductibile 4.000 lei
 Cheltuieli cu materiile prime 5.000 lei
 Cheltuieli cu salariile 3.000 lei
 Cheltuieli cu energia si apa 2.000 lei
 Cheltuieli cu marfurile 30.000 lei
 Cheltuieli cu impozitul pe profit 4.000 lei
 Cheltuieli de sponsorizare 5.000 lei
 Cheltuieli de protocol 20.000 lei
Sa se determine partea deductibila a cheltuielilor de protocol.
Cheltuielile de protocol sunt deductibile in limita a unei cote de 2% aplicata asupra diferentei rezultate
dintre totalul veniturilor impozabile si totalul cheltuielilor aferente veniturilor impozabile, altele decat
cheltuielile de protocol si cheltuielile cu impozitul pe profit.

Venituri impozabile =
Venituri din vanzarea produselor finite 30.000 lei
+ Venituri din vanzarea marfurilor 60.000 lei
+ Venituri din lucrari executate si servicii prestate 30.000 lei
= 120.000 lei
Venituri neimpozabile =
Venituri din dividende 20.000 lei
+Venituri din reluari de provizioane si ajustari pentru depreciere, care initial au fost nedeductibile 4.000 lei
= 24.000 lei

Total cheltuieli =
Cheltuieli cu materiile prime 5.000 lei
+ Cheltuieli cu salariile 3.000 lei
+ Cheltuieli cu energia si apa 2.000 lei
+ Cheltuieli cu marfurile 30.000 lei
+ Cheltuieli cu impozitul pe profit 4.000 lei
+ Cheltuieli de sponsorizare 5.000 lei
+ Cheltuieli de protocol 20.000 lei
= 69.000 lei

Cheltuielile de protocol deductibile = 2% * (venituri impozabile – chetuieli aferente in afara de cheltuieli cu

impozitul pe profit si cheltuieli de protocol)
= 2% * ( 120.000 – (69.000 – 4.000 - 20.000) = 2% * 75.000 lei = 1.500 lei.

Cheltuieli de protocol nedeductibile = 20.000 – 1.500 = 18.500 lei

Din totalul chetuielilor de protocol de 20.000 lei, numai 1.500 lei reprezinta chetuieli deductibile.
Inregistrare contabila protocol facturi:
% = 401 Furnizori
623Cheltuieli de protocol, reclama si publicitate
4426 Tva deductibila

Inregistrare contabila in baza bonurilor fiscale :

623 Cheltuieli de protocol = 5311 Casa