Tehnologia amenajarii depozitului

Tehnologia amenajarii depozitului

Depozitul de marfuri, element de baza a comertului cu ridicata este o unitate comerciala

operativa cu sau fara personalitate juridica, care are rolul principal de acumulare, pastrare si
livrare a marfurilor.

5.1 Functiile depozitelor

- concentrarea si acumularea de stocuri de marfuri de la unitatile agricole si industriale

producatoare asigura continuitatea aprovizionarii consumatorilor individuali si intermediari; se
datoreaza diferentelor spatio - temporale dintre productie si consum cât si nevoii de constituire
de stocuri pentru destinatii speciale sau rezerve de stat;

- conditionarea si pastrarea marfurilor are rolul de a asigura mentinerea, îmbunatatirea

calitatii acestora deci posibilitatea de a fi apte de consum, utilizare pentru o mai lunga perioada
de timp;

- constituirea asortimentului comercial în conformitate cu cerintele pietei. Depozite adecvate

si dotate cu echipamente tehnice corespunzatoare realizeaza în prezent stocarea cât mai
diversificata a marfurilor. Trecerea de la sortimentul industrial realizat de o productie tot mai
specializata la sortimentul comercial - solicitat de consumatori, se realizeaza si de catre firmele
comerciale din sfera circulatiei marfurilor prin intermediul depozitelor;

- asigurarea controlului calitativ al marfurilor. Depozitele moderne sunt dotate cu laboratoare

care realizeaza controlul tehnic de calitate eliminându-se din circuitul comercial marfurile
necorespunzatoare.

- realizarea unora din operatiile de pregatire a marfurilor în vederea vânzarii: dozare,

marcare, etichetare, ambalare.

5.2 Tipologia depozitelor

1. În functie de rolul îndeplinit:

- depozite de pastrare (depozite de stocare), corespund viziunii traditionale asupra

depozitelor. Aceste unitati realizeaza stocuri de marfuri în vederea echilibrarii cererii cu oferta
de pe piata si obtinerea de economii la costuri. Pastrarea poate fi pentru o perioada mai scurta
(legume, fructe) sau mai îndelungata de timp (cartofi);

- depozite (centre) de distributie, corespund viziunii moderne asupra depozitelor. În aceste

depozite pastrarea marfurilor este temporara în esenta, centrul de distributie fiind un intermediar
în derularea circulatiei bunurilor.

2. Dupa caracterul activitatii principale pe care o îndeplinesc:

- depozitele de colectare, care concentreaza cantitati relativ mici de marfuri de la diversi furnizori
în vederea formarii unor partizi mari (depozitele de legume si fructe, cereale sau chiar produse
industriale, caracterizate prin capacitate fizica si valorica mare);

- depozite de repartizare care primesc mari cantitati de marfuri industriale sau materii prime
(sare, petrol, îngrasaminte chimice, etc.) si le transforma în partizi mici pentru a le livra
beneficiarilor;

- depozite de tranzit, amplasate de regula în gari si porturi, servind pentru pastrarea temporara
si uneori pen 818h74i tru pregatirea marfurilor în vederea transportarii ulterioare la depozitele
principale sau la diversi beneficiari;

3. Dupa gradul de specializare:

- depozite strict specializate în care se pastreaza un singur fel de marfa (sare, cartofi, combustibili
lichizi);

- depozite specializate având ca obiect stocarea unei singure grupe de marfuri (confectii,
încaltaminte, cosmetice etc);

depozite combinate care asigura pastrarea a doua grupe de marfuri apropiate prin cererea de
consum a populatiei (textile-încaltaminte, galanterie-cosmetice);

depozite generale, destinate fie marfurilor alimentare, fie celor nealimentare;

depozite mixte în care se pastreaza atât marfuri alimentare cât si nealimentare.

4. Dupa forma de proprietate

- depozite private constituite ca firme comerciale en gros care detin proprietatea asupra
bunurilor pastrate în depozit si care actioneaza pe principiile rentabilitatii econpomice;

- depozite de stat care se gasesc în proprietate publica si concentreaza cantitati mari produse
care fac parte din rezeva de stat;

Tipologia depozitelor poate fi analizata si din perspectiva altor criterii: tipul constructiv,
gradul de automatizare si mecanizare, amenajarea interioara a depozitelor etc.
 Conceptul de depozit poate fi abordat si dintr-o perspectiva extinsa, luându-se în
considerare spatiile de depozitare mobile, respectiv stocarea în tranzit. Mijloacele de transport
devin spatii de stocare pentru produsele livrate clientilor, pe durata deplasarii. Importanta acestor
"depozite mobile" a crescut considerabil odata cu extinderea comertului la distante mari si a celui
international.

5.3 Procesul tehnologic din cadrul unui depozit

Din perspectiva functiilor mai sus prezentate procesul tehnologic în cadrul unui depozit
prezinta urmatoarele trasaturi:

- este un proces de productie care a fost transferat în sfera comertului;

- se caracterizeaza printr-un grad înalt de concentrare care asigura posibilitati pentru

rationalizarea operatiilor (mecanizare si eventual automatizarea activitatilor);

- presupune dotarea locurilor de munca cu echipament tehnic adecvat ceeace realizeaza apropierea
de unele procese industriale (ambalare, sortare, instalatii de frig).

Activitatea dintr-un depozit implica efectuarea urmatoarelor operatiuni :

- descarcarea mijloacelor de transport care se realizeaza mecanizat în cazurile în care furnizorii

livreaza marfurile paletizate; daca marfurile nu sînt livrate în sistem paletizat ele vor fi asezate pe
paleta în timpul descarcarii manuale a mijloacelor de transport;

- transportul marfurilor paletizate de pe rampa de descarcare în compartimentul de receptie, unde

este efectuata receptia cantitativa si calitativa a marfurilor ;

- transportul marfurilor paletizate din compartimentul de receptie în cel de depozitare;

- depozitarea în locurile destinate este determinata în functie de o serie de factori : marimea si

tipul de constructie al cladirii, sensul fluxurilor de circulatie, proprietatile fizico-chimice ale
marfurilor depozitate (ce necesita în final respectarea anumitor conditii de pastrare, frecventa
comenzilor, viteza de circulatie etc.);

- formarea comenzilor în baza notelor transmise de beneficiarii depozitului, operatiune ce se

realizeaza prin colectarea sortimentelor în cantitatile solicitate de la locurile de depozitare-pas-
trare ;

- transportul comenzilor executate în compartimentul expeditie ;

- centralizarea pe rute de transport a comenzilor lansate de mai multe magazine ;

- transportul partizilor de marfuri la rampa de expeditie ;

- încarcarea partizilor de marfuri în mijloacele de transport auto.

În vederea reducerii intervalului de timp de la trimiterea notelor de comenzi si primirea

marfurilor la unitatile comerciale se va organiza astfel activitatea de primire a comenzilor si
realizarea partizilor de marfuri încît sa se elimine drumurile nerationale, manipularile inutile,
formalitatile greoaie etc.

Prin urmare tehnologia în depozite se subîmparte în principal pe urmatoarele

grupe de operatiuni :

- primirea, receptionarea si sortarea marfurilor ;

- manipularea interioara a produselor ;

- depozitarea si pastrarea lor ;

- formarea loturilor de marfuri comandate de beneficiari;

- executarea livrarilor (expedierea marfurilor la beneficiari).

Activitatea de baza a depozitelor o constituie organizarea partizilor de marfuri pentru

livrare unitatilor cu amanuntul.

Proiectarea tehnologiei amenajarii depozitului se fundamenteaza pe urmatoarele elemente:

- tipul si dimensiunile depozitului (suprafata, înaltime, volum);

- tipul si destinatiile spatiilor componente ale suprafetei alocate depozitului (depozitare,

ambalare, uscare, coacere, frig etc);

- corespondenta dintre fluxurile de marfuri, ambalaje, informatii, mijloace de transport;

- ordonarea functionala a depozitului.

5.4 Amplasarea depozitelor

Amplasarea unui depozit urmareste în primul rând organizarea rationala a circulatiei

marfurilor care sa conduca la circuite cât mai scurte ale distributiei lor.

Factorii care influenteaza amplasarea depozitelor:

- repartizarea teritoriala a productiei care determina fluxurile de marfuri, intensitatea si directia

acestora, distantele parcurse si normele de realizare a miscarii marfurilor.
- repartizarea teritoriala a consumului. Spre deosebire de productie, care are un anumit grad de
concentrare teritoriala, consumul este dispersat în spatiu si variabil cantitativ si structural

- nivelul de dezvoltare si organizare a transporturilor - infrastructura, mijloace de transport

(tipul, nivelul tehnic, starea de functionare); existenta si posibilitatea de acces din mai multe
directii, cu evitarea drumurilor aglomerate sau ocolite;

- organizarea activitatii comerciale, caracterizata prin nivelul de dezvoltare si de modernizare a

bazei materiale, structurile organizatorice ale verigilor comerciale si sistemul de relatii pe care
comertul le întretine cu ceilalti participanti la procesul de distributie a marfurilor.

- asigurarea utilitatilor cu cheltuieli cât mai reduse, daca este posibil în cooperare cu alti
beneficiari (canalizare, apa, gaze, electricitate, telefonie etc.); utilizarea judicioasa a terenului în
vederea reducerii costului constructiei; distantarea de punctele ce prezinta primejdii pentru
calitatea marfurilor sau care prezinta pericol de incendii ; posibilitati de extindere a depozitului
într-o etapa viitoare; posibilitati de realizare a unei platforme pentru parcarea autocamioanelor.

Actiunea conjugata a acestor factori de influenta conditioneaza alegerea unui canal de

distributie sau altul si, în cadrul acestuia, gasirea amplasamentului optim al viitorului depozit,
tinând seama de urmatoarele cerinte:

- stabilirea celor mai scurte si mai rapide cai de vehiculare a marfurilor;

- respectarea principiului teritorial, prin stabilirea judicioasa a zonei de aprovizionare;

-localizarea depozitului în zona special amenajata în perimetrul fiecarui oras (schitele de sistematizare
teritoriala prevad o zona distincta, destinata amplasamentelor de depozite, de obicei în vecinatatea
platformelor industriale de la periferia localitatilor) pentru a exista posibilitatea racordarii la
arterele rutiere si la calea ferata;

La amplasarea pe teritoriu a depozitelor trebuie de asemenea sa se aiba în vedere ca

aprovizionarea retelei comerciale cu amanuntul sa se faca pe o raza optima.

Depozitele pentru marfuri alimentare si unele marfuri nealimentare de cerere zilnica

(detergenti, sapunuri, cosmetice, hîrtie igienica, pungi polietilena etc), care se vînd prin
magazine alimentare sau bacanii, se amplaseaza în orase resedinta de judet si au raza de
activitate judeteana. De la caz la caz se pot construi depozite de marfuri alimentare dimensionate
în functie de necesitati si în alte localitati - mari centre de consum - cu conditia sa se justifice din
punct de vedere economic. Aceste depozite îndeplinesc de regula rolul de camari ale oraselor
respective.

Depozitele pentru marfuri textile - încaltaminte se amplaseaza în orasele în care îsi au

sediul întreprinderile producatoare de textile-încaltaminte cu o raza de activitate cuprinzînd 2-4
judete.
 Depozitele de marfuri metalo-chimice se amplaseaza în orasele în care îsi au sediul
firmele producatoare, raza de activitate cuprinzînd 2 - 4 judete.

În orasele resedinta de judet în care nu exista astfel de întreprinderi, precum si în mari centre
industriale, se pot construi depozite de produse metalo-chimice dimensionate judicios pentru
anumite grupe de marfuri (masini aragaz, frigidere, masini de spalat etc).

Pentru unele marfuri din sectorul metalo-chimice se pot realiza depozite cu raza de activitate pe
întreaga tara (bijuterii - gablonturi-ceasuri, aparate si articole foto-muzica, articole de sport,
piese auto-moto etc).

În vederea reducerii consumului de carburanti la amplasarea depozitelor de marfuri se vor

avea în vedere si distantele pe care urmeaza sa le parcurga autovehiculele. Pentru marfurile de
cerere zilnica se recomanda ca distanta maxima de aprovizionare sa nu depaseasca 40 km, iar
pentru celelalte grupe de marfuri - 100 km.

5.5 Dimensionarea depozitelor

Dimensiunea depozitelor este reprezentata de suprafata, volumul si respectiv înaltimea

optima pentru a asigura depozitarea cantitatilor de marfuri.

Pentru dimensionarea optima a unui depozit de marfuri se au în vedere urmatoarele

aspecte:

- raza de activitate a depozitului;

- volumul previzionat al desfacerilor prin depozit;

stocurile de marfuri medii si maxime, prestabilite a fi depozitate în perioada urmatoare de timp;

- viteza de circulatie a marfurilor;

- înaltimea pîna la care se depoziteaza marfurile (de cel putin 6 m);

sistemul de pastrare a marfurilor în depozit (stive, stelaje, vrac);

nivelul de înzestrare tehnica preconizat;

particularitatile constructive ale depozitului.

Suprafata principala a unui depozit reprezinta suprafata utilizata efectiv pentru

depozitarea marfurilor inclusiv cele pentru manipularea lor.

Volumul principal de depozitare reprezinta volumul ocupat efectiv de catre unitatile de

marfuri paletizate.
 Suprafata de depozitare se poate structura dupa urmatoarea schema:

I. Suprafata principala de functionare

- suprafata de receptie (descarcare, formarea unitatilor de încarcare, receptie cantitativa si

calitativa, transport si depozitare);

- suprafata de depozitare (depozitare, pastrare, climatizare, transport si ambalare în scopul

încarcarii si descarcarii marfurilor din locurile de depozitare);

- suprafata de livrare (sortare pentru livrare, pregatire pentru vânzare, transport, formarea de
loturi pentru expedierea lor la beneficiari);

II. Suprafata secundara de functionare:

- birouri;

- spatii pentru procese organizatorice legate de administrarea halei;

- laboratoare pentru controlul calitatii marfurilor;

- spatii sociale, sanitare;

- spatii prestari servicii diverse;

- pucte de vânzare cu amanuntul.

Determinarea suprafetei utile a unui depozit se face pe baza numarului de palete conventionale
necesare pentru pastrarea marfurilor.

Np = Smax / q

Np - numarul de palete;

Smax - stocul maxim de marfuri pastrate în depozit;

q - încarcarea orientativa pe o paleta.

Numarul de palete conventionale constituie un indicator sintetic adecvat de exprimare a

capacitatii depozitelor.
 Capacitatea unui depozit este definita prin intermediul capacitatii de preluare, depozitare si
livrarea a marfurilor. Aceste capacitati se masoara prin cantitatea maxima de marfuri ce pot fi
preluate, depozitate sau livrate într-o unitate de timp bine determinata (ora, zi, an), cu resursele
proprii de munca. Acestea se exprima în diferite unitati de masura: numar, m 3, kg sau unitati
monetare pe unitatea de timp aleasa.

Aprecierea gradului real de utilizare a suprafetelor si spatiilor de depozitare se

realizeaza prin intermediul urmatorilor coeficienti:

- coeficientul de utilizare a suprafetei;

- coeficientul de utilizare a înaltimii;

- coeficientul de utilizare a volumului;

- spatiul de depozitare pe metru cub volum de baza de depozitare;

suprafata functionala principala pe metru cub volum de baza de depozitare.

a. Calculul coeficientului de utilizare a suprafetei

Us = Sd / Sc

Ss - suprafata efectiv ocupata de marfurile paletizate

Sc - suprafata de circulatie între stivele de palete, rafturi etc.

Schema pentru calculul utilizarii suprafetei depozitului

b. Calculul coeficientului de utilizare a înaltimii depozitului

Ui = Is / It
 Is - înaltimea de stivuire (dimensiunea dintre nivelul pardoselii si nivelul superior al unitatii
paletizate)

It - înaltimea totala (dimensiunea între pardoseala si muchia inferioara a formei de acoperis; în

cazul constructiilor cu mai multe nivele, pâna la înaltimea partii inferioare a celei mai coborâte
grinzi).

c. Calculul coeficientului de utilizare a volumului (Uv) se defineste ca produsul coeficientului

de utilizare a suprafetelor cu coeficientul de utilizare a înaltimii

Uv = Us x Ui

Schema pentru calculul

coeficientului de utilizare a
volumului de depozitare

d.Volumul necesar pentru 1 m3

volum de depozitare rezulta din
împartirea unui metru cub la
coeficientul de utilizare al
volumului

e. Suprafata necesara pe unitatea de volum de depozitare

Smc = 1mc /Uv x It

f. Utilizarea volumului de depozitare

Uvd = Vl / V0

Vl - volumul net al produsului depozitat pe paleta;

V0 - volumul necasar în mod concret pentru depozitarea produsului;

Schema pentru calculul utilizarii volumului de baza de depozitare

5.6 Dotarea depozitului cu mobilier si utilaje comerciale

Exploatarea rationala a volumului util al depozitelor, reducerea timpului necesar formarii

comenzilor, usurarea muncii lucratorilor, presupune dotarea cu mobilier adecvat sistemelor de
depozitare moderne care au la baza paletizarea si containerizarea marfurilor, iar pe de alta parte
cu tipuri de utilaje comerciale care sa asigure mecanizarea si automatizarea proceselor de munca
specifice diferitelor faze ale tehnologiei din depozite.

Tipologia mobilierului si utilajelor comerciale

1. Dupa natura lor:

- mijloace de depozitare: containere, rafturi de orice fel, tancuri si palete;

- mijloace tehnice - instalatii de transport, de ambalare, de sortare etc.

2. Dupa functiile pe care le îndeplinesc si apartenenta lor la diferite procese tehnologice:

- mijloace pentru depozitare: palete; recipienti; tancuri; silozuri;

- mijloace pentru conditionarea marfurilor: echipamente pentru dozare, portionare;

- mijloace pentru sortarea marfurilor: aparate si instalatii de sortare; masini de calibrare;

- mijloace pentru transport: aparate de ridicat, umplerea rafturilor; palete;

mijloace pentru asigurarea unor servicii materiale: etichetare, ambalare.

3. Dupa locul lor în fluxul tehnologic al depozitului:

- dotari tehnice principale: toate mijloacele de munca ce îndeplinesc o anumita functie a

depozitului;

- dotari tehnice de completare, acele mijloace ale muncii care sustin sau completeaza
capacitatea de functionare a dotarilor tehnice principale: mijloace de control, dispozitive care
asigura depozitarea (rame de sustinere, ghidare etc); mijloace care ajuta la transportul intern.

4. Dupa mobilitate de care dispun:

- mijloace stationare (fixe);

- mijloace mobile;

5. Dupa modul în care sunt actionate:

- mijloace manuale;

- mijloace actionate de motoare cu ardere interna;

- mijloace care utilizeaza energia furnizata de baterii electrica

5.6.1 Mijloace de depozitare

1. Rafturi tip dulap

b = 450 - 750 mm

2. Rafturi cu sertare
3. Instalatie de depozitare tip magazin
5.6.2Mijloace de transport

Mijloacele de transport sunt mijloace ale muncii cu ajutorul carora bunurile sunt transportate
dintr-un loc în altul.

1. Dupa modul de lucru:

- cu activitate discontinua;
- cu activitate continua;

2. Dupa directia de lucru:

- orizontale;

- verticale;

- mixte;

a. Mijloace de transport cu activitate discontinua

Aparate directionate manual:

- lise;

- carucioare;

- trotinete (în 3 colturi si 4 colturi);

- masini platforma;

- echipamente de ridicare pe înaltimi mici (transpalete manuala).

Echipamente propulsate cu motor

- electrocare pentru carat, cu platforma;

- electrotranspalete pentru ridicare pe înaltimi mici, în parte mecanizate;

- electrostivuitoare (pentru ridicare);

- macarale.

b. Mijloace de transport cu activitate continua, denumite transportoare;

b.1 Din punct de vedere functional

- fixe (încorporate în constructia depozitului);

- mobile (pot fi mutate dintr-un loc de munca în altul, desi în timpul functionarii sunt fixe).

b.2 Din punct de vedere al caracteristicilor tehnice si constructive:

- transportoare cu banda, formate dintr-o banda întinsa între doi tamburi cilindrici; banda poate
fi neteda, zimtata sau prevazuta cu racleti;
- transportor cu banda neteda, executat fix ori mobil; banda se confectioneaza din sipci, de
lemn sau metal, montate pe lant;

- transportorul telescopic cu banda, având elementul activ (banda) din cauciuc sau din placi,
cu ori fara traverse sau racleti;

- transportor cu placa turnanta, folosit în situatiile în care de la un transportor de baza (de

exemplu din zona de receptie) marfurile trebuie dirijate spre gestiuni, ceea ce impune schimbarea
directiei lor de deplasare; placa turnanta poate fi cu banda plana, cu role, cu discuri sau cu bile;

- transportorul cu role ori cu discuri, cu sau fara actionare mecanica; cele mai utilizate
transportoare cu role sunt cele gravitationale (o varianta îmbunatatita a planului înclinat);

- macazul, un sector al transportorului, fixat la un capat într-o articulatie verticala si sprijinit pe

celalalt capat pe o placa, pe care se pot deplasa marfurile într-o parte sau alta; cu ajutorul a doua
role de sprijin; macazul este destinat distribuirii sarcinilor (colete, lazi, navete), de pe un transportor
cu role pe altul;

- transportorul cu discuri, destinat în principal transportului bunurilor de uz îndelungat

(frigidere, masini de spalat rufe, televizoare etc); din punct de vedere constructiv, în locul rolelor
cilindrice se întrebuinteaza doua discuri, avantajul acestora constând în greutatea lor proprie mica,
în usurinta crearii de ramificatii si de macazuri pe traseu, precum si în alcatuirea usoara a
sectoarelor curbilinii (sectoare care ofera posibilitatea schimbarii, în plan orizontal, a directiei de
deplasare a marfurilor), la care se introduc mai multe discuri în partea exterioara, decât în partea
interioara;

- transportorul cu leagan, folosit pentru transporturile de marfuri între etaje, fara a necesita o
transbordare a marfurilor în punctele de legatura orizontale cu cele verticale;

- transportorul suspendat, numit si monorai, construit dintr-un lant pe care sunt fixate, la
distante egale, cârlige pentru carucioare sau suporturi pentru marfuri (de exemplu pentru confectii,
umerase); lantul de tractiune al acestui transportor este actionat de un motor electric si poate fi
suspendat de plafonul depozitului sau poate fi îngropat în pardoseala, când tracteaza carucioare.

5.6.3 Alegerea si determinarea necesarului de utilaje comerciale

1. Criterii tehnico - functionale:

- capacitate (tone/h);

- puterea motoarelor de actionare (kw/h);

- înaltimea de ridicare (m);

- distanta de transport (m);

- viteza de deplasare pe verticala sau orizontala (m/s);

- tipodimensiunile utilajelor;

- posibilitatea folosirii la cât mai multe genuri de operatii

2. Criterii economice:

- productivitatea muncii;

-pretul de cumparare a utilajelor:

- costurile exploatarii acestora.

3.Alte criterii de alegere:

- tipul marfurilor si modul lor de ambalare pe durata transportarii;

- mijloacele de transport în care sosesc si pleaca marfurile la si din depozit;

- tipul operatiunilor de vehiculare;

- locul unde au loc aceste operatiuni;

- posibilitatile de procurare, întretinere si reparare a utilajelor;

- sistemul constructiv al depozitelor si posibilitatile de aplicare a tehnologiilor moderne de

depozitare.

Calculul necesarului de lize, carucioare manuale, electrostivuitoare, electrocare, etc se face

raportând cantitatea de marfuri (tone) ce trebuie vehiculata într-o zi, pe un schimb cu ajutorul
acelui echipament la randamentul utilajului într-un schimb de lucru.

Pentru calculul randamentului se iau în considerare o multitudine de factori: numarul

ciclurilor de transport ce poate fi efectuat de utilaj într-un schimb de lucru, timpul de ridicare a
unitatii de încarcatura (ore), timpul de transport al unitatilor de încarcatura de la locul de încarcare
la locul final de descarcare, timpul de descarcare a unitatii de încarcatura si, respectiv, de asezare la
locul final de depozitare, timpul de deplasare fara marfa a utilajului de la locul de descarcare la
locul initial de încarcare, timpul de lucru dintr-un schimb (8 ore), capacitatea utilajului,
coeficientul de folosire a capacitatii utilajului într-un schimb de lucru si în functie de natura
marfurilor, etc.

5.7 Amenajarea interioara a depozitului

Organizarea interioara a depozitelor are la baza urmatoarele principii:

- dimensionarea si delimitarea spatiilor pe functionalitati si asigurarea unui flux rational al
marfurilor si al lucratorilor în cadrul depozitului ;

- utilizarea intensiva a spatiilor si înaltimii de depozitare si asigurarea unor conditii rationale de

pastrare a marfurilor ;

- amplasarea rationala a marfurilor în depozit si identificarea rapida a locurilor de depozitare;

- desfasurarea îantregii activitati cu o eficienta maxima.

Operatiunile principale dintr-un depozit sunt receptia, controlul, stocajul marfurilor,

pregatirea comenzilor, ambalarea marfurilor si livrarea acestora catre beneficiar.

Aceste activitati se desfasoara în fluxuri continue. Organizarea depozitului trebuie facuta astfel încât
circuitele sa nu se suprapuna.

In functie de amplasarea principalelor zone - receptie, depozitare, expeditie - exista trei

variante de flux al marfurilor într-un depozit:

- circulatia marfurilor în linie dreapta, când zonele de receptie si expeditie sunt paralele, fiind
asezate pe doua laturi opuse ale depozitului;

- circulatia marfurilor în arc de cerc de 90°, când zonele de receptie si expeditie sunt amplasate
perpendicular pe doua laturi alaturate ale depozitului;

- circulatia marfurilor în arc de cerc de 180°, când zonele de receptie sunt amplasate pe aceeasi
latura a depozitului.

La amenajarea interioara a depozitului trebuie cunoscute urmatoarele elemente:

- sistemul constructiv al depozitelor: suprafata si înaltime; numarul nivelurilor pe care se

desfasoara suprafata depozitului; dotarea cu rampe de descarcare-încarcare;

- conditiile de depozitare determinate de specificul produselor: cerinte speciale de temperatura si

umiditate; necesitatea accesului pentru controlul periodic si efectuarea de operatii de întretinere a
produselor în timpul depozitarii; asigurarea respectarii ordinii "primul produs intrat - primul iesit";

- modul de ambalare: natura, forma geometrica si rezistenta mecanica la stivuire a ambalajelor de

transport;

- tipul de palete folosite: simple, cu montanti, lada, speciale.

Amenajarea interioara a unui depozit are urmatoarele obiective:

- mecanizarea si automatizarea operatiilor;

- stabilirea modurilor de depozitare;

- respectarea unor cerinte referitoare la formarea încarcaturii pe paleta;

- optimizarea transportului intern;

- informatizarea în gestionarea activitatii.

Mecanizarea si automatizarea operatiunilor din cadrul depozitului, determina

cresterea considerabila a eficientei muncii în unitate. Se impune o modernizare generalizata a
tuturor activitatilor din amonte si avalul celor desfasurate în cadrul depozitului. De exemplu,
paletele de transport vor fi folosite în toate etapele fluxului tehnologic: preluare - manipulare -
stocare -livrare. Daca vânzatorul expediaza marfurile în sistem nepaletizat (sau necontainerizat)
ori paletele-containere se afla în mijloace de transport care nu permit utilizarea unor mijloace
mecanizate pentru descarcare, timpul necesar preluarii marfii si formarii unitatii de încarcatura pe
paleta se mareste si este necesara folosirea mai multor persoane; se reduce productivitatea muncii,
cresc costurile. Se creeaza conditii pentru blocarea mijloacelor de transport, pentru stationarea
acestora peste limitele normate.

Modalitatile de depozitare sunt foarte largi, cu particularitati de la un produs la altul.

Dintre diversele posibilitati mentionam:

- depozitarea pe rafturi (fara palete, dar în mici containere), folosite la unele produse metalo-
chimice, alimentare, medicamente, lenjerie etc;

- depozitarea prin stivuirea directa a unitatilor de încarcatura aflate pe paleta, întâlnita la

pastrarea unor produse livrate în saci. înaltimea stivei depinde de: rezistenta ambalajului (sacului)
la forta de apasare rezultata prin suprapunerea paletelor încarcate; de natura si caracteristicile
produsului;

- depozitarea prin stivuirea paletelor cu montanti sau a paletelor-lada, care înlatura inconvenientele
mentionate anterior si largeste aria produselor apte unui asemenea pastrari;

- depozitarea pe palete simple, în rastele metalice, ofera avantajele evidentiate la procedeul

precedent; se practica în cazul depozitarii unei cantitati mari, într-o structura foarte diversificata
s.a.;

- depozitarea pe palete simple în stelaje, specifica marfurilor de sortiment variat, cu numar mare de
sortotipodimensiuni. în acest mod se depoziteaza si alte marfuri, precum: marfurile care necesita
acces independent la fiecare paleta; marfurile care nu permit utilizarea paletei (de orice tip), din
diferite considerente (gabarit, grad redus de rezistenta, fragilitate etc).
 Pe baza experientei acumulate de întreprinderile cu ridicata se fac urmatoarele
recomandari :

- marfurile cu un numar mare de sortimente si în cantitati mici se depoziteaza în rafturi (rechizite

scolare si de birou, articole de galanterie, de parfumerie, condimente s.a.) ;

- marfurile cu un numar mare de sortimente si în cantitati mari se depoziteaza fie în palete plane
sau palete lada pe rastele (paste fainoase, vopsele, articole electrice, articole de menaj etc.) ;

- marfurile în sortiment restrîns si cantitati mari se depoziteaza pe palete în stive sau în rastele
bloc (faina, zahar, orez, bauturi la sticla, conserve etc.);

La formarea încarcaturii pe paleta se tine seama de:

- înscrierea în perimetrul paletei; depasirea suprafetei plane a paletei atrage dificultati în

manipularea paletei, în fluidizarea operatiilor;

- asigurarea stabilitatii coletelor, pachetelor, lazilor, navetelor, sacilor care compun (separat) unitatea
la încarcatura. Ambalajul de transport se asaza, pe cât posibil, cu latura (suprafata) cea mai mare
paralela cu suprafata plana a paletei. De asemenea, se realizeaza asa-numita "tesere-legare" a
ambalajului de transport, ambalajului colectiv, amplasat pe paleta într-o anumita ordine, relatie de
sustinere reciproca, Fiecare unitate de ambalaj este sustinuta de cel putin alte doua asemenea
unitati aflate în stratul inferior. În cazurile în care o asemenea asezare-tesere nu este posibila se
apeleaza în mod obligatoriu la unul din sistemele de fixare recomandate (chingi, benzi adezive,
metalice sau din fibre plastice, folie contractabila).

Transportul intern va fi optimizat prin asigurarea fluentei deplasarii, în conditiile

existentei unor cai de acces corect dimensionate si ale trasarii unor sensuri de circulatie degajante,
propice evitarii blocarii pe aceeasi cale de acces. Fluxul transportarii produselor intrate sa evite
suprapunerile cu fluxul transportarii marfurilor destinate livrarilor, expeditiei. De asemenea,
optimizarea transporturilor interne reclama o perfecta corelare între genul, particularitatile produsului
(produselor) si caracteristicile tehnico-functionale ale mijlocului de transport intern.

Folosirea informaticii în gestionarea activitatii depozitului este o premisa a înlaturarii

erorilor asupra evidentei marfurilor, a desfasurarii corecte, si a unei bune coordonari a
operatiilor.

Implantarea detaliata a grupelor de marfuri în halele de depozitare trebuie sa aiba în

vedere urmatoarele criterii:

- caracteristicile marfurilor: frecventa de livrare, volumul, greutatea, gradul de

complementaritate a diferitelor articole;

- cerinte tehnice: particularitati de manipulare, de stivuire a ambalajelor colective; de dotare cu

anumite utilaje specifice.
 Varianta de zonare pe orizontala a suprafetei de depozitare :

ZONA I, situata în imediata vecinatate a cailor principale de acces, este destinata produselor care
se livreaza cu frecventa mare, în cantitati mari;

ZONA a ll-a, localizata de o parte si de alta a primei zone sau în adâncime fata de aceasta, este
destinata pentru pastrarea marfurilor livrate cu o frecvanta si în cantitati medii;

ZONA a lll-a, amplasata în partile periferice ale depozitului, cele mai îndeparate de caile
principale de acces, este afectata pastrarii marfurilor cu circulatie lenta sau din extrasezon.

Pentru marfurile din extrasezon se recomanda a se folosi si spatiul de pastrare ce se poate amenaja
în partea superioara a sectiilor de receptie si expeditie, ca urmare a posibilitatilor de valorificare a
diferentei de înaltime ce se creeaza între cele doua sectii pe de o parte, si hala de pastrare, pe de
alta parte.

Varianta de sectorizare a înaltimii de depozitare a unui stelaj urmarindu-se cresterea

productivitatii muncii si a operativitatii formarii comenzilor:

Zona I, situata pe primul nivel al stelajului, este destinata marfurilor de volum si greutate mare
sau cu o viteza de circulatie accelerata;

Zona a ll-a, situata pe al doilea nivel al stelajului este destinata marfurilor de volum si greutate
mica sau cu o viteza de circulatie lenta;

Zona a lll-a, formata din nivelurile trei si patru ale stelajului, constituie spatiul destinat stocurilor
de rezerva.

Marfurile care prezinta cel mai mare volum fizic vehiculat prin depozit se vor pastra în
celulele de stelaj aflate în vecinatatea zonei de expeditie si de preferinta la nivelurile inferioare.
Practica comerciala evidentiaza faptul ca aceste sortimente, cu o frecventa mare in volumul fizic
de marfuri vehiculate (circa 80%), reprezinta aproximativ 20% din numarul total al sortimentelor
depozitate.

5.7.1 Metode de aranjare si localizare a stocurilor în depozit

O metoda clasica consta în a afecta un stelaj sau un amplasament precis unui produs
determinat. Aceasta metoda faciliteaza cautarea prin obisnuinta, dar determina crearea de spatii
libere, neocupate rational.
 O alta metoda clasica este aceea în care se utilizeaza orice loc liber existent în momentul
în care trebuie sa se amplaseze un articol oarecare. Aceasta metoda utilizaza la maximum orice loc
disponibil în incinta de depozitare fiind nevoie de un sistem de reperare precisa a produselor.

Pentru stocurile de produse paletizate localizarea se poate face astfel: pe suprafata de depozitare
disponibila se traseaza imaginar linii drepte orizontale si verticale care prin intersectare vor delimita
benzi; ulterior acestea vor fi identificate prin litere majuscule, respectiv minuscule. Se va folosi
urmatorul sistem de coordonate:

o litera majuscula indicând (precizând) abscisa stivei;

o litera minuscula precizând (dând) ordonata aceleiasi stive;

o cifra indicând nivelul la care se gaseste produsul pe paleta.

A B j CE F H I J Kj L j
D G
a
b
c
d
e

f
9
h
i
J
k

I
_

În cazul produselor depozitate pe stelaje, în palete, lazi sau cutii, localizarea va fi realizata printr-
un numar de trei cifre indicând:

numarul aleii;

numarul stivei;

nivelul la care se gaseste celula.

Metoda "primul intrat, primul iesit".

Produsele care pot fi depozitate o anumita perioada de timp vor fi eliberate primele din depozit,
în ordinea intrarii lor. Se vor dispune paletele în siruri paralele pe sol iar produsele vor fi prelevate
într-o anumita ordine, aceea a intrarii lor

Pentru produsele dispuse pe stelaje se poate lipi o eticheta colorata pe care se va trece luna de
intrare sau un numar corespunzator saptamânii în care au intrat în stoc pentru ca acestea sa poata
fi eliberate cu usurinta în functie de vechimea lor.

Metoda de localizare pe baza frecventei de rotatie.

Importanta manipularilor într-un depozit este caracterizata de relatia

tone X distante parcurse

Aceasta implica a determina în prealabil frecventa de rotatie a produselor depozitate:

produsele A corespund la 20% din referinte si 80% din iesiri;

produsele B corespund la 35% din referinte si 15 din iesiri;

produsele C corespund la 45% din referinte si 5% din iesiri. Produsele din categoria A vor fi
apropiate de caile de acces în depozit. Acest sistem cere o buna cunoastere a localizarii
produselor, reduce manipularile si faciliteaza pregatirea comenzilor.

5.7.2Tehnologia altor operatiuni desfasurate în cadrul depozitelor

Într-un depozit comercial au loc o serie de procese adiacente celor principale propriu -
zise: sortarea, portionarea, conditionarea, ambalare, etichetare, cât si prestarea de servicii
materiale ce pregatesc anticipat consumul.

Echipamente tehnologice pentru procese adiacente în depozitele comerciale:

- masini pentru cântarire, taiat, sortat, preambalat;

- masini de umpletere automate;

- masini pentru ambalare, etichetare;

- masini pentru legare, sigilare;

- masini pentru montare, demontare;

- masini pentru diverse testari.