Sunteți pe pagina 1din 30

Capitolul I

Conţinutul şi scopul recepţiei cantitative şi calitative


a loturilor de produse

I.1. Conceptul de recepţie a mărfurilor

Controlul calităţii produselor se face nu numai în sfera producţiei, dar şi în


sfera circulaţiei mărfurilor (comerţului).
Pe parcursul circuitului tehnic, mărfurile sunt supuse operaţiunilor
succesive de ambalare, manipulare, încărcare-descărcare, transport, expediţie şi
depozitare. În timpul efectuării acestora, pot apărea modificări cantitative şi
calitative ale mărfurilor.
Se impune, de aceea, pentru toate verigile prin care trec mărfurile în
drumul lor de la producător la consumator, efectuarea recepţiei cantitative şi
calitative a mărfurilor, cea mai importantă verificare a calităţii din punctul de
vedere al comerţului.

controlul recepţie recepţie


calităţii

FURNIZOR UNITATE UNITATE


COMERCIALĂ EN COMERCIALĂ EN
GROSS DETAIL

Recepţia mărfurilor pe parcursul circuitului tehnic

Recepţia mărfurilor are loc o dată cu trecerea mărfurilor furnizorului


(întreprinderea producătoare) în proprietatea beneficiarului (întreprinderea
comercială).

RECEPŢIA MĂRFURILOR este definită ca: ansamblul operaţiilor de


identificare şi verificare cantitativă şi calitativă a mărfurilor, desfăşurate
în prezenţa delegaţilor furnizorului şi beneficiarului, prin care se
constată dacă lotul de marfă corespunde clauzelor contractuale sau
calităţii prescrise.

Prin recepţie se verifică măsura în care calitatea reală corespunde calităţii


contractuale sau calităţii prescrise.
CALITATEA REALĂ: nivelul valorilor individuale ale caracteristicilor
produselor, determinat la un moment dat pe parcursul circuitului tehnic.

1
CALITATEA CONTRACTATĂ: valorile individuale ale proprietăţilor
mărfurilor asupra cărora s-a convenit între părţi, în cadrul unui contract.
CALITATEA PRESCRISĂ: nivelul valorilor individuale ale proprietăţilor
produselor, înscrise în standarde, norme, specificaţii.
Se poate spune deci că prin recepţie se primeşte şi se acceptă sau se
respinge un lot de marfă.
ROLUL RECEPŢIEI: recepţia mărfurilor îndeplineşte rolul unui filtru
care împiedică pătrunderea pe piaţă a produselor necorespunzătoare.

LEGISLAŢIA ÎN ROMÂNIA defineşte recepţia astfel: executarea în mod


material şi efectiv a operaţiei de identificare calitativă şi cantitativă a
produselor, operaţie efectuată de către delegaţii părţilor contractante,
stabilite în contractele economice.

Când verificarea cantitativă şi calitativă a mărfurilor se face numai în


prezenţa furnizorului, procesul se numeşte „autorecepţie”.

AUTORECEPŢIA: ansamblul de operaţiuni efectuate numai de către


furnizor (beneficiarul nu se prezintă), manifestarea de voinţă a părţilor
realizându-se în momentul în care beneficiarul acceptă produsele.

TIPURILE RECEPŢIEI MĂRFURILOR

1. RECEPŢIA CANTITATIVĂ: presupune preluarea mărfurilor prin


cântărire, măsurare, numărare.
2. RECEPŢIA CALITATIVĂ:presupune verificarea proprietăţilor
produselor (organoleptice, fizice, chimice, mecanice, etc.) prin metoda
organoleptică şi prin metode de laborator.

I.2. Scopul şi obiectivele recepţiei mărfurilor

SCOPUL RECEPŢIEI MĂRFURILOR:


1. verificarea modului în care furnizorii mărfurilor îşi îndeplinesc obligaţiile
asumate prin contractul de furnizare, în ceea ce priveşte cantitatea,
calitatea, sortimentul, ambalarea, etc.;
2. verificarea măsurii în care organele de transport şi-au respectat obligaţiile
asumate cu privire la menţinerea cantităţii şi calităţii mărfurilor pe
parcursul efectuării transportului.
OBIECTIVELE RECEPŢIEI MĂRFURILOR:
1. evitarea pătrunderii în reţeaua comercială a mărfurilor necorespunzătoare
calitativ sau din punct de vedere al sortimentului;

2
2. evitarea formării, pe canalele de distribuţie a stocurilor supranormative
care generează imobilizări de fonduri cu efecte negative asupra eficienţei
economice a organizaţiei;
3. influenţarea directă a organizaţiilor producătoare în scopul producerii de
mărfuri în conformitate cu standardele, normele tehnice;
4. stabilirea răspunderii materiale pentru pagubele înregistrate ca urmare a
recepţionării mărfurilor care nu corespund cantitativ şi calitativ.
REZULTATELE RECEPŢIEI MĂRFURILOR:
Informaţii cu privire la cantitatea şi calitatea lotului care contribuie la:
• reducerea sau creşterea severităţii controlului aplicat produselor, în funcţie
de rezultatele recepţiei loturilor anterioare;
• compararea calităţii loturilor provenite de la diverşi furnizori.

I.3. Obligaţiile şi răspunderile părţilor implicate în


procesul de recepţie

Obligaţiile furnizorului:
1. respectarea riguroasă a calităţii produselor;
2. pregătirea loturilor de mărfuri pentru livrare: ambalarea corespunzătoare a
mărfurilor, astfel încât acestea să reziste condiţiilor de transport. Ex.:
mărfurile din sticlă (fragile) se ambalează în cutii de carton separate prin
separatoare din carton ondulat sau carton fagure protejate cu paie, talaş,
foiţe de hârtie; pe ambalaj se lipeşte o etichetă de avertizare pentru
fragilitate.
3. Întocmirea documentelor de transport (scrisoare de trăsură, foaie de parcurs,
conosament); se precizează natura mărfurilor, caracteristicile produselor,
starea acestora în momentul predării.
4. Expedierea mărfurilor:]
- programarea transportului de mărfuri;
- verificarea mijlocului de transport pus la dispoziţie de cărăuş;
- încărcarea mărfurilor în mijlocul de transport (folosirea raţională a spaţiului,
asigurarea stabilităţii mărfurilor);
- expedierea mărfurilor la adresa destinatarului.
Răspunderile furnizorului:
1. răspunde pentru daunele provocate de livrarea de produse
necorespunzătoare calitativ, prin înlocuirea sau recondiţionarea produselor
plata unor penalităţi;
2. răspunde până în momentul predării mărfurilor câtre cărăuş sau
către beneficiar pentru lipsurile cantitative sau calitative, cauzate de
încălcarea obligaţiilor ce-i revin referitoare la ambalarea
necorespunzătoare, la respectarea normelor de încărcare-manipulare,
aşezare în mijloacele de transport.
3. răspunde pentru completarea greşită a documentelor de transport
(inexact, incomplet).
3
Obligaţiile cărăuşului (transportatorului):
1. primirea mărfurilor pentru transport;
2. verificarea mărfurilor la primire: natura mărfurilor, numărul coletelor,
cantitatea, sigiliile aplicate;
3. refuzarea primirii spre transport a mărfurilor ambalate necorespunzător,
fixate necorespunzător în mijlocul de transport;
4. executarea transportului;
5. asigurarea integrităţii mărfurilor pe parcursul transportului;
6. predarea lotului de mărfuri la destinaţie (verificarea sigiliilor, semnele,
marcajele de pe mijloacele de transport.
Răspunderile cărăuşului (transportatorului):
1. răspunde, din momentul preluării mărfurilor, pentru daunele provocate de
avarierea mărfurilor sau pierderea acestora;
2. răspunde pentru folosirea mijloacelor de transport necorespunzătoare
grupei respective de mărfuri;
3. răspunde pentru neanunţarea din timp a beneficiarului pentru a-şi primi
marfa.
Obligaţiile beneficiarului:
1. primirea mărfii şi verificarea identităţii acestora, supravegherea
descărcării mărfurilor;
2. verificarea cantitativă;
3. verificarea calitativă;
4. înştiinţarea furnizorului pentru a participa la verificarea lotului în cazul
constatării unor deficienţe cantitative şi calitative.
5. înştiinţarea cărăuşului dacă se constată că lipsurile sunt din vina sa;
6. asigurarea integrităţii mărfurilor, a securităţii şi calităţii acestora.
Răspunderile beneficiarului:
1. din momentul preluării mărfurilor de la cărăuş răspunde pentru
degradarea calităţii mărfurilor pe parcursul transportului de la locul de
descărcare la depozit.

4
Capitolul II
Tehnologia realizării procesului de recepţie

II.1. Etapele procesului de recepţie

Procesul de recepţie a mărfurilor se realizează de către beneficiar (unitatea


comercială cu ridicata sau cu amănuntul), cu sau fără participarea furnizorului
(producătorului de mărfuri).
• po
ate fi sediul beneficiarului sau sediul
furnizorului; le sediul furnizorului
LOCUL EFECTUĂRII
RECEPŢIEI este necesară prezenţa ambelor părţi.
• se
alege sediul furnizorului, în cazul
mărfurilor cu grad ridicat de
complexitate, deoarece furnizorul
dispune de aparatură complexă,
necesară verificării calitative, sau în
cazul în care se livrează cantităţi
mari de mărfuri la intervale scurte
TEHNOLOGIA de timp.
REALIZĂRII
1. verificarea integrităţii şi stării
PROCESULUI DE
RECEPŢIE cuprinde 4 igienico-sanitare a mijlocului de
categorii de operaţiuni transport (prezenţa sigiliilor,
eventualele avarii, salubritatea
acestuia, documente care prescriu
calitatea mărfurilor);
2. verificarea documentelor
(documente de contractare
documente care însoţesc lotul de
marfă);
3. identificarea lotului de marfă şi
verificarea cantitativă a acestuia;
ALTE OPERAŢIUNI 4. verificarea calitativă a lotului de
CARE AU LOC marfă.
SIMULTAN CU 1. extragerea probelor elementare;
RECEPŢIA 2. mânuirea, pregătirea şi analiza
probelor;
3. întocmirea documentelor
recepţiei;
4. acceptarea sau respingerea lotului
de mărfuri.
5
Recepţia mărfurilor este efectuată de către o comisie de recepţie.
COMISIA DE RECEPŢIE: este o comisie formată din 3-5 membri, care
are următoarele atribuţii:
- efectuează recepţia cantitativă şi calitativă a mărfurilor;
- urmăreşte evoluţia mărfurilor recepţionate pe toată perioada depozitării.

II.2. Conţinutul etapelor procesului de recepţie

Obiectul controlului de recepţie este lotul de produse.

LOTUL DE PRODUSE: cantitatea de produse de acelaşi fel, obţinute din


aceleaşi materii prime, prin aceleaşi procedee tehnologice, având aceeaşi
destinaţie, aceeaşi formă de ambalaj, aceeaşi dată de fabricaţie.

VERIFICAREA DOCUMENTELOR

Se verifică:
1. documentele de contractare (contractul, anexele la contract, graficele de
livrări, specificaţiile);
2. documentele de însoţire a lotului:
• documente de livrare (factură, aviz de expediţie);
• documente de transport (conosament, scrisoare de trăsură, foaie de
parcurs);
• documente de certificare a calităţii:
- certificat de calitate: document eliberat de furnizor, prin care acesta
dovedeşte calitatea produsului; în acesta se menţionează încercările şi
probele la care a fost supus produsul, în conformitate cu standardele,
normele tehnice sau alte clauze prevăzute în contract;
- certificat de conformitate: document eliberat conform regulilor unui
sistem de certificare, ce indică faptul că produsul îndeplineşte condiţiile
stabilite printr-un standard sau late documente normative date;
- declaraţia de conformitate: declaraţia făcută de furnizor, prin care
garantează că produsul corespunde unui nivel calitativ stabilit printr-un
document normativ;
- buletin de analiză: se eliberează pentru produsele alimentare, chimice şi
cuprinde nivelul caracteristicilor de calitate ale produsului;
- certificat de garanţie: precizează calitatea mărfurilor, conform
prevederilor contractuale, are rol de confirmare a calităţii produsului, dar
şi de garantare a acesteia pentru cumpărător.

6
3. documente care prescriu calitatea mărfurilor (standarde, norme tehnice,
caiete de sarcini).

IDENTIFICAREA LOTULUI ŞI VERIFICAREA CANTITATIVĂ A


ACESTUIA

Această etapă presupune:


- verificarea identităţii lotului de marfă;
- verificarea integrităţii coletelor;
- verificarea ambalajelor, a etichetării, marcării;
- verificarea datei de fabricaţie şi stabilirea părţii consumate din termenul
de valabilitate;
- verificarea cantitativă prin cântărire, numărare, măsurare.

VERIFICAREA CALITĂŢII LOTULUI DE MĂRFURI

Această etapă are ponderea cea mai mare în activitatea comisiei de


recepţie. Ea presupune o serie de operaţiuni, în urma cărora lotul este declarat
corespunzător sau necorespunzător şi, ca urmare, este acceptat sau respins.

1. alegerea tipului şi a modului de verificare;


Etapele verificării 2. extragerea eşantioanelor;
calităţii lotului de 3. verificarea propriu-zisă a calităţii;
mărfuri: 4. interpretarea rezultatelor;
5. luarea deciziei de acceptare sau respingere.

Comisia de recepţie efectuează verificarea calităţii pe baza standardelor,


care cuprind caracteristicile de calitate ale mărfurilor verificate, clasificarea
deficienţelor acestora, precum şi procedura ce trebuie urmată în cazul constatării
unor defecte.
În funcţie de caracteristicile analizate (organoleptice sau de laborator),
există următoarele tipuri de verificări:
1. verificarea calităţii prin atribute;
2. verificarea calităţii prin măsurare.
1. Verificarea calităţii prin atribute
- presupune constatarea prezenţei sau absenţei caracteristicii atributive
(organoleptice), la fiecare produs analizat;
- presupune stabilirea numărului de produse din eşantion care posedă sau
nu caracteristica atributivă respectivă, deci împărţirea produselor în
corespunzătoare şi necorespunzătoare.
Rezultatele verificării calităţii prin caracteristici atributive se exprimă în
două moduri:

7
• prin fracţiune defectivă: raportul între numărul produselor defecte şi
numărul total de produse verificate;
• prin numărul de defecte la 100 unităţi de produs.
2. Verificarea calităţii prin măsurare
- presupune măsurarea caracteristicilor cantitative la fiecare produs dintr-un
eşantion.
Pentru verificarea calităţii produselor prin atribute şi prin măsurare se
folosesc metoda organoleptică şi metode de laborator.
Metoda organoleptică (analiza senzorială) stabileşte cu ajutorul organelor
de simţ proprietăţile organoleptice ale mărfurilor (aspect, culoare, miros, gust
etc.).
Este o metodă rapidă, uşoară, prezintă însă dezavantajul subiectivităţii,
deoarece rezultatele obţinute depind de acurateţea simţurilor persoanelor care
fac verificarea calităţii şi de pregătirea profesională a acestora.
Metodele de laborator stabilesc proprietăţile fizice, chimice, mecanice,
microbiologice ale mărfurilor, cu ajutorul aparatelor şi instrumentelor de
laborator.
Se poate spune deci că, în timp ce verificarea prin atribute este simplă,
economică, verificarea prin măsurare este laborioasă, presupune folosirea unui
personal calificat. Ea este, în schimb, mai precisă.
Verificarea calităţii lotului de marfă se poate realiza în două moduri:
• verificarea 100% sau bucată cu bucată (metoda controlului
integral);
• verificarea prin eşantionare (prin sondaj).
Alegerea uneia din cele două metode prezentate se face în funcţie de:
natura mărfurilor, mărimea lotului, frecvenţa sosirii loturilor la recepţie, tipul
încercărilor (distructive sau nedistructive), cheltuielile necesare.
1. Verificarea 100% (controlul integral)
- presupune verificarea calităţii tuturor unităţilor de produse din lotul
respectiv.
Se face în situaţiile în care:
• loturile conţin puţine unităţi de produs;
• produsele au valoare individuală mare;
• produsele pot pune în pericol sănătatea consumatorilor sau funcţionarea
unui ansamblu;
• se efectuează încercări nedistructive;
• natura mărfurilor nu permite prelevarea de eşantioane.
Controlul integral prezintă o serie de dezavantaje:
- necesită cheltuieli mari, deoarece implică un număr mare de participanţi
la recepţie, un număr mare de aparate şi mijloace de măsurare a
caracteristicilor de calitate;
- necesită timp îndelungat;
- este o metodă neaplicabilă în cazul determinărilor distructive (exemple de
determinare distructivă: în cazul încălţămintei se face verificarea
8
confecţionării: rezistenţa fixării tălpii, a tocului, a cusăturilor, verificarea
calităţii materialelor);
- este o metodă neviabilă, deoarece persoanele care realizează recepţia
obosesc prin efectuarea repetată a aceloraşi operaţiuni şi pot accepta
produse neconforme sau pot respinge produse conforme

2. Verificarea prin eşantionare (prin sondaj)


- presupune verificarea unui număr restrâns de unităţi de produs, care
alcătuiesc eşantionul.

Eşantionul este format din unul sau mai multe produse prelevate aleatoriu
dintr-un lot; el furnizează informaţii asupra întregului lot, informaţii pe
baza cărora se ia o decizie cu privire la lotul respectiv (acceptare sau
respingere).

Eşantioanele trebuie să fie reprezentative, adică să aibă caracteristicile


medii ale produselor care alcătuiesc lotul.
Reprezentativitatea eşantioanele se asigură prin prelevarea lor după
anumite metode statistice, care stabilesc mărimea eşantionului şi acordă şanse
egale de a fi extrase tuturor produselor din lot.
Rezultatele obţinute cu privire la eşantionul de mărfuri la nivelul lotului.
Pentru examenul de laborator, în cazul anumitor produse se formează
proba medie (pentru produsele în vrac).
Proba medie este cantitatea de produs recoltată prin sondaj, din diferite
puncte ale produsului sau lotului. Aceasta trebuie să fie reprezentativă.
Importanţă deosebită prezintă modalitatea de recoltare a probelor,
respectându-se prevederile standardelor, de către un personal competent.
Verificare prin eşantionare este mai des folosită decât verificarea 100%,
din cauza frecvenţei mari cu care loturile sosesc la recepţie şi a mărimii acestora.
Metoda prezintă o serie de avantaje (volum de muncă mai mic, este
ieftină şi rapidă), dar şi dezavantajul că nu oferă certitudini, ci prezumţii cu
privire la calitatea lotului.
Metoda se aplică în următoarele situaţii:
- când produsele sunt fabricate în serie;
- când verificările necesită determinări distructive;
- când costul verificărilor este mare în raport cu costul de fabricaţie.
Verificarea prin eşantionare este standardizată.
Se folosesc standardele SR 3160-1984/1, 2, 3 şi STAS 3160-89/4.
În funcţie de numărul eşantioanelor verificate se pot folosi trei variante ale
metodei controlului prin sondaj:
1. eşantionare simplă (1 eşantion);
2. eşantionare dublă (2 eşantioane);
3. eşantionare multiplă (până la 7 eşantioane).

9
Pentru verificarea prin eşantionare trebuie explicată o serie de noţiuni,
prezentate în standardele amintite.
Decizia de acceptare, de respingere a lotului sau de continuare a
eşantionării se ia pe baza cunoaşterii următoarelor elemente: numărul
defectivelor, numărul de acceptare (A) şi numărul de respingere (R).
- defectiv - unitate de produs cu defecte;
- număr de acceptare(A) – valoarea maximă a numărului de defective
găsite în eşantion, care permite luarea deciziei de
acceptare a lotului;
- număr de respingere (R) - valoarea minimă a numărului de defective
găsite în eşantion, care duce la decizia de
respingere a lotului.
Numărul de acceptare şi numărul de respingere se află pe baza altor
elemente, prezentate de standard.
Acestea sunt:
• Volumul lotului (N) - numărul de produse din lotul prezentat la
recepţie;
• Nivelul de control (Nc) - face legătura între volumul lotului şi cel al
eşantionului;
• Nivelul de verificare (Nv) - se stabileşte de către furnizor şi beneficiar,
de comun acord.
Standardele prezintă trei niveluri uzuale de control (I, II, III) şi patru
niveluri speciale (S1, S2, S3, S4).
Cel mai des folosit este Nv II.
Litera de cod (Lc) - face legătura între Nv şi volumul lotului;
- se află într-un tabel prezentat de standard,
pe baza volumului lotului şi al nivelului de
control.
Nivelul de calitate - este numărul maxim de defecte la 100
acceptabil (AQL) unităţi de produs sau procentul maxim de
(fracţiune defectivă maximă) produse defecte pentru care lotul este
considerat acceptabil din punctul de vedere
al calităţii medii a producţiei;
- are 26 de valori, în funcţie de gravitatea
defectelor pe care le-ar avea produsele;
- se stabileşte de comun acord cu furnizorul,
prin contract.
Volumul eşantionului (n) - reprezintă numărul de exemplare extrase
din lot, supuse verificărilor.
Volumul eşantionului, numărul de acceptare şi numărul de respingere se
află pe baza elementelor prezentate anterior, din tabelele 1, 2, 3, 4 prezentate de
standarde:

10
Adoptarea deciziei referitoare la lotul de marfă

N
(volumul n (volumul
lotului) eşantionului)

Decizia de
acceptare,
respingere a
lotului sau
continuare
a
eşantionării
Lc A (numărul de
(litera de cod) acceptare)
Se citeşte din
tabelul 1

AQL
(nivel de calitate
acceptabil)

Pe de altă parte, volumul eşantionului, numărul de acceptare şi numărul de


respingere se stabilesc în funcţie de gradul de severitate al controlului.
Gradul de severitate al controlului se referă la exigenţa comisiei de
recepţie.

Verificare normală

11
Grade de severitate Verificare severă

Verificare redusă

- se foloseşte la începutul
Verificarea normală verificării;
- în funcţie de rezultate se
poate trece la verificarea
severă sau la cea redusă;

- se foloseşte când din cel mult


Verificarea severă 5 loturi de produse verificate
normal, două au fost respinse;
- se poate reveni la verificarea
normală, în cazul în care 5
loturi succesive au fost
acceptate;
Verificarea redusă
- se foloseşte când, 10 loturi de
produse sau mai multe, verificate
normal, au fost acceptate;
- se revine la verificarea normală în
cazul respingerii unui lot.

din 5 loturi, 2 respinse


VERIFICARE VERIFICARE
NORMALĂ SEVERĂ
5 loturi acceptate

1 lot 10 loturi
respins acceptate

VERIFICARE
REDUSĂ

Trecerea de la un grad de severitate la altul


12
1. SCHEMA DE VERIFICARE PE BAZA UNUI SINGUR EŞANTION
Eşantionarea simplă presupune prelevarea unui singur eşantion dintr-un lot
de mărfuri.
Unităţile eşantionului sunt verificate bucată cu bucată.
Comisia de recepţie poate adopta una din următoarele decizii:
 acceptarea lotului, dacă numărul defectivelor din eşantion (k) este mai
mic sau egal cu numărul de acceptare (k≤A);
 respingerea lotului, dacă numărul defectivelor din eşantion (K) este mai
mare sau egal cu numărul de respingere (k≥ R).

Verificare eşantion (n)


Rezultat: k defective

k≤A k≥ R
lotul se acceptă lotul se respinge

Schema planului de eşantionare simplă

Exemplu:
Plan de verificare pe baza unui singur eşantion – verificare normală.
Se primeşte de la recepţie un lot de săpunuri de toaletă format din 2500 bucăţi;
AQL=1, Nc=II.
Ce decizie luaţi dacă se găsesc k = 3 produse defecte?
Ce decizie luaţi dacă se găsesc k = 5 produse defecte?
Rezolvare:
1. Aflarea Lc pe baza N şi Nc, utilizându-se tabelul 1 Lc = K.
2. Aflarea n, A, R pe baza Lc şi AQL stabilit, utilizându-se tabelul planului
simplu de control normal n = 125, A = 3, R = 4.
3. Se analizează prin metode organoleptice şi de laborator eşantionul de 125
produse:
a) dacă se găsesc d = 3 produse se constată că:
k=A lotul se acceptă;
b) dacă se găsesc 5 produse defecte:
k>R lotul se respinge.
13
2. SCHEMA DE VERIFICARE PA BAZA A DOUĂ EŞANTIOANE

Primul eşantion prelevat este verificat bucată cu bucată, obţinându-se un prim


număr de defecte.
eşantion (k1) este mai mic sau
egal cu numărul de acceptare
(k1 ≤ A1);
Comisia de recepţie - respingerea lotului, dacă
adoptă una din numărul defectivelor din
următoarele decizii: eşantion (k1) este mai mare
sau egal cu numărul de
respingere (k1 ≥ R1);
- extragerea celui de-al doilea
eşantion din volumul lotului
rămas, dacă numărul de
defective este cuprins între
numărul de acceptare şi cel de
respingere A1 < k1 < R1.

Al doilea eşantion va fi - Comisia de recepţie adoptă una din


verificat ca şi primul, următoarele decizii, în funcţie de totalul
bucată cu bucată defectivelor constatate la verificarea
celor două eşantioane:
- acceptă lotul, dacă numărul total de
defective este mai mic sau egal cu
numărul de acceptare (k1 + k2 ≤ A2);
- respinge lotul, dacă numărul total
de defective este mai mare sau egal
- acceptarea lotului, dacă cu numărul de respingere (k1 + k2 ≥
numărul defectivelor din A2).

14
Verificare eşantion n1
Rezultat: k1 defective

k1 ≤ A1 A1 < k1 < R1 k1 ≥ R1
lotul se acceptă lotul se respinge

Verificare eşantion nII


Rezultat: k2 defective
k1 + k2
defective totale

k1 + k2 ≤ A2 k1 + k2 ≥ R2
lotul se acceptă lotul se respinge

Schema planului de eşantionare dublă

Exemplu:
Plan dublu de control-verificare normală.
Se primeşte la recepţie un lot de pahare format din 2800 bucăţi care se verifică
din punct de vedere organoleptic, aplicându-se planul de verificare prin
eşantionare dublă, pentru verificarea normală. S-au stabilit: Nc = II şi AQL =
2,5.
1) Ce decizie luaţi dacă se găsesc k1 = 5; k2 = 2
Rezolvare:
1. Aflarea Lc pe baza N şi Nc, utilizându-se tabelul 1 Lc = K.
2. Aflarea n, A, R pe baza Lc şi AQL stabilite, utilizându-se tabelul planului de
verificare prin eşantionare dublă pentru verificare normală.
n1 = 80 A1 = 3 A2 = 8 R1 = 7 R2 = 9 n2 = 80 Σn = 160
3. Se analizează eşantionul n1 = 80 produse.
Găsindu-se în primul eşantion k1 = 5 produse defecte (3 < k1 < 7) se trece
la extragerea celui de-al doilea eşantion în care se găsesc k2 = 2 produse defecte
k1 + k2 = 5 + 2 = 7 < A2 lotul se acceptă
2) Ce decizie luaţi dacă se găsesc în primul eşantion 8 produse
cu defecte?
k1 = 8 > R1 lotul se respinge după prima treaptă de eşantionare.

15
3) Stabiliţi un număr de produse defecte care ar determina
acceptarea lotului după prima treaptă de eşantionare?
Exemplu: k1 = 2
3. SCHEMA DE VERIFICARE PE BAZA UNOR EŞANTIOANE
MULTIPLE

Se pot preleva 7 eşantioane, în funcţie de informaţiile oferite de


eşantioanele precedente.
Se mai extrage câte un eşantion, când numărul cumulat de defective
obţinut se află cuprins între numărul de acceptare şi numărul de respingere.
Decizia de extragere a unui nou eşantion poate fi luată în cazul verificării
primelor 6 eşantioane. În urma verificării eşantionului al şaptelea, comisia de
recepţie ia decizia finală.

Verificare eşantion n1
Rezultat k1 defective

k1 ≤ A1 k1 ≥ R1
lotul se acceptă A1 < k1 < R1 lotul se respinge

Verificare eşantion nII


Rezultat: k2 defective
k1 + k2
defective totale

k1 + k2 ≤ A1 k1 + k2 ≥ R2
lotul se acceptă A2 < k1 + k2 < R2 lotul se respinge

Verificare eşantion nvII


Rezultat: k7 defective
k1 + k2 + k3 + k4 +
k5 + k6 + k7
defective totale

k1 + k2 + k3 + k4 + k5 k1 + k2 + k3 + k4 + k5 +
+ k6 + k7 ≤ A7 k6 + k7 ≥ R7
lotul se acceptă lotul se respinge

Schema planului de eşantionare multiplă

16
Exemplu:
Plan multiplu de control – verificare normală
Se primeşte la recepţie un lot de 8000 fructiere de cristal pentru care se stabilesc
Nc = II şi AQL = 6,5
1. Ce decizie luaţi dacă se constată k1 = 5 k2 = 4 k3 = 3
Rezolvare:
1. Aflarea Lc pe baza N şi Nc, utilizându-se tabelul 1 Lc = L.
2. Aflarea n, A, R, pe baza Lc şi AQL stabilite, utilizându-se tabelul planului de
verificare prin eşantionare multiplă pentru verificare normală:

n1 = 50 A1 = 2 R1 = 9
n2 = 50 A2 = 7 R2 = 14
n3 = 50 A3 = 13 R3 = 19
n4 = 50 Σn = 350 A4 = 19 R4 = 25
n5 = 50 A5 = 25 R5 = 29
n6 = 50 A6 = 31 R6 = 33
n7 = 50 A7 = 37 R7 = 38
3. Se analizează primul eşantion n1 = 50 produse.
Se găsesc k1 = 5 produse defecte se extrage al doilea eşantion.
Se analizează al doilea eşantion n2 = 4 produse defecte k1 + k2 = 5 + 4 = 9
7 < k1 + k2 < 14 A2 < k1 + k2 < R2 se extrage al treilea
eşantion.
Se analizează al treilea eşantion n3 = 50 produse.
Se găsesc k3 = 3 produse defecte.
k1 + k2 + k3 = 5 + 4 + 3 = 12 k1 + k2 + k3 < A3 lotul se acceptă
2. În ce situaţie lotul s-ar fi respins după a treia treaptă de eşantionare?
Răspuns: dacă k1 + k2 + k3 ≥ R3
5 + 4 + k3 ≥ 19
k 3 ≥ 10 (dacă s-ar fi găsit cel puţin 10 produse defecte) la a treia
eşantionare.
3.În ce situaţie s-ar fi extras al patrulea eşantion?
Răspuns: Pentru aceasta ar fi trebuit ca:
A3 < k1 + k2 + k3 < R3
13 < 5 + 4 + k3 < 19
k3 = 5; 6; 7; 8; 9.

17
18
Literele de cod şi niveluri le de verificare

N Niveluri de verificare speciale Niveluri de verificare uzuale

S-1 S-2 S-3 S-4 I II III

2 la 8 A A A A A A B
9 la 15 A A A A A B C
16 la 25 A A B B B C D

26 la 50 A B B C C D E
51 la 90 B B C C C E F
91 la 150 B B C D D F G

151 la 280 B C D E E G H
281 la 500 B C D E F H J
501 la 1200 C C E F G J K

1201 la 3200 C D E G H K L
3201 la 10000 C D F G J L M
10001 la 35000 C D F H K M N

35001 la 150000 D E G J L N P
150001 la 500000 D E G J M P Q
500001 la peste D E H K N Q R
Planurile de verificare prin eşantionare simplă pentru verificarea normală

AQL (VERIFICARE NORMALĂ)

LC n 0,010 0,015 0,025 0,040 0,065 0,10 0,15 O,25 0,40 0,65 1,0 1,5 2,5 4,0 6,5 10 15 25 40 65 100 150 250 400 650 1000

A R A R A R A R A R A R A R A R A R A R A R A R A R A R A R A R A R A R A R A R A R A R A R A R A R A R

A 2 0 1 1 2 2 3 3 4 5 6 7 8 10 11 14 15 21 22 30 31

B 3 0 1 1 2 2 3 3 4 5 6 7 8 10 11 14 15 21 22 30 31 44 45

C 5 0 1 1 2 2 3 3 4 5 6 7 8 10 11 14 15 21 22 30 31 44 45

D 8 0 1 1 2 2 3 3 4 5 6 7 8 10 11 14 15 21 22 30 31 44 45

E 13 0 1 1 2 2 3 3 4 5 6 7 8 10 11 14 15 21 22

F 20 0 1 1 2 2 3 3 4 5 6 7 8 10 11 14 15 21 22

G 32 0 1 1 2 2 3 3 4 5 6 7 8 10 11 14 15 21 22

H 50 0 1 1 2 2 3 3 4 5 6 7 8 10 11 14 15 21 22

J 90 0 1 1 2 2 3 3 4 5 6 7 8 10 11 14 15 21 22

K 125 0 1 1 2 2 3 3 4 5 6 7 8 10 11 14 15 21 22

L 200 0 1 1 2 2 3 3 4 5 6 7 8 10 11 14 15 21 22

M 315 0 1 1 2 2 3 3 4 5 6 7 8 10 11 14 15 21 22

N 500 0 1 1 2 2 3 3 4 5 6 7 8 10 11 14 15 21 22

P 800 0 1 1 2 2 3 3 4 5 6 7 8 10 11 14 15 21 22

Q 1250 0 1 1 2 2 3 3 4 5 6 7 8 10 11 14 15 21 22

R 2000 1 2 2 3 3 4 5 6 7 8 10 11 14 15 21 22
LC Planurile de verificare prin eşantionare dublă pentru verificarea normală
Σn nEşantion

AQL (VERIFICARE NORMALĂ)

0,010 0,015 0,025 0,040 0,065 0,10 0,15 O,25 0,40 0,65 1,0 1,5 2,5 4,0 6,5 10 15 25 40 65 100 150 250 400 650 1000
LC

Esantionaren

A R A R A R A R A R A R A R A R A R A R A R A R A R A R A R A R A R A R A R A R A R A R A R A R A R A R

A
•• • • • • • • • • • •
B I 2 2 0 2 0 3 1 4 2 5 3 7 5 9 7 11 11 16 17 22 25 31
II 2 4 • 1 2 3 4 4 3 6 7 8 9 12 13 18 19 26 27 37 38 56 57
C I 3 3 0 2 0 3 1 4 2 5 3 7 5 9 7 11 11 16 17 22 25 31
II 3 6 • 1 2 3 4 4 3 6 7 8 9 12 13 18 19 26 27 37 38 56 57
D I 5 5 0 2 0 3 1 4 2 5 3 7 5 9 7 11 11 16 17 22 25 31
II 5 10 • 1 2 3 4 4 3 6 7 8 9 12 13 18 19 26 27 37 38 56 57
E I 8 8 0 2 0 3 1 4 2 5 3 7 5 9 7 11 11 16 17 22 25 31
II 8 16 • 1 2 3 4 4 3 6 7 8 9 12 13 18 19 26 27 37 38 56 57
F I 13 13 0 2 0 3 1 4 2 5 3 7 5 9 7 11 11 16
II 13 26 • 1 2 3 4 4 3 6 7 8 9 12 13 18 19 26 27
G I 20 20 0 2 0 3 1 4 2 5 3 7 5 9 7 11 11 16
II 20 40 • 1 2 3 4 4 3 6 7 8 9 12 13 18 19 26 27
H I 32 32 0 2 0 3 1 4 2 5 3 7 5 9 7 11 11 16
II 32 64 • 1 2 3 4 4 3 6 7 8 9 12 13 18 19 26 27
J I 50 50 0 2 0 3 1 4 2 5 3 7 5 9 7 11 11 16
II 50 100 • 1 2 3 4 4 3 6 7 8 9 12 13 18 19 26 27
K I 80 80 0 2 0 3 1 4 2 5 3 7 5 9 7 11 11 16
II 80 160 • 1 2 3 4 4 3 6 7 8 9 12 1 18 19 26 27
L I 125 125 0 2 0 3 1 4 2 5 3 7 5 9 7 11 11 16
II 125 250 • 1 2 3 4 4 3 6 7 8 9 12 13 18 19 26 27
M I 200 200 0 2 0 3 1 4 2 5 3 7 5 9 7 11 11 16
II 200 400 • 1 2 3 4 4 3 6 7 8 9 12 13 18 19 26 27
N I 315 315 0 2 0 3 1 4 2 5 3 7 5 9 7 11 11 16
II 315 630 • 1 2 3 4 4 3 6 7 8 9 12 13 18 19 26 27
P I 500 500 0 2 0 3 1 4 2 5 3 7 5 9 7 11 11 16
II 500 10000 • 1 2 3 4 4 3 6 7 8 9 12 13 18 19 26 27
Q I 800 800 0 2 0 3 1 4 2 5 3 7 5 9 7 11 11 16
II 800 1600 • 1 2 3 4 4 3 6 7 8 9 12 13 18 19 26 27
R I 1 250 1250 0 2 0 3 1 4 2 5 3 7 5 9 7 11 11 16
II 1250 1250 1 2 3 4 4 3 6 7 8 9 12 13 18 19 26 27
LC Planurile de verificare prin eşantionare multiplă pentru verificarea normală
Σn nEşantion

AQL (VERIFICARE NORMALĂ)


LC

0,010 0,015 0,025 0,040 0,065 0,10 0,15 O,25 0,40 0,65 1,0 1,5 2,5 4,0 6,5 10 15 25 40 65 100 150 250 400 650 1000
Esantionaren

A R A R A R A R A R A R A R A R A R A R A R A R A R A R A R A R A R A R A R A R A R A R A R A R A R A R

A • • • • • • • • • •
B • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • •
C • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • •
D I 2 2 • # 2 # 2 # 3 # 4 0 4 0 5 1 7 2 9 4 12 6 16
II 2 4 # 2 0 3 0 4 1 5 1 6 3 8 4 10 7 14 11 19 17 27
III 2 6 0 2 2 3 1 4 2 6 3 8 6 10 8 13 13 19 19 27 29 39
IV 2 8 0 3 1 4 2 5 3 7 5 10 8 13 12 17 19 25 27 34 40 49
V 2 10 1 3 2 4 3 6 5 8 7 11 11 15 17 20 25 29 36 40 53 58
VI 2 12 1 3 3 5 4 6 7 9 10 12 14 17 21 23 31 33 45 47 65 68
VII 2 14 2 3 4 5 6 7 9 10 13 14 18 19 25 26 37 38 53 54 77 79
E I 3 3 • # 2 # 2 # 3 # 4 0 4 0 5 1 7 2 9 4 12 6 16
II 3 6 # 2 0 3 0 4 1 5 1 6 3 8 4 10 7 14 11 19 17 27
III 3 9 0 2 2 3 1 4 2 6 3 8 6 10 8 13 13 19 19 27 29 39
IV 3 12 0 3 1 4 2 5 3 7 5 10 8 13 12 17 19 25 27 34 40 49
V 3 15 1 3 2 4 3 6 5 8 7 11 11 15 17 20 25 29 36 40 53 58
VI 3 18 1 3 3 5 4 6 7 9 10 12 14 17 21 23 31 33 45 47 65 68
VII 3 21 2 3 4 5 6 7 9 10 13 14 18 19 25 26 37 38 53 54 77 79
F I 5 5 • # 2 # 2 # 3 # 4 0 4 0 5 1 7 2 9
II 5 10 # 2 0 3 0 3 1 5 1 6 3 8 4 10 7 14
III 5 15 0 2 2 3 1 4 2 6 3 8 6 10 8 13 13 19
IV 5 20 0 3 1 4 2 5 3 7 5 10 8 13 12 17 19 25
V 5 25 1 3 2 4 3 6 5 8 7 11 11 15 17 20 25 29
VI 5 30 1 3 3 5 4 6 7 9 10 12 14 17 21 23 31 33
VII 5 35 2 3 4 5 6 7 9 10 13 14 18 19 25 26 37 38
G I 8 8 • # 2 # 2 # 3 # 4 0 4 0 5 1 7 2 9
II 8 16 # 2 0 3 0 3 1 5 1 6 3 8 4 10 7 14
III 8 24 0 2 2 3 1 4 2 6 3 8 6 10 8 13 13 19
IV 8 32 0 3 1 4 2 5 3 7 5 10 8 13 12 17 19 25
V 8 40 1 3 2 4 3 6 5 8 7 11 11 15 17 20 25 29
VI 8 48 1 3 3 5 4 6 7 9 10 12 14 17 21 23 31 33
VII 8 56 2 3 4 5 6 7 9 10 13 14 18 19 25 26 37 38
H I 13 13 • # 2 # 2 # 3 # 4 0 4 0 5 1 7 2 9
II 13 26 # 2 0 3 0 3 1 5 1 6 3 8 4 10 7 14
III 13 39 0 2 2 3 1 4 2 6 3 8 6 10 8 13 13 19
IV 13 52 0 3 1 4 2 5 3 7 5 10 8 13 12 17 19 25
V 13 65 1 3 2 4 3 6 5 8 7 11 11 15 17 20 25 29
VI 13 78 1 3 3 5 4 6 7 9 10 12 14 17 21 23 31 33
VII 13 91 2 3 4 5 6 7 9 10 13 14 18 19 25 26 37 38
J I 20 20 • # 2 # 2 # 3 # 4 0 4 0 5 1 7 2 9
II 20 40 # 2 0 3 0 3 1 5 1 6 3 8 4 10 7 14
III 20 60 0 2 2 3 1 4 2 6 3 8 6 10 8 13 13 19
IV 20 80 0 3 1 4 2 5 3 7 5 10 8 13 12 17 19 25
V 20 100 1 3 2 4 3 6 5 8 7 11 11 15 17 20 25 29
VI 20 120 1 3 3 5 4 6 7 9 10 12 14 17 21 23 31 33
VII 20 140 2 3 4 5 6 7 9 10 13 14 18 19 25 26 37 38
Planurile de verificare prin eşantionare multiplă pentru verificarea normală
LC

Σn nEşantion

AQL (VERIFICARE NORMALĂ)

0,010 0,015 0,025 0,040 0,065 0,10 0,15 O,25 0,40 0,65 1,0 1,5 2,5 4,0 6,5 10 15 25 40 65 100 150 250 400 650 1000
LC

A R A R A R A R A R A R A R A R A R A R A R A R A R A R A R A R A R A R A R A R A R A R A R A R A R A R
Esantionaren

K I 32 32 • # 2 # 2 # 3 # 4 0 4 0 5 1 7 2 9
II 32 64 # 2 0 3 0 3 1 5 1 6 3 8 4 10 7 14
III 32 96 0 2 2 3 1 4 2 6 3 8 6 10 8 13 13 19
IV 32 128 0 3 1 4 2 5 3 7 5 10 8 13 12 17 19 25
V 32 160 1 3 2 4 3 6 5 8 7 11 11 15 17 20 25 29
VI 32 192 1 3 3 5 4 6 7 9 10 12 14 17 21 23 31 33
VII 32 224 2 3 4 5 6 7 9 10 13 14 18 19 25 26 37 38
L I 50 50 • # 2 # 2 # 3 # 4 0 4 0 5 1 7 2 9
II 50 100 # 2 0 3 0 3 1 5 1 6 3 8 4 10 7 14
III 50 150 0 2 2 3 1 4 2 6 3 8 6 10 8 13 13 19
IV 50 200 0 3 1 4 2 5 3 7 5 10 8 13 12 17 19 25
V 50 250 1 3 2 4 3 6 5 8 7 11 11 15 17 20 25 29
VI 50 300 1 3 3 5 4 6 7 9 10 12 14 17 21 23 31 33
VII 50 350 2 3 4 5 6 7 9 10 13 14 18 19 25 26 37 38
M I 80 80 • # 2 # 2 # 3 # 4 0 4 0 5 1 7 2 9
II 80 160 # 2 0 3 0 3 1 5 1 6 3 8 4 10 7 14
III 80 240 0 2 2 3 1 4 2 6 3 8 6 10 8 13 13 19
IV 80 320 0 3 1 4 2 5 3 7 5 10 8 13 12 17 19 25
V 80 400 1 3 2 4 3 6 5 8 7 11 11 15 17 20 25 29
VI 80 480 1 3 3 5 4 6 7 9 10 12 14 17 21 23 31 33
VII 80 560 2 3 4 5 6 7 9 10 13 14 18 19 25 26 37 38
N I 125 125 • # 2 # 2 # 3 # 4 0 4 0 5 1 7 2 9
II 125 250 # 2 0 3 0 3 1 5 1 6 3 8 4 10 7 14
III 125 375 0 2 2 3 1 4 2 6 3 8 6 10 8 13 13 19
IV 125 500 0 3 1 4 2 5 3 7 5 10 8 13 12 17 19 25
V 125 625 1 3 2 4 3 6 5 8 7 11 11 15 17 20 25 29
VI 125 750 1 3 3 5 4 6 7 9 10 12 14 17 21 23 31 33
VII 125 875 2 3 4 5 6 7 9 10 13 14 18 19 25 26 37 38
P I 200 200 • # 2 # 2 # 3 # 4 0 4 0 5 1 7 2 9
II 200 400 # 2 0 3 0 3 1 5 1 6 3 8 4 10 7 14
III 200 600 0 2 2 3 1 4 2 6 3 8 6 10 8 13 13 19
IV 200 800 0 3 1 4 2 5 3 7 5 10 8 13 12 17 19 25
V 200 1000 1 3 2 4 3 6 5 8 7 11 11 15 17 20 25 29
VI 200 1200 1 3 3 5 4 6 7 9 10 12 14 17 21 23 31 33
VII 200 1400 2 3 4 5 6 7 9 10 13 14 18 19 25 26 37 38
Q I 315 315 • # 2 # 2 # 3 # 4 0 4 0 5 1 7 2 9
II 315 630 # 2 0 3 0 3 1 5 1 6 3 8 4 10 7 14
III 315 945 0 2 2 3 1 4 2 6 3 8 6 10 8 13 13 19
IV 315 1260 0 3 1 4 2 5 3 7 5 10 8 13 12 17 19 25
V 315 1575 1 3 2 4 3 6 5 8 7 11 11 15 17 20 25 29
VI 315 1990 1 3 3 5 4 6 7 9 10 12 14 17 21 23 31 33
VII 315 2205 2 3 4 5 6 7 9 10 13 14 18 19 25 26 37 38
R I 500 500 # 2 # 2 # 3 # 4 0 4 0 5 1 7 2 9
II 500 1000 # 2 0 3 0 3 1 5 1 6 3 8 4 10 7 14
III 500 1500 0 2 2 3 1 4 2 6 3 8 6 10 8 13 13 19
IV 500 2000 0 3 1 4 2 5 3 7 5 10 8 13 12 17 19 25
V 500 2500 1 3 2 4 3 6 5 8 7 11 11 15 17 20 25 29
VI 500 3000 1 3 3 5 4 6 7 9 10 12 14 17 21 23 31 33
VII 500 3500 2 3 4 5 6 7 9 10 13 14 18 19 25 26 37 38

N
(Volumul
lotului)

EŞANTIONARE SIMPLĂ EŞANTIONARE DUBLĂ EŞANTIONARE MULTIPLĂ

n volumul eşantionului n1 volumul primului eşantion n1 volumul primului eşantion

k ≤ A => lot acceptat k1 ≤ A1 => lot acceptat k1 ≤ A1 => lot acceptat


k > R => lot respins k1 > R1 => lot respins k1 > R1 => lot respins
A1< k1 < R1 => se extrage al doilea A1< k1 < R1 => se extrage al doilea
eşantion eşantion

n2 volumul celui n2 volumul celui


de-al doilea eşantion de-al doilea eşantion

k1+ k2 ≤ A2 => lot acceptat k1+ k2 ≤ A2 => lot acceptat


k1+ k2 > R2 => lot respins k1+ k2 > R2 => lot respins
A2< k1 + k2 < R2 => se extrage al treilea
eşantion
n7 volumul celui
de-al şaptelea eşantion

k1+ k2+…+ k7 ≤ A7 => lot acceptat


k1+ k2+…+ k7 > R7 => lot respins
Variantele verificării calităţii prin eşantionare
PROCESUL DE RECEPŢIE

1. verificarea mijloacelor de transport


• prezenţa sigiliilor
• eventualele avarii
• starea igienico-sanitară
2. verificarea documentelor
• documente de contractare BENEFICIAR
• documente de însoţire a lotului (livrare, FURNIZOR
transport, de atestare a calităţii)
• documente care prescriu calitatea mărfurilor
3. verificarea cantităţii
• verificarea identităţii lotului LOT DE MĂRFURI
• verificarea integrităţii coletelor ACCEPTAT
• verificarea ambalajelor, a marcării şi LOT DE LOT DE
etichetării MĂRFURI MĂRFURI
• verificarea datei de fabricaţie LIVRATE RECEPŢIONAT
LOT DE MĂRFURI
• cântărire, măsurare, numărare RESPINS
1. verificarea calităţii
− verificarea calităţii prin atribute
− verificarea calităţii prin măsurare

acceptă
de
când
cu
lot
lotului pentru

furnizor
− verificarea 100% (bucată cu bucată)

recondiţionarea lotului
mărfurilor
returnarea mărfurilor
nu un
preţului
− verificarea prin eşantionare (prin sondaj)

către
înlocuirea cu
corespunzător
de
resortarea
furnizorul
reducerea
refuzarea

înlocuire
vânzare
Tehnologia realizării procesului de recepţie
II.3. Situaţiile în care se folosesc cele trei tipuri de eşantionări: simplă,
dublă şi multiplă

În practică există anumite situaţii care impun alegerea uneia din cele trei
scheme de verificare.
- când nu există posibilitatea
extragerii mai multor eşantioane din
acelaşi lot, în mai multe etape;
Schema de verificare pe - când verificarea calităţii mai multor
baza unui singur eşantion eşantioane presupune timp îndelungat,
se foloseşte în deoarece examinarea mărfurilor
următoarele situaţii: presupune încercări de durată, executate
simultan pentru toate produsele;
- când nu există persoane specializate
care să verifice lotul prin alte metode.

- când schema de verificare pe baza


unui eşantion nu poate fi utilizată din
Schema de verificare pe
cauza numărului mare de produse ce
baza a două eşantioane trebuie examinate sau din cauza costului
se foloseşte în ridicat de examinare;
următoarele situaţii: - când schema de verificare pe baza
unor eşantioane multiple nu poate fi
folosită , din cauza duratei mari de
examinare a unui eşantion sau a
dificultăţii extragerii mai multor
eşantioane.

Schema de verificare pe - când verificarea calităţii se face


baza eşantioanelor multiple prin încercări distructive;
se foloseşte în următoarele - când timpul de prelevare a unui
situaţii: eşantion este scurt;
- când costul examinării unui produs
este ridicat.
II. 4. Procesul-verbal de recepţie

Constatările în legătură cu cantitatea şi calitatea lotului de marfă examinat


sunt consemnate într-un proces-verbal. Acesta prezintă calitatea reală a
mărfurilor.
Pe baza procesului-verbal, calitatea reală a mărfurilor poate fi comparată
cu calitatea prescrisă sau cu cea contractată, putând fi inferioară sau, uneori,
chiar superioară acestora.
Procesul-verbal reprezintă dovada constatărilor făcute de comisia de
recepţie şi poate fi invocat de furnizor, de beneficiar sau de transportator. El
este deci un mijloc de probă.

-data şi locul efectuării recepţiei;


-componenţa comisiei de recepţie;
- metodologia de verificare a calităţii
Procesul-verbal
cuprinde următoarele lotului de mărfuri;
elemente: -deficienţele calitative constatate;
-cauzele deficienţelor constatate
(transportul sau ambalarea
necorespunzătoare, proces
tehnologic cu deficienţe, etc.);
-urmele de distrugeri de sigilii,
sustrageri, scurgeri.

În situaţia în care lotul de marfă e găsit necorespunzător, comisia de


recepţie înştiinţează furnizorul.
- returnarea lotului
de marfă furnizorului, în vederea
înlocuirii acestuia cu altul,
Se stabileşte una din corespunzător;
următoarele situaţii : - recondiţionarea
lotului, cu suportarea cheltuielilor de
către partea aflată în culpă;
- resortarea
mărfurilor şi trecerea lor la o calitate
inferioară, cu reducerea preţului de
vânzare, de către furnizor;
- refuzarea
mărfurilor, când acestea nu
corespund calitativ şi furnizorul nu
acceptă înlocuirea lor.
Capitolul III
Efectele juridice şi economice ale recepţiei loturilor de produse

• se constată dacă furnizorul şi-a


îndeplinit obligaţiile contractuale cu
privire la cantitate, calitate, sortiment,
termene de livrare;
• confirmarea livrării mărfurilor
contractante (furnizorul este astfel
eliberat de obligaţiile asumate prin
contract);
• stabilirea momentului trecerii
mărfurilor din proprietatea furnizorului în
EFECTE cea a beneficiarului (transferul
JURIDICE: patrimonial);
• stabilirea momentului în care este
angajată răspunderea furnizorului pentru
nelivrarea mărfurilor sau livrarea cu
întârziere a acestora, sau pentru
executarea necorespunzătoare a
obligaţiilor contractuale;
• evidenţierea datei de la care începe
să curgă termenul de garanţie pentru
unele categorii de mărfuri (perioada în
care furnizorul are obligaţia de a repara
sau înlocui mărfurile defecte);
• stabilirea datei la care ia naştere
obligaţia de plată valorii mărfii de către
beneficiar;
• eliberarea transportatorului de
obligaţia asumată prin contractul de
transport.
EFECTE
ECONOMICE:

PENTRU
COMERŢ:
•evitarea pătrunderii în sfera comerţului a
mărfurilor necorespunzătoare din punct
de vedere calitativ (nu sunt conforme cu
standardele, normele tehnice, fişele
tehnice);
•evitarea formării stocurilor
supranormative care generează
imobilizări de fonduri, încetinirea vitezei
de circulaţie, a mărfurilor, creşterea
cheltuielilor şi deci reducerea
rentabilităţii;
•asigurarea gestiunii corecte a
produselor.

• stimularea producătorilor pentru a


PENTRU obţine produse de calitate superioară,
PRODUCŢIE: corespunzătoare prescripţiilor
standardelor, normelor tehnice.

•beneficiarul îşi asumă riscul pentru


viciile aparente, iar furnizorul pentru
viciile ascunse (ce apar în timpul
PENTRU consumului sau utilizării);
CONSUMATOR: Se asigură astfel protecţia
consumatorilor, respectarea drepturilor
acestora:
a) dreptul de a fi protejaţi împotriva
riscului de a achiziţiona produse care
ar putea să pericliteze viaţa, sănătatea,
securitatea consumatorilor;
b) dreptul de a fi informaţi corect,
complet asupra caracteristicilor
esenţiale ale produselor;
c) dreptul de alegere liberă a mărfurilor,
dintr-o gamă variată de produse de
calitate.