Logistica si Managementul Lantului de Aprovizionare

SUPORT DE CURS AN IV (IMA)

FACULTATEA DE ANTREPRENORIAT, INGINERIA SI MANAGEMENTUL

AFACERILOR

Curs 13: Transportul marfurilor (parte 3)

Caracteristicile logistice ale marfurilor ce influenteaza selectia si achizitia de

vehicule precum si costurile de depozitare si transport

Caracteristicile logistice ale mărfurilor prezintă un interes deosebit deoarece ele

influenţează majoritatea activităţilor logistice şi implicit costurile logistice. Activităţile
de selectie si achizitie de vehicule precum si procesele de transport si depozitare nu pot fi
practic realizate fără a lua în consideraţie caracteristicile logistice ale mărfurilor. Acestea
se împart în trei categorii: caracteristici de piaţă, caracteristici fizice şi caracteristici de
livrare.

A. Caracteristicile de piata ale marfurilor

A1. Rata de reinnoire = frecventa cu care marfurile sunt cumparate(vandute) si respectiv
reamplasate (la raft sau in depozitele care deservesc in mod direct clientii)

A2. Durata de cautare = timpul de care are nevoie un potential client pentru a intra in
posesia unui anumit produs
Marfurile cu durata de cautare ridicata, pot fi consecinta unor sisteme de transport putin
fiabile, care determina indisponibilitatea produselor si care il fac pe client sa revina din
nou pentru a intra in posesia produselor

A3. Limita maxima de greutate – produsele cu limita de greutate scazuta sunt acelea
care au o rata de reinnoire ridicata, in general durata de cautare scazuta si sunt
comercializate de foarte multi comercianti.
Produsele cu limita de greutate ridicata – rata de reinnoire scazuta, durata de cautare
mare, comercializate de un nr. redus de comercianti si care determina costuri de
distributie mari

A4. Perisabilitatea economica – valoarea marfurilor foarte persisabile poate scadea rapid
intr-un interval scurt de timp

A5. Ciclul de viata – pentru produsele aflate in etapa de introducere sau crestere este
necesar un sistem de transport fiabil (care sa asigure produsele la locul, momentul, in
cantitatea si starea corespunzatoare)

B. Caracteristicile fizice ale marfurilor

B1. Forma marfurilor – cu accent pe diferenta dintre marfurile ambalate si cele

neambalate (vrac) si respectiv intre marfurile in stare lichida vs marfurile in stare solida.

B2. Densitatea fizica – ca raport intre masa si volum

B3. Densitatea de pachetizare – ca raport intre numarul de pachete si volumul ocupat

B4. Densitatea valorica - exprimata ca raport intre valoarea marfurilor si volumul

ocupat de acestea

Daca tinem cont de B3 si B4, atunci se pot evidentia alte patru categorii:
i) Marfuri cu densitate de pachetizare scazuta si densitate valorica scazuta (cereale)
ii) Marfuri cu densitate de pachetizare scazuta si densitate valorica mare (autoturisme)
iii) Marfuri cu densitate de pachetizare mare si densitate valorica mare (smartphone-uri,
componente IT, bomboane/ciocolata de lux)
iv) Marfuri cu densitate de pachetizare mare si densitate valorica mica
Cum variaza costurile de depozitare, manevrare si transport in functie de aceste 4
categorii de marfuri (martisoare, flori)
B5 – Perisabilitatea fizica – marfurile pot suferi degradari in urma actiunii unor factori
precum temparatura, umiditate

B6 – Vulnerabilitatea = marfurile se pot degrada sub actiunea unor factor mecanici

B7 - Periculozitatea = marfuri care pot genera pericol pentru transportator sau mediu
inconjurator

B8 – Marfuri cu grad ridicat de contaminare (deseuri radioactive) – pot duce la poluarea

mediului inconjurator

C. Caracteristicile de livrare sunt practic o combinare dintre caracteristicile fizice si cele

de piata

C1. – Marfurile cu miscare rapida = sunt marfuri cu rata de reinnoire ridicata, durata de
cautare redusa, limita de greutate scazauta, grad relativ ridicat de pachetizare

C2. – Marfuri cu miscare lenta = sunt marfuri cu caracteristici opuse fata de C1

C3 – Marfuri de larg consum = marfurile comercializate pe scara larga si care nu au

costuri de transport foarte mari

C4 – Specialitati – cu caracteristici opuse fata de C3 , comercializate pe scara mai

radusa si care au costuri de transport mai ridicate

C5 - Marfuri cu timp critic – marfuri care trebuie sa ajunga la desitinatie intr-un interval
de timp scazut, altfel valoarea lor scade mult; marfuri cu perisabilitate ridicata sau
valoare ridicata
C6 – Marfuri fara timp critic – marfuri cu caracteristici opuse = marfuri neperisabile si
in general cu valoare mai scazuta

C7 – Marfuri ce formeaza expeditii omogene

C8 – Marfuri ce formeaza expeditii eterogene

Dimensionarea optima a flotei

Presupune identificarea mixului ideal intre nr. propriu de vechicule si un nr. de vehicule
inchiriate, astfel incat, costurile totale de operare pe o perioada analizata sa fie
minime.

Notatii:
Perioada de analiza n=52 de saptamani (1 an)
Cf = costuri fixe per camion per saptamana
Cv = costuri variabile per camion per saptamana
Ci = costuri de inchiriere per camion per saptamana
p = numarul de perioade in care este de dorit ca numarul necesar de camioane sa
depaseasca numarul propriu de vechiule pentru a avea costuri minime
x = numarul propriu de vehicule
x(t) = necesarul de vechicule la momentul t
X(t) este variabil in timp deoarece , exista o fluctuatie normala in cererea de marfuri
care se transpune intr-un necesar de camioane pentru transport
Formula costului total C(x)
C(x) = Cf +Cv +Ci

C(x) = n*x*Cf + Cv *∑𝑛𝑖=1 𝑚𝑖𝑛⁡(𝑥(𝑡), 𝑥)+Ci *∑ (𝑥(𝑡) − 𝑥)

𝑥(𝑡)>𝑥

Dorim ca C(x) sa fie minim,

Prin urmare C’(x)=0
0= n*Cf + Cv*p + Ci *(-p)
Ci*p-Cv*p=n*Cf
p(Ci-Cv)=n*Cf

Recomandari pentru aplicarea metodei:

1. Se determina numarul necesar de vechicule pe fiecare saptamana in parte
2. Se ierarhizeaza numarul de vehicule necesar pe fiecare saptamana de la cel mai
MARE la cel mai MIC
3. Se calculeaza valoarea lui p ; in cazul in care valoarea lui p este cu virgula, adica
nu intreaga, se va rotunji la valoarea cea mai mare intreaga, indiferent daca avem
valori de genul 11.12….se rotunjeste la 12 deoarece, formularea este: in cel putin
11.12 perioade, necesarul de vehicule trebuie sa depaseasca nr. propriu de vehicule
4. Se plaseaza valoarea intrega a lui p in tabelul cu ierarhia, identificandu-se
numarul optim de vehicule
5. Demonstrarea faptului ca acea valoare reprezinta numarul optim de vehicule
prin verificarea urmatoarei inecuatii:
C(x-1)<C(x)<C(x-1)

6. Se calculeaza beneficiile aduse de solutia optima versus alte numere care pot
reprezenta numarul de vehicule propriu precum
C(0), C(mediu), C(x(t))

Frecventa de livrare a marfurilor - care este impactul asupra costurilor de transport

si a nivelului de servire oferit clientilor?

Frecventa Marimea Costul de Costul de Marimea Nivelul

De livrare transportului transport depozitare stocului de serviciului
siguranta oferit
clientilor
Ridicata Mica Ridicat Scazut Scazut Ridicat
Scazuta Mare Scazut Ridicat Ridicat Scazut

Evaluarea performantei procesului de transport

Indicatori

I1 = Costul mediu per expeditie

 𝑵𝒖𝒎𝒂𝒓𝒖𝒍⁡𝒕𝒐𝒕𝒂𝒍⁡𝒅𝒆⁡𝒆𝒙𝒑𝒆𝒅𝒊𝒕𝒊𝒊
𝑪𝒎𝒆 =
𝑪𝒐𝒔𝒕𝒖𝒍⁡𝒕𝒐𝒕𝒂𝒍⁡𝒅𝒆⁡𝒆𝒙𝒑𝒆𝒅𝒊𝒆𝒓𝒆

I2 = Gradul de fiabilitate – procentul nr. de livrari realizate la timp

𝟎⁄ 𝑭 = 𝑵𝒓.𝒅𝒆⁡𝒍𝒊𝒗𝒓𝒂𝒓𝒊⁡𝒓𝒆𝒂𝒍𝒊𝒛𝒂𝒕𝒆⁡𝒍𝒂⁡𝒕𝒊𝒎𝒑*100
𝟎 𝑵𝒖𝒎𝒂𝒓𝒖𝒍⁡𝒕𝒐𝒕𝒂𝒍⁡𝒅𝒆⁡𝒍𝒊𝒗𝒓𝒂𝒓𝒊

I3 = Gradul de integritate al marfurilor

𝟎⁄ 𝑰𝒏𝒕. = 𝑵𝒓.𝒅𝒆⁡𝒑𝒓𝒐𝒅𝒖𝒔𝒆⁡𝒍𝒊𝒗𝒓𝒂𝒕𝒆⁡𝒇𝒂𝒓𝒂⁡𝒂𝒗𝒂𝒓𝒊𝒆 *100
𝟎 𝑵𝒖𝒎𝒂𝒓𝒖𝒍⁡𝒕𝒐𝒕𝒂𝒍⁡𝒅𝒆⁡𝒑𝒓𝒐𝒅𝒖𝒔𝒘𝒆⁡𝒍𝒊𝒗𝒓𝒂𝒕𝒆

I4 = Procentul numarului de kilometri parcursi fara marfa

𝟎⁄ 𝑲𝑴𝒇𝒎. = 𝑵𝒓.𝒅𝒆⁡𝒌𝒊𝒍𝒐𝒎𝒆𝒕𝒓𝒊⁡𝒑𝒂𝒓𝒄𝒖𝒓𝒔𝒊⁡𝒇𝒂𝒓𝒂⁡𝒎𝒂𝒓𝒇𝒂*100
𝟎 𝑵𝒖𝒎𝒂𝒓𝒖𝒍⁡𝒕𝒐𝒕𝒂𝒍⁡𝒅𝒆⁡𝒌𝒊𝒍𝒐𝒎𝒆𝒕𝒓𝒊⁡𝒑𝒂𝒓𝒄𝒖𝒓𝒔𝒊

I5 = Costul mediu per tona kilometru

𝑪𝒐𝒔𝒕𝒖𝒓𝒊⁡𝒕𝒐𝒕𝒂𝒍𝒆⁡𝒕𝒓𝒂𝒏𝒔𝒑𝒐𝒓𝒕
𝑪𝑴𝒆𝒅/𝒕𝒌𝒎. = 𝒕𝒐𝒏𝒆
𝑵𝒓.𝒕𝒐𝒕𝒂𝒍⁡𝒅𝒆 𝒕𝒓𝒂𝒏𝒔𝒑𝒐𝒓𝒕𝒂𝒕𝒆
𝒌𝒎

I6 = Valoare medie raport dintre costurile fixe si costurile variabile

𝑺𝒖𝒎𝒂⁡𝑪𝒇
𝑽𝑴𝒆𝒅𝑪𝒇/𝑪𝒗. =
𝑺𝒖𝒎𝒂⁡𝑪𝒗

Suma de la 1 la n ; n reprezinta numarul total de vehicule din flota

I7 = Procentul costurilor carburantilor din totalul costurilor variabile

𝟎⁄ ⁡𝑪𝒐𝒔𝒕𝒖𝒓𝒊⁡𝑪𝒂𝒓𝒃𝒖𝒓𝒂𝒏𝒕𝒊. = 𝑪𝒐𝒔𝒕𝒖𝒓𝒊⁡𝒕𝒐𝒕𝒂𝒍𝒆⁡𝒄𝒂𝒓𝒃𝒖𝒓𝒂𝒏𝒕𝒊*100
𝟎 𝑪𝒐𝒔𝒕𝒖𝒓𝒊⁡𝒕𝒐𝒕𝒂𝒍𝒆⁡𝒗𝒂𝒓𝒊𝒂𝒃𝒊𝒍𝒆