Cap. 3.

AMENAJAREA
MAGAZINULUI –
PROBLEME, PRINCIPII,
TEHNICI
Aspecte importante pentru detailist
 Necesitate - asigurarea confortului în
procesul cumpărării;
 Aspecte obiectiv:
– Mediul magazinului trebuie să asigure:
 Stimularea activităţii comerciale;
 Satisfacerea nevoilor consumatorilor;

 Planificare judicioasă, prin crearea:

– Mediului fizic – elemente de formă (teren,
construcţie, echipament, amplasarea
mobilierului, confortul cumpărătorilor);
– Mediului psihologic – imaginea produsă de
magazin în mintea cumpărătorilor;
 Elemente fizice cu impact asupra
imaginii magazinului
 Elemente externe:
– Poziţia magazinului pe amplasament;
– Design arhitectural;
– Faţada şi plasarea firmelor.
 Elemente interne:
– Organizarea raioanelor şi a circulaţiei
interioare;
– Utilizarea etalării;
– Alegerea mobilierului şi a echipamentului.
 Elemente fizice cu impact asupra
imaginii magazinului
 Faţada magazinului:
– Rol crucial în atragerea iniţială a cumpărătorilor şi în
determinarea acestora de a mai reveni;
– Comunică cine şi ce este detailistul;
– Crează imagini diferite şi invită cumpărătorii;
– Defineşte aspectul exterior al magazinului prin:
 Accesele asigurate (intrări, ieşiri);
 Vitrine;
 Scheme de iluminat;
 Materiale de construcţii utilizate;
 Condiţii de care trebuie să beneficieze exteriorul
magazinului:
– Bună vizibilitate;
– Aspect arhitectural agreabil;
– Firma, pentru atragerea atenţiei consumatorilor;
– Faţadă atractivă, care să nu diminueze spaţiul interior.
– Vitrine care să atragă atenţia asupra unor grupe de mărfuri ce
necesită eforturi de alegere.
 Elemente fizice cu impact asupra
imaginii magazinului
 Intrările (accesele):
– Să ofere siguranţă, confort şi
convenabilitate;
– Largi, spaţioase, bine iluminate;
– Materiale antiderapante, uşi uşor de
deschis, de preferat rabatabile,
neobturate;
– Pragurile uşilor la nivelul străzii;
– Accese de pe două laturi, preferabile
celor de pe colţ
 Elemente fizice cu impact asupra
imaginii magazinului
 Interiorul magazinului:
– Să contribuie la obiectivele detailistului:
 Minimizareacosturilor;
 Maximizarea vânzărilor;

 Maximizarea satisfacerii consumatorilor.

 3.1. Organizarea interioară,
designul şi planificarea magazinului
 Elemente esenţiale în organizarea
interioară a magazinului:
– Spaţiul;
– Cumpărători;
– Marfă;
– Personal;
 Problema de bază a organizării interioare
într-un magazin:
– Aranjarea şi utilizarea eficientă a spaţiului care
să asigure o combinare eficientă a celorlalte
trei elemente.
Organizarea interioară a magazinului

 Zone principale în magazin:

– Zona de marfă;
– Zona pentru vânzare;
– Zona pentru cumpărători;
– Zona pentru personal.
 Observaţie: nu se realizează o
deliminare perfectă a acestor zone,
având diferite grade de suprapunere.
Organizarea interioară a magazinului

 Dezvoltare constructivă rectangulară:

– pătrată;
– dreptunghiulară;

 Din punct de vedere al funcţionalităţii:

– Zone productive (suprafaţă utilă);
– Zone neproductive: spaţii tehnice, grupuri
sanitare;
Organizarea interioară a magazinului
 Factori ce influenţează organizarea interioară a
magazinului:
– Mărimea şi configuraţia localului:
– Număr nivele;
– Alte soluţii constructive:
 Traveea – distanţa dintre stâlpii de susţinere;
 Localizarea zonei de descărcare a mărfurilor;

 Dimensiunile intrărilor pentru accesul mărfurilor;

– Felul şi volumul mărfurilor desfăcute;

– Modalităţi de vânzare;
– Caracteristicile vizitatorilor şi obiceiurile de
cumpărare;
– Natura şi cantitatea echipamentului comercial
Factori determinanţi în proiectarea
modului de amenajare a spaţiului de
vânzare
 Tipul etalărilor (pe rafturi, mese, tejghele)
şi a echipamentului (standuri, configuraţii,
platforme);
 Mărimea şi configuraţie echipamentului;
 Performanţele sistemelor de etalare a
echipamentului;
 Aranjarea etalărilor şi echipamentului;
 lungimea şi lărgimea culoarelor de
circulaţie;
 Poziţionarea grupelor de mărfuri, a
serviciilor pentru cumpărători, a altor
atracţii.
 Modele pentru organizarea
interioară a magazinului

 Organizarea tip grilă:

 Aranjarerectangulară a mobilierului de etalare;
 Organizare în paralel a culoarelor;

 Mărimea şi forma zonelor de etalare omogenă;

 Lungimea şi lăţimea culoarelor de trafic omogenă.

 Modele pentru organizarea
interioară a magazinului
 Organizare în formă liberă:
– Crează o atmosferă plăcută;
– Aranjarea mobilierului de etalare şi a culoarelor într-un
model de flux liber;
– Utilizarea unei varietăţi de mărimi, forme şi stiluri de
piese de mobilier pentru etalare;
– Aranjament informal, neechilibrat al mobilierului şi
echipamentului comercial;
– Avantaje:
 Mărimea timpului petrecut în magazin;
 Creşterea volumului vânzărilor;
– Dezavantaje:
 Costuri ridicate ale mobilierului şi echipamentului
comercial;
 Costuri ridicate cu forţa de muncă şi stocurile suplimentare;
 Probleme cu securitatea mărfurilor
 Modele pentru organizarea
interioară a magazinului

 Organizarea gen boutique:

– Aranjament în zone individuale,
separate, pe teme diferite de
cumpărare;
– Conturarea mai multor magazine
specializate mai mici.
 Modele pentru organizarea
interioară a magazinului
 Dispunerea tip buclă (aleea circulară):
– raioanele posedă o faţadă pe această pistă
circulară;
– Delimitarea suprafeţei magazinului:
 sala de vânzare;
 spaţiu destinat păstrării rezervei de mărfuri;
 spaţii auxiliare
– primirea, dezambalarea, recepţia mărfurilor;
– spaţii pentru ambalaje;
– spaţiu pentru retuşuri şi călcat;
– sala polivalentă (prezentarea modei, expoziţii);
– spaţii anexe sanitare şi sociale;
– spaţii anexe operative (birouri);
– spaţii tehnice (centrale tehnice, centrale telefonice);
– goluri pentru lifturi, scări rulante, benzi tansportoare).
 Condiţii ce trebuie asigurate prin
organizarea interioară a magazinului
 Acces comod la mărfurile oferite spre
vânzare;
 Utilizarea eficientă a spaţiului interior;
 Fundamentarea raionării spaţiului de
vânzare:
– Structurarea ofertei pe raioane;
– Alocarea spaţiului de vânzare;
– Amplasarea raioanelor;
– Dotarea cu mobilier şi utilaje;
– Organizarea fluxurilor de circulaţie;
– Dimensionarea culoarelor de circulaţie;
– Alegerea modalităţii de expunere a mărfurilor;
– Dimensionarea şi amplasarea punctelor de
decontare;
 Designul magazinului
 Vizează stilul şi atmosfera magazinului;
 Contribuie la crearea imaginii sale pe piaţă;
 Atmosfera de cumpărare determinată de utilizarea unor
mijloace (stimuli) ce apelează la simţurile cumpărătorilor;
văz, miros, auz, pipăit, gust;
 include elemente exterioare şi interioare:
– Vitrina;
– Firma;
– Coloritul;
– Iluminatul;
– Modul de tratare al plafonului, pereţilor, pardoselii;
– Mobilierul şi echipamentul comercial.
 În magazin nu este nevoie de:
– un responsabil, ci de un „regizor”;
– un aranjament, ci de un „decor”;
– de un vânzător, ci de un „interpret”;
 Magazinul devine un loc plăcut de întâlnire, iar comerciantul
oferă cumpărătorului un mod de a participa la viaţa socială.
 Designul comercial
 Disciplină distincă în cadrul
disciplinelor de arhitectură;
 Obiect:
– Decorarea magazinului;
– Armonizarea elementelor funcţionale
sau decorative:
 Mobilier;
 Finisajelepereţilor;
 Plafoanele şi pardoseala;
 Condiţionarea aerului.
 Elemente luate în considerare la
proiectarea magazinului
 Construcţia magazinului:
– Exteriorul:
 faţada;
 Firma;
 Vitrina;
 Intrările;
 Copertinele.

– Interiorul:
 Atmosfera;
 Pereţiiinteriori;
 Pardoseala;
 Plafonul;
 Iluminatul.
 Elemente luate în considerare la
proiectarea magazinului
 Organizareainterioară a
magazinului:
– Tipul designului:
 Reţea (grilă);
 Formă liberă;

 Combinaţie (boutique);

 Buclă (alee circulară);

 Elemente luate în considerare la
proiectarea magazinului

 Alocarea spaţiului:
– Metodele:
 Analiza vânzărilor;
 Posibilităţile de profit ale vânzărilor;

 Abordarea modelului stocului.

 Mobilierul şi echipamentul
 Planificarea magazinului
 Presupune:

– Proiectarea interioară şi exterioară a

construcţiei;
– Alocarea spaţiilor pe raioane;
– Localizarea în cadrul magazinului.
 Documentul cadru: planul de
organizare interioară.
 3.2. Raionarea şi fluxurile de
circulaţie
 Raionarea:
– structurarea şi dimensionarea logică a ofertei şi
a spaţiului de vânzare al magazinului, pe grupe
de mărfuri şi raioane;
– localizarea raioanelor şi a mobilierului aferent
etalării mărfurilor.
 Raionarea corespunzătoare asigură:
– Depistarea lesnicioasă a mărfurilor de către
cumpărători;
– Stimularea deciziei de cumpărare şi efectuarea
unor cumpărături complexe;
– Creşterea vitezei de rotaţie a stocurilor;
– Utilizarea judicioasă a personalului;
– Eficienţă superioară a activităţii comerciale şi a
celei de conducere.
 Factori ce determină mărimea
spaţiului aferent raionului
 Mărimea gamei sortimentale;
 Formele de expunere şi de vânzare
preconizate;
 Frecvenţa cererii produselor
comercializate;
 Obiceiuri de cumpărare ale populaţiei;

 Amplasarea magazinului;

 Particularităţi constructive ale magazinului

 Principii după care se realizează
dezvoltarea spaţială a raioanelor
 Necesitatea grupării mărfurilor;
– criterii:
 Destinaţie;
 Utilizare;
 Segmentul de cumpărători cărora le sunt
destinate mărfurile;
 Natura cererii;

– Factori cheie în gruparea spaţială:

 Cumpărătorul înţelege şi apreciază
magazinul;
 Grupările de mărfuri sunt compatibile cu
principiile derulării eficiente a activităţii
 Principii după care se realizează
dezvoltarea spaţială a raioanelor
 Valoarea diferită a spaţiului de
vânzare din magazin;
 Gradul de ocupare cu mobilier a sălii
de vânzare, capacitatea şi modul de
amplasare:
– Standarde orientative de alocare a
suprafeţei de vânzare:
 Metoda modelului stocului;
 Nivelul productivităţii/vânzărilor
Alte criterii de alocare a spaţiului de
vânzare
 Abilitatea de a plăti spaţiul alocat:
– Aportul unei grupe de mărfuri de a genera
vânzări;
 Comportamentul de cumpărare al
consumatorilor:
– Dorinţa consumatorilor de a consuma cantităţi
diferite de timp şi efort pentru căutarea
mărfurilor;
– Plasarea mărfurilor de impuls şi de uz curent în
zone de largă expunere.
– Articole de cerere periodică, rară, ocazională,
pentru care există intenţii bine stabilite de
cumpărare, plasate în zone mai puţin accesibile
Alte criterii de alocare a spaţiului de
vânzare
 Compatibilitatea:
– Gradul de tolerare şi relaţie dintre diferite
grupe de mărfuri;
– Face necesară promovarea laolaltă a diferitelor
mărfuri pentru a provoca cumpărări
complementare.
 Sezonalitatea cererii:
– Alocarea diferenţiată a spaţiului, în perioade de
vârf/extrasezon, pentru mărfurile de acest
gen;
 Cerinţele minime de spaţiu pentru fiecare
grupă de mărfuri;
 Cerinţele de etalare, în raport cu specificul
diferitelor mărfuri.
 Valoarea spaţiului de vânzare
 Spaţiul
din interiorul magazinului nu
are aceeşi valoare dpdv a capacităţii
de a aduce vânzare şi profit:
– Nivelul la care este plasat spaţiul:
 Descreşterea valorii pe măsura depărtării de
parter sau zona de intrare;
 Taxe de închiriere mai mari la parter

– Poziţionarea în cadrul nivelului şi în

raport cu spaţiile de circulaţie;
 Valoarea spaţiului de vânzare
 Valoare diferită după locul de intrare a
cumpărătorilor în magazin şi modul în care
circulă prin magazin:
– Zona cea mai expusă a fiecărui nivel, cea în
imediata apropiere a intrării;
– Majoritatea cumpărătorilor, după intrare într-
un magazin/nivel, tind să se deplaseze spre
dreapta;
– Doar un sfert din vizitatori vor parcurge mai
mult d ejumătatea traseului prin magazin.
 Valoarea spaţiului de vânzare
 Regula 4-3-2-1, valoarea diferenţiată a
spaţiului, sub aspectul aportului în
vânzări:
– Magazin dezvoltat pe un singur nivel:
 Zonaintrării: de 4 ori mai valoroasă sub aspectul
aportului la vânzări şi profit, faţă de cea plasată în
fundul sălii;
– Magazin dezvoltat pe mai multe nivele:
 Zona de la parter, cea mai valoroasă;
 Valoarea scade pe măsura depărtării de acest nivel
 Valoarea spaţiului de vânzare
 Regula 4-3-2-1

10% aport din vânzări Etaj II – 15%

20% aport în vânzări Etaj I – 30%

30% aport în vânzări Parter – 40%

40% aport în vânzări Subsol – 15%

Soluţii de atragere a cumpărătorilor
în zonele mai puţin solicitate
 Determinarea cumpărătorilor de a
parcurge o zonă „rece” pentru a-i
dirija spre raioane mai atractive,
situate mai în spatele magazinului;
 Asigurarea gradului de confort la
deplasarea cumpărătorilor, prin:
– Gradul optim de ocupare cu mobilier;
– Soluţionarea fluxurilor de circulaţie din
magazin;
Fluxuri de circulaţie în magazin
 Fluxuri mărfurilor;
 Fluxul personalului;

 Fluxul cumpărătorilor;

 Obs:Se recomandă evitarea interferării

celor 3 fluxuri, prin:
– Crearea acceselor diferite pentru mărfuri,
cumpărători, personal;
– Practicarea unor programe diferenţiate de
aprovizionare mărfuri, plecare şi sosire
personal, acces cumpărători în magazin;
– Proiectarea judicioasă a culoarelor de
circulaţie, după:
 Fluxuri de circulaţie în magazin
 Proiectarea judicioasă a culoarelor de circulaţie,
după:
– Importanţa pe care o au: principale, secundare;
– Numărul fronturilor de expunere şi vânzare laterale;
– Sensurile de circulaţie;
 Tipuri de culoare:
– Culoarele principale:
 Lăţime 1,6m, în faţa unui front de vânzare cu 2 sensuri de
circulaţie;
 Lăţime 2,5m, două fronturi de vânzare cu 2 snsuri de circulaţie.
– Culoare secundare: 1,6m, două fronturi de vânzare, cu un
singur sens.
 Amplasarea culoarelor:
– Culoarele destinate efectuării cumpărăturilor să fie
perpendiculare pe culoarele de circulaţie;