Sunteți pe pagina 1din 21

Elaborat de: Jurco

Eugenia
Grupa MK102
Profesor: Lilia Ghitiu
1. Introducere
2. Politici manageriale de innoire si diversificare a nomenclatorului de produse al
intreprinderii
3. Conceperea noului produs
4. Pregatirea productiei noului produs
5. Pregatirea lansarii pe piata a noului produs
6. Caracteristica nivelului de diversificare n cadrul ntreprinderilor agricole din
Republica Moldova
7. Concluzie
8. Bibliografie
In conditiile actuale, intreprinderea nu poate face fata cu succes exigentelor
competitiei economice daca nu-si asigura cadrul managerial necesar pentru adaptarea
operativa a productiei la cerintele in continua schimbare ale mediului concurential.
In acest sens, intreprinderea trebuie sa urmareasca in permanenta modernizarea
portofoliului sau de produse, prin asimilarea si lansarea pe piata a unor noi produse,
diversificarea gamei sortimentale a produselor oferite, imbunatatirea constructiva a
produselor existente, introducerea unor procese tehnologice avansate si a unor sisteme
performante de organizare a productiei. In acest context, adoptarea unor strategii si
politici manageriale de innoire si diversificare a nomenclatorului de produse al
intreprinderii apare ca o necesitate incontestabila.

Intreprinderea isi poate innoi si diversifica portofoliul produselor de care
dispune prin achizitia si crearea de produse noi.
Achizitia de produse noi se realizeaza prin trei forme principale:
- achizitionarea altor intreprinderi sau fuzionarea cu acestea;
- cumpararea unor brevete de inventii de la alte intreprinderi;
- cumpararea de licente de la alte intreprinderi sau incheierea unui contract de
franciza cu un alt producator.
Crearea de produse noi se poate face:
- prin forte proprii, in verigile de cercetare
si proiectare din structura sa
organizatorica;
- prin colaborarea cu alte firme
specializate
sau cu cercetatori independenti.



Prin produse noi se inteleg acele produse care nu au corespondent in nomenclatoarele de produse
comercializate pe piete, dar si produsele rezultate prin reproiectarea unor produse existente care
au devenit invechite. In acest sens, in categoria produselor noi se includ atat produsele originale,
cat si cele care sunt imbunatatite sau modificate, precum si noile marci create de o firma.
Pe aceasta baza, firma de consultanta Booz, Allen si Hamilton a sistematizat gama
produselor noi pe sase categorii, in functie de gradul lor de noutate pentru firma producatoare si
pentru piata de desfacere a acestora:
1. Produse de noutate mondiala, prin lansarea carora se formeaza o piata complet
noua. Ca urmare, ele sunt noi atat pentru firma producatoare, cat si pentru piata. Este evident ca
ele implica cele mai mari costuri de asimilare, iar firma se confrunta cu riscuri deosebite.
2. Linii de produse noi, care permit firmei producatoare sa patrunda pentru prima data pe
o anumita piata organizata.
3. Adaosuri la liniile de produse existente, prin care se realizeaza extinderea in amonte,
in aval sau in ambele sensuri a liniilor de produse existente in nomenclatorul firmei producatoare.
4. Imbunatatiri ale produselor existente, care se materializeaza in produse cu
performante functionale superioare sau cu o valoare mai mare ce inlocuiesc produsele curente din
portofoliul firmei.
5. Repozitionari ale produselor existente, care includ produsele destinate unor segmente
de piata noi.


6. Produse bazate pe reduceri de costuri, care reprezinta produsele existente cu
performante similare oferite pe piata cu costuri de productie si distributie mai mici.
Studiile efectuate releva ca numai 1/10 din totalul produselor noi se incadreaza in
categoria celor de noutate mondiala.
In acelasi sens, peste 80% din produsele noi realizate de compania Sony sunt produse existente
cu modificari, imbunatatiri sau bazate pe repozitionari si reduceri de costuri.
In conditiile actuale, portofoliile de produse ale firmelor sunt influentate de modificarile survenite
in nevoile si cerintele clientilor, de exigentele, gusturile si preferintele in continua schimbare ale
acestora, de aparitia unor noi tehnologii, de intensificarea concurentei si de reducerea duratei
ciclului de viata al produselor. Iata de ce, producatorii care nu actioneaza pe linia asimilarii si
lansarii pe piata a unor produse noi sunt vulnerabili in competitia economica. Cu atat mai mult
cu cat ei actioneaza in domenii dinamice si inovatoare, in care se solicita permanent produse noi,
iar competitorii au preocupari pentru a le oferi intr-un timp cat mai scurt.

In plus, prin innoirea si diversificarea portofoliilor de produse se asigura cresterea
volumului vanzarilor viitoare si a cotelor de piata, cu efecte sesizabile asupra profitabilitatii
firmelor producatoare.
In acest sens, un studiu efectuat de firma de consultanta Booz, Allen si Hamilton releva ca
700 producatori se asteptau ca peste 30% din profiturile lor viitoare sa provina din vanzarea
produselor noi care vor fi lansate pe piata in anii urmatori.
Studiul proceselor de innoire si diversificare a nomenclatorului de produse al
intreprinderii presupune folosirea a doi indicatori specifici:
- ritmul anual al innoirii sortimentale, care evidentiaza ponderea produselor noi incluse
in nomenclatorul firmei;
- ritmul anual al diversificarii sortimentale, care scoate in evidenta imbogatirea
nomenclatorului de produse al firmei ca urmare a adaugarii unor produse noi.

In conditiile etapei actuale, se manifesta o reconsiderare a conceptului de
produs. Aceasta consta in trecerea de la conceptia clasica, bazata aproape in
exclusivitate pe creatia inginereasca a acestuia, la conceptia economica definita pe
principii de piata, care aduce in prim plan procesul de marketing cu actiunile sale
specifice de generare si stimulare a cererii exprimate de clienti.
Aceasta noua viziune asupra produselor oferite de firme pe piata determina o
restructurare a mobilurilor de cumparare ale clientilor. Ea se concretizeaza in
diminuarea ponderii factorilor, la nevoia primara satisfacuta de produsul cumparat si in
cresterea relativa a contributiei factorilor care tin de ambianta in care el se realizeaza ca
marfa si de satisfactiile pe care le asigura cumparatorilor, nu numai in momentul
vanzarii, ci si pe intreaga perioada de utilizarea a acestuia. In acest sens, s-a impus si
conceptul de valoare a produsului oferit.
In acest context, asimilarea unui nou produs cuprinde un ansamblu de activitati
interconectate, efectuate pe baza unui anumit program calendaristic, care pot fi
sistematizate pe trei categorii de procese partiale:
- conceperea noului produs;
- pregatirea productiei noului produs;
- pregatirea lansarii pe piata a noului produs.

Acest proces include ansamblul activitatilor de cercetare care au ca obiect
transformarea ideii de produs nou, selectata din portofoliul celor aflate la dispozitia
firmei, intr-un concept de produs nou ce va fi asimilat in productie si lansat pe piata
pentru satisfacerea nevoilor si cerintelor particularizate ale anumitor clienti.
Activitatile din cadrul acestui proces pot fi grupate in patru etape:
A. Nasterea ideilor de produse noi
Etapa se materializeaza in adoptarea unui sistem organizat de generare si colectare a
tuturor ideilor de produse noi la nivelul firmei producatoare.
B. Selectarea ideilor de produse noi abordabile
In aceasta etapa, din ansamblul ideilor de produse noi colectate de firma se aleg cele
care prezinta interes in perioada considerata, fiind atractive si realizabile pentru firma
respectiva.
C. Crearea si testarea conceptului de produs nou
O idee de produs nou poate fi transformata in mai multe concepte de produs nou, in
functie de destinatia de utilizare a produsului, categoria de cumparatori ai acestuia,
caracteristicile pe care le poseda, identitatea stilistica a produsului etc.
D. Crearea produsului nou
Aceasta etapa consta in transformarea de catre unitatile de proiectare a conceptului de
produs nou intr-un produs fizic.


Procesul de pregatire a productiei include ansamblul actiunilor interdependente care
are ca scop translatarea nevoilor si cerintelor reale sau potentiele ale clientilor in termeni
semnificativi pentru executantii produsului nou sau modernizat. Acesti termeni se
concretizeaza in caracteristici de proiectare si specificatii tehnologice strans legate de
necesitatile si exigentele utilizatorilor produsului asimilat, care stau la baza procesului de
productie al acestuia.
Pregatirea productiei prin modul ei de organizare si desfasurare trebuie sa raspunda
indeplinirii a o serie de sarcini de baza:
- asigurarea fabricarii unor produse noi la nivelul tehnicii mondiale si modernizarea
fabricatiei produselor deja existente,
- asigurarea conditiilor optime pentru indeplinirea ritmica si uniforma a productiei
intreprinderii, prin terminarea etapelor de pregatire conform graficelor si prin efectuarea
acestora la un nivel calitativ superior,
- reducerea la minimum posibil a duratei de pregatire a productiei, precum si
asigurarea efectuarii acesteia cu cheltuieli minime.
Activitatea de proiectare a noilor produse trebuie sa indeplineasca o serie de cerinte :
- largirea sortimentului produselor si imbunatatirea continua a calitatii lor ;
- folosirea la elaborarea proiectelor pentru noile produse a normelor interne si a
standardelor existente pentru diferite piese ;
- urmarirea reducerii costului noului produs comparativ cu produsele vechi si milare, prin
folosirea tuturor cailor posibile ;
- imbunatatirea indicatorilor de exploatare prin prelungirea duratei de exploatare,
asigurarea unei concordante intre indicatorii tehnico economici ai noilor produse si
cerintele consumatorilor;
- proiectarea unor produse care sa asigure o protectie si securitate a muncii maxima in
timpul exploatarii.


Pregatirea lansarii pe piata a noului produs


Etapele procesului de pregatire a productiei noului produs se desfasoara in paralel cu
activitatile care au ca obiect asigurarea conditiilor necesare pentru lansarea pe piata a
acestuia.
Aceste activitati pot fi grupate in doua mari categorii.
Intr-o prima categorie se includ activitatile efectuate pentru rezolvarea
pro-blemelor privind distributia si comercializarea produsului nou pe piata. Cele
mai importante activitati din aceasta grupa sunt cele
referitoare la:
- proiectarea sistemului de
comercializare a produsului;
- organizarea retelei canalelor
de distributie a produsului;
- aplicarea politicilor adoptate
pentru promovarea pe piata a
produsului;
- aplicarea politicilor adoptate
pentru promovarea pe piata a
produsului;

In cea de-a doua categorie se includ activitatile care au ca scop efectuarea unor
verificari curente ale rentabilitatii si competitivitatii produsului lansat pe piata.
Aceste verificari se realizeaza prin intermediul unor teste si sondaje de piata privind
volumul vanzarilor, repartizarea geografica a acestora, numarul clientilor, cotele de piata
cucerite, profiturile obtinute s.a., in comparatie cu performantele principalilor competitori
din sector. De asemenea, se efectueaza calcule si analize specifice prin care se
apreciaza contributia produsului la situatia comerciala si economico-financiara a firmei
care l-a lansat pe piata.
Consumul de produse agroalimentare este determinat de ctre structura complexului
agroindustrial i invers. Modernizarea i perfecionarea tehnologiilor de producere,
lrgirea gamei de produse, creterea cotei de produse noi n producia total - constituie
una din principalele direcii de actualizare, multiplicare a cererii pe piaa intern, ct i
pe cea extern.
Dezvoltarea economic a Republicii Moldova este condiionat de transformarea
structurii economiei curente ntr-o alt structur, adecvat cererii, posibilitilor
poteniale ale rii.
Modernizarea, diversificarea structurii produselor agroalimentare presupune
1. intensificarea participrii Republicii Moldova la circuitul economiei mondiale;
2. creterea ponderii produselor originale, principial noi n PNB;
3. aspirarea dezvoltrii unor ramuri, propulsarea de idei, tehnologii, tehnic n domeniul
creterii productivitii a produselor agroalimentare ;
4. ocuparea i utilizarea cu prioritate a resurselor umane i natural-materiale n ramurile
cu
cea mai nalt productivitate ;
5. armonizarea dezvoltrii socio-economice a tuturor comunelor, raioanelor, rii,
mbuntirea condiiilor de munc;
6. creterea gradului de nzestrare tehnic a muncii, a fiecrui loc de munc;
Modificrile structurale ale produselor agroalimentare sunt determinate: de ritmurile
creterii economice; de nivelul dezvoltrii forelor de producie; de politicile economice
ale statului; de productivitatea muncii; de condiiile natural-geografice; de nivelul creativ
al instituiilor de cercetri i analize tiinifice; de gradul de tehnicitate al produciei; de
posibilitile de perfecionare, adaptare a tehnologiilor de fabricaie a produselor
agroalimentare;de utilizarea eficient a resurselor naturale, umane, a capitalului etc.
Fiecare din factorii enumerai, la rndul lor, sunt sub incidena modificrilor
structurale. Republica Moldova dispune de o economie caracterizat printr-un numr
redus de ramuri, prin preponderena agriculturii, prin legturi de producie slabe ntre
ramuri, n concluzie este o ar slab dezvoltat. Productivitatea muncii n agricultur n
Republica Moldova este mai sczut dect acele din rile din Uniunea European. Cota-
parte a resurselor energetice n structura cheltuielilor productive este mare, a muncii
este redus.
n consecin productorul din agricultur, de regul, nu poate realiza nici un profit. La
acestea se mai adaug politicile monopoliste a partenerilor economici din exterior:
productorul agricol din Republica Moldova este decepionat i la vnzare, i la
cumprare. n aceste condiii Republica Moldova este obligat s-i restructureze
produsele finale, relaiile economice externe, s-i extind exportul n rile arabe, s
iniieze schimburi de mrfuri cu Turkmenia, cu alte ri exportatoare de resurse
energetice.
Pentru agricultorii din Republica Moldova reducerea costurilor pentru procurarea
resurselor energetice poate genera: diversificarea materiei prime agricole, a produselor
finale; modificri n nivelul de remunerare a muncii; crearea premiselor pentru
acumulrile productive, elaborarea tehnologiilor agricole de procesare; modificarea
necesarului de for de munc; etc. Structura curent a economiei Republicii Moldova nu
poate fi considerat modern, orientat ctre industrie, cu potenial economic ridicat, cu
o puternic capacitate tehnologic i cu o intens participare la circuitul economic
mondial; structura curent a Republicii Moldova este o structur agrar, dezarticulat,
cu un potenial economic insuficient utilizat, cu o participare redus la circuitul economic
internaional. Spaiul rural din Republica Moldova, n ultimii 20 de ani, tot mai mult
degradeaz economic, social, cultural.
Diversificarea produselor agroalimentare se transform ntr-un mecanism de multiplicare
a cererii, de reducere a dependenei Republicii Moldova de unele ri exportatoare de
resurse energetice i importatoare de produse agricole din Republica Moldova.
Diversificarea Republicii Moldova este un proces care se desfoar n timp, dar cu un
anumit lag; poate fi realizat numai
dup un program-scop susinut, coordonat, ghidat de ctre autoritile rii.
Diversificarea produselor agroalimentare se transform ntr-un mecanism de multiplicare
a cererii, de reducere a dependenei Republicii Moldova de unele ri exportatoare de
resurse energetice i importatoare de produse agricole din Republica Moldova.
Diversificarea Republicii Moldova este un proces care se desfoar n timp, dar cu un
anumit lag; poate fi realizat numai dup un program-scop susinut, coordonat, ghidat
de ctre autoritile rii.
Cuantificarea nivelului de diversificare a produselor agricole din cadrul ntreprinderii SRL Purcari-Servicii, s.
Purcari, r. tefan Vod
Cuantificarea nivelului de diversificare a produselor agricole din cadrul ntreprinderii SRL Parvier, s. Rsciei, r. tefan Vod


Concluziile desprinse in urma efectuarii acestor verificari, se fundamenteaza pe
decizia de continuare a productiei si comercializarii produsului asimilat sau de
retragere a acestuia de pe piata si de reluare a procesului de integrare in
nomenclator a unui alt produs.
n urma analizei evoluiei comerului cu produse agroalimentare este important
de
menionat prioritatea interveniei statului, nu doar n procesul de stabilire a
preurilor, dar i n procesul de reglementare a pieei produselor agroalimentare
crend premize economice pentru dezvoltarea produciei agricole n proporii
cantitative i calitative.

- Gheorghita, Mircea - Strategii de dezvoltare a firmei, Univ. Ecologica,
Bucuresti, 1994.
- Negrutiu, Constantin,Cazan, E., Zahiu, Letitia, Pruda, S., Manu, S.- Economia si
gestiunea ntreprinderii, Ed. Augusta, Timisoara, 1998.
- Ionescu, Florin Tudor, Stancu, Alin (2007). Key Success Factors in New Product
Development Process.
- http://www.afaceri.net/produse/definire/diversificare.htm
- http://www.cnaa.md/files/theses/2014/25849/boris_coretchi_thesis.pdf
- http://www.scribd.com/doc/5284250/26/Diversificarea-produselor
- http://strategii.wordpress.com/optiuni-strategice/strategiile-de-crestere/strategii-de-
diversificare/