Amenajarea şi organizarea spaţiului de vânzare

în cadrul unei unităţi comerciale

Introducere
Într-o fază incipientă, organizarea interioară a suprafeței de vânzare constituie în proporții
limitate, un mijloc de prezentare a magazinului. Prin proiectarea noilor magazine și remodelarea
celor existente se dorește crearea unei ambianțe în vederea promovării la cele mai înalte
standarde de vanzare, plus realizarea unei legături puternice între diferitele componenete ale
sistemului constituit din ansamblul suprafeței de vânzare. „Magazinul” este locul în care clienți
își fac cumpărăturile, însă indiferent de marimea lui, amenajarea acestuia trebuie să corespundă
tuturor cerințelor cumpărătorilor și să dețină o imagine originală în raport cu cea a concurenței.
De aceea antreprenorii sau managerii își concetrează atenția, pentru un început bun, la
organizarea și amenajarea magazinului într-un regim propriu sau design personalizat, pentru ca
la final să aibă un real succes.

În vederea constituirii unui plan al optimizării tehnologiei comerciale, special pentru un

spațiu comercial se urmăresc cel puțin două obiective-scop:

1. Evaluarea mărimii şi numărului raioanelor; pe lângă dimensionare, se are în vedere şi

asocierea acestora într-o structură specifică unui sistem în care fiecare componentă se "ajută"
reciproc. O astfel de opţiune pretinde rezolvarea problemelor generate de localizarea raioanelor
în corelaţie cu cerinţele dirijării fluxului de clienţi şi cu necesitatea reducerii timpului cheltuit
pentru efectuarea cumpărăturilor.

2. Amenajarea suprafeţei de vânzare. în cadrul acestei operaţiuni se caută rezolvarea a

două probleme esenţiale: dispunerea mobilierului de prezentare a produselor pe toată suprafaţa
de vânzare şi etalarea diferitelor produse pe acest mobilier.

Evoluția și modernizarea formelor de comerț permit dezvoltarea instrumentelor

merchandisingului, sporind totodată și modul de promovare a produselor. Merchandisingului
modern are ca obiective principale, după cum urmeaza:

-1-
  Captarea și schimbarea trecătorilor în vizitatori / potențiali clienți;
 Potențialii clienți în clienți efectivi/ cumpărători;
 Oferirea serviciilor și produselor la standarde de calitate înalte în vederea
stimulării vizitei ulterioare ale clienților.

În permanentă, se cere să se aibă în vedere creearea unui confort sporit, deoarece calitatea
prin care se definește consumatorul, care trece pragul unitătii comerciale, este comoditatea și nu
numai, acesta își dorește că lucurile să-i fie puse la dispoziție și să poată beneficia de toată
atenția în procesul cumpărării. Astfel, personajul principal din toată povestea, detailistul, are
misiunea de a crea și de a asigura un ambient stimulator, în consecință un mediu atractiv și
benefic în vederea satisfacerii nevoii consumatorilor. Merchandisingul prevede două domenii de
interes principale: exteriorul magazinului prin fațada magazinului firmă vitrinele exterioare,
chiar și accesul în magazin. Fațadă magazinului participă în proporție de 70% în atragerea
inițială a cumpărătorilor, ulterior chiar și revenirea lor. Această creează diferite imagini și invită
în mod diferit cumpărătorii, aici se adaugă și intrarea și ieșirea din magazin, modul de amenajare
al vitrinelor, corpurile de iluminat și materiale utilizate în construcții. Tot detailistul se va ocupa
și de intrarea în magazin, accesul în unitatea comercială trebuie să denote singuranță, confort și
convenabilitate pentru client, toate acestea se pot asigură prin o iluminare bună și corectă, cu o
accesare ușoară a ușilor,pe creearea unor spații lărgi, mesele sau stativele cu marfă să nu
îngreuneze accesul, chiar și pragul ușilor trebuie avut în vedere, acesta trebuie să fie la nivelul
străzii.

În urma stabilirii celor prezentate mai sus, detailistul se concentrează pe interiorul

magazinului având la bază două obiective importante: minimizarea costurilor de realizare și
funcționare și maximizarea profitului prin vânzări și satisfacerea clienților.

Amenajarea interioară, organizarea și planificarea magazinului

În principiu, orice magazin este definit de patru elemente: spațiu, personalul, marfa și
cumpărători. Este necesar creearea unei legături eficiente între cele trei elemente, evitându-se
astfel o distorsiune de utilizare și amenajare a spațiului din magazin. Amenajarea interioară
implică o atenție desăvârșită, fie că vorbim de marfă, fie că vorbim de personal, acestea trebuie

-2-
să aibă o alocare eficientă din punctul de vedere organizațional, pentru a putea realiza obiectivele
propuse. Discutând la nivel de destinație, o unitate comercială deține patru zone principale,
prezentate și mai sus: zonă de marfă, zonă de personal, zonă de vânzare și zonă de cumpărături;
în realitate, acestea nu pot fi delimitate uniform una față de cealaltă, definite fiind de grade de
suprapunere diferite.

În genere, construirea unităților comerciale se face în formă ractangulara (pătrată sau

dreptunghiulară); spațiul trebuie să fie distribuit în funcție de zonele cele mai productive, urmate
de cele de protocol cum ar fi : spațiile tehnice, grupurile sanitare, locuri special amenajate pentru
personal, etc.

Pentru realizarea cu succes a primelor seturi de decizii referioatoare la amenajarea

interioară, organizarea și planificarea magazinului, detailistul trebuie să verifice mai întâi piața
magazinului sub aspectul factorilor de influența a zonei teritoriale și a puterii de acaparare a
acesteia. Puterea de atracție a ariei magazinului este influențată de un complex de factori
endogeni și exogeni, după cum urmează:

 FACTORII ENDOGENI:
 Oferta magazinului;
 Accesibilitatea unității;
 Mărimea unității;
 Modul de organizare interioară și de organizare a ofertei;
 Formele de vanzare utilizate;
 Formele de decontare practicate;
 Incadrarea cu personal și calificarea acestuia;
 Promovarea magazinului;
 Managementul magazinului;
 FACTORII EXOGENI;
■ Locul unde este amplasat magazinul;
■ Accesibilitatea locației;
■ Gradul de dotare comercială din zona;
■ Gradul de motorizare al populației din zona;
■ Vecinătățile punctului de vanzare;

-3-
 ■ Obiceiurile de cumparare ale populației din zonă;
■ Imaginea pe care și-o formează cumpărătorii despre magazin.

În amplasarea raioanelor trebuie avut în vedere comportamentul consumatorilor sintetizat

în cateva tendințe care vor fi respectate:

 Cei mai mulți dintre clienți incep să viziteze magazinul din partea dreapta a
intrării în magazin si se deplaseaza în sens invers acelor de ceasornic;
 Culoarele vor fi cât mai lungi; după statistici, 25% dintre clienți parcurg toată
suprafața de vanzare în magazinele cu gondole continue și doar 5% din cele cu
culoarele transversale;
 La dreapta intrării in magazin se vor situa cele de mobila, textile, electrocasnice,
iar la stanga produsele alimentare și produsele de apel, pentru că există tendința
consumatorului de a se întoarce spre dreapta la intrarea în magazin.

Fluxul consumatorilor trebuie dirijat ţinând cont că există două tipuri de trafic:
a) traficul de destinaţie: consumatorul merge spre un punct precis; este o circulaţie
logică şi raţională;
b) traficul de impuls: consumatorul străbate magazinul condus de impuls, în funcţie
de aşezarea gondolelor şi de atracţia produselor şi a prezentării; este un trafic
ilogic, iraţional care trebuie exploatat prin orice mijloace.

 articolele de consum curent trebuie să fie dispersate pe diverse culoare, pentru a

face clientul să circule cât mai mult posibil;
 lângă produsele de apel vor fi dispuse produse complementare, de cumpărare mai
puţin curentă şi mai puţin premeditată.
 se vor amplasa în apropiere unele faţă de altele produsele care răspund la aceeaşi
trebuinţă.

Specialiștii au indentificat patru tipuri de amenajări standard a suprafetei de comercializare,

detaliate în rândurile următoare:

♦ Dispunerea tip grilă sau tip rețea, unde setul de produse se găsesc expuse liniar,
pe culoare principale paralele, întrerupte de culoare secundare, asezate perpendicular pe primele.
Dispunerea de acest tip poate asigura o exploatare eficienta și este întâlnită în supermagazine;

-4-
 ♦ Dispunerea flux liber, în care produsele se bucură de o asezare pe grupe de
familii, pe sortimente de marfuri, facilitând astfel libera miscare, însă din punct de vedere
economic nu putem vorbi de o eficiență rezonabilă, comparativ cu cea tip grilă, acesta generând
în principal o ambiență pozitivă;

♦ Dispunerea tip boutique, aici intervine o amenajare individualizată, se realizează

o grupare a sortimentului de mărfuri pe familie de produse constituindu-se un raion de o ambianță
specifică, dezvoltându-se astfel magazine specializate;

♦ Dispunerea tip buclă sau alee circulară, aici clienți pot circula liber prin zona
destinață lor și să realizeze cumpărături din mai multe raioane.

Exemplu de amenajare a raionului de cosmetice pe grupe de mărfuri pentru un mic supermarket (4

elemente):

- Fard de pleoape - Bază de machiaj - Fond de ten - Demachiant

- Fard de pleoape - Bază de machiaj - Fond de ten - Demachiant

- Creion de ochi - Pudră - Fond de ten - Demachiant

- Iluminator - Pudră - Fond de ten - Demachiant

- Trusa de pensule - Trusa de pensule - Bază de machiaj - Discuri
demachiante
1 2 3 4

Exemplu de amenajare a raionului de ingrijire corporală pe grupe de mărfuri propusă pentru un

mare supermarket sau pentru un mic hipermarket (8 elemente):

- Gel de - Cremă - Lapte de - Cremă - Loțiune - Spray - Gel de duș - Cremă de

duș de corp corp după de corp de corp de corp la plic corp
pentru dus duș după duș
- Gel de - Cremă - Lapte de - Cremă - Loțiune - Spray - Gel de duș - Cremă de
duș de corp corp după de corp de corp de corp la plic corp
pentru dus duș după duș
- Gel de - Cremă - Gel intim - Cremă - Cremă - Spray -Lapte de -Cremă de

-5-
duș de corp de corp de mâini de corp corp corp
pentru dus după duș
- Gel de - Exfoliant - Gel intim - Cremă - Cremă - Spray - Minicremă - Cremă de
duș de corp de mâini de corp de corp corp
după duș
- Burete de - Exfoliant - Săpun - Săpun - Crema - Sapun - Minicrema - Crema de
duș de maini de maini corp
1 2 3 4 5 6 7 8
Aceste scheme de implantare a raionului de cosmetică îngrijire propusă de către un furnizor
aplică principiile de amenajare clasică:
 s-a adoptat atât cât a fost posibil o prezentare pe verticală;
 articolele complementare sunt situate unul lângă celălalt.
De altfel, se poate remarca faptul că numărul de familii de produse oferite la vânzare creşte
odată cu suprafaţa magazinului.

Modele de bază îndispunerea raioanelor și fluxurile de circulație

În principiu, aceste sunt alte decizii importante, care trebuie avute în vedere
pentru competiția spațiului în care este angrenat, legate însa de amenajarea raioanelor și
soluționarea fluxurilor de circulatie în spațiile comerciale.
 Poziționarea magazinului;
 Particularitățile constructive ale magazinului.

Dispunerea raionelor trebuie să aibă în vedere obiective certe și realizabile, descoperirea

mărfurilor dorite de către cumpărători, antrenarea deciziei de achiziționare și efectuarea unor
cumpărături complexe, creșterea vitezei de rotație a stocurilor, folosirea eficientă a personalului,
îmbunătățirea managementului. O dată stabilite detaliile se generează o serie de principii în
vederea finalizării procesului de dezvoltare spațială a raioanelor:
 Valoarea diferențiată a spațiului de vânzare din magazin;
 Necesitatea grupării mărfurilor în funcție de destinație, utilizare, segmentul de
cumpărători pentru care sunt destinate și natura cererii, urmărindu-se crearea unor
complexe de nevoi de consum;

-6-
 Poziționarea mărfurilor în anumite tipuri de grupări naturale va participa la o mai bună
organizare a ofertei, inclusiv la un control mai ordonat al acesteia și la o atmosferă de cumparare
autentică.
 Gradul de intindere a mobilierului în spațiul comercial, capacitatea și metoda de
amplasare. Experiența acumulată în toată acestă perioadă a generat fundamentarea
anumitor standarde cu privire la alocarea suprafeței de vanzare în special pe tipuri
de magazine, pe grupe de mărfuri, raioane.

Tipologia dispunerii mobilierului

În funcţie de obiectivele amenajării, a cadrului de muncă a merchandiserului, a
personalităţii asortimentului şi a zonei de atracţie a magazinului, merchandiserul poate să
definească o dispunere a mobilierului său. Pot fi evidenţiate câteva mari tipuri de dispunere.

I.Amenajarea dreaptă în grilă: amenajarea permite o mai mare libertatea a clientului,

fiind condiționată de o delimitare exactă a raioanelor care permit totodată și o
compararea a produselor.

II.Amenajarea cu circulație aspirată: aici se prevede a fi impus un sens aproximativ

obligatoriu. Oferă o vizionare mai comodă a rafturilor, inclusiv a unor produse de
natură diferită, modalitatea este una binevenită pentru acele produse cumparate din

-7-
 implus, neavând în preambul o clientelă definită, generând intenția de cumpărare
după ce au fost observate.

III. Amenajarea oblica: este amenajarea compusă dintre amenajarea în grilă și amenajarea
cu circulație aspirată. Mai dirijantă decât amenajarea în grilă, ea implică un anumit
standard de circulație, dar din contra, nu permite compararea produselor de la gondolă
la gondolă și chiar de la linear de gondolă la linear de gondolă. Ea îi impune deci
merchandiserului să-și amenajeze raioanele pe latura gondolei, ceea ce poate să fie un
inconvenient major pentru raioanele mari.

IV. Amenajarea liberă: utilizează un material de prezentare distictiv fiecărui raion,

constituind o amenajare complexă, dificil de modificat și chiar costisitoare. Ea
permite să i se dea magazinului o anumită diversitate. Clientul nu are impresia că ar fi
într-un singur magazin: el trece din raion în raion și de fiecare dată găseste o
ambiantă diferită, deosebit de bine adaptată produsului prezentat.

-8-
 V. Reguli generale de amenajare: anterior am vorbit despre cele mai importante modele
de amenajare utilizate. Insa in momentul prezentarii amenajarii “libere” s-a identificat
problema alegerii mobilierului, care pare a fi o decizie importanta unde trebuie
actionat cu precautie, deoarece alegerea si investitia o data facute nu prevad o
reintoarcere simplista si o rezolvare usoara.
În demersul de ameliorare a localizării raioanelor, este importantă analiza
comportamentului consumatorului în suprafaţa de vânzare. înaintarea clienţilor depinde de două
elemente: viteza şi circuitul.
Asupra vitezei de deplasare se poate acţiona prin:

 Muzica ambientală și informații sonore (cu rezonanțe atractive pentru orientarea

către anuminte produse, efecte de întreținere, de destindere, efecte de
persuasivitate și furnizarea de sfaturi de cumpărare);

 Spațiul dintre mărfuri ( la intrare spațiile sunt largi, iar la sensul de mers către
casele de marcat, spațiile devin mai inguste);

 Spațiile din fața raioanelor care au o viteză de rotație a stocurilor mai mare, le este
alocată o suprafață mai mare, clienții avănd ușor acces la raionul dorit.
Asupra circuitului urmat de clienţi se poate acţiona nu numai prin amplasarea raioanelor
ci şi prin alte elemente:
 Prezența informațiilor la intrarea în complexul comercial, unde clienții pot avea
acces ușor la prețurile din magazin;
 Fișe de informare a clienților, furnizând toate informațiile pentru a facilita
alegerea clientului.
Separarea suprafețelor comerciale față de cele necomerciale deține o importantă majoră,

-9-
jucând automat și ele un rol important, nu trebuie să ocupe suprafețe mari din spațiul de vânzare,
având amenajat un loc în spatele sau la subsolul magazinului
Fiecare spațiu din cadrul magazinului are propria valoarea și este evaluat în funcție de
profitabilitatea pe care o are în viitor. Această descrește pe măsură ce distanță fată de intrarea
principală se măreste. Înțelegerea valorii spațiului magazinului contribuie la o dispunere
corespunzătoare a mărfurilor în magazin. Articolele dispuse în zonele cele mai valoroase vor
aduce un venit suplimentar, justificându-și costul mai ridicat.
Descreșterea "valorii" magazinului de la intrare spre partea din spate este exprimată de
regulă 4-3-2-1. Această regulă arată că 40% din vanzările anuale se realizează în primul sfert din
suprafața magazinului, adică cele din fată; 30% se realizează în următorul sfert; 20% din ele în al
treilea sfert, iar 10% se realizează în ultimul sfert.
Dimensionarea raioanelor se poate face, în sensul măririi spațiului de vânzare acordat
fiecăruia dintre acestea sau familiei de produse, prin utilizarea cifrei de afaceri previzionată a
magazinului. Această se repartizează între raioane, subraioane și familii de produse ținând seamă
de lărgimea și profunzimea asortimentului propus. Aceste cifre sunt apoi divizate, prin normă de
randament pe metru pătrat sau metru linear dezvoltat.
Invitând clienții să circule într-un mod premeditat, să treacă mai mult sau mai puțin prin
față unui anumit gen de articole, să se oprească pentru a se interesă de un produs al cărui linear
le-a atras atenția, comerciantul utilizează spațiul de vânzare că pe un instrument comercial.
.

Fluxul clienților
Ordinea în care sunt așezate rafturile, gondolele, mobilierul comercial și mai ales
numărul lor, va depinde fluxul clienților, orientarea fluxului va fi în așa fel încât intrarea să
corespundă mereu cu ieșirea. Rândurile, din mijlocul spațiului comercial, trebuie să aibă un
număr impar, pentru ca punctul final al fluxului clienților să fie ieșirea din magazin. Culoarele
magazinelor trebuie să asigure un spațiu suficient pentru circulație, respectând condițiile
antropologice ale consumatorilor aflați în ipostaze diferite:
 Permiterea mobilității printre spațiile dintre rafturi;
 Oprirea necondiționată, pentru vizualizarea produselor;
 Așteptarea plății produselor la casele de marcat;

- 10 -
 În momentul realizării căilor de circulație dintr-un spațiu comercial, este necesar
repectarea unor condiții:
 Lățimea coridoarelor de circulație și a spațiilor de staționare se vor stabili
în funcție de calculul făcut pentru frecvența maximă a vizitatorilor ( cele
mai importante fecvențe sunt la momentul atingerii orei de vârf a
activității magazinului);
 Proiectarea căilor principale de circulație vor fi în linie dreaptă, pe tot
parcursul sălii de vânzare se va conserva lațimea de pătrundere și
sprijinind clientul pentru a ajunge cât mai repede la diferite raioane de
vânzare;
 Coridoarele supuse efectuării cumpărăturilor trebuie să fie ordonate
perpendicular pe principalele căi de circulație, pentru a garanta clienților
intrarea la coridoarele dorite.
 Spațiile destinate activităților la standurile de vânzare (cu tejghea) și în
fața caselor de marcat nu trebuie să se intersecteze cu căile principale de
circulație și de efectuare a cumpărăturilor.
 S-a creat o dependență între lățimea căilor supuse efectuării achiziției de
mărfuri și înălțimea mobilierului comercial, generând în acest sens o
egaliate între lățimea căilor de acces și înălțimea rafturilor cu produse.
 Dacă marile lungimi ale gondolelor sunt indicate pentru vânzarea
mărfurilor alimentare, în comerțul cu mărfuri nealimentare ele devin
inacceptabile, pentru că amplifică monotonia; prin întreruperea acestor
lungimi se creează zona de „promenadă” și de stabilizare a clientului în
interiorul raionului.

Reguli de amenajare: pornind de la condițiile enuntațe mai sus, bazate pe observații clare,
putem avea în vedere pentru o definire a merchandiserului în vederea amenajării deschiderii unui
magazin următoarele reguli:

- 11 -
 I. În consecință, prima regulă, înfăptuiește crearea unei circulații sistematice în
cadrul magazinului, simplist astfel linearul „văzut” să fie asemănător cu linearul
parcurs. Acest lucru este simplu de realizat în cazul suprafeţelor mici. Problema se
complică atunci când trebuie dispuse mai multe gondole. Astfel, între două
gondole se creează în mod natural un nod de circulaţie, clientul având posibilitatea
să abordeze mai multe circuite. El trebuie tentat deci de circuitul general: la acesta
se ajunge prin dispunerea de la gondolă la gondolă a unor produse de apel.

II. A doua regulă: fiecare zonă a magazinului trebuie să fie valorificată atât cât se
poate, un exemplu cert ar fi colțurile îndeparte ale magazinului, acesta este o
zonă a magazinului defavorizată. Identificarea zonei neglijate se poate supune
amenajării circulației aspirate. De aici denotă interesul merchandiserului pentru
combinarea diferitelor stiluri de amenajare, îmbinând autenticitatea modului de
amenajarea diversificată a spațiului cu o bună și coerentă circulație printre rafturi.

III. A treia regulă: este necesar de avut în vedere utilizarea “capcanelor cu oglinzi”.
Cu ajutorul lor se poate identifica mai simplu traficul clientelei, reprezentând un
mijloc mult mai eficient în momentul amenajării deschiderii magazinului. Tot în
acceasi notă, se acordă o atenție deosebită “locurilor înguste”, în principal celor de
la casele de marcat. Este important să se facă un studiu de prospectare al
frecventării magazinului de către clientelă, ceea ce permite să se prevadă numărul
aproximativ de case necesar "tratării" eficiente a clientelei.

- 12 -
Amenajarea magazinului „MIGLIORE” S.R.L
Organizarea spaţiului de etalare în întreprinderea „MIGLIORE” S.R.L este o problemă
majoră cu care administraţie de luptă de la începutul activităţii sale. Problema cea mai mare este
expusă prin faptul ca magazinul dispune de un sortiment mare de mărfuri, iar capacitatea
magazinului este mai mică şi utilajul pentru etalare nu este atât de încăpător, o altă problemă este
că întreprinderea nu dispune de un specialist în domeniu dat, astfel acest proces rămâne pe seama
vânzătorilor-consultanţi care dispun doar de cunoştinţe generale în domeniul comerţului şi o
mică parte au experienţă căpătată la magazine gigante.
La etalarea mărfurilor pe vitrine, gondole şi altă mobilă comercială se respectă doar
următoarele cerinţe: etalarea pe grupe de utilităţi pentru a le identifica cu uşurinţă; etalarea pe
orizontală a produselor grele sau cu volum mare, linia orizontală întrerupându-se prin pauze de
decor pentru a evita monotonia; etalarea pe verticală asigură observarea tuturor
tipodimensiunilor la sortimentele expuse; produsele care prezintă accesorii se etalează împreună
cu acestea, dispuse în aşa fel încât să sugereze modul lor de folosire, iar produsele formate din
mai multe subansamble se vor prezenta în stare asamblată; perfecta stare de curăţenie a tuturor
produselor etalate si a întregii vitrine. Pentru utilizarea intensivă a suprafeţelor de vânzare se
foloseşte întreaga capacitate de expunere a rafturilor şi gondolelor, practicându-se două sisteme
cunoscute: prezentarea orizontală a mărfurilor, care constă în acordarea unui nivel întreg de
etalare a unei familii de produse; prezentarea verticală, care constă în etalarea aceleiaşi categorii
de articole pe toate nivelurile mobilierului.
Drept fapt unitatea comercială este dotată la nivel foarte înalt cu vitrine, vitrine frigorifice,
rafturi, gondole şi altă mobilă comercială, datorită faptului că însuşi clădirea a fost construită şi
proiectată iniţial ca unitate comercială de către întreprinderea „MIGLIORE” S.R.L, adică singuri
şi-au construit unitatea comercială, asta datorită faptului că domeniul de bază a acestei
întreprinderi este construcţiile, iar comerţul revine pe al doilea plan.

- 13 -
Etalarea mărfurilor cu respectarea cerinţelor specifice pentru fiecare

clasă de produse

Ceea ce trebuie să se scoată în evidenţă la etalarea mărfurilor în interiorul magazinului este

abundenţa de produse, ca fiind principalul punct de atracţie a consumatorilor. Această abundenţă
nu trebuie să dea senzaţia de îngrămădeală sau de dezordine, dimpotrivă, mărfurile vor fi expuse
într-un anumit fel, cât mai estetic, totodată respectând criteriile de expunere a mărfurilor în
interiorul unităţilor comerciale alimentare care se diferenţiază pe grupe de produse, astfel:â

I. Conservarea de legume, conserve de fructe, conserve de carne, conserve de

peste, conserv mixte, conserve pentru copii, conserve dietetice:

 sunt expuse în raft sau gondole pe grupe comerciale de consum: de legume, de
fructe, de carne, de peste pentru copii si consum dietetic;
 expunerea se face pe verticală cu evidenţierea sistemului pe orizontală;
 locul de etalare va fi marcat cu indicatoare de grupă;
 se folosesc elemente de reclamă comercială cu trimiteri la firma producătoare,
cu sublinierea valorii nutritive;
 conservele de carne se expun alături de băuturi, de conservare mixte si
produse care folosesc aceeaşi materie primă în conţinut;
 conservele de peste se pot grupa cu produse complementare (lămâi, băuturi
spirtoase);
 conservele pentru copii si dietetice se expun în raioane speciale sau colţuri
distincte;
 etalarea conservelor se face pe grupe sortimentale, cu respectarea
următoarelor posibilităţi de asociere:
o conservele de legume se asociază cu gris, orez, paste făinoase, oţet, ulei, făină;
o conservele de fructe se asociază cu biscuiţi, sucuri naturale, siropuri, dulciuri;
o conservele de carne se asociază cu băuturile spirtoase, cu muştar sau cu alte
conserve de legume mixte;
o conservele de peste se asociază cu băuturile spirtoase, cu citrice;

- 14 -
 o conservele pentru copii se asociază cu dulciuri, siropuri, calciu gris, conserve
de fructe;
 toamna, în perioada aprovizionării pentru iarnă, aceste conserve fiind în
centrul atenţiei, li se acordă un spaţiu mai mare de etalare si un decor adecvat;
 în vitrinele specializate, prezentând o singură grupă de conserve, este
recomandabil ca decorul să se refere strict la grupa respectivă (ambalaj mărit,
marca fabricii, imaginea unui preparat din conserve respectivă sau chiar
imaginea produsului conservat);
 la capetele gondolei vor fi prezentate produsele noi, deci un colţ al noutăţilor
unde vor fi şi panouri cu referire la caracteristicile conservei, modul de
folosire, preţ, etc.;
 prin etichete executate estetic si vizibil va fi menţionat preţul conservelor;
 conservele de dimensiuni mai mici se expun în vrac, în navete, coşuri,
cărucioare, box-palete.

II. Băuturi:
 datorită ambalajului din sticlă, etalarea se va face pe verticală, cu excepţia
vinurilor si băuturilor alcoolice;
 se expun în rafturi în rafturi si gondole, grupate astfel:
 băuturi alcoolice nedistilate;
 băuturi alcoolice distilate;
 băuturi nealcoolice;
 se folosesc elemente de decor, inspirate din activităţile viticole;
 locul de expunere va fi marcat de un indicator;
 fiecare grupă sortimentală va fi însoţită de eticheta de preţ cu denumirea
produsului;
 în raionul apelor minerale vor fi panouri cu texte, evidenţiind provenienţa,
compoziţia chimică si efectul terapeutic;
 se vor organiza si expuneri (etalări) sub formă de expoziţie, însoţită de
elemente de prezentare ajutătoare: mulaje de struguri, obiecte de artizanat
(butoaie, ploscă, teasc, ştergare şi ceramică populară);

- 15 -
  sticlele de vin se pot aşeza si oblic;
 în raionul apelor minerale vor fi panouri cu texte evidenţiind provenienţa,
compoziţia chimică si efectul terapeutic.

III. Produse zaharoase:

 expunerea acestora se va face în ambalaj sau în vrac;
 gruparea pe sortimente (produse de caramelaj, drajeuri, caramele, jeleuri,
produse de ciocolată), forme, dimensiuni si culori;
 dulciurile fiind preferate de copii, raionul specializat va oferi o ambianţă
plăcută, veselă, cu elemente de decor pline de fantezie;
 realizarea unei etalări artistice se va face prin folosirea unor compoziţii de linii
speciale, linii frânte sau zig-zag în planuri si la înălţimi diferite;
 se amplasează în prim-plan produsele de dimensiuni mici (bomboane, drajeuri si
caramele) expuse în vrac, în borcane, coşuri, cutii decorative;
 produsele preambalate se pot etala sub formă de pachete cu cadouri;
 decorul va fi subordonat tematicii de sezon (elemente florale, simboluri din
sărbătorile de iarnă);
 pentru prezentarea estetică si atractivă se valorifică decorul artistic al articolelor
preambalate în cutii, casete sau a tabletelor de ciocolată;
 un număr de anumite cutii, cum sunt cele de bomboane de ciocolată sau jeleuri,
se expun cu capacul desfăcut.

IV. Preparate din carne, mezeluri:

 se expun în vitrine frigorifice (cele perisabile) si pe cârlige (cele uscate);
 în vitrina frigorifică, produsele se vor expune în mod obligatoriu pe tăvi,
grupate, respectând vecinătatea admisă;
 produsele vor fi tăiate în secţiune pe diagonală;
 se vor folosi elemente decorative (frunze de zarzavat, legume).

- 16 -
 V. Brânzeturi si lactate:
 se expun în vitrine frigorifice separate, grupat, respectându-se cu mare atenţie
vecinătăţile admise, datorită faptului că aceste produse împrumută cel mai uşor
mirosul;
 în rafturi si pe poliţe se expun numai brânzeturi topite ambalate în carton,
plastic sau folie metalizată;
 în vitrinele frigorifice, produsele se expun pe tăvi folosindu-se pentru
agrementare diferite legume (roşii, ardei gras, etc.);
 ca elemente decorativ/publicitare se pot realiza frize, panouri, afişe, indicatoare.

VI. Peste si semiconserve din peste:

 expunerea peştelui se face în conservatoare, bloc sau vrac;
 în vitrinele frigorifice se expun pe tăvi cu ornamentaţii de verdeaţă, citrice,
măsline;
 semipreparatele din peste se expun numai în vitrine frigorifice, în vase si tăvi
speciale;
 pestele conservat se va prezenta în tăvi numai în cantităţile care se apreciază că
se vor desface într-o unitate de timp pentru a preveni deprecierea produselor se
recomandă folosirea unui decor pescăresc (plase, imagini din activitatea de
pescuit, ancore, vâsle, stuf, etc.).
VII. Carnea:
 se expune în vitrine frigorifice si pe cârlige, în vrac, porţionată sau preambalată;
 expunerea se face grupat, pe sortimente, respectându-se vecinătăţile admise;
 carnea de pasăre se va expune în vitrine frigorifice separate.

VIII. Produse de panificaţie:

 expunerea se face pe rafturi speciale pentru vânzarea pâinii, pe sortimente;
 se pot expune si produse complementare (pesmet, făină, mălai, paste făinoase);
 se recomandă folosirea pentru reclamă a unor imagini din industria panificaţiei
sau din agricultură.

- 17 -
 Concluzii
Etalarea este una din cea mai importantă etapă din procesele tehnologice a unei unităţi
comerciale totodată asigurând-se că produsele sunt etalate cu respectarea tuturor cerințelor și
principiilor de etalare şi pot fi comercializate, astfel ele vor prezenta o atractivitate ridicată și
comoditate pentru consumători.

Prim scop al etalării fiind atragerea clienților, motivarea acestora, respectarea cerințelor
specifice pentru fiecare produs etc. Oricare unitate comercială trebuie să asigure condiţii
necesare pentru etalarea mărfurilor atât alimentare cât şi nealimentare. Astfel lucrătorii sunt
obligaţi să cunoască în profunzime cerinţele faţă de etalare a mărfurilor.

Cred că fiecare din noi, viitorii specialişti în domeniu comerţului chiar şi fiecare persoană
fără studii în domeniul dat, înţelege importanţa etalării pentru un comerţ efectiv şi de succes,
deoarece clientul trebuie de atras, convins și satisfăcut, de aceea anume etalării îi revine acest rol,
asigurând-se că produsele etalate bine informează și atrage cumpărătorii.

- 18 -