Universitatea Tehnic a Moldovei

Facultatea Urbanism i Arhitectur

Catedra: Ci Ferate, Drumuri i Poduri

Lucrare practic Nr.4

La disciplina: Ci ferate I

Tema: Rolul studiilor economice si tehnice la

liniile de cale farata

A efectuat: st.gr. CFDP-121

Dande Dumitru
A verificat: lector superior.
Saracuta Petru.

Chiinu 2014
Principiile de proiectare.
1. Caracteristici tehnice
Prin studiile economice efectuate, trebuie scoase in evidenta caracteristicile
economice
sau indicii de functionare a liniei de proiectare.
Indicii de functionare mai importanti sunt:
- cantitatea de marfuri care urmeaza a fi transportata (traficul de marfuri), in tone;
- numarul de tone kilometri (rulajul marfurilor);
- intensitatea traficului de marfuri, sau frecventa circulatiei marfurilor pe 1 km de
lungime a liniei;
- corelatia fluxurilor de marfuri pe directii;
- neuniformitatea transportului in cursul anului;
- numarul de calatori care urmeaza a fi transportati (traficul de calatori);
- numarul de calatori kilometri;
- intensitatea traficului de calatori.
Cantitatea de marfuri care urmeaza a fi transportata (traficul de marfuri) in tone
rezulta din insumarea urmatoarelor cantitati:
- marfuri transportate din regiune (se incarca in statiile liniei);
- marfuri care se aduc in regiune (se descarca in statiile liniei);
- marfuri care circula in interiorul regiunii (se incarca si se descarca in statiile liniei);
- marfuri in tranzit.
Traficul de marfuri se determina pentru fiecare din cele doua sensuri ale liniei si pe
diverse sectoare de mai mare sau mai mica incarcare.
Numarul de tone kilometri (rulajul marfurilor) rezulta din insumarea produselor
dintre cantitatile de marfuri (in tone nete) care se transporta din regiune, care se aduc in
regiune, care circula in interiorul regiunii sau care sunt in tranzit, si distantele medii de
transport respective (in kilometri). Mediile distantelor se inteleg ponderat. Pentru
marfurile in tranzit, se ia ca distanta de transport lungimea intreaga a liniei in cauza.
Calcul se face pentru fiecare din cele doua sensuri ale liniei.
Acest indice caracterizeaza lucrul liniei ferate in tone nete kilometri parcursi de
marfuri.
Intensitatea rtaficului de marfuri reprezintaactivitatea caii (rulajul marfurilor)
raportata la un kilometru de linie si se exprima deci in tone kilometri pe kilometru.
Acesta este unul din indicii cei mai importanti, care caracterizeaza capacitatea necesara
a liniei proiectate pentru asigurarea transprturilor prevazute.
Numeric, intensitatea traficului de marfuri este mai mica decit cantitatea de marfuri
care urmeaza a fi transportata (traficul de marfuri), deoarece nu toate incarcaturile au
parcursul pe intreaga linie.
Acest indice se detrmina separat pentru fiecare sens de circulatie si pentru divesre
sectoare ale liniei, de mai mare sau mica solicitare.
Corelatia fluxului de marfuri pe directii se exprima prin raportul dintre intensitatile
traficului de marfuri in directria traficului predominant si in directia opusa (mai putin

solicitata). Cind cele doua directii 9sensuri de circulatie ale liniei) au intensitati de trafic
egale, acest raport este egal cu unitatea, ceea ce constituie o unitate favorabila din punct
de vedere al folosirii capacitatii caii, al lipsei pe parcursuri cu vagoane goale si al
locomotivelor de rezerva.
Neuniformitatea transportului in cursul anului poate avea loc fie datorita
transporturilor sezoniere (produse agricole sau altele), fie in legatura cu cresterea
fluxului de marfuri in cursul anului intreg. Prin urmare, traficul de marfuri lunar al liniei
proiectate, al unui sector al ei sau al unei statii, nu este in general egal cu 1/12 din traficul
anual, ci poate diferi substantial de aceasta maedie in unele luni.
Acesta neuniformtate poate fi atenuata intr-o masura importanta prin reducerea
ponderii specifice a incarcaturilor agricole in cadrul transporturilor generale (in legatura
cu industrializarea tarii), precum si prin constructii de silozuri si frigorifere, care asigura
pastrarea in statii a unor cantitati mai mari de produse perisabile. La efectuarea studiilor
economice trebuie sa se acorde o atentie desebita a problemei privitoare la posibilitatea
reducerii neuniformitatii transporturilor, atit pe directii, cit si in timp (in cursul anului).
Evident ca, la calculul capacitatii necesare a liniei proiectate, trebuie sa se tina seama
de conditia satisfacerii nevoilor din perioadele de activitate mai intense a lniei, adica de
asa numitele virfuri de trafic.
Numarul de calatori care urmeaza a fi transportati (traficul de calatori), numarul
calatorilor kilometri si intensitatea traficului de calatori in calatori kilometri/km, se
determina in mod analogic ca si indicii corespunzatori a traficului de de marfa.
La fel ca si pentru circulatia marfurilor, se detrmina neuniformitatea transportului de
calatori pe directii si neuniformitatea in timp (in cursul aunlui).
Principalii indici ai unei linii de proiectare, se stabilesc pe baza de studii economice,
se concentreaza intr-o tabela formular (tabela 1).
Nr.
Crt
.
1.

Tabelul 1. Indicii principali ai unei linii de proietare, stabiliti in urma

studiilor economice
Indici principali
Unitatea
Durata de calcul pentru
de
exploatare
masura
anul 2
anul 5
anul 10
Lungimea liniei de proiectare
km

2.

Zona de atractie locala

mm km2

3.

Numarul de locuitori din zona, din

care:
a). populatie orasaneasca
b). populatie sateasca

mii
oameni

4.

Cantatea de marfuri de transportat

(traficul de marfuri) din care:
a). marfuri transortate din regiune
b). marfuri care se aduc in regiune
c). marfuri care circula in interiorul
regiunii
d). marfuri de tranzit

mil. tone

5.

6.

Intenstatea traficului de marfuri, din

care:
a). marfuri transportate din si in
regiune
b). marfuri care circula in interiorul
regiunii
c). marfuri de tranzit
Coeficientul de neuniformitate a
transporturilor in cursul anului:
a). in directia A-B
b). in directia B-A

mil. t.
km/km

2. Influienta factorilor economici asupra elementelor de proiectare tehnica a

liniei
Materialul rezutat din studiile economice constituie datele de plecare pentru
efectuarea studiilor tehnice si pentru elaborarea proiectelor tehnice a liniilor ferate si ale
diferitelor constructii si instalatii aferente sau anexe caii.
In faza de precizare a temei proiectului, valorile traficului de marfuri pe linia in cauza,
a intenstatii acestui trafic si a coeficientului de neuniformitate, dau materialul necesar
pentru calculul tonajului si numarului trenurilor pe diferite perioade de exploatare a liniei
proiectate, corespund diferitelor grade de inzestrare a ei. Aceste date ofera posibilitatea
alegerii motivate a tipului caii si a altor elemente de baza ale proiectului.
La studiul tehnic al traseului liniei ferate, informatiile furnizate de studiile economice
influienteaza stabilirea punctelor de trecere prin anumite centre de alegerea celui mai
rational traseu dintre diversele variante posibile.
In faza intocmirii proiectului tehnic, la baza proiectarii statiilor si nodurilor, precum si
la baza alcatuirii diferitelor planuri de exploatare, a schemelor de formare a trenurilor, a
compunerii itinerariilor, a organizarii circulatiei trenurilor, etc., stau datele economice
privitoare la volumul traficului precizat de statii, informatii privitoare la incarcari si
descarcari, la circulatia in tranzit si altele asemanatoare.
3. Rolul studiilor tehnice
Studiile tehnice au rolul sa asigure, impreuna cu cele economice, intocmirea unor
proiecte corespunzatoare, in care printr-o alegere judicioasa a solutiei tehnice sa se
realizeze capacitatea de functionare a linei in conditii de economie maxima la materiale,
forte de munca si consum de energie.
Prin studiile economice se determina mai ales datele de baza pentru calculul
capacitatii de transport a liniei si a constructiilor si instalatiilor afernte si anxe caii
(volumul teoretic al traficului de marfa si de calatori, dinamica cresterii acestui trafic,
datele privitoare la conditiile organizarii transpoturilor pe linia in proiect in legatura cu
transporturile pe reteaua existenta, etc.). Celelalte date de baza ale proiectarii, legate de:
alegerea traseului liniei, repartizarea punctelor de stationare, amplasarea constructiilor si
instalatiilor, alegerea dispozitiei generale si dimensionarea elementelor componente, se
bazeaza pe materialul furnizat de studiile tehnice.

In sarcina studiilor tehnice intra atit cercetarea terenului prin operatii de ridicari
topografice sau fotommetrice si prin prospectii geologice, geotehnice si hidrologice, cit si
studierea in birou a traseului liniei si partilor lui constitutive.
4. Clasificarea si succesiunea lucrarilor de studii tehnice
Clasificarea studiilor tehnice ale traseelor de linii ferate trebuie sa fie in concordanta
cu fazele de proiectare.
In esenta, se disting urmatoarele doua categorii de studii tehnice, studii tehnice
preliminare si studii tehnice definitive.
Studiile tehnice preliminare sunt caracteristice fazei de anteproiect ( sarcina de
proiectare). Anumite studii tehnice cu caracter preliminar in lagatura cu stabilirea
amplasamentului general al liniei, sau pentru obtinerea unei informatii generale asupra
lucrarii respective, se fac si in cadrul studiului tehnico economic.
Faza de proiect tehnic comporta studii tehnice definitive, axate pe solutia aleasa in
principiu in urma elaborarii sarcinii de proiectare.
Studii tehnice de linii ferate sunt in general precedate si insotite in desfasurarea lor de
recunoasteri, care se fac in scopul examinarii posibilitatilor si conditiilor de inscriere a
traseului la teren, in special in punctele mai grele. De aceasta examinare (care se refera
la: traversarea vailor mai importante si a cursurilor de apa, traversarea coamelor,
strabaterea unor zone mlastinoase, inundabile sau cu terenuri nestabile, incrucisarea cu
alte cai de comunicatie, etc.) poate depinde, in timpul studiilor tehnice preliminare,
admiterea sau eliminarea din comparatie a unora din solutiile preconizate.
Alte recunoasteri, facute in timpul studiilor tehnice definitive, au scopul identificarii si
examinarii amanuntite a punctelor unde sunt necesare ameliorari ale treaseului sau
prevederi de lucrari speciale (aparari, consolidari, corectii).