STAGIAR EXPERTI CONTABILI:

ION ALINA MARIA

2012
1. Studiu de caz privind ambalajele.

Cum se vor inregistra in contabilitate urmatoarele operatii:

a) se livreaza produse in valoare de 3.000 lei insotite de un aviz de insotire a marfii unde se
inregistreaza ambalajele aferente, care circula in sistemul restituirii, in valoare de 100 lei, din care
clientul retine pentru sine ambalaje in valoare de 40 lei, care se factureaza ulterior;
b) se receptioneaza ambalaje la costul de achizitie de 5.000 lei, care se vand ulterior la pretul de
achizitie de 2.500 lei; ambalajele vandute se scot din evidenta;
c) se obtin din productie proprie ambalaje inregistrate la costul de productie de 1.000 lei, care
ulterior se vand cu 1.200 lei, impreuna cu produsele livrate.

a) - livrarea produselor si a ambalajelor:

4111 % 3.720
Clienti 707 3.000
Venituriii din vanzare mf 720
4427
TVA colectat
4111 419 100
Clienti Clienti-creditori
358 381 100
Ambalaje aflate la terți Ambalaje

- restituirea ambalajelor de catre client:

419 4111 60
Clienti-creditori Clienti
381 358 60
Ambalaje Ambalaje aflate la terți

- facturarea ambalajelor nerestituite

419 708 40
Clienti-creditori Venituri din activitati diverse
4111 4427 10
Clienti TVA colectat

- scoaterea din evidenta a ambalajelor nerestituite

608 358 40
Alte creante imobilizate Ambalaje aflate la terți

b) - achizitionarea ambalajelor

2
 % 401 6.200
381 Furnizori 5.000
Ambalaje 1.200
4426
TVA deductibil

- vanzarea ambalajelor:

4111 % 3.100
Clienti 708 2.500
Venituri din activ diverse 600
4427
TVA colectat

- scoaterea din evidenta a ambalajelor:

608 381 2.500

Cheltuieli privind ambalajele Ambalaje

c) - obtinerea de ambalaje din productie proprie:

381 711 1.000

Ambalaje Variatia stocurilor

- vanzarea ambalajelor:

4111 % 1.488
Clienti 708 1.200
Venituri din activ diverse 288
4427
TVA colectat

- scoaterea din evidenta a ambalajelor vandute:

711 381 1.000

Variatia stocurilor Ambalaje

2.Studiu de caz privind tranzactiile cu reduceri comerciale si financiare

3
 Întreprinderea Alfa avea în stoc la 1.11.N 100 buc din marfa X evaluate la costul unitar de
10lei/buc.
În cursul lunii au avut loc următoarele operaţii:

-3.11.N – achiziţie 200 buc la costul unitar de 12 lei, rabat 10%, TVA 24% (factura);
-5.11.N – achiziţie 300 buc la costul unitar de 15 lei, TVA 24%;
-10.11.N – vânzare mărfuri 350 buc la preţul unitar de 20 lei, remiză 5%, scont de decontare 2%,TVA
24% (factura);
- 15.11.N – se primeşte un rabat de 20% pentru achiziţia care a avut loc la data de 5.11.N (factură
ulterioară);
- 25.11.N – achiziţie 150 buc la costul unitar de 20 lei, scont de decontare 5%, TVA 24% (factura);
- 27.11.N – vânzare 300 buc la preţul unitar de 25 lei, TVA 24% (factura)
- 30.11.N – se acordă un risturn pentru vânzarea din 27.11.N (factură ulterioară).
Se cere:
1)să se contabilizeze operaţiile de mai sus, conform OMFP 3055/2009, ştiind că pentru descărcarea de
gestiune se utilizeză LIFO;
2)să se întocmească fişa stocului;
3)să se prezinte informaţia în Contul de profit şi pierdere.

1) -3.11.N – achiziţie 200 buc la costul unitar de 12 lei, rabat 10%, TVA 24% (factura);
Valoare de achiziţie 200 buc * 12lei/buc = 2.400
Rabat 10% 2400 *10% = 240
Valoare netă comercială 2400 – 240 = 2.160
TVA 24% 2.160 * 24% = 518.4

% 401
371 Furnizori 2.678,4
Marfuri 2.160
4426 518,4
TVA deductibil

-5.11.N – achiziţie 300 buc la costul unitar de 15 lei, TVA 24%;

Valoare de achiziţie 300 buc * 15lei/buc = 4.500
TVA 24% 4.500 * 24% = 1080

% 401 5.580
371 Furnizori 4.500
Marfuri 1.080
4426
TVA deductibil

4
-10.11.N – vânzare mărfuri 350 buc la preţul unitar de 20 lei, remiză 5%, scont de decontare 2%, TVA
24% (factura);
Valoare de vanzare 350 buc * 20lei/buc = 7.000
Remiză 5% 7.000 *5% = 350
Valoare netă comercială 7.000 - 350 = 6.650
TVA 24% 6.650 * 24% = 1596

Scont de decontare (Valoare financiară netă) 6.650 * 2% = 133

TVA 24% 133 * 24% = 31.92

4111 % 8.246
Clienti 707 6.650
Venituri din vanzarea mf 1.596
4427
TVA colectat

% 4111 164,92
667 Clienti 133
Chelt. privind sconturile 31,92
acordate
4427
TVA colectat

- 15.11.N – se primeşte un rabat de 20% pentru achiziţia care a avut loc la data de 5.11.N (factură
ulterioară);
Valoare de achiziţie 300 buc * 15lei/buc = 4.500
Rabat 20% 4.500 * 20% = 900
TVA 24% 900 * 24% = 216

401 % 1116
Furnizori 609 900
Reduceri comerciale primite 216
4426
TVA deductibil

- 25.11.N – achiziţie 150 buc la costul unitar de 20 lei, scont de decontare 5%, TVA 24% (factura);
Valoare de achiziţie 150 buc * 20lei/buc = 3.000
Scont de decontare 5% 3.000 *5% = 150
Valoare netă financiară 3.000 - 150 = 2.850
TVA 24% 2.850 * 24% = 684

% 401 3.720

5
 371 Furnizori 3.000
Marfuri 720
4426
TVA deductibil

401 % 186
Furnizori 767 150
Venituri din sconturi obtinute 36
4426
TVA deductibil

- 27.11.N – vânzare 300 buc la preţul unitar de 25 lei, TVA 24% (factura)
Valoare de vanzare 300 buc * 25lei/buc = 7.500
TVA 19% 7.500 * 19% = 1.800

4111 % 9.300
Clienti 707 7.500
Venituri din vanzarea mf 1.800
4427
TVA colectat

- 30.11.N – se acordă un risturn pentru vânzarea din 27.11.N (factură ulterioară).

% 4111 9.300
709 Clienti 7.500
Reduceri comerciale acordate 1.800
4427
TVA colectat

2)să se întocmească fişa stocului;

1.11.N - STOC 100 x 10 = 1.000

3.11.N - Intrari 200 x 10,8 = 2.160
5.11.N - Intrari 300 x 15 = 4.500

100 x 10 = 1.000
10.11.N Iesiri 350 200 x 10,8 = 2.160
50 x 15 = 750
3.910

Stoc 250 x 15 = 3.750

25.11.N Intrari 150 x 20 = 3.000

250 x 15 = 3.750

6
27.11.N Iesiri 300 50 x 20 = 1.000
4.750

Stoc 100 x 20 = 2.000

3)să se prezinte informaţia în Contul de profit şi pierdere.

1. Descarcare de gestiune pentru vânzările efectuate – Contrul 607:

% = 371 8.660
10.11.N 607 Mărfuri 3.910
27.11.N 607 4.750
Cheltuieli privind mărfurile

2. Închidere contul 607

121 = 607 8.660

Profit şi pierdere Cheltuieli privind mărfurile

3. Închidere contul 707

% = 121 14.150
10.11.N 707 Profit şi pierdere 6.650
27.11.N 707 7.500
Venituri din vânzare mărfuri

4. Închidere contul de cheltuieli 667

121 = 667 133

Profit şi pierdere Cheltuieli privind sconturile
acordate

5. Închidere contul 709

121 = 709 7500
Profit şi pierdere Reduceri comerciale
acordate

6. Închidere contul 609

609 = 121 900

Reduceri comerciale primite Profit şi pierdere

7. Închidere contul 767

7
 767 = 121 150
Venituri din sconturi obţinute Profit şi pierdere

Rulaj Debit 121 = 7500+ 133 + 8660 = 16.293

Rulaj Credit 121 = 150 + 900 + 14.150 = 15.200
Sold final Debitor 121= 16293 – 15200 = 1.093

D ____________121______________ C
6.650
133 900
7.500 150
3.910 7.500
4.750
TRD 16.293 TRC 15.200
SFD 1.093

3.Studiu de caz privind deprecierea stocurilor

SC ALFA SA efectueaza o achizitie de materii prime in suma de 1.240 lei, TVA inclus, in total,
cantitatea achizitionata fiind de 100 kg. La sfarsitul de an, pretul materiilor prime scade la 8 ron/kg .

- inregistrarea achizitiei (pret/kg: 10 lei)

% 401 1.240
301 Furnizori 1.000
Materii prime 240
4426
TVA deductibil

-efectuarea unei ajustari pentru deprecierea materiilor prime : 10 ron/kg- 8 ron/kg = 2 ron/kg

6814 391 2.000

Cheltuieli de exploatare Ajustari pentru deprecierea
privind ajustarile pentru materiilor prime
deprecierea activelor
circulante

In cazul in care fluctuatia preturilor ar fi fost in sens opus (presupunem o crestere la 1,2 ron),
notele contabile ar fi fost:

8
 391 7814 2.000
Ajustari pentru deprecierea Venituri din ajustari pentru
materiilor prime deprecierea activelor
circulante

In cazul in care in loc de materii prime se achizitioneaza ambalaje, avem urmatoarele

inregistrari:

% 401 1.240
381 Furnizori 1.000
Ambalaje 240
4426
TVA deductibil
6815 398 2.000
Cheltuieli de exploatare Ambalaje
privind ajustarile pentru
deprecierea activelor
circulante

4.Studiu de caz privind sistemele de contabilizare a stocurilor

A. in cazul utilizarii inventarului permanent

Exemplu 1 : o entitate care tine evidenta stocurilor la cost de achizitie detine un stoc initial de 200 kg,
evaluat la cost de achizitie 0,80 ron/kg. In cursul lunii cumpara materii prime astfel: 600 kg la1 ron/kg
plus TVA achitate prin banca, la care s-au platit in numerar cheltuieli de transport in valoare de 60 ron
plus TVA. S-a efectuat un consum de materii prime de 700 kg, evaluat dupa metoda LIFO.

o achizitionare de materii prime conform facturii:

% = 401 714
301 600
4426 114
o cheltuieli de transport achitate in numerar:

% = 5311 71
301 60
4426 11

o achitare cu ordin de plata a materiilor prime :

401 =5121 714

9
 o consum de materii prime conform bonului de consum

601 = 301 740

Nota: Costul de achizitie unitar al materiilor prime achizitionate este : (600+60):600 =1,10 lei/ kg
Valoarea consumului avand in medere metoda utilizata este : 600*1,10 +100*0,80 =740

Exemplu 2: O entitate care tine evidenta stocurilor la pret standard prezinta la inceputul lunii noiembrie
urmatoarea situatie privind materiile prime :
- stoc initial : 200 kg * 2 ron/kg (pret standard);
- diferente de pret aferente stocului intial : 20 ron;
- achizitie in numerar : 500 kg la pret 2,10 ron/ Kg plus TVA, conform facturii;
- consum de materiale : 600 kg

o achizitionare materii prime; inregistrarea se face la pret standard 2 ron/kg.

% = 401 1.249
301 1.000
308 50 ( (2,10- 2 )*500=50)
4426 199 (1050 *0,19 = 199)

o achitarea in numerar a facturii :

401 = 5311 1.249

o consum de materiale inregistrate la pret standard (600 kg * 2 roni/kg= 1.200 ron)

601 = 301 1.200

Coeficientul privind diferente de pret K = (SI 308* RD 308)/(SI 301+RD 301)= 0,05

o diferente de pret aferente consumului de materiale : 1.200* 0,5 = 60 ron

601 = 308 60

Ce se intampla atunci cand pretul de achizitie este sub valoare pretului standard ?

- presupunem acelasi exemplu ca si mai sus , cu deosebirea ca pretul de achizitie este 1,8 ron/kg.

Monografiile contabile in acest caz vor fi:

o achizitionare materii prime; inregistrarea se face la pret standard 1,8 ron/kg.

10
 %= 401 1.071
301 1.000
308 100
4426 171

o achitarea in numerar a facturii :

401 = 5311 1.071

o consum de materiale inregistrate la pret standard (600 kg * 2 ron/kg= 1.200 ron)

601 = 301 1.200

Coeficientul privind diferente de pret K = (SI 308* RD 308)/(SI 301+RD 301)= -0,0571

o diferente de pret aferente consumului de materiale : 1.200 * -0,0571

601 = 308 68,52

B. In cazul utilizarii inventarului intermitent

Exemplu1. O entitate care utilizeaza metoda inventarului intermitent tine evidenta stocurilor la cost de
achizitie . Stocul initial de combustibil evaluat la costul de achizitie, care se include in cheltuieli este de
200 ron . S-a efectuat o cumparare de combustibil de 500 ron plus TVA cu plata in numerar.
La inventarierea de la sfarsitul perioadei se constata un sold de combustibil de 100 ron.

o includerea in cheltuieli a a soldului initial de combustibil pornind de la premisa ca se vor

consuma in cursul perioadei :

6022 = 3022 200 ron

o achizitionarea de combustibil cu plata in numerar :

% = 5311 595 ron

6022 500
4426 95
o inregistrarea stocului final de combustibil stabilit la inventariere:

6022 = 3022 100

Exemplu2. Presupunem un stoc initial de materii prime evaluate la cost de achizitie de 0,90 ron/l, 400 l,
care se include in cheltuieli. S-a efectuat o cumparare de de materii prime : 600 l, la pret de facturare de
1 ron plus TVA , achitate dintr-un avans de trezorerie. Cheltuieli de transport : 60 ron plus TVA care se
achita in numerar. La inventariere s-a constatat un stoc de materii prime de 200 l, care se evalueaza
conform metodei costului mediu ponderat.

11
 o includerea in cheltuieli a soldului initial :0,90 ron/l * 400 l =360 ron

601 = 301 360 ron

o receptia materiilor prime achitate printr-un avans de trezorerie:

% = 542 714
601 600
4426 114

o cheltuieli de transport achitate in numerar :

% = 531 71
601 60
4426 11

Nota :Costul efectiv unitar al materiilor prime intrate (600+60):600= 1,10 ron/l
Costul unitar mediu ponderat (360 + 660) :1000 = 1,02 ron/l

o inregistrarea stocului final de materii prime stabilit prin inventariere : 200 * 1,02
ron/l=204 ron

601 = 301 204

5.Studiu de caz privind evaluarea stocurilor la intrarea in patrimoniu.

Un detailist (S.C. T4 S.R.L.) prezintă la începutul lunii un sold de marfă evaluat la preţul de
vânzare cu amănuntul de 11.160 lei (8.000 lei preţul de achiziţie, 1.000 lei adaosul comercial, 2.160
TVA neexigibilă). Se achiziţionează mărfuri la preţul de cumpărare de 15.000 lei + TVA
24%, care se achită prin bancă. Cota de adaos comercial pentru mărfurile cumpărate este de 20%. Se
vând în numerar (cu bon de casă) mărfuri în valoare de 12.400 lei, inclusiv TVA. Să se înregistreze în
contabilitate operaţiile de mai sus, inclusiv regularizarea TVA.

Notă de calcul:
Adaos comercial (Ct. 378) = 15000 X 20% = 3000 lei
TVA neexigibilă (Ct. 4428) = 18000 X 24% = 4320 lei

Notă de calcul:
Preţ de vânzare cu amănuntul (Ct. 371) = 12.400 lei
TVA = 2.400 lei
Preţ de vânzare cu amănuntul fără TVA = 10.000 lei.
k=(1000+3000)/(11160+22320-2160-4320)=0.148

Adaos comercial (Ct. 378) = 10.000 X 0,148 = 1.480 lei

12
Cost de achiziţie (Ct. 607) = 10.000 – 1.480 = 8.520 lei

-achizitie marfa

% = 401 18600

371 15000

4426 3600

-inregistrare AC si TVA

371 = % 7230
378 3000

4428 4230

-achitarea datoriei fata de furnizor

401 = 5121 18600

-vanzare marfuri

5311 = % 12400

707 10000

4427 2400

-descarcare din gestiune

% = 371 12400

607 8520

378 1480

4428 2400

-regularizare TVA

% = 4426 3600

13
 4427 2400

4424 1200

6.Studiu de caz privind imobilizarile necorporale in curs de exercitie

S.C. GAMMA S.R.L. doreşte realizarea, în regie proprie, a unei aplicaţii informatice. În acest sens, societatea
realizează următoarele operaţiuni:
01-30.11.2011: - se înregistrează salariile datorate angajaţilor în valoare 1.500 lei;
- se înregistrează factura privind consumul de energie în valoare de 1.000 lei, TVA 24%;
- în 30.11 se înregistrează stadiul actual al lucrărilor (recepţia parţială);
01-12.12.2011 - se înregistrează salariile datorate angajaţilor în valoare de 500 lei.
- în 12.12 se înregistrează recepţia finală aplicaţiei.
Durata de utilizare a fost stabilită la 5 ani. Societatea optând pentru metoda liniară de amortizare. După 3 ani de
utilizare (la data de 03.01.2015) aplicaţia informatică este vândută preţ de vânzare: 1.500 lei, TVA 24%
(concomitent se înregistrează scoaterea din evidenţă). Încasarea are loc în numerar .

-11.2011 inregistrare salarii datorate noiembrie

641 = 421 1500

-11.2011 inregistrare factura energie

% = 401 1240
605 1000
4426 240

-30.11.2011 receptie partiala program

233 = 721 2500

-12.2011 inregistrare salarii datorate decembrie

641 = 421 500

-12.12.2011 receptia finala

208 = % 3000
233 2500
721 500
-2012-14 inregistrare amortizare lunara
6811 = 2808 50x36

-03.01.2015 vanzare aplicatie informatica

461 = % 1860
7583 1500
4427 360
-03.01.2015 scoatere din evidenta program

14
 % = 208 3000
2808 1800
6583 1200
-03.01.2015 incasare creanta

5311 = 461 1860

7.Studiu de caz privind imobilizarile corporale in curs de executie.

I. Investitie realizata in regie proprie

O entitate hotaraste construirea in regie proprie a unei hale industriale. In acest scop in prima luna au loc
urmatoarele cheltuieli:

- cu materiale auxiliare :3.000 lei

-cu salariile :2.660 lei.

In a doua luna se mai cheltuiesc materiale in valoare de 1.000 lei , apoi se receptioneaza si se da in
folosinta. Durata normala de functionare este de 10 ani.

-cheltuieli cu materialele auxiliare in prima luna:

6021 Cheltuieli cu materialele auxiliare = 3021 Materiale auxiliare 3.000

-cheltuieli cu salariil :

641 Cheltuieli cu salariile personalului = 421 Personal salarii datorate 2.660

-inregistrarea investitiei neterminate la sfarsitul lunii:

231 Imob. corporale in curs de executie =722 Venituri din prod.de imob corp 5.660

-cheltuieli cu materialele consumate in luna a doua:

6021 Cheltuieli cu materialele auxiliare = 3021 Materiale auxiliare 1.000

-decontarea cheltuielilor de investitii in luna a doua:

231 Imob. corporale in curs de executie= 722 Venit. din prod. de imob. corporale 1.000

-receptia finala si darea in functiune a cladirii :

212 Constructii = 231 Imob. corporale in curs de executie 6.660

-amortizarea lunara a magaziei (6.660:10 ani :12 luni)

15
 6811 Chelt. de expl.privind amortiz. imob.= 2812 Amortizarea constructiilor 50,50

II. Investitie realizata de antreprenor

O societate comerciala incheie un contract cu un antreprenor pentru construirea unui depozit pentru
materiale de constructie. La sfarsitul primei luni , constructorul factureaza lucrarile de investitii la
valoarea de 6.000 ron. In a doua luna se finalizeaza lucrarile de investitii si se factureaza restul lucrarilor
in valoare de 4. 000 ron. Achitarea facturilor se face cu ordin de plata. Durata de utilizare a depozitului
este de 25 ani. Dupa 30 ani de utilizare , depozitul se vinde cu pretul de 3.000 ron, factura incasandu-se
cu ordin de plata.

- Inregistrarea imobilizarilor corporale in curs de executie la sfarsitul primei luni :

231 Imobilizari corporale in curs de executie = 404 Furnizori de imobilizari 6.000

4426 TVA deductibila = 4427 TVA colectata 1.140

- Inregistrarea imobilizarilor corporale in curs de executie in luna a doua:

231 Imobilizari corporale in curs de executie= 404 Furnizori de imobilizari 4.000

4426 TVA deductibila = 4427 TVA colectata 760

- Darea in exploatare a obiectivului de executie:

212 Constructii = 231 Imobilizari corporale in curs de executie 10.000

- Achitarea datoriilor catre antreprenor:

404 Furnizori de imobilizari = 5121 Conturi la banci in lei 10.000

- Amortizarea lunara a depozitului :10.000 :25 ani= 33,33 lei

6811Cheltuieli de expl. privind amort. imob .= 2812Amortiz.constructiilor 33,33

- Vanzarea depozitului

461 Debitori diversi = 7583 Venituri din vanzarea activelor 3.000

Livrarea de constructii si terenuri este o operatiune scutita de TVA , cu exceptia constructiilor noi si a
terenurilor construibile, daca persoana si-a exercitat dreptul de deducere a TVA-ului la achizitia acestora.

-Scoaterea din evidenta a depozitului complet amortizat:

2812 Amortizarea constructiilor = 212 Constructii 10.000

16
-Incasarea creantei cu ordin de plata:

5121 Conturi la banci in lei = 461 Debitori diversi 3.000

8.Studiu de caz privind evaluarea stocurilor la iesirea din patrimoniu

Să se înregistreze în contabilitate operaţiunile legate de stocurile de materiale consumabile

cunoscându-se:
1 -Stoc la începutul lunii: 5.000 buc. la 18 lei/ buc;
2 -Intrări în data de 4 a lunii 9.000 buc. la 19 lei/buc;
3 -Intrări în data de 16 a lunii: 2.000 buc. la 20,5 lei/buc;
4 -Ieşiri în data de 25 a lunii: 15.000 buc.

Evaluarea ieşirilor se face prin metoda Cost mediu ponderat. Se vor efectua înregistrările
contabile în cazurile:
1 -inventarului permanent;
2 -inventarului intermitent.
Utilizaţi IAS 2 „Stocuri”.

Metoda costului mediu ponderat (CMP) calculează costul fiecărui element pe baza mediei
ponderate a costurilor elementelor similare aflate în stoc la începutul perioadei şi a costului elementelor
similare produse sau cumpărate în timpul perioadei. Media poate fi calculată periodic sau după recepţia
fiecărei intrări, în funcţie de circumstanţele în care se găseşte întreprinderea.

Calculul CMP dupa fiecare intrare:

Data Intrari Iesiri Stoc

Cantitate Pret Valoare Cantitate Pret Valoare Cantitate Pret Valoare

01 5.000 18 90.000 5.000 18 90.000

04 9.000 19 171.000 14.000 18,643 261.000

16 2.000 20,5 41.000 16.000 18,875 302.000

25 15.000 18,875 283.125 1.000 18,875 18.875

31 1.000 18,875 18.875

CMP determinat lunar (la sfârşitul lunii):

CMP = (Stoc initial * pret) + (Cantitati intrare * pret) =

Stoc initial + Cantitati intrare

17
CMP = (5000*18)+(9000*19+2000*20,5) = 90.000 + 212.000 = 18,875 u.m.n.
5000 + 11.000 16.000

Iesiri 15.000 * 18,875 = 283.125

Stoc 1.000 buc la valoarea 18.875 u.m.n.

Prin aplicarea acestei metode, stocul rămas la finele perioadei este de 1000 buc = 18.875 u.m.

1. Inventar permanent

a) La data de 04 a lunii – intrare de 9.000 buc * 19lei/buc = 171.000

% 401 212.040
302 Furnizori 171.000
Materiale consumabile 41.040
4426
TVA deductibil

b) La data de 16 a lunii – intrare de 2.000 buc * 20,5 lei/buc = 41.000

% 401 50.840
302 Furnizori 41.000
Materiale consumabile 9.840
4426
TVA deductibil

c) La data de 25 a lunii – ieşiri de 15.000 buc * 18,875lei/buc = 283.125

602 302 283.125

Cheltuieli cu materialele Materiale consumabile
consumabile

2. Inventar intermitent

a) La începutul lunii stocul iniţial se anulează

602 302 90.000

Cheltuieli cu materialele Materiale consumabile
consumabile

18
 b) Intrări în cursul lunii

9.000 buc * 19lei/buc + 2.000 buc * 20,5 u.m.n/buc = 212.000 u.m.n.

% 401 262.880
602 Furnizori 212.000
Cheltuieli cu materialele 50.880
consumabile
4426
TVA deductibil

c) La sfârşitul lunii se preia stocul pe baza inventarului faptic

302 602 18.875

Materiale consumabile Cheltuieli cu materialele
consumabile

9.Studiu de caz privind productia in curs de executie aferenta stocurilor.

Societatea comercială AL&TX, în baza inventarierii de la finele exerciţiului curent (31 decembrie
N) a producţie în curs de execuţie, stabileşte că valoarea producţiei neterminate este 5000 lei. De
asemenea, pentru deprecierea producţiei în curs de execuţie, se constituie un provizion în sumă de 950
lei.

Înregistrarea în contabilitate a producţiei neterminate la 31.12.N

3 7
331 = 711 5
Produse în curs de = Venituri aferente costurilor stocurilor de 5000
execuţie produse

Înregistrarea în contabilitate a provizionului pentru deprecierea producţiei în curs de execuţie

6 3
6814 393
= 9
„Cheltuieli de exploatare privind „Ajustări pentru
= 950
amortizările, provizioanele şi ajustările deprecierea producţiei în
pentru deprecierea activelor circulante” curs de execuţie”

Reluarea în anul următor a producţiei neterminate, stabilită prin inventarul efectuat anterior

7 3
711 = 331 5
Venituri aferente costurilor stocurilor de = Produse în curs de 5000
produse execuţie

19
Înregistrarea în contabilitate a produselor finite, în cursul lunii ianuarie, la costul de producţie
7200 lei

3 7
= 7
345 711
= 7200
Produse finite Venituri aferente costurilor stocurilor de produse

Se descarcă gestiunea pentru produsele finite vândute în cursul lunii ianuarie, la costul de
producţie de 5500 lei

7 3
= 5
711 345
= 5500
Venituri aferente costurilor stocurilor de produse Produse finite

La sfârşitul lunii ianuarie N+1, se evidenţiază producţia neterminată, în urma inventarieii şi

evaluării la costul de producţie de 2500 lei

3 7
331 = 711 2
Produse în curs de = Venituri aferente costurilor stocurilor de 2500
execuţie produse

La începutul lunii februarie N+1, se reia procesul de fabricaţie şi se înregistrează scăderea din
gestiune a producţiei neterminate, constatată la închiderea lunii ianuarie N+1

7 3
711 = 331 2
Venituri aferente costurilor stocurilor de = Produse în curs de 2500
produse execuţie

La 31.12.N+1, pe baza inventarului se constată că provizionul constituit la începutul anului, nu se

mai justifică şi ca urmare se anulează pentru suma de 950 lei

3 6
393 7814
= 9
Ajustări pentru Cheltuieli de exploatare privind
= 950
deprecierea producţiei în amortizările, provizioanele şi ajustările
curs de execuţie pentru deprecierea activelor circulante

10.Studiu de caz privind contabilizatea tranzactiilor in sistem second-hand

O societate achizitioneaza si importa bunuri second-hand in scopul revanzarii. Contabilizati

operatiile aferente specifice obiectului sau de activitate.

Inregistrari contabile:

1. Achizitia marfurilor, la valoarea nominala a facturii, inclusiv TVA:

20
 371 = 401
Marfuri Furnizori

2. Achitarea facturii emisa de furnizorul extern:

401 = 5124
Furnizori Conturi la banci in valuta

3. Vanzarea marfurilor:

Pe factura emisa nu se va inscrie in mod distinct TVA aplicata la marja profitului, aferenta livrarilor de
bunuri supuse regimului special. Mentiunea TVA inclusa si nedeductibila va inlocui suma taxei datorate,
pe facturi si alte documente emise cumparatorului.

5311/4111 = %
Casa in lei/ 707
Clienti Venituri din vanzarea marfurilor
4427 - TVA aplicata la marja profitului
TVA colectata

4. Descarcarea gestiunii de marfurile vandute:

607 = 371
Cheltuieli privind marfurile Marfuri

11. Studiu de caz privind tranzactiile in regim de consignatie.

Societatea Comercială „X” a primit de la un deponent mărfuri în consignaţie evaluate la 300.000.

Comisionul consignaţiei 20%. Contabilizaţi operaţiile aferente.

Varianta I – când deponentul nu este plătitor de TVA – persoană fizică particulară:

a) La primirea mărfurilor în consignaţie se stabileşte preţul de vânzare cu amănuntul astfel:

- Preţ pretins de deponent şi acceptat – 300.000
- Comision 20% - 60.000
- Tva 24% numai asupra comisionului de 60.000 - 14.400
- Preţul cu amănuntul - 374.400
-
La primirea marfurilor se inregistreaza extracontabil valoarea primita in regim de consignatie
8033 300.000
Valori materiale primite in
pastrare sau custodie

21
 b) Vânzarea mărfurilor cu numerar
5311 % 374.400
Casa in lei 707 360.000
Venituri din vanzarea mf 14.400
4427
TVA colectat

c) Încărcarea gestiunii pe conturile de bilanţ

371 % 374.400
Mărfuri 462 300.000
Creditori diverşi 14.400
4428 60.000
TVA neexigibil
378
Diferenţe de preţ la mărfuri

d) La sfârşitul lunii, descărcarea gestiunii unităţii cu valoarea mărfurilor vândute pe conturile de bilanţ
% 371 Mărfuri 374.400
607 300.000
Chelt. privind mărfurile 14.400
4428 60.000
TVA neexigibil
378
Diferenţe de preţ la mărfuri
e) Concomitent şi descărcarea gestiunii şi pe conturile de ordine şi evidenţă
8033 300.000
Valori materiale primite in
pastrare sau custodie

f) Închiderea conturilor
121 607 300.000
Profit şi pierdere Chelt. privind mărfurile
707 121 360.000
Venituri din vânzareaProfit şi pierdere
mărfurilor

g) Achitarea drepturilor deponenţilor

22
462 5311 300.000
Creditori diverşi Casa în lei

Varianta II – când deponentul este plătitor de TVA – persoană juridică:

h) La primirea mărfurilor în consignaţie se stabileşte preţul de vânzare cu amănuntul astfel:
- Preţ pretins de deponent şi acceptat – 300.000
- Comision 20% - 60.000
360.000
- Tva 24% - 86.400
- Preţul cu amănuntul - 446.400

Veniturile din comision pot fi evidenţiate separat în contul 708 „Venituri din activităţi diverse”

Vânzarea mărfurilor cu numerar

5311 % 446.400
Casa in lei 707 300.000
Venituri din vanzarea mf 60.000
708 86.400
Venituri din activităţi diverse
4427
TVA colectat

Încărcarea gestiunii pe conturile de bilanţ

371 % 446.400
Mărfuri 401 300.000
Furnizori 86.400
4428 60.000
TVA neexigibil
378
Diferenţe de preţ la mărfuri

12.Studiu de caz privind tranzactiile la o casa de amanet

La data de 02.05.2011, casa de amanet S.C. AMANET S.R.L. incheie un contract cu o persoana fizica
Florescu Ioana, proprietara a unui set de bijuterii din aur. In baza contractului i se imprumuta
persoanei fizice suma de 1.500 lei, pe termen de 12 luni. Persoana Florescu Ioana va achita casei de
amanet un comision de 20%.

Comision = 1.500 x 20% = 300

Inregistrari contabile

23
Acordarea imprumutului:

2678 5311 1.500

Alte creante imobilizate Casa in lei

si, concomitent, extracontabil se inregistreaza bunurile primite in regim de amanet:

8033 1.500
Valori materiale primite in
pastrare sau custodie

la scadenta, pot exista mai multe situatii:

A) Persoana fizica ramburseaza contravaloarea imprumutului, fara a cere prelungirea termenului

de rambursare a imprumutului

Dobanzile sau comisioanele incasate de casele de amanet pentru acordarea de imprumuturi sunt
considerate a fi venituri din prestarea de servicii financiare care, potrivit prevederilor Codului fiscal,
sunt operatiuni scutite de taxa pe valoarea adaugata, indiferent daca bunurile mobile depuse de catre
debitor drept gaj sunt sau nu returnate.

5311 % 1.800
Casa in lei 2678 1.500
Alte creante imobilizate 300
704
Venituri din servicii prestate

Concomitent, casa de amanet va returna bunurile din custodie proprietarului

8033 1.500
Valori materiale primite in
pastrare sau custodie

B) Casa de amanet hotaraste retinerea bunului in patrimoniul societatii, ca obiect de inventar.

Caracteristicile bunurilor primite drept gaj:

-1 lantisor 5 grame = 375lei

- 1 pereche cercei 10 grame = 750 lei
-1 bratara 5 grame = 375lei

TOTAL: 20 grame = 1.500lei

24
Se inregistreaza bunurile retinute ca obiectele de inventar, prin compensare cu imprumutul acordat:

303 2678 1.500

Materiale de natura obiectelor Alte creante imobilizate
de inventar

Valoarea de piata a pretului unui gram de aur este 85 lei/gramul, prin urmare se face evaluarea setului la
valoarea de piata:

� 1 lantisor 5 grame = 425lei

� 1 pereche cercei 10 grame = 850 lei

� 1 bratara 5 grame = 425lei

TOTAL: 20 grame = 1.700lei

Se inregistreaza obiectele de inventar la valoarea de piata (diferenta pana la valoarea de piata trece pe
venituri) :

303 758 200

Materiale de natura obiectelor Alte venituri din exploatare
de inventar

C) Persoana fizica nu returneaza imprumutul la scadenta, iar casa de amanet se hotaraste sa

vanda bijuteriile

In cazul in care imprumutatul nu restituie imprumutul casei de amanet, casa de amanet datoreaza T.V.A.
pentru valoarea obtinuta din vanzarea bunurilor care au devenit proprietatea sa.

Pret evaluat 1.500

Adaos comercial 50%= 750

TVA 24% = 540

Intrarea in gestiune a bijuteriilor retinute vandute ca marfa tertilor:

371 % 2.700
Marfuri 2678 1.500
Alte creante imobilizate 750
378 540
Diferente de pret la marfuri
4428
TVA neexigibila

25
Concomitent, scoaterea din gestiune a bunurilor gajate:

8033 1.500
Valori materiale primite in
pastrare sau custodie

Vanzarea bijuteriilor catre un tert:

5311 % 2.700
Casa in lei 707 2.250
Venituri din vanzarea 540
marfurilor
4427
T.V.A. colectat

Descarcarea din gestiune a marfurilor vandute:

% 371 2.700
607 Marfuri 1.500
Cheltuieli privind marfurile 750
378 540
Diferente de pret la marfuri
4428
T.V.A. neexigibila

Exigibilitatea T.V.A.:

4427 4423 540

TVA colectata TVA de plata

Plata T.V.A. in luna urmatoare vanzarii bijuteriilor:

4423 5311 540

TVA de plata Casa in lei

D) Persoana fizica cere prelungirea termenului de rambursare a imprumutului cu 2 luni

Data scadentei: 01.10.2011.

Pentru aceasta operatiune, presupunem ca se percepe un comision, in plus, de 15%.

Comision perceput: 1.500 * 15% = 225 lei

In fisa contului 8033 se mai adauga urmatoarele sume:

26
� comision suplimentar = 225 lei

Total de plata (01.10.2011) 300 + 150 =450 lei de incasat

� Imprumut acordat = 1.500 lei

TOTAL GENERAL = 1.950 LEI

NOTA

In cazul in care persoana fizica se prezinta la scadenta si returneaza suma imprumutata se

procedeaza conform situatiei A). In caz contrar, se procedeaza conform situatiilor B) si C).

E) Casa de amanet, de comun acord cu proprietarul retine comisionul perceput, din imprumutul
acordat

Comision 1.500 * 20% = 300

Acordarea imprumutului, plata a 1200 lei si retinerea bijuteriilor cu o valoare de 1.500 lei:

2678 5311 1200

Alte creante imobilizate Casa in lei

Concomitent, extracontabil, se inregistreaza bunurile gajate cu toata valoarea imprumutului acordat de

1.500 lei:

8033 1.500
Valori materiale primite in
pastrare sau custodie

La scadenta, proprietarul bijuteriilor returneaza suma imprumutata plus comisionul:

5311 % 1.800
Casa in lei 2678 1.200
Alte creante imobilizate 300
462 300
Creditori diversi
704
Venituri din servicii prestate

Concomitent, casa de amanet va returna bunurile din custodie proprietarului:

8033 1.500
Valori materiale primite in
pastrare sau custodie

27
In cazul in care, la scadenta, proprietarul nu se prezinta cu suma reprezentand contravaloarea
imprumutului, casa de amanet devine proprietar al bijuteriilor si ii restituie diferenta pana la valoarea
evaluata initial.

462 5311 300

Creditori Casa in lei

13.Studiu de caz privind tranzactiile la o casa de schimb valutar

La o casa de schimb valutar se efectueaza in luna decembrie 2010 urmatoarele operatii de

vanzare/cumparare valuta de la/catre persoane fizice.:
01.12.2010 : Sold casa lei 3000
01.12.2010: Sold casa euro 1500
01.12.2010: Curs BNR 4.25
15.12.2010 : Curs BNR 4.3
15.12.2010 : Curs Cumparare euro 4.54
15.12.2010: Curs Vanzare euro 4.55
31.12.2010: Curs BNR 4.4

Un client vinde 1500 € la curs afisat de 4.54 lei/€ (casa de schimb cumpara euro)

5314 5311 6000 lei

Casa in devize Casa in lei (1500 €*4.0 curs afisat)
5314 708 450 lei
Casa in devize Venituri din activitati diverse (6450 € val la curs BNR –
6000 val la curs cumparare)

Conform legislatiei la venituri se va inregistra numai suma ce reprezinta comisionul casei de

schimb valutar la momentul tranzactiei.

Sold final la sfarsitul zilei:

Sold casa lei : 3000 lei+8600+480-6000=6080 lei

Sold casa euro : 1500 € - 2000 € + 1500 € = 1000 €

Sold casa euro echivalent lei: 6375-8600+6000+450=4225 lei

Sold casa euro 31.12.2010 : 1000€ * curs BNR 4.4 =4400 lei

31.12.2010 La finalul lunii/anului se face reevalurarea la curs BNR al soldului din casa devize astfel:

Diferente de curs favorabile:

5314 =765 175 lei

28
Casa Venituri din diferente de curs (4400lei-4225lei)

Daca diferentele ar fi fost nefavorabile inregistrarea era:

665 =5311 X lei

Cheltuieli din diferente de
curs
Casa (diferenta dintre valoarea in
devize* cursul din ultima zi a
lunii minus diferenta dintre
valoarea contabila in lei a
soldului in devize

Ca activitati specifice casei de schimb valutar mai putem intalni urmatoarele cazuri:

1. Plusurile si minusurile in casa stabilite de catre persoana desemnata in firma sa verifice zilnic
numerarul din casieria lei si casieria devize si registrele contabile aferente.

Presupunem ca la casa in lei, soldul registrului de casa este 5.600 lei iar numerar se stabileste o suma de
5.900 deci un plus de 300 lei iar la casa in valuta un sold de 3.000 € iar numerar 3.100 un plus de 100 €
la curs BNR de 4.4

Se inregistreaza plusul astfel:

5311 =758 300 lei
Casa in lei Alte venituri din exploatare
5314 =758 440 lei
Casa in devize Alte venituri din exploatare (100€ *4.4 curs BNR)
Presupunem ca la casa in lei, soldul registrului de casa de de 5.000 lei iar numerar se stabileste o suma
de 4800 lei deci un minus de 200 lei, sold casa valuta 1500 €, numerar se stabileste o suma de 1420 €,
un minus de 80 €, ambele se imputa casierului!

Constatarea minusului:
658 =5311 200 lei
Alte cheltuieli de exploatare
658 =5314 352 lei
Alte cheltuieli de exploatare (80€-4.4 curs BNR)

Recuperarea debitului de la persoana vinovata prin facturare:

461 =758 552 lei

Debitori diversi Alte venituri din exploatare (200lei + 352lei)
461 =4427 132.48 lei
Debitori diversi Tva colectat

29
Incasarea debitului:
5311 =461 200 lei
Casa in lei Debitori diversi
5314 =461 352 lei
Casa in devize Debitori diversi (valoarea la data imputarii)

Presupunem ca incasarea debitului la casa in devize se face la curs de 4.5 curs BNR

5314 =765 8 lei

Casa in devize Venituri din diferente de curs (360 lei adica 80€*4.5 – 352
adica 80€*4.4)

2. Bancnote deteriorate si rascumparate

Presupunem ca la sfarsitul unei zile se constata deteriorarea unei bancnote de 100€ ce nu mai poate fi
pusa in circulatie si se hotaraste ca aceasta sa fie returnata Bancii Nationale care o rascumpara la o
valoare de 75% din valoarea de pe piata! Curs BNR din data predarii bancnotei: 4.4 lei/€

Predarea bancnotei:

671 =5314 440 lei

Cheltuieli evenimenteCasa devize (100€*4.4)
extraordinare
Recuperarea a 75% din valoarea bancnotei, valoarea rascumparata se face in lei pe baza unui document
specific:

5311 =768 330 lei

Casa in lei Alte venituri financiare (440 lei*75%)

3.Bancnote false

Printre obligatiile casei de schimb valutar se numara si verificarea veridicitatii bancnotelor iar in cazul
in care se constata bancnote false, se va anunta imediat organele competente.

30
 Constatarea bancnotelor false dupa tranzactie fara a putea identifica persoana raspunzatoare de plasarea
de bancnote false pe piata duce la imputarea prejudiciului de la personalul raspunzator, articol contabil
prezentat mai sus!

14. Studiu de caz privind importul de stocuri

O societate comerciala specializata in activitati de import deruleaza intr-o perioada de gestiune,

urmatoarele operatiuni:
- import de materii prime 5000 euro la cursul valutar 3,5 ron/euro;
- obligatiile vamale sunt: taxe vamale 10%, accize 2%, TVA 24%.
Aceste materii prime se transforma in produse finite, motiv pentru care firma achizitioneaza pe
baza de factura fiscala urmatoarele stocuri: material auziliare 1000 ron + TVA, materiale consumabile
800 ron + TVA.
Costul de obtinere al produselor finite este 30.000 ron. Produsele finite se vand prin depozit en-
gross cu adaos comercial 1% si TVA 24%. Pentru obtinerea valutei necesare achitarii furnizorului
extern, firma participa la licitatie valutara, comision de licitatie 0,7% si curs valutar de 3,7 ron/eur.
La inventariere se constata un minus de produse finite de 1000 ron, ce se imputa persoanei
vinovate de paguba produsa.

1. Valoarea in vama: 5.000 euro x 3,5 ron/eur = 17.500 ron

2. Taxe vamale: 17.500 x 10% = 1.750 ron
3. Accize: 17.500 x 2% = 350 ron
4. Baza impozabila pentru TVA: 17.500 + 1.750 + 350 = 19.600 ron
5. TVA: 19.600 x 24% = 4.704 ron

-inregistrarea importului de materii prime (factura, DVI, document de transport):

301 601 17.500

Materii prime Cheltuieli cu materiile prime

-inregistrarea obligatiile vamale:

301 % 2.100
Materii prime 446.01 1750
Alte impozite, taxe şi 350
vărsăminte asimilate -TVA
446.02
Alte impozite, taxe şi
vărsăminte asimilate -Accize

-inregistrare TVA:

31
 4428 446.03 4.704
TVA exigibil Alte impozite, taxe şi
vărsăminte asimilate -TVA

Observatie: se inregistreaza TVA de pe DVI ca TVA neexigibil.

-achitarea prin banca a obligatiilor vamale (ordin de plata):

% 5121 6.804
446.01 Conturi curente la banci 1750
Alte impozite, taxe şi 350
vărsăminte asimilate -TVA 4.704
446.02
Alte impozite, taxe şi
vărsăminte asimilate –Accize
446.03
Alte impozite, taxe şi
vărsăminte asimilate -TVA
4426 4428 4.704
TVA deductibil TVA exigibil

-achizitia altor stocuri(factura fiscala):

% % 2.232
3021 401 1.000
Materiale auxiliare Furnizori 800
3028 432
Alte materiale consumabile
4426
TVA deductibil

-darea in consum a stocurilor (bonuri de consum):

6021 3021 1.000

Cheltuieli cu materiale Materiale auxiliare
auxiliare

6028 3028 800

Cheltuieli privind alte Alte materiale consumabile

32
 materiale consumabile
601 301 19.600
Cheltuieli cu materii prime Materii prime
921 901 21.400
Cheltuielile activitatii de baza Decontări interne privind
cheltuielile

- obtinerea produselor finite (raport de productie):

345 711 30.000

Produse finite Variatia stocurilor
931 902 30.000
Costul productiei obtinute Decontari interne privind
productia obtinuta

- vanzarea produselor finite

% 701 35137.8
4111 Venituri din vz prod finite 30.300
Clienti 4427 48373.8
TVA colectat

-descarcarea de gestiune pentru produsele finite vandute:

711 345 30.300
Variatia stocurilor Produse finite

-achizitionarea de valuta prin licitatie:

5.000 euro x 3,70 ron/euro = 18.500 ron

Comision 0,7%: 18.500 ron x 0,7% = 129,50 ron

5125 5121 18629.5

Sume in curs de decontare Conturi curente la banci
627 5125 129.5
Chletuieli cu serv bancare Sume in curs de decontare
5124 5125 18629.5
Conturi la banci in valuta Sume in curs de decontare

Achitarea facturii externe prin valuta obtinuta prin licitatie valutara:

Evaluarea obligatiei de plata la data importului: 5.000 euro x 3,50 ron = 17.500 ron

33
Evaluarea obligatiei de plata la data platii: 5.000 euro x 3,70 ron = 18.500 ron
Diferenta de curs negativa 1.000 ron

% 5124 18500
401 Conturi la banci in valuta 17500
Furnizori 1000
665
Cheltueili cu dif de curs

-inregistrarea rezultatului inventarierii:

711 345 -1000

Variatia stocurilor Produse finite

-imputarea minusului:

4252 % 1171.26
Avansuri acordate 758 1010
personalului Alte venituri din exploatare 161.26
4427
TVA colectat

15.Studiu de caz privind exportul de stocuri

O societate care are ca obiect de activitate comercializarea mărfurilor cu ridicata, se achizitioneaza

mărfuri în valoare de 85 000 lei + TVA 19% pe care ulterior le exportă la pretul extern FOB de 25 000
euro, la cursul de 4,12 lei/euro. Factura privind mărfurile se încasează prin bancă la cursul de 4,09
lei/euro.

a) receptia mărfurilor:
% = 401 „Furnizori” 101 150 lei
371 „Marfuri” 85 000 lei
4426 „TVA deductibilă 16 150 lei

b) achitarea prin bancă a mărfurilor cumpărate în lei:

401 “Furnizori” = 5121“Conturi la bănci în lei” 101.150 lei

c) livrarea la export a mărfurilor:25 000 euro x 4,12 lei/euro= 103 000 lei
4111 „Clienti” = 707 „Venituri din vânzarea mărfurilor”103 000 lei

Nota:
Conform art. 143 din codul fiscal sunt scutite de TVA:- livrările de bunuri expediate sau transportate
în afara comunitătii de către furnizor sau de altă persoană în contul său;- livrările intracomunitare de

34
bunuri de către o persoan ă care îi comunică furnizorului un cod valabil de înregistrare în scopuri de
TVA, atribuit de autoritătile fiscale din alt stat membru.

d) descărcarea gestiunii de mărfurile vândute:

607 „Cheltuieli privind mărfurile” = 371 „Mărfuri” 85 000 lei

e) încasarea în valută a creantei externe:25 000 euro x 4,09 lei/euro = 102 250 lei

Diferenta de curs valutar ( 103 000 – 102 250 = 750) se va înregistra în conturile de cheltuieli:
% = 4111 „Clienti” 103 000 lei
5124 „Conturi la bănci în valută 102 250 lei
665 „Cheltuieli din diferențe de curs valutar 750 lei

16. Studiu de caz privind contabilitatea tranzactiilor pe baza de comision.

S.C. VEST S.R.L. vinde creanta in valoare de 2.751 lei fata de EUROMOD unei firme
specializate contra unui comision de 15%. Inregistrarile contabile aferente acestei cesiuni sunt
urmatoarele.

Primirea sumei de la firma care a achizitionat creanta:

5311 4111
= 2.338
Casa in lei Clienti

Primirea facturii pentru servicul de preluare a creantei neincasate:

% 401 491
=
628 Furnizori 413

Alte cheltuieli cu serviciile executate de

terti
78
4426

TVA deductibila

Compensarea creantei cu datoria si achitarea TVA:

401 % 491
=
Furnizori 4111 413

35
 Clienti 78

5311

Casa in lei

17.Studiu de caz privind stocurile in curs de aprovizionare

In luna martie 2010, societatea ALFA cumpără de la un furnizor cu sediul în Statele Unite ale
Americii, materii prime în valoare de 45.000 dolari. Bunurile sunt transportate pe cale navală, iar
cumpărătorul intră în posesia materiilor prime din momentul în care bunurile sunt încărcate pe navă, în
portul vânzătorului. În data de 10.03.2010, transportatorul efectuează în numele cumpărătorului, atât
încărcarea, cât şi recepţia bunurilor.
Cursul valutar din 09.03.2010, utilizat la data recepţiei: este de 3,02 lei/dolar.
Plata furnizorului se face pe 17.03.2010. Cursul valutar utilizat la plata facturii este de 2,90 lei/dolar.
Cu această ocazie, vânzătorul transferă cumpărătorului, atât proprietatea, cât şi riscurile şi beneficiile.
Recepţia bunurilor se face de către transportator în numele cumpărătorului. Pe toată perioada
transportului până la predarea bunurilor către cumpărător, acestea se află în proprietatea cumpărătorului
şi în răspunderea transportatorului..
Bunurile ajung în ţară în data de 12.05.2010. Odată ajunse în ţară, transportatorul predă
cumpărătorului materiile prime şi facturează către acesta cheltuielile de transport în valoare de 5.000
dolari. Data la care cumpărătorul a acceptat factura de transport este 12.05.2010, iar cursul valutar
utilizat la reflectarea în contabilitate a acestor cheltuieli este de 3,20 lei/dolar.
În perioada imediat următoare, cumpărătorul vămuieşte bunurile importate şi plăteşte taxele vamale în
sumă de 12.800 lei şi TVA în sumă de 27.360 lei. Plata cheltuielilor de transport se face în data de
14.05.2010, la cursul valutar de 3,22 lei/dolar. Odată ajunse la cumpărător, materiile prime importate
sunt date în consum în vederea prelucrării acestora.

În contabilitatea cumpărătorului, materiile prime în curs de aprovizionare pentru care s-au

transferat riscurile şi beneficiile aferente se reflectă astfel:

1. 10.03.2010-recunoaşterea stocurilor la momentul transferului riscurilor şi beneficiilor

Valoarea stocului este de 135.900 lei (45.000 dolari x 3,02 lei/dolar).

321 401 135.900

Materii prime in curs de Furnizori
aprovizionare

2. 17.03.2010 -se plăteşte furnizorului suma de 45.000 dolari, la cursul valutar de 2,90
lei/dolar

36
 Contravaloarea în lei a sumei plătite în valută reprezintă 130.500 lei (45.000 dolari x 2,90
lei/dolar).
Diferenţele de curs valutar favorabile, înregistrate la data plăţii, sunt de 5.400 lei [45.000 dolari x
(3,02 lei/dolar - 2,90 lei/dolar)]

401 % 135.900
Furnizori 5124
Conturi la bănci în valută 130.500
765
Venituri din diferenţe de curs 5.400
valutar

3. Preluarea efectivă de la transportator, a materiilor prime importate, vămuirea acestora şi

recunoaşterea bunurilor primite la nivelul costului de achiziţie prin înregistrarea tuturor
cheltuielilor atribuibile costului de achiziţie.

Astfel, costul de achiziţie al materiilor prime, în valoare de 164.700 lei, cuprinde:

- preţ de achiziţie, stabilit la data recepţiei, în valoare de 135.900 lei;

- cheltuieli de transport-aprovizionare, în valoare de 16.000 lei (5.000 dolari x 3,20 lei/dolar);
- taxele vamale, în valoare de 12.800 lei.
TVA plătită în vamă în sumă de 27.360 lei nu este inclusă în costul de achiziţie întrucât această taxă este
recuperabilă.

301 % 164.700
Materii prime 321 135.900
Materii prime în curs de 16.000
aprovizionare 12.800
401
Furnizori
446
Alte impozite, taxe şi
vărsăminte asimilate

4. Plata cheltuielilor de transport în valoare de 16.100 lei (5.000 dolari x 3,22 lei/dolar) şi
înregistrarea diferenţelor de curs valutar nefavorabile, aferente plăţii acestora, în valoare de 100
lei [5.000 dolari x (3,20 lei/dolar - 3,22 lei/dolar)]:

% 5124 16.100
401 Conturi la bănci în valută
Furnizori 16.000
665

37
 Cheltuieli din diferenţe de 100
curs valutar

5. Plata taxelor vamale şi a TVA, calculate în vamă:

% 5121 40.160
446 Conturi la bănci în lei 12.800
Alte impozite, taxe şi 27.360
vărsăminte asimilate
4426
TVA deductibil

6. Înregistrarea consumului de materii prime:

601 301 164.700

Cheltuieli cu materiile prime Materii prime

18. Studiu de caz privind stocurile trimise spre prelucrare la terti.

O societate comercială, având ca obiect de activitate producţia, trimite materii prime în valoare
de 2 500 lei şi ambalaje în valoare de 1 500 lei la un terţ în vederea prelucrării lor şi obţinerii produselor
finite.
În vederea obţinerii de produse finite, terţul adaugă manopera şi restul de materii prime, în valoare de
800 lei, TVA 24%.
Produsele finite se vând direct din depozitele prelucrătorului, cu o valoare de 6 500 lei.

Achiziţionare materii prime

% = 401 4 960 lei

301 Furnizori
Materii prime 2 500 lei
381
Ambalaje 1 500 lei
4426
TVA deductibilă 960 lei

38
 Trimiterea materiilor prime şi ambalajelor la terţ

351 = % 4 000 lei

Materii şi materiale aflate la terţi 301
Materii prime 2 500 lei
381
Ambalaje 1 500 lei

Înregistrarea producţiei realizate de terţ (pe baza rapoartelor de producţie şi gestiune)

354 = % 4 800 lei

Produse aflate la terţi 351
Materii şi materiale aflate la terţi 4 000 lei
401
Furnizori 800 lei

Înregistrarea TVA aferentă facturii primite de a terţ pentru manoperă si materii prime
4426 = 401 196 lei
TVA deductibilă Furnizori

Vânzarea produselor finite

411 = % 8 060 lei
Clienti
701
Venituri din vanzarea
de produse finite 6 500 lei
4427
TVA colectata 1 560 lei
Descărcarea gestiunii
* valoarea materiilor prime si ambalajelor trimise la terţ + valoarea materiilor + manopera facturate de
tert.
711 = 354 4 800 lei
Variaţia stocurilor Produse aflate la terţi

19. Studiu de caz privind stocurile aflate in custodie la terti.

Societatea X trimite spre depozitare la o alta societate Y un stoc de combustibil, in valoare de

30.000 lei. Trimiterea lui se inregistreaza astfel:

% = 401

39
 3022
37.200
Combustibili
Furnizori 30.000
4426
7200
TVA dedcutibil

351 Materii si materiale aflate la terti =3022 Combustibili 30.000 lei

20.Studiu de caz privind vanzarile de stocuri prin cedarea de comision

Pentru a mări ritmul desfacerilor de mărfuri, societatea Alfa cedeaza mărfuri altor unităţi pentru
vânzare, urmând ca decontarea să se efectueze pe măsura vânzării mărfurilor.
Astfel, in cazul vânzării în comision, societatea încheie un protocol cu partenerii de schimb prin
care se menţionează obligativitatea primitorului ca pe măsura vânzării mărfurilor să întocmească o
situaţie privind vânzările pe care o transmite predătorului, ca pe baza ei acesta să întocmească factura
fermă de livrare a mărfurilor, descărcarea efectivă a gestiunii şi încasarea facturii de acordare de
comision.
Se considera o societate comerciala ALFA, care exporta marfuri in comision in urmatoarele
conditii:

-valoarea marfurilor la unitatea producatoare 10.000 euro, la cursul de 4,23lei/euro;

-costul asigurarii marfurilor 100 euro, la un curs de 4,23 lei/euro;
-costul transportului extern 250 euro, la un curs de schimb 4,23 lei/euro;
-valoarea negociata la portul de descarcare marfa (CIF) 10.350 euro;
-comisionul societatii de export (intermediar) 10% calculata la valoarea marfurilor la portul de incarcare,
mai putin transportul si asigurarea (FOB);
-cheltuieli de administratie 3.000 lei;
-incasarea contravalorii marfurilor de la clientul extern se face la un curs de 4,5lei/euro;
-plata furnizorilor se face la un curs de 4 lei/euro.

Cursul de schimb valutar de la data facturarii este de 4,23 lei/euro.

Inregistrarea in contabilitatea operatiunilor aferente exportului:

1. Facturarea marfurilor catre clientul extern

411 =% 43.870,5
„Clienti” – analitic distinct clienti externi
401 42.300
„Furnizori” – analitic distinct producator
401 423
„Furnizori” – analitic distinct asigurari
401 1.057,5

40
 „Furnizori” – analiticdistinct transportator
2. Inregistrarea comisionului negociat

411 = 704 4.230

„Clienti” – analitic „Venituri din lucrari
distinct producator executate si servicii prestate”

3. Retinerea comisionului de la unitatea producatoare

401 = 411 4.230

„Furnizori” – analitic „Clienti” – analitic distinct producator distinct producator

4. Incasarea contravalorii facturii emise de la clientul extern

5124 = % 46.575
„Conturi la banci in valuta” 411 43.870,5
„Clienti” – analitic distinct clienti externi 2.704,5
765
„Venituri din diferente de curs valutar

21-22.Studiu de caz privind minusurile de stocuri la inventar si studiu de caz privind plusurile de
stocuri la inventar

Sa se inregistreze in contabilitate diferentele constatate la inventarierea marfurilor efectuata la

sfarsitul exercitiului financiar 2009, daca situatia faptica este redata de lista de inventariere, iar situatia
scriptica este urmatoarea:

 Cantar = 11 bucati
 Telefon = 18 bucati

Cota medie de rabat calculata la sfarsitul perioadei este de 20%. Marfurile sunt inregistrate la pretul de
vanzare cu amanuntul.

Valoarea de inventar a marfurilor este:

Cantar = 1.400 lei

Telefon = 310 lei

41
 LISTA DE INVENTARIERE

Data 31.12 2009

Nr. Val. Val.

Denumirea Cod U/M Cant. Pret unitar de Deprecierea
crt. bunurilor inregistrare in contabila de
inventariate contabilitate inventar Valoarea Moitvul

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9
Red
1. cantar 28 buc 10 1.500 15.000 14.000 1.000
pret

2. telefon 17 buc 20 300 6.000 6.000

Daca valoarea de inventar este mai mare decat valoarea contabila, in listele de inventariere se inscrie
valoarea contabila.

a) Inregistrarea minusului de inventar la articolul,,Cantar”

Minus de inventar = (cantitati faptice -cantitati scriptice) x pretul de inregistrare in contabilitate = (10
-11) x.1.500 = 1500,00 lei ;

� TVA neexigibila aferenta marfurilor lipsa: 1.500 * 19 :119 = 2390,00 lei;

� Adaosul comercial aferent marfurilor lipsa: (1.500 - 239) x 20% = 252,20 lei

� Costul de achizitie al marfurilor lipsa la inventar: 1.500 - 239 - 252,20 = 1.008,80 lei;

607 = 371 1.008,80 lei

Cheltuieli privind marfurile Marfuri
378 = 371 252,20 lei
Diferente de pret la marfuri Marfuri
4428 = 371 239,00 lei
TVA neexigibila Marfuri

b) Imputarea catre vanzator a minusului de inventar:

4282 = 7581 1261,00 lei

Alte creante in legatura Venituri din despagubiri,
cu personalul amenzi si penalitati
4282 = 4427 239,00 lei
Alte creante in legatura TVA colectata
cu personalul

42
c) Retinerea debitului pe statul de salarii :

421 = 4282 1.500,00 lei

Personal - salarii datorate Alte creante in legatura cu personalul

In cazul in care minusul de inventar este neimputabil si nu s-au incheiat contracte de asigurare, se
calculeaza TVA aferenta costului de achizitie al marfurilor in minus, care se include in cheltuieli
nedeductibile fiscal :1.008,80 x19% =192,00 lei .

635 = 4427 192,00 lei

Cheltuieli privind impozite, TVA colectata
taxe si varsaminte asimilate

d) Inregistrarea deprecierii marfurilor cu 1.000 lei, ca urmare a scaderii pretului, sub forma unei
ajustari pentru depreciere:

6814 = 397 192,00 lei

Cheltuieli de exploatare Ajustari pentru deprecierea
privind ajustarile pentru marfurilor
deprecierea activelor circulante

e) Inregistrarea plusului de inventar la articolul ,, Telefon”

Plus de inventar: (20 - 18) * 300 = 600,00 lei

TVA neexigibila aferenta plusului de inventar: 300 * 19 :119 = 96,00 lei

Adaosul comercial aferent marfurilor in plus: ( 600 - 96) x 20% = 100,80 lei

Costul de achizitie al marfurilor in plus: 600 - 96 -100,80 = 403,20 lei

371 = 607 403,20 lei

Marfuri Cheltuieli privind marfurile
371 = 378 100,80 lei
Marfuri Diferente de pret privind marfurile
371 = 4427 96,00 lei
Marfuri TVA nexigibila

23. Studiu de caz privind contabilitatea stocurilor degradate, expirate sau alte forme de scoatere
din evidenta contabila

Cu ocazia inventarierii gestiunii de marfuria societatii Alfa s-au constatat ca exista marfuri
expirate, deteriorate care nu mai pot fi vandute. Sunt indeplinite in mod cumulativ urmatoarele conditii:

43
a) bunurile nu sunt imputabile;

b) degradarea calitativa a bunurilor se datoreaza unor cauze obiective dovedite cu documente;

c) se face dovada ca s-au distrus bunurile si nu mai intra in circuitul economic.

In situatia in care nu sunt indeplinite aceste conditii scoaterea din gestiune a marfurilor expirate este
asimilata unei livrari de bunuri, in sensul TVA.

Inregistrarile contabile in acest caz, sunt urmatoarele:

- inregistrarea scoaterii din gestiune a marfurilor expirate

607 Cheltuieli privind marfurile = 371 Marfuri

-inregistrarea TVA nedeductbila pentru marfurile expirate la nivelul TVA -ului dedus:

635 Cheltuieli cu alte taxe, impozite si varsaminte asimilate = 4427 TVA colectata

In acest caz, suma inregistrata pe cheltuiala in contul 607 Cheltuieli privind marfurile este
nedeductibila la calculul impozitului pe profit intrucat nu se incadreaza in limitele perisabilitatilor
admise conform HG 831/2004.
Totodata este nedeductibila si suma integistrata in contul 635 Cheltuieli cu alte taxe, impozite si
varsaminte asimilate.

24. Studiu de caz privind tranzactiile privind stocurile produse ca urmare a unor cauze de forta
majora.

Un incendiu a distrus marfuri in valoare de 20.000 lei.

Inregistrarea in contabilitate va fi urmatoarea:

671 = 371 20.000

Cheltuieli privind calamitatile si Marfuri
alte evenimente extraordinare

25.Studiu de caz privind tranzactiilor privind emiterea, achizitia si utilizarea tichetelor de masa

O societate comerciala achizitioneaza tichete de masa in valoare de 5000 de lei in vederea acordarii lor
catre salariati.

44
1. Inregistrarea facturii pentru achizitia tichetelor:

% = 401 “Furnizori” 6262

5328 “Alte valori” 5000

628 “Alte ch. cu serv. executate de terti” 50

4426 “TVA deductibila” 1212

2. Inregistrarea cheltuielii cu tichete distribuite:

642 “Cheltuieli cu tichetele de masa” = 5328 “Alte valori” 5000

3. Achitarea facturii la furnizor:

401 “Furnizori” = 5121 “Conturi la banci in lei” 6262

In cazul in care punctele acumulate in urma achizitionarii tichetelor de masa sunt transformate in tichete
de masa putem avea linie separata de discount pe aceeasi factura cu tichetele comandate sau factura
separata cu valoare zero.

% = 401 “Furnizori” 0

5328 “Alte valori” cu valoarea tichetelor din puncte acumulate

667 “Chelt. privind sconturile acordate” cu minus val. tichetelor din puncte
acumulate

si,

642 “Cheltuieli cu tichetele de masa” = 5328 “Alte valori”

in momentul distribuirii acestor tichete.

In cazul in care punctele acumulate in urma achizitionarii tichetelor de masa sunt transformate in bani, o
societate va avea linie separata de discount pe factura de tichete, valoare care va diminua suma de plata
catre furnizorul de tichete de masa.

% = 401 “Furnizori”

5328 “Alte valori”

628 “Alte ch. cu serv. executate de terti”

4426 “TVA deductibila”

45
667 “Cheltuieli privind sconturile acordate”

Evidenta punctelor acumulate in urma achizitionarii tichetelor de masa se poate efectua extracontabil.

26. Studiu de caz privind decontarile cu furnizorii si clientii.

S.C. ALFA SRL încasează prin virament bancar de la S.C. BETA SRL un avans în sumă de
49.600 lei (TVA 24% inclus) pentru care emite în prealabil o factură de avans. SC ALFA SRL livrează
S.C. BETA SRL mărfuri, preţ de vânzare de 160.000 lei, TVA 24%, cost de achiziţie 100.000 lei.
Decontarea restului de plată se realizează prin virament bancar . Să se efectueze înregistrarea în
contabilitatea ambelor societăţii.

Rezolvare:
-în contabilitatea clientului

- facturare avans
% = 401 49600
409 40000
4426 9600
-achitare avans
401 = 5121 49600
- -receptia marfurilor
% = 401 198400
371 160000
4426 38400
-

-regularizarea avansului
% = 401 -49600
409 -40000
4426 -9600
-plata datoriei
401 = 5121 148800

-in contabilitatea furnizorului

-facturarea avansului
4111 = % 49600
419 40000
4427 9600
-incasare avans
5121 = 4111 49600
--livrarea marfurilor

46
 4111 = % 198400
707 160000
4427 38400
-scoaterea din gestiune a marfurilor vandute

607 = 371 100000

-regularizare avans
4111 = % -49600
419 -40000
4427 -9600

-incasarea creantei
5121 = 4111 148800

27. Studiu de caz privind efectele comerciale de primit si de platit.

O societate „A” (plătitoare de TVA) livrează unei alte societăţi „B” (plătitoare de TVA) produse
finite evaluate la preţ de vânzare de 50.000 lei, TVA 24%, costul lor de producţie fiind de 44.000 lei (în
contabilitatea societăţii „B” bunurile respective sunt considerate mărfuri). Societatea „B” livrează la
rândul ei mărfuri unei alte societăţi „C” (plătitoare de TVA) cu preţ de vânzare de 50.000 lei, TVA 24%,
costul lor de achiziţie fiind de 46.000 lei (în contabilitatea societăţii „C” bunurile respective sunt
considerate tot mărfuri). Pentru decontare, cu acceptul societăţilor „A” şi „C”, societatea „B” emite o
cambie cu o valoare nominală de 62.000 lei prin care dă un ordin societăţii „C” să plătească suma direct
societăţii „A”, la scadenţă. La scadenţă contravaloarea cambiei este achitată de societatea „C” societăţii
„A”.

a)in contabilitatea societatii A

-vanzarea produselor

4111 = % 62000
701 50000
4427 12000

-descarcarea din gestiune a produselor vandute

711 = 345 44000

-acceptarea cambiei
413 = 4111 62000
-primirea cambiei
5113 = 413 62000

47
 -incasarea cambiei
5121 = 5113 62000

b) in contabilitatea societatii B

-achizitia marfurilor
% = 401 62000
371 50000
4427 12000
-vanzarea marfurilor
4111 = % 62000
707 50000
4427 12000
-scoaterea din evidenta a marfurilor
607 = 371 46000
-emiterea cambiei
401 =
4111 62000
d) in contabilitatea societatii C

-achizitia marfurilor
% = 401 62000
371 50000
4427 12000
-acceptarea cambiei
401 = 403 62000
-achitarea datoriei privind efectul comercial la scadenta
403 = 5121 62000

28.Studiu de caz privind evaluarea crentelor si datoriilor in lei si in valuta la sfarsitul exercitiului
financiar.

1.Entitatea SC STARWARS SRL a facturat societăţii SC ET SRL, în luna ianuarie 2010, mărfuri în
valoare de 248.000 lei (TVA inclus), (cost de achiziţie 150.000 lei) din care a încasat prin bancă suma de
218.000 lei. La 31.12.2010, cu ocazia inventarierii creanţelor, SC STARWARS SRL, constată că este
posibil ca suma restantă de la SC ET SRL, să nu se mai încaseze în viitorul apropiat deoarece această
societate a intrat în incapacitate de plată. În anul 2011, se pronunţă falimentul SC ET SRL, iar
lichidatorii virează entităţii SC STARWARS SRL suma de 6.000 lei.

-vanzarea produselor finite

4111 = % 248000

48
 701 200000
4427 48000
-scoaterea din evidenta a produselor finite

711 = 345 150000

-incasarea partiala a creantei

5121 = 4111 218000

-inregistrarea creantei incerte

4118 = 4111 30000
-constituirea ajustarii pentru deprecierea creantei la sfarsitul anului
6814 = 491 30000
-incasarea partiala a sumei restante, din lichidare
5121 = 4118 6000
-anularea creantei incerte
654 = 4118 24000
-anularea ajustarii pentru deprecierea creantei
491 = 7814

2.Se primeşte de la un client extern, la 12 decembrie 2010, un avans în valoare de 10.000 euro,
cursul valutar fiind de 4,2000 lei/euro, pentru care s-a emis în prealabil o factură de avans. La 31
decembrie 2010 cursul valutar este de 4,1500 lei/euro. La 12 ianuarie 2011 se livrează clientului extern
produse finite în condiţia de livrare FOB, în valoare de 40.000 euro, cursul valutar la data facturării fiind
de 4,2500 lei/euro. Costul mărfurilor vândute este de 50.000 lei. La 30 ianuarie 2011 se emite o factură
pentru regularizarea avansului şi se încasează contravaloarea produselor vândute (mai puţin avansul
primit), cursul valutar fiind de 4,2700 lei/euro.

-12.12.2010 facturare avans

4111 = 419 42000

-12.12.2010 primirea avansului

5124 = 419 42000

-31.12.2010 reevaluarea datoriei la sfarsitul exercitiului (curs 4.15lei/euro)

419 = 765 500

-12.01.2011 livrarea produselor finite curs (4.2500lei/euro)

4111 = 701 170000

49
 -12.01.2011 descarcarea gestiunii produselor finite
711 = 345 50000

-30.01.2011 regularizarea avansului (curs 4.2700lei/euro)

% = 4111 42700
419 41500
665 1200

-30.01.2011 incasarea creantei (curs 4.2700lei/euro) (30000euro x(4.2700-4.2500)

5124 = % 128100
4111 127500
765 600

29.Studiu de caz privind impozitul pe profit.

Să se calculeze şi să se înregistreze în contabilitate impozitul pe profit (și plata acestuia) pentru
2010, ţinând cont de datele de mai jos şi de faptul că cifra de afaceri a fost de 100.000 lei:

50
 Trimestrul I
Pimp I = Vtot-Chtot+Chned-Vneimp
= 22.000-11.000+1.000-2000=10.000
Imp dat I=16% x 10.000=1.600

-31.03. inregistrare impozit pe profit trim 1

691 = 4411 1600

-31.03. inchiderea contului 691

121 = 691 1600

-25.04 plata impozitului pe profit

4411 = 5121 1600

Trimestrul II:
Pimp I+II = Vcum – Chcum + Chned – Vneimp =
= 52.000 – 23.840 + (1.600+1.000+1.240) – 2.000 = 30.000
Imp datorat I+II = 16% x 30.000 = 4.800

Imp achitat I = 1.600 => Imp dat II = 4.800 – 1.600 = 3.200

-30.06 inregistrare impozit pe profit trim 2

691 = 4411 3200

51
 -30.06. inchiderea contului 691
121 = 691 3200

-25.07 plata impozitului pe profit

4411 = 5121 3200

Trimestrul III:
P imp I+II+III = Vcum – Chcum + Chned – Vneimp =
= 72.000 – 37.040 + (4.800+1.000+1.240) – 2.000 = 40.000
Imp dat I+II+III = 16% x 40.000 = 6.400
Imp achit I+II = 4.800 => Imp datorat III = 6.400-4.800 = 1.600

-30.09. inregistrare impozit pe profit trim 3

691 = 4411 1600

-30.09. inchiderea contului 691

121 = 691 1600

-25.10 plata impozitului pe profit

4411 = 5121 1600

Trimestrul IV:
Ch de protocol deductibile = 2% x (Vcumul – Chcumul + Chimp I->III + Chprotoc - Vneimp)
= 2% x (116.000 – 53.640 + 6.400 + 2.000 – 6.000) = 2% x 64.760
= 1.295
Ch de protocol nedeductibile = 2.000 – 1.295 = 705
P imp I+II+III+IV = Vcum – Chcum + Chned – Vneimp =
= 116.000 – 53.640 + (6.400+1.000+1.240+705+3.000) - 6.000 = 68.705
Imp dat I+II+III+IV = 16% x 68.705 = 10.993
Reducere imp aferentă ch de sponsorizare = min (ch spons; 3/1.000 x CA; 20% x Imp I->IV)
3/1.000 x CA = 0,003 x 100.000 = 300
20% x Imp =20% x 10.993 = 2.197 => reducere impozit 300 lei
Imp net dat I-> IV = 10.993 – 300 = 10.693
Imp achit I->III = 6.400 => Imp dat IV = 10.693 – 6.400 = 4.293

-31.12. inregistrare impozit pe profit trim 4

691 = 4411 4293

-31.12. inchiderea contului 691

121 = 691 4293

-25.03 plata impozitului pe profit

4411 = 5121 4293

52
 30.Studiu de caz privind cheltuielile de protocol.

S.C. EVA S.R.L., platitor de impozit pe profit, a efectuat pe parcursul exercitiului financiar 2007,
activitati de protocol atat in baza bonurilor fiscale, cat si a facturilor. Pe parcursul anului 2007, au fost
inregistrate in contabilitate si autofacturi reprezentand c/val bauturilor alcoolice achizitionate de
companie.

a) inregistrare protocol in baza bonurilor fiscale:

623 = 5311
"Cheltuieli privind "Casa in lei"
protocolul"

b) inregistrarea protocol facturi:

% = 401
623 "Furnizori"
"Cheltuieli privind
protocolul"
4426
"TVA deductibila"

c) presupunem o autofacturare bauturi alcoolice, TVA 19%:

635 = 4427
"Cheltuieli privind alte "TVA colectata"
impozite si taxe"

In baza autofacturii din data depunerii situatiilor financiare, inregistrarea contabila corespunzatoare este:

635 = 4427
"Cheltuieli privind alte "TVA colectata"
Impozite si taxe"

53