Sunteți pe pagina 1din 8

Metode de dimensionare a stocurilor Notiuni: Necesitatea economisirii res.

materiale, financiare si utilizarea eficienta a stocurilor implica determinarea unui nivel optim al stocurilor. P.u aceasta se aplica metode de organizare eficienta a aprovizionarii p.u reducerea valorii materiale. Pentru a optimiza stocurile se aplica 2 categorii de metode: sintetice si analitice. Modalitati analitice de dimensionare reprezinta determinarea stocurilor annual si trimestrial pe fiecare component al elementelor de active curente. La fiecare element de stoc calculul analitic se desf.pe fiecare produs. Pentru dimens.analitica a stocurilor e necesara cunoasterea urm.elemente: necesarul fizic,valoric, tipul p.u stocul current, timpul p.u stocul de conditionare, timpul p.u stocul de siguranta. Prin adunarea acestor tipuri de timp obtinem timpul total de imobilizare. Modalitati sintetice de dimensionare presupun determinarea valorilor capitalurilor circulante material in f.tie de volumul planificat al activ.de exploatare si de viteza de rotatie inregistrata. Cel mai des se folosesc modele liniare de proportionalitate directa a marimii financiare a stocurilor. Metoda mixta repr.o solutie intermediara intre met.sintetice si analitice. Presupune determinarea trimestriala a stocurilor de materie primacu ajutorul metodelor sintetice, iar determinarea anuala se face cu ajutorul metodelor analitice. Metode de analiza a stocurilor Analiza st.de materii prime. Analiza economico financiara presupune mobilizarea unui ansamblu de concepte, tehnici si instrumente in vederea cercetarii fenomenelor si proceselor din cadrul unui sistem logistic. Din punct de vedere logistic analiza econ.-financiara a stocurilor poate fi abordata din aspectul 2 categorii: stoc current si de siguranta. Stocuri curente au rolul de a sincroniza procesele cu riscuri diferite astfel incit sa nu se deregleze continuitatea proceselor. Stocul de siguranta reprezinta suplimentul de stoc care permite depasirea nivelului de serviciu atins de stoc activ. Nivel de serviciugradul de satisfactie a solicitarilor sau probabilitatea evitarii rupturii de stoc. Implicatii economicofinanciare ale politicii de stocare O politica de stocare trebuie sa realizeze acceleratia rotatiei stocului cu efecte pozitive asupra performantelor intreprinderii. Metode de accelerare a rotatiei in etapa de aprovizionare presupune alimentarea la timp si complex iar perfectionarea aprovizionarii necesita o crestere a operativitatii. In etapa de productie presupune reducerea costurilor si durata ciclului de fabricatie prin organizarea corespunzatoare a tuturor capacitatilor existente. In etapa de distributie il reprezinta cresterea nivelului calitativ al productiei si al volumului fizic. Particularitati ale gestiunii stocurilor in vinzarea u amanuntul. Decizia in vederea selectarii unei modalitati de gestiune a stocurilor trebuie sa fie coordonata cu politica generala a intreprinderii. In functie de natura activitatii criteriile de optimizare tin de activitatea de intermediere carora le sunt specifice stocuri cu structura unitara. Evaluarea stocurilor 1.Costuri-reprez.cheltuieli antrenate in cumpararea sesurselor, derul.proceselor de product. Si executarea funct.de distrib. Princip.categorii de costuri sunt:1.cost.de achizitii corespundeefectuari comenz.cu scopul creerii sau complet.stocurilor.Componentele:-cost.selectarii;-cost.formularii comenzii;-cost de transport;-cost de receptive si manipulare a marfurilor;2.cost de mentinere a stoc.determin. de prest.marfurilor intro perioada de timp;Categorii:-c.financiar;-c.de depozitare;-c.de asigurare;-c.de deteriorizare.3.cost rupturii de stoc in momentul solicit.pe piata;Componente:-c.vinzarii pierdute;-c.pierderii loialitatiiclient;c.unei noi comenzi.Optimizarea stoc.in baza cost.:presup.determ.strat.care estimeaza chetuieliprilejuite

de process prin minim urmarind aspectele:1.stoc.treb sa aiba in vedere influienta pe care o cauzeaza asupra dimensiunii si struct.cost.2.optimiz.treb sa presupuna o politica coerenta de gestiune care in mod automat treb.sa reduca cletuieli.3.fregv.aproviz.stoc.care implica stoc.ridicate pentru realiz.comenzei odatacu cresterea nr.de aprov.Dac.chet.ramin constant o period.m lunga de timp atunci optimiz.stoc duce la :1)nu mereu optimiz stoc. reprez scopul real a gestiunii acestei.2)cu toate ca nr.de aproviz duce la scaderea sptcu.curent ce implica accelerareaviteze ide rotatie a stoc. Datermin.marimii optime a stoc.treb sa reprezinte un echilibru intre cele 2 costuri de intretinere si cost de aproviz. Princilii de val.a stoc. se aplica pu a obtine o imagine fidela a stoc.dupa struct.de venituri si cheltuieli.1.princ.pridentei-.-2.cuantificarii monetare-operatiuni inregistrate in stocuri se efectuiaza confirm unui etalon banesc.Neaunsul acestui principiu e/e ca in urma function. Unitaiilor monetare se ajunge la o contabilitate indexata.3.princ.costului istoric-costul productiei unui bun in cadrul intrepr.unde ce poate genera subievaluari a termenului de imobilizare a unui stoc.Poate influienta asupra pret. Prod.depreciate valoric.4princ.permanetei metodelor-treb.sa se asigure compatibilit.de timp a informatiilor despre stocuri.pot fi comparate datele despre evaluare din 2 perioade diferite daor dac a fost folosite metode de evaluare aceleasi.5.princ.continuitatii activit.-intrepr.isi poate continua in mod normal functionarea intr.viitor previzibil.5.princ.necompensarii-necompensarea flux.de valoare cu minusuri de valoare si cu costul de siguranta pu depricierea stoc. Pu evaluarea stoc.se iau in calcul:1.eval.stoc la intrare in intrepr.-apric.princip.constant prin care se indentif.:-prin cost de achiz;cost.de productie;-val.de utilitate;;2.eval.stoc in perioadele de inventariere-eval.valoriiactuale a stoc.urmarit:0stoc.destinat vinzarilor;-semifabricatele si prod.in curs de executiese exal.convorm valorii componentelormateriale plus costul stadiilorde prelucrare.;3.evid.dupa bilantul contabil- la val.de intrat.se adauga rezultatele eval.inventarierii;4.evid.stoc.la iesirea din intrepr.-se palric 4 med.met.cost.mediu ponderat;-met primului intrat si primului iesit;-met.ulitmului intrat si ultimului iesit;med.const.standard. Metoda costului de analiz. Gest.stoc.-complex sist.de actiuni care are drept obiectiv asig.materiala a desfas.activ.in conditii de maxima efficient. Econim.masura in care acest obiectiv isi realiz.obiectivele depinde de restrictiile acestuiadeoarece in func.de nat. si continultul lor concrete le pot afecta in mod diferit result.gestiunii stoc.se urmr.mentinerea stoc. minim.care asig.satisfacerea nevoii intrepr.1.Evol.nevoilor intrepr.si repveziunilor-d.p.v. logstic consta in depistarea uneo politici de aproviz.care sa asig.continuitatea proc.tehnoligic.Depinde de posibilit.intrep.pu asig.neecesitatilor ulterioare.Pu determ.si satisfacerea necesit.unei intrepr. Sut 2 modalit:-calcul.normativ de consum;-termin.cu regularitatea cerintelor materiilor prime implicatein prod.2.Nivelul de diservire-pu desfas.unei activ.rentabile treb.sa se asigure asig.neintrerupta deoarece o cerere nesatisfacut.prezinta o pierdere in vinzari.Dac intrepr.elabor.un plan de elaborare doar in preveziun.fata de a lua nici o masura suplimentara de protective in multe cazuri stoc se poate epuiza inaintea reaproviz.sale.Astefel in practica se aplica limitele maxime ale ruturii de stoc.Marimea stoc de sigur.depinde de marimea niv.de deservire care paote fi exprim.prin fregventa rupturilor de stoc sau prin proportia comenzilor satisfacute.3.Costul stocajului-realiz proc.econ.in intrepr.comerciale presupuneexistenta unei baze tehnomateriale adaptate intrepr., a unui personal calificatprecum si a fondurilor implicate.Dpv logistic toate acestea coresund cu anumite costuri

specif.dupa struct.si marimea determinate.Optimiz.dimens.stoc.presup.determin.unei strat.astfel in cit cheltuielile suportate sa fie minime:-cu ce fregventa se effect.aproviz;-cu ce cantitate de produs treb.sa fie aproviz.fiecare.4.Sistemul information.adoptat:indeplin.rolul de moniturizare permanenta si sistematizare a evol.stoc.precum si a tuturor procese econ.care au leg.directa sau indirecta aasupra gestiunii stoc.Sistem.informat.adoptat gestiunii scopurilor treb sa posede :-sa fie usor de instalat,sis a aiba configuratie econ.;-sa fie instalat in etape logice;-sa furnizeze informatiile necesaresi sa realiz.previziunile.-sa tina cont de modificarile provivare de evenim.neprevazute care afectiaza regulile de decizie.-monitorizarea si eval.planurilor de gestiune a stoc.pu stabilirea consecutivitatii iererhice asupra performantelor obtinute de fiecare plan. Evaluarea stocurilor 1.Costuri-reprez.cheltuieli antrenate in cumpararea sesurselor, derul.proceselor de product. Si executarea funct.de distrib. Princip.categorii de costuri sunt:1.cost.de achizitii corespundeefectuari comenz.cu scopul creerii sau complet.stocurilor.Componentele:-cost.selectarii;-cost.formularii comenzii;-cost de transport;-cost de receptive si manipulare a marfurilor;2.cost de mentinere a stoc.determin. de prest.marfurilor intro perioada de timp;Categorii:-c.financiar;-c.de depozitare;-c.de asigurare;-c.de deteriorizare.3.cost rupturii de stoc in momentul solicit.pe piata;Componente:-c.vinzarii pierdute;-c.pierderii loialitatiiclient;c.unei noi comenzi.Optimizarea stoc.in baza cost.:presup.determ.strat.care estimeaza chetuieliprilejuite de process prin minim urmarind aspectele:1.stoc.treb sa aiba in vedere influienta pe care o cauzeaza asupra dimensiunii si struct.cost.2.optimiz.treb sa presupuna o politica coerenta de gestiune care in mod automat treb.sa reduca cletuieli.3.fregv.aproviz.stoc.care implica stoc.ridicate pentru realiz.comenzei odatacu cresterea nr.de aprov.Dac.chet.ramin constant o period.m lunga de timp atunci optimiz.stoc duce la :1)nu mereu optimiz stoc. reprez scopul real a gestiunii acestei.2)cu toate ca nr.de aproviz duce la scaderea sptcu.curent ce implica accelerareaviteze ide rotatie a stoc. Datermin.marimii optime a stoc.treb sa reprezinte un echilibru intre cele 2 costuri de intretinere si cost de aproviz. Princilii de val.a stoc. se aplica pu a obtine o imagine fidela a stoc.dupa struct.de venituri si cheltuieli.1.princ.pridentei-.-2.cuantificarii monetare-operatiuni inregistrate in stocuri se efectuiaza confirm unui etalon banesc.Neaunsul acestui principiu e/e ca in urma function. Unitaiilor monetare se ajunge la o contabilitate indexata.3.princ.costului istoric-costul productiei unui bun in cadrul intrepr.unde ce poate genera subievaluari a termenului de imobilizare a unui stoc.Poate influienta asupra pret. Prod.depreciate valoric.4princ.permanetei metodelor-treb.sa se asigure compatibilit.de timp a informatiilor despre stocuri.pot fi comparate datele despre evaluare din 2 perioade diferite daor dac a fost folosite metode de evaluare aceleasi.5.princ.continuitatii activit.-intrepr.isi poate continua in mod normal functionarea intr.viitor previzibil.5.princ.necompensarii-necompensarea flux.de valoare cu minusuri de valoare si cu costul de siguranta pu depricierea stoc. Pu evaluarea stoc.se iau in calcul:1.eval.stoc la intrare in intrepr.-apric.princip.constant prin care se indentif.:-prin cost de achiz;cost.de productie;-val.de utilitate;;2.eval.stoc in perioadele de inventariere-eval.valoriiactuale a stoc.urmarit:0stoc.destinat vinzarilor;-semifabricatele si prod.in curs de executiese exal.convorm valorii componentelormateriale plus costul stadiilorde prelucrare.;3.evid.dupa bilantul contabil- la val.de intrat.se adauga rezultatele eval.inventarierii;4.evid.stoc.la iesirea din intrepr.-se palric 4 med.-

met.cost.mediu ponderat;-met primului intrat si primului iesit;-met.ulitmului intrat si ultimului iesit;med.const.standard. Metoda costului de analiz. Gest.stoc.-complex sist.de actiuni care are drept obiectiv asig.materiala a desfas.activ.in conditii de maxima efficient. Econim.masura in care acest obiectiv isi realiz.obiectivele depinde de restrictiile acestuiadeoarece in func.de nat. si continultul lor concrete le pot afecta in mod diferit result.gestiunii stoc.se urmr.mentinerea stoc. minim.care asig.satisfacerea nevoii intrepr.1.Evol.nevoilor intrepr.si repveziunilor-d.p.v. logstic consta in depistarea uneo politici de aproviz.care sa asig.continuitatea proc.tehnoligic.Depinde de posibilit.intrep.pu asig.neecesitatilor ulterioare.Pu determ.si satisfacerea necesit.unei intrepr. Sut 2 modalit:-calcul.normativ de consum;-termin.cu regularitatea cerintelor materiilor prime implicatein prod.2.Nivelul de diservire-pu desfas.unei activ.rentabile treb.sa se asigure asig.neintrerupta deoarece o cerere nesatisfacut.prezinta o pierdere in vinzari.Dac intrepr.elabor.un plan de elaborare doar in preveziun.fata de a lua nici o masura suplimentara de protective in multe cazuri stoc se poate epuiza inaintea reaproviz.sale.Astefel in practica se aplica limitele maxime ale ruturii de stoc.Marimea stoc de sigur.depinde de marimea niv.de deservire care paote fi exprim.prin fregventa rupturilor de stoc sau prin proportia comenzilor satisfacute.3.Costul stocajului-realiz proc.econ.in intrepr.comerciale presupuneexistenta unei baze tehnomateriale adaptate intrepr., a unui personal calificatprecum si a fondurilor implicate.Dpv logistic toate acestea coresund cu anumite costuri specif.dupa struct.si marimea determinate.Optimiz.dimens.stoc.presup.determin.unei strat.astfel in cit cheltuielile suportate sa fie minime:-cu ce fregventa se effect.aproviz;-cu ce cantitate de produs treb.sa fie aproviz.fiecare.4.Sistemul information.adoptat:indeplin.rolul de moniturizare permanenta si sistematizare a evol.stoc.precum si a tuturor procese econ.care au leg.directa sau indirecta aasupra gestiunii stoc.Sistem.informat.adoptat gestiunii scopurilor treb sa posede :-sa fie usor de instalat,sis a aiba configuratie econ.;-sa fie instalat in etape logice;-sa furnizeze informatiile necesaresi sa realiz.previziunile.-sa tina cont de modificarile provivare de evenim.neprevazute care afectiaza regulile de decizie.-monitorizarea si eval.planurilor de gestiune a stoc.pu stabilirea consecutivitatii iererhice asupra performantelor obtinute de fiecare plan. Tema : Normarea stocurilor

Normarea operatiune de stabilirea a unui niv rational al stoc iar gest stoc presup mentinerea normativului de stoc adica a marimii si structurii optime a acestuia . Aceste 2 componente : normarea si gestiunea stocurilor contribuie la adoptarea unei politici adecvate de aprovizionare cu marfuri si distributie rationala si indeplineste rolul de concentrare , dispersare a stocur , asig conditiilor optime de pastrare precum si evidenta prompta a circulatiei fluxurilor materiale . Normarea stocurilor reprez doar o componenta a gest acestora iar lipsa normarii corecte conduce la dereglarea substantiala a gestiunii .

Stocurile normate pot avea : expresii diferite , reflectate in stocuri medii lunare , stocuri exprimate in zile de activitate , viteza de circulatie . Pentru determinarea normei de stoc in practica se utilizeaza modelele statistica matematice ,iar atunci cind se obtin norm de stoc spunem ca am ajuns la model de optimizare.

Clasificarea metodelor de normare a stocurilor care conduc la optimizarea gestiunii stocurilor 1) In functie de periodicitatea aprovizionarilor a) aprovizionari effectuate in momentul cind stocul a atins nivelul alarma ( cantitativ calculate ) Q b) aprov efect la date fixe (model P ) 2) In fctie de cantit cu care se face aprov a) aprov cu cantit fixe b) aprov cu cantit variabile 3) In fctie de instrumental statistico matematic utilizat si gradele de certitudine a) metode deterministe b) model probabilist aplica statistica matematica c) metode combinate

Indiferent de model de normare a stocurilor ales aplicarea acestuia se va realize in 3 etape : 1) colectarea datelor privind vinzarile , stocur comenzilor , intervalul mediu de livrare , costuri de gestiune 2) analiza informatiilor obtinute in vederea elaborarii prognozelor ulterioare , alegerea solutiei convenabile si determ stocul mediu normat. 3) Efectuarea tuturor activit necesare pt mentinerea stoc real in limitele determine

Model de calcul a stocur economice cuprind o varietate de tip care prin natural or au inn vedere elem de calcul specifice diferitor situatii posibile . Modelul in sine bu ia in calcul posibil ca pe parcurs derularii process de stocare in cadrul unui anumit ciclu de reaproviz sa apara fenom de epuizare a stoc curent. Pentru derularea modelelor de calcul al lotului optim , a frecventei de aprovizionare , a cost de influenta a fact frecventa livrarilor care completeaza chelt atrase de process de stocare . Normarea stoc de mater in fctie de frecventa livrar e import element de ciclicitate a productiei . Pt elem de ciclicitate e import sa se stabileasca un coefficient de multiplicare , presupune determ interval mediu intre livrari pt fiecare veriga in parte sis a elimine posibil ca stoc sa se livreze in aceeasi zi pt multitudine de verigi sau sa se livreze cantit mai mici decit limita stabilita . Optimizarea stocurilor trebuie sa tina cont de pierderile generate de mentinerea unui stoc mai mare decit cererea pt consum precum si de costur supliment determine de lipsa material de stoc .

Tema : Planificarea stocurilor In conditiile de planificare sunt import elem : determine volum stoc , moment lansarii urmatoarei comenzi , modalitatea de aprov care contribuie la asigur continuitatii satisfacerii cererii. Conditiile de certitudine se refera la faptul ca cererea viitoare si durata intre 2 aprov succesive sunt date cunoscute . Punctul de reaprovizionare indica asupra moment lansarii urmatoarei comenzi , nu insa si asupra cantitatii ( modelul P ) . Spre deoseb de alte modele , planificarea in conditii de certit implica necesit unor stocuri de sigur semnificat. Stabilirea volum comenzii pe care treb sa o lanseze la fiecare ciclu de productie depinde de nr de comenzi planificate. Factorii care determ nr.de comenzi rezulta din cost generate de stoc si character particulare ale acestora. In unele conditii de certitudine stocul de sigur e inlocuit cu un stoc mediu care reprez deobicei jumat din cantit comandata . Cu cit e mai mare cantit comandata cu atit e mai mare si stoc mediu , costur de intretinere. In conditiile de certitudine e import cantit econom a comenzii ceea ce reprez cantit care complet stocul in conditiile mentinerii la minim a cost combinat dintre aprov si mentinerea stoc . Adica reprez cantit pt care cost intretinerii stoc e egal cu cost de lansare a comentii. Pt model planificarii de certitudine se iau in calcul : 1) cererea e satisfacuta integral 2) evolutia cererii e continua , constanta si bn determine 3) durata ciclului de aprov e usor de determ 4) pret produs e constant 5) domen de planificare e infinit 6) nu se presupune limitarea capital disponibil Modelul planificat in conditii de certitudine ofera avantajele : 1) oferirea discaunturilor deobicei cantitativ 2) tarifele de transport sunt stabilite pe o perioada lunga de timp 3) produs aproviz sunt optimizate in comenzi conform character sale Pt a obtine cele mai mici cost in planificare se iau in calcul modificarea indicatorilor componente : 1) modificarea cantitativa a comenzilor 2) optimizarea infrastructurilor de transport 3) negocierea tarifelor de aproviz de la origine pina la destinatie Toate acestea treb sa aiba un impact pozitiv asupra problemei de gestiune a stocur in care sunt implicate metod de dimensionare discreta a stocurilor. Adica obtinerea unei cantit de stocuri identica cu cerintele nete ale pietii intr`un moment dat. Principalele metode aplicate sunt : 1) metoda de dimensionare stoc cu stoc cantit comandata e exact cea necesara cost generate de marimea comenzii nu sunt foarte mari . Aceasta met se aplica pt stocurile ieftine cu cererea relative mica care se manifesta in intervale neregulate de timp. Timpul necesar aprov cu asemenea stoc prin aplicarea mijl electronice de transmitere a datel si prin serv de livrari rapide. 2) Cantit optima a stoc in diferite per de timp implica calcularea prealabila a nr de comenzi necesar annual in raport cu cererea planificata si model poate fi particularizat pt diferite perioade specifice care se repeat cu regularitate. Acest model poate fi aplicat tuturor tipur de stoc. 3) Dimension in baza seriilor de timp met de dimens dinamica care ajusteaza cantit comandata in fctie de nevoile curente existente. Aceasta met aplica seriile de timp pe o perioada de citiva ani si determ

cost minim pt perioad successive de timp. Dimensionarea discreta se aplica de obicei pt cererile neregulate pe cind in celelalte cazuri planificarea se face in baza dimensionarii determinista. Conditiile de incertitudine 1) reprez fluctuatii ale cererilor pe durata interv de reaproviz sau pe cantit necesara pt aprov. Aceste incertitudini pot fi diminuate pe seama stocur de sigur adica prin identif probabilit producerii rupturii de stos , estimarea cererii pe durata rupturii de stoc. 2) intervalul de aprov ramiine constat iar furniz livreaza stoc conform graphic stabilit. Pentru a determina stocul current se aplica metodele statistic- variationale : intervalul de reaproviz e variabil iar cererea e constanta . Planificarea in asemene conditii se effect in fctie de durata minima a ciclului de performanta care prezinta un risc inaccetabil , generat de probabilitatea mare a rupturii de stoc. Tema : Controlul stocului . Met minim-maxim de control a dinamicii stocur Aceasta met prevede urmarirea circul stocur effective in depoz intrep si e execut cu exigenta pt toate produs indifferent de import acestora in process de produc . Conform metodei controlul stoc se executa in 3 etape: 1) stabil limit econ max si min a stoc de produc pe elem sale componente ( s.curent si de sigur) si estimarea nivel alarma pt aceasta 2) lansarea operat suplim pt cazul cind a fost atins niv alarma 3) stabil masur de prevenire a situatiilot nefavor. Met min-max e utila in condit aplicarii unui sist inform adaptat si pt cazul cind avem un nomenclator de materii prime restrins ( pina la 10 pozitii). Tema : Modelul P de gestiune a stocurilor ( model de gest cu per fixa de timp) Produsele gestion dupa mod P au o circul rapida a stocur. Stocul nu presupune mari chelt de pastr a stoc de rezerva. Reduc obtinute in cazul achiz unui stoc mare sunt semnificative iar cererea acestor produse pe piata e usor prognozabila . Dezavant acestui mod consta in necesit execut comenz si lansarii cererilor in timp fixat , chiar daca volum produs e mic , ceea ce poate crea o sit de deficit. Tema : Modelul Q de gest a stoc ( mod de ges a stoc cu cant fixa de produs) Gest stoc cu volum fixal comenzii prezinta un sir de caract distinctive : 1) lansarea urmatoarei comenzi se va efectua in momen in care stoc de consum atinge niv alarma 2) sist de gestiune necesita monotoriz continua si se aplica stoc cu val econ ridicata drece asig vol optim minim . Dezav : 1) chelt mari de intretinere a stoc 2) chelt mari in cazul rupturii de stoc 3) nu corespun carater imprevizibil al cererii pe piata.Tema: Determinarea parametrilot optimi ai stocurilor Stocur au un rol import in ability de a asig competivitatea unei firme , daca strat competitive a firmei solicita un niv inalt de receptivity compania poate atinge acest scop prin amplasarea unor cantit mati de produs in preajma client si dimpotriva a intrep , poate stoca cantit mici de marfuri reducind cost de stocare insa devenind mai eficienta . Dilema stocur consta in alternative de a allege intre receptivit generate de stocuri mari sau eficienta obtinute de stoc mici. Tema : Analiza XYZ Analiza XYZ e o met care determ influienta probability cererii asupra deciziei privind gest stoc . Princip analizei xyz consta in gruparea produs in fctie de uniformitate cererii si probab prognozei 1) determ coeficien variatiei cererii pt fiecare produs 2) gruparea obiectelor in fctie de coef variatiei 3) divizarea produs in grupele xyz 4) construirea curbei xyz . In categ X se vor include produs care au o cerere uniforma sau au inregistrat devieri neinsemnate , vol stoc poate fi usor prognozat . In categ Y se vor include produs a caror cerere oscileaza periodic ( sezon) capacity de prognozare a vol acestor stoc de doficult medie. In categ Z se vor include produs a caror cerere apare doar episodic iar prognozarea acestora e dificila.

Tema : Metoda ABC Met ABC in log se aplica cu scop reduce marimii stoc si majorarii generale a profit intreprind , Scopul acestei met e de a evidential dintro multime de obiecte similare pe cele mai import din pdv a interes propriu. Met presup impartirea sortim in 3 categ : ABC si se conduce de urmat principii : majorarea de 2 ori a chelt allocate pt grupa A ; pastrarea chelt neschimb pt grupa B si micsor de 2 ori a chelt pt grupa C ( chelt de gestiun). Metoda ABC presup urm etape : 1) formul scopul analiz ABC 2) identif obiectiv dirijarii (produselor) 3) identif criteriului in baza caruia va fi realiz clasif obiectiv 4) eval obiect dirijarii dupa criter de clasif 5) gruparea dirijarii in ordine descrescatoare dupa val criter 6) diviz in grupele ABC dupa urm principiu se calcul nr med al cererilor , produs care au inregistr o cerere mai mare decit media se introduce in cat A , prod care au o cerere de 2 ori mai mica decit media se introduce in cat C , rest ramin in categ B 7) construirea curbei ABC.