Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Tarifele reprezinta varietati ale pretului pentru un anumit volum de servicii la realizarea transportului de
marfuri si calatori .Tarifelel au urmatoarele sarcini:
1- Angrou
2- In detaliu
Tarifele angrou sant pentru transportul de marfuri si calculile se efectuieaza in sociitatile de trasnport si
expediere de marfuri .
Tarifele in detaliu sant pentru transportul de calatori achitarea costului calatoriei se efectuieaza din
costul personal al fiecarui calator .Pentru trasnportul de calatori sant diferite dupa tipul rutii si nivelul
confortului.In orase sunt tarife unice si abonamente lunare.
Tariful pentru transport trebuie sa asigure compensarea cheltuielilor pentru productie sa asigure ficarui
interprinderi de transport profit.La formarea tarifelor se tine cont de :
2. Tarifele se stabilesc indiferent de conditiile rutiere deoarece reteaua rutiera este formata din categorii
de drumuri si e greu de stabilit pe drumuri de care categorii se efectuieaza tarifarea.
5. Daca soferii imbina activitattea lui cu cea de expeditor atunci se adauga suplimet daca aceasta se
face .
6. La efectuarea operatiei de incarcare descarcare se stabileste plata pentru tona independenta de tipul
marfii .
Veniturile
TR=Eti*Qi
TR- veniturile
Qi – volumul transportat
ti=Si+d+Di
d=CFMC+A
1.Rute urbane
Calitatea serviciilor de transport reprezinta expresiea sumara a caracteristiciilor lor care determina
utilitatea lor din punct de vedere al satisfacerii necesitatilor de transportare a expeditorilor sau
destinatarilor.Importanta calitatii inalte a serviciilor de transport este explicata de urmatoarele :
1. Calitatea inalta este criteriul principal la efectuarea comenzii pentru clientii inportanti .Se
considera ca perderea comenzii din cauza calitatiii joase este mai semnificativa decat pierderea
ei din cauza unui pret mai mare
2. Calitatea se refera la intreaga interprindere si trebuiue mentinuta – imbunatatita pentru toate
departamentele , sectiile , procesele .
3. Calitatea este instrumentul principal pentru reducerea cheltuielilor , intodeauna este mai ieftin
sa faci corect din prima decat sa faci corectari mai tarziu.
4. Calitatea buna intareste pozitia interprinderii pe piata , imaginea firmii este direct legată de
calitatea produselor sau serviciilor sale .Un nivel inalt de calitate ofera un grad inalt de abilitate
competitiva atat pe piata interna cat si pe piata externa .
Calitatea serviciilode transport este un factor important pentru succesul interprinderii de transport
pentru invenditia posibilitatile de inbunatatire a calitatii serviciilor de transport este inportant de
cunoscut cerintele clientilor fata de aceste servicii:
Argumentul principal in lupta de concurenta a companiilor care presteaza servicii este calitatea inalta a
deservirii , aceasta este indeosebi actual si pentru statiile de deservire tehnica .Calitatea deservirii
tehnice este determinata de urmatoarele :
Un nivel inalt de calitate la deservirea tehnica poate fi optinut pentru utilizarea utilajului modern unei
organizari rationale a proceselor de lucru si administrative .
Stimularea muncii controlul total al caliatatii , utilizarea pieselor de schimb corecte , calitatea inalta a
lucarri deservirii tehnica serveste drept garantie pentru cererea inalta pentru serviciile statiile de
deservire tehnica si stabilitatea financiara a ei . Indicatori ai calitatii de deservire tehnica , indicatoriii
prncipali ai calitatii de deservire tehnica sunt :
Analiza gradul de dezvolatre a capacitatii lui de supravietuire a directiei de dezvoltare finala presupunde
difinerea si masurarea exacta a eficientei economice deaceea un rol inportanta revine conceptului de
eficienta economica aceasta realizant legatura dintre resursele alocate pentru desfasurarea unor actiuni
, concept care orienteaza dozarea resurselor spre acele domenii de activitate unde se asigura folosirea
coinficientii maxime a acestora in conditiile unei dezvoltari rationale armonioase a economiei nationale.
Eficienta este sinonima cu eficacitatea in anii din urma , termenul de eficacitatea a capatat o larga
utilizare.
Termenul de eficienta si eficacitate ei fiind folositi inca din antichitate , ambele cuvinte provine din
latina
Eficienta deriva din eficiere =a efectua iar eficacitatea din eficas=effecte dorite .
Eficienta economica se contureaza deci in urma compararii efectelor unor actiuni cu eforturile necesare
producerii ei .Eficienta economica in general este deferenta dintre efectele utile si celelalte cheltuieli
facute pentru obtinerea lor .
1.Un sens foarte larg incare eficienta este definita ca si calitatea unui activitati ,actiuni sau a unei resurse
de a produce efecte economice positive care se exprima prin compararea efectelor cu eforturile
2.Un sens larg in cadrul caruiea se include efectele directe si cele conexe respectiv efortul direct si
connect , avem de a face deci cu eficienta absoluta care nu presupune comparatie cu alte alternative ale
actiunii respective
3.Un sens restrins care presupune ca raportul effect /effort sau effort /effect sa fie accentabil in
comparatie cu alte raporturi ale activitatii sau cu alte variante sau un regim normat de eficienta .
4.Un sens foarte restrins care reprezinta abordarea cea mai sintetica si mai complete a notiunii de
eficienta abordare ce presupune o corelare a eforturilor echivalate ca natura si timp cu effect obisnuite
deasemenea echivalate ca natura si timp.
1. El defineste eficienta ca fiind atributul unei actiuni a unei personae sau a unui lucru de a
produce efecte cat mai favorabile pentru societate .
2. Este mai respectiv si compara rezultatele unui actiuni cu resursele pentru realizarea acestei .
In prizma definiitilor de mai sus se poate concluziona eficienta economica exprima un asamblu complex
de relatii de cauzalitate intre efectele economice (positive si negative ) cu care actiune se soldeaza
obtinut atat de interprizatorul actiunii cat si la alte niveluri , efecte aflate inro anumita corespondenta cu
nevoiea sociala si cheltuielele totale presupuse de desfasurarea acestora , efecte si cheltuielele fiind
comparabile ,relatii ce duce la devansarea cheltuielilor de catre diferenta dintre efectele economice
pozitive si cele negative .
Se spoate spune ca eficienta economica este strins legata de procesul de folosire a resurselor in
economie iar trasatura sa initiala este raportul de cauzalitate effort /effect .
Eficienta se poate delimita in doua forme eficienta activitatii si eficienta economica a activitatii .
In general cand abordam eficienta economica a resurselor avansate sau a locate criteriul de eficienta
este de economisire a lor pentru resursele consummate se pune problema gradul lor de valorificare
adica obtinerea unor efecte economice cat mai mari pe unitatea resurselor consumate .
Performantile derivate in productie echivaleaza eficienta atunci cand sant optinute in conditiile unor
utilizari rationale inr-un regim economic a utilajelor si echipamentelor .Astfel sporirea productiei este
insotita de costuri reduse si profituri mari in crestere ,daca din potriva performantile ridicate sant
optinute prin suprasolicitarea utilajelor si echipamentelor avand consecinte negative (uzura accelerate si
ivirea unor dereglari ) nu avem de a face cu eficienta ,castigul obtinut sub forma sporului de produse
este anihilat prin pierderele uzurii accentuate prematurii mai exact costurile urca vegineros si profitle
scad ultimul este cel mai concurrent deoarece arata efectul util prin care unitatea de resursa allocate
E/R sau invers efortul depus pentru obtinerea unui unitati de effect R/E.Privit prin prizma laturii sale
concret aplicative eficienta se poate defeni ca un raport obiectiv cantitativ intre efectele si eforturile
depuse in vederea obtinerii lor
Natura si caracterul efortul si efectelor se refera asupra caracterului eficientei , din punct de vedere al
resurselor analiza eficienteii unui activitati umane trebuie sa raspunda la intrebarile :
Cum se folosesc resursele ?
Si cat se consuma din ele ?
Se are invedere economisirea lor si gradul de valorificarea in acest context este necesar ca resursele sa
fie cat mai reguros structurate ca sa raspunde cerintelor de analiza .
Eficienta economica prin continutul sau exprima o relatie de dubla realivitate :
-Pe o parte corespunde obtinerea unor efecte economice maxime cu un consum dat de resurse , iar pe
de alta parte presupune obtinerea unui anumit volum de efecte cu un consum minim de
resurse .Caracterul de realivitate apare si din comoparatia intre mai multe variante in timp si cu un
anumit prag de eficienta.
28l-27.40*28=767.2*2=1534.4
16.55=13=250=33l*16.55=546.15=1092.3
In suma venitului nu pot fi incluse amenzile, penalitatile si despagaburile pe care transportatorul poate
sa le primeasca de la cleentela pentru nerespectarea conditiilor contraactuale .
1. numarul de inbarcari
2. ordin de stationare platita
Profitul este un indicator economic ce caracterizeaza eficienta economica a activitatii oricarui unitati de
productie.Profitul in transport se determina:
Pb=TR-TC-D
Din profitul net sa destribuie sume pentru motivarea personalului pentru actiuni de ordin social pentru
investitii capitale pentru reproducerea largita a fondurilor fixe .Adica diferenta dintr profitul de bilant si
acel net constituie platile in buget .
Ce este rentabilitatea ?
Rentabilitatea interprinderii de transport este un indicator generilizator ce determina eficienta utilizarii
fondurilor fixe de productie si a mijloacelor circulante normante .Rentabilitatea este caracterizata de:
Rb=Pb/(CFF+Cmc)*100%
Rb-rentabilitatea de bilant
Cur=Cs+En*K
Cvr=(Cs+En*K)*Q
Cs- costuri specifice pentru producerea unui unitati sau a unui volum de productie
K- investitii capitale
Rn=Pn/(CFF+CMC)*100
In general nivelul rentabilitatii interprinderii de transport se afla in limitele 20-30%. Rentabilitatea neta
este cu 4-6 % mai mica de cat mij de bilant .
Implementarea ramurilor transportului a tehnologiilor noi sau a celor modernizate a organizarii noi a
productiei care va asigura majorarea indicatorilor tehnici de exploatare si economice ce necesita o
estimare a eficientii lor .
Pentru ca tarifele sa reflecte mai obiectiv cheltuielile este necesar de a stabili in functie de tipul
mijloacelor de transport , tipul rutei, de categoriea drumului , categoriea marfii transportate adica
pentru fiecare tip de automobile cu un nivel mediu al starii tehnice si al termenului de exploatare .
Daca pe piata este serviciilor de transport cererea este egala cu oferta , clientii au mai multe posibilitati
de a allege cel mai economic mod de trasnportare a marfii.
Politica inventionala
Nici o economie fie agrara fie indrustriala post agrarara sau informationala nu poate pretinde la
dezvoltare daca nu este sustinuta financiar .Investitiile in modul cel mai direct sant tratate drept reper si
promator al dezvolatrii economice contemporane .Este destul de cunoscuta definitiea :,, investitiile
reprezinta o renuntare la o sactisfactie imediata si sigura in schimbul unor sperante a caror support sant
tocmai resursele investite “.Pe scurt investitiile trebuie privita ca cheltuieala certa pentru un viitor
incert.
In afara de aceasta pot fi prezentate si alte opinii asupra subiectul abordat de exemplu prin investitii se
intelege totalitatea cheltuirlilor care se fac pentru realizarea de noi capitaluri fixe inclusive inlocuirea
capitalului fix uzat precum si cheltuielile ocazionate de dezvoltarea sau modernizarea capitalului fixe
existente .Investitiea este efortul financiar actual facut pentru un viitor mai bun creat prin dezvoltatea si
modernizarea avand ca sursa de finantare renuntarea la consumuri actuale sigure . Investitii constituie
amplasarea a valorilor in obiecte ale activitatii de antreprenoriat sau al altor tipuri de activitati cu scopul
de optine profit sau efect social.
Din definitiile formulate se degaja o serie de concluzie si cosecinte in plan managerial din care
nemarginim la sublinierea unora pe care le consideram mai semnificative :
1) Investitia este un effortactual care ca orce effort trebuie dimensionat pentru a fi sustinut pentru
cei care trebuie sa-l faca .
2) Investitia vizeaza un viitor mai bun care trebuie conturat stiintific si realist prin studii complexe
3) Susrsa de finantare a investitiilor o reprezinta o renuntare la consumuri actuale si sigure in
favoarea unor consumuri viitoare mai mari mai performante dar probabile .
Pentru a analiza mai profund investitiile este necesar de a le diviza dupa anumite caracteristici
specific adica de efectuat clasificarea lor .In teoria economica exista foarte multe criterii dar cateva
dintre ele sun cunoscute ,sant larg utilizate de economisti conform acestor criterii se clasifica dupa
destinatia fondurilor allocate:
a) Investitii de capital ( investitii reale –care reprezinta alocarea mij. banesti pentru construirea
unor active materiale si nemateriale ).
b) Investitii de portofoliu (financiare care se realizeaza prin cumpararea titlurilor de valoare
operilor de arta , crearrea unor depozite bankare tinanduse cont in deosebi de rata dobanzilor
bancare in functie de care se apreciaza daca sunt sau nu sant rentabile ).
c) Investitii publice ( unde statul investeste in drumuri , gradinita , scoala etc.)
d) Investitii individuale
Orice dezvoltare, inclusiv cea economica, are nevoie de investitii, iar investitiile in infrastructura sant
pilonul dezvoltarii .Investitiile in infrastructura drumurilor reprezinta o proritate in vederea cresterii
economice al Republicii Moldova .Strategia nationala de dezvolatre 2020 a stabilit 7 probleme critece
pentru dezvoltarea economiei autohtone , una din ele vizeaza publice in infrastructura de drumuri
nationale si locale in scopul diminuerii cheltuielilor de transport si sporirea vitezei de acces .
Tema 11: Taxele rutiere ca element al sistemului de impozite si taxe percepute in RM.Control fiscal si
infractiunile fiscal .
Impozitul reprezinta o contributie baneasca obligatorie si nerambursabil achitata conform legii statului
de catre persoanele fizice si juridice pentru veniturile care le optin sau pentru averea pe care o
poseda.Plata impozitului se efectuieaza in coantumul si termenul precis stabilit prin lege .Taxa este o
plata obigatorie cu titlu gratuit care nu este impozit .Alte plati effectuate inlimetele relatiilor
reglamentate de legislatiea nefiscala nu fac parte din categoriea platilor obligatorii denumite impozite si
taxe.
Conform codului fiscal al RM impozitul este o plata obligatorie cu titlu gratuit care nu tine de efectuarea
unor actiuni determinate si concrete de catre organul importanicit sau de catre persona cu functie de
raspundere a acestuiea pentru sau in raport cu contrabiabilul care a achitat aceasta .
Dreptul de a institui un impozit sau o taxa il are statul drept care este exercitat de autoritatea publica
parlamentul .Activitatea executiva in domeniul impozitilor revine guvernului care o exercita prin
intermediul aparatului fiscal .La stabiliorea impozitelor si taxelor se determina:
1) Subiectii impunerii ;
2) Obiectele impunerii si baza ;
3) Cotele impozitelor si taxelor ;
4) Modul si termenul de achitare a impozitelor si taxelor ;
5) Facilitatile (inlesnirele privind impozitele si taxele sub forma de scutire partiala sau totala ori de
cote reduse .
In cazul impozit venit subiect al impunerii sunt persoanle juridice si fizice care obtin pe parcursul anului
fiscal venit din orce sursa aflate in RM, precum si persoanle juridice si fizice rezidente care obtin venit
investitional si fernanciar din surse aflate in afara RM .
Obiect al impunerii este venitul brut inclusiv facilitatile obtinut din toate sursele de catre orce
persoana juridica sau fizica exceptant reducerile si scutirile la care are dreptul aceasta persoana.
Impozitile si taxele percepute reprezinta una din sursele de venit ale bugetului public .Sistemul fiscal al
RM include urmatoarele 3 componente .
1) Legislatia fiscala
2) Sistemul de impozite si taxe
3) Administrarea fiscala si organele fiscale
Toate aceste verige sunt strins legate intre ele deoarece in baza legislatiei fiscale organele fiscale
administreaza procedurile fiscale avand ca scop colectarea impozitelor si taxelor acestea din urma
constituind surse de venit ale statului .
Codul fiscal al RM a fost adoptat prin legea RM nr.1163-(13)-roman din 24.07. codul fiscal a fost de mule
ori modificat . In timp codul fiscal intalneste 9 titluri
Titlu 4. Accizile
Sistemul impozitelor si taxa perceputa in RM corespunde structurii administratii publice in RM care este
constituita din :
1) Impozitele si taxele generale de sta si locale se stabilesc , se modifica sau se anuleaza exclusiv
prin modificarea si completarea codului fiscal
2) Impozite locale lista si plafoanele taxelor locale se aproba de catre parlament
Exemplu: Taxa pentru prestarea serviciilor auto de călători, baza impozabilă a obiectului impunerii o
reprezintă unitatea de transport în funcție de numărul de locuri. Termenii de plată a taxei și de
prezentare a dărilor de seamă fiscale de către agenții economici - lunar pana la data de 5 a lunii viitoare.
Exemplu: Taxa pentru parcare, baza impozabilă a obiectului impunerii o reprezintă suprafața parcării.
Cota maximă a taxei este x lei anual pentru fiecare metru pătrat. Termenii de plată a taxei și prezentarea
dărilor de seamă fiscale de către agenții economici – trimestrial până în ultima zi a lunii imediat
următoare a trimestrului gestionat.
Impozitul pe venit;
Taxa pe valoare adăugată;
Accizele;
Impozitul privat;
Taxa vamală;
Taxele rutiere.
Taxele rutiere sânt taxe percepute pentru folosirea drumurilor și a zonelor de protecție a drumurilor din
afara perimetrului localităților.
Taxe rutiere sânt taxe percepute pentru folosirea drumurilor sau a zonelor drumului public.
Taxa pentru folosirea drumurilor de către autovehiculele înmatriculate în RM, subiecți ai impunerii sânt
persoanele fizice și juridice posesoare de autovehicule înmatriculate în RM:
Cotele taxei se stabilesc conform anexei nr.1 la prezentul titlu. Perioada fiscală este anul calendaristic.
Taxa se achită pentru o perioadă fiscală, printr-o plată unică în volum deplin. Subiecții impunerii achită
taxa:
Persoane juridice;
Persoane fizice care practică activitate de întreprinzător.
Agenția servicii publice asigură accesul serviciului fiscal de stat la datele registrului de stat al
transportului în modul stabilit de comun acord cu serviciul fiscal de stat.