PARAMETRII DE BAZĂ AI TRAFICULUI RUTIER

Parametrii fundamentali folosiţi în managementul fluxurilor de trafic sunt dependenţi de

conducătorul auto, vehicul şi caracteristicile geometrice ale drumului. Cei mai cunoscuţi
parametri sunt:
1. tăria traficului rutier, q exprimată în vehicule etalon/oră/bandă de circulaţie;
2. densitatea traficului rutier, K exprimată în vehicule etalon/km/bandă de circulaţie;
3. viteza, v, exprimată în km/h;
4. intervalele dintre autovehicule măsurate în timp sau în spaţiu.
Analizele de trafic pot fi realizate fie la nivel microscopic, caz în care vehiculele sunt
considerate entităţi individuale şi variabilele corespunzătoare sunt intervalele în timp dintre
vehicule, vitezele vehiculelor individuale şi distanţele dintre vehicule.
În cazul analizei la nivel macroscopic este studiat comportamentul mediei grupului de
vehicule şi parametrii cercetaţi sunt reprezentaţi de tăria (intensitatea) şi densitatea traficului.
Parametrii enumeraţi sunt folosiţi pentru a caracteriza deplasarea vehiculelor care
formează un fluxurile rutiere continui de pe autostradă sau arterele coordonate din zonele
urbane şi care nu sunt afectate de dispozitivele de control al traficului – semne sau semnale
de circulaţie.
Parametrii traficului rutier pot fi incluşi în următoarele grupe de indicatori, astfel:
• Indicatori de evaluare cantitativă care arată cât de mult sau care este ponderea
traficului care se deplasează sau aşteaptă să se deplaseze.
• Indicatori de evaluare calitativă, arată calitatea fluenţei traficului.
• Indicatorii relativi la mişcare arată de unde şi încotro se deplasează fluxul de trafic.
• Indicatori de compoziţie/clasificare care arată ce fel de trafic se deplasează.
Tăria traficului sau volumul de trafic este o măsură cantitativă temporală, folosită
pentru exprimarea unor indicatori foarte importanţi în ingineria de trafic: Media zilnică de
trafic exprimată în vehicule per zi şi volumul orar sau intensitatea orară de trafic măsurat în
vehicule per oră.
Unităţile de măsură folosite în analize sunt vehicule/interval de timp. Când intervalul de
timp este de o secundă, se numeşte intensitatea traficului, iar când este de o oră se numeşte
tărie orară sau volum orar.
În ingineria de trafic, tăria sau intensitatea traficului măsurată sau estimată poate fi
folosită în aplicaţii de tipul următor:
• Dezvoltarea modelelor de prognoză a traficului rutier;
• Analiza datelor privind accidentele de circulaţie;
• Determinarea locaţiilor pentru semnalizarea rutieră;
• Dezvoltarea cerinţelor de proiectare pentru artere rutiere noi sau pentru modernizarea
celor existente;
• Investigarea posibilităţilor de perfecţionare operaţională folosind analiza capacităţii de
circulaţie;
• Estimarea veniturilor provenind din taxe, etc.
 Densitatea traficului, (K) exprimată în vehicule/interval de spaţiu. Mărimea este
cunoscută şi sub denumirea de concentraţia traficului rutier, atunci când intervalul de
spaţiu este unitatea şi reprezintă numărul de vehicule localizate pe o bandă de circulaţie pe
lungimea specificată la un moment dat.

Calităţii fluxurilor de trafic poate fi apreciată în funcţie de distanţa parcursă de acestea

într-un anumit interval de timp. Mişcarea vehiculelor din flux este descrisă astfel cu ajutorul
vitezei.

Viteza (v) reprezintă distanţa parcursă de un vehicul în unitatea de timp care este în
general m/sec sau km/h. Când se consideră un curent de trafic viteza medie poate fi descrisă
fie de viteza medie în timp sau viteza medie în spaţiu.
Intervalele dintre vehicule reprezintă parametrii cantitativi importanţi ai fluxurilor de
trafic, cu ajutorul cărora pot fi evaluate performanţele sistemului rutier sau nivelul de
serviciu, precum şi eficienţa semnalelor de trafic şi a staţiilor de taxare. Ele pot fi considerate
în mod diferit, funcţie de unitatea de măsură, ca intervale dintre vehicule măsurate în unităţi
de timp sau intervale măsurate în unităţi de spaţiu.
Intervalul de timp dintre vehicule, (t) este o măsură a intervalului de timp necesar
trecerii prin dreptul unui reper fix de pe marginea drumului a două vehicule consecutive ale
fluxului rutier, de exemplu de la bara faţă (sau bara spate) a primului vehicul la bara faţă (sau
bara spate) a vehiculului urmăritor şi are ca unitate de măsură secunda.
Componentele intervalului de timp dintre vehicule sunt:
• Golul temporal – intervalul de timp dintre vehicule, luând în considerare punctul cel mai
din spate al vehiculului urmărit şi punctul cel mai avansat al vehiculului urmăritor;
• Timp de ocupare – timpul necesar vehiculului pentru a traversa punctul de observare luând
în considerare punctul cel mai avansat şi punctul cel mai din spate al aceluiaşi vehicul. Acest
timp depinde de tipul vehiculului, dar şi de viteza de deplasare a acestuia.