07.11.

2017
31.10.17

Intre intensitate, densitate si viteza exista o corelatie care se descrie de catre diagrama principala
a fluxului de transport .

Din diagrama se observa ca la cresterea densitatii fluxului de transport, se micsoreaza viteza

medie de circulatie pina ajunge in punctul A. In punctul A are loc formarea ambuteiajelor. In
cazul de fata, nivelul de sarcina aupra drumului. Blacarile de circulatie pot fi de 2 tipuri :
- Regulate au loc in locuri dificile pentru circulatie (ingustari de drumuri, rampe cu
declivitate mare)
- Blocarile neregulate - sunt ca un eveniment intimplator si pot avea loc din urmatoarele
cauze : accidente de circulatie, defectiuni a unor vehicule
Descrierea matematica a diagramelor fluxului de transport reese din urmatoarele relatii :
- Distanta dintre vehiculile care merg unul dupa altul :
d=1/q (1)
d distanta
q intensitatea
- Intervalul de timp a veh. care merg unul dupa altul :
T=1/N (2)

- Timpul necesar pentru a parcurge dinstanta intre vehicule :

T= d/v (3)
Relatiile (1) si (2) se includ in relatia (3) :
1/N=1/q/v
N=q*v (4)

2. Capacitatea de trecere a drumului

Capacitatea de trecere a drumului este intensitatea max posibila a fluxului de transport pe drumul
dat. Capacitatea de trecere a drumului depinde de mai multe componente, cum ar fi: starea
drumului, componenta fluxului de transport, experienta coducatorilor auto. In caz ca starea
drumului este buna, sunt instalate corect toate mijloacele de organizare si dirijare a circulatiei
rutiere, aceasta da posibilitate de marit viteza medie de circulatie a fluxului de transport. In caz
ca in fluxul de transport va fi acelasi tip de vehicule, care au aceleasi capacitati de tractiune si de
frinare, aceasta ar da posibilitate de micsorat distanta de siguranta a trecerii, ca rezultat este
posibil de marit densitatea fluxului de transport si ca rezultat va creste capacitatea de trecere a
drumului. In caz ca in fluxul de transport, toti conducatorii de vehicule vor fi cu experienta, ar da
posibilitate de a mari viteza fluxului de transport si ca rezultat va creste capacitatea de trecere a
drumului. Cind se vorbeste de capacitatea de trecere a drumului, se are in vedere capacitatea de
functionare a intregului sistem conducator-autovehicul-drum. Capacitatea de trecere a unui
drum cu mai multe benzi de circulatie poate fi determinata din relatia :
Nd=Nb*n**

Nd-
Nb- capacitatea de trecere a unei benzi
n- nr benzilor de circulatie
influenta nr de benzi de circulatie
coef carea ia in consideratie nr de intersectii asupra capacitatii de trecere a drumului

3. Caracteristica fluxului de drum

Fluxul de pietoni - interactiunea in spatiu si timp a pietonilor.
Principalele caracteristici ale fluxului de pietoni sunt : densitatea, intensitatea, viteza.
Densitatea caracterizeaza nivelul de deservire a drumului pentru pietoni si se exprima in
suprafata drumului raportata la un pieton : q p , m2 /om

Dupa densitate fluxurile de pietoni pot fi :

1. Circulatie libera s>2,5 m2 /om
2. Circulatie partial dependenta 1,5<=s<=2,5 m2 /om
3. Circulatie dependenta 0,5<=s<=1,5 m2 /om
4. Circulatie saturata s<0,5 m2 /om
Intensitatea fluxului de pietoni - nr de pietoni care trec printro sectiune de drum pentru pietoni
intro unitate de timp Np , m2 /om.

Intensitatea fluxului de pietoni este o marime neuniforma in spatiu si in timp. Neuniformitatea

intensitatii fluxului de pietoni se determina din relatia :
np = /

np coeficientu neuniformitatii fluxului de pietoni

intensitatea reala

intensitatea medie

Intensitatea depinde de:

- Densitate
 - Viteza
- Componenta
- Starea psiho-fiziologica
- Scopul deplasarii
Versiunea matematica a diagramei principale a fluxului de pietoni reese din relatia : (1), (2), (3)
dp =1/q p

Tp =1/Np

Tp =dp /vp

4.Cercet caracteristicii circulatiei rutiere

Exista citeva metode de cercetare:
1. Documentala
2. Naturala
3. Modelare
Metoda documentala se bazeaza pe studierea caacteristicilor circulatiilor rutiere din diferite
documente : date statistice, rapoarte, dare de seama. Aceatsa metoda mai poate include si
anchetarea.
Anchetarea studiierea reala a circulatiei fluxului de pasageri in transportul public.
Ca de obicei metoda de analiza documentala este o metoda prealabila inainte de a efectua
cercetarea naturala a caracteristicilor circutatiei rutiere.

A capatat o raspindire destul de mare, metoda naturala de cercetare a circulatiei rutiere. In

aceasta metoda este prevazut ca caracteristicile circulatiei sa fie studiate in conditii reale. Cel mai
des se studiaza urmatoarele caracteristici a circulatie rutiere:
1. Intensitatea fluxului de transport si de pietoni
2. Viteza medie a fluxului de transport
3. Cercetarea circulatiei vehiculelor de ruta
Exista 3 metode de cercetare naturala a intensitatii fluxului de transport si de pietoni:
1. Locala
2. Zonala
3. Regionala
Cercetarea locala
Cercetarea locala a intensitatii se efectuiaza la o intersectie sau pe un sector mic de drum.
Durata cercetarilor poate fi de la citeva minute, pina la citeva ore, in diferite zile si diferite luni
ale anului. Scopul principal este de a aprecia necesitatea modificarii schemei de organizare a
circulatiei rutiere (sistem giratoriu), introducere dirijarii circulatiei prin semafor, de organizat
trecerii denivelate pentru pietoni, de largire a drumului. Ca de obicei aceste cercetari se
efectuiaza la intersectii cu intensitate mare de circulatii, unde deseori se comit accidente rutiere.
Cercetarea zonala
Cercetarea zonala a intensitatii circulatiei se efectuiaza pe o suprafata mai mare a localitatii
corespunzatoare, care include mai multe intersectii si portiuni de drum si are scopul de a cerceta
caracteristicile circulatiei rutiere in caz ca in zona corespunzatoare a fost construit un obiectiv de
atragere a autovehiculelor sau a pietonilor. Destinatia prinscipala este de a elabora masurile
necesare si a le realiza pentru a imbunatati caracteristicile circulatiei rutiere in zona
corespunzatoare dupa aparitia acestui obiectiv.

Cercetarea regionala
Metoda de cercetare naturala regionala a intensitatii circulatiei fluxului se efectueaza pe intreaga
suprafata a localitatii sau in sector, atunci cind periodic se formeaza ambuteiaje la mai multe
intersectii.
Cercetarea trebuie efectuata un timp indelungat pentru a aprecia intensitatea fluxului de transport
si pietoni in diferite ore ale zilei, diferiite zile ale saptaminii si diferite luni ale anului
Scopul este de a determinea intensitatea reala si a elabora masuri de perfectionare a organizarii
circulatiei in localitatea data, ex: largirea drumurilor, organizarea intersectiilor cu sens giratoriu,
organizarea drumurilor cu sens unic, organizarea trecerilor denivelate pentru pietoni, organizarea
intersectilor denivelate, organizarea dirijarii circulatiei prin semafor, organizarea circulatiei in
tranzit prin ocolirea localitatii s.a.
Cercetarea naturala a regimului de viteze.
In conditii reale de circulatie se cerceteaza 2 tipuri de viteze :
1. Viteza momentana
2. Viteza de comunicatie (medie)
Viteza momentana se masoara cu ajutorul radarilor si are scopul de a aprecia respectarea
regimului de viteza de catre conducatorii de vehicule pe sectorul corespunzator de drum.
Cercetarea naturala a vitezei de comunicatie a fluxului de transport se efectuiaza cu ajutorul unui
autovehicul proba care circula in fluxul de transport cu viteza medie si inregistreaza viteza sa pe
diferite sectoare de drum. Scopul principal al acestei cercetari este de a aprecia pe care sectoare
de drum au loc retineri de circulatii, ca rezultat al acestor cercetari trebuie elaborate masuri de
perfectionare al organizarii circulatiei pe sectoarele de drum dificile.
Cercetarea natura al activitatiilor vehiculelor de ruta are scopul de a aprecia intensitatea
circulatiei fluxului de pasageri pe anumite sectoare de drum in diferite ore ale zilei. Scopul
principal este de a determina nr necesar vehiculelor de rute, intervalul de circulatie in diferite ore
ale zilei, capacitatea de incarcare necesara a vehiculelor de ruta.
Metoda de cercetare a caracteristicilor circulatiei rutiere prin modelare este o metoda de
prognozare care se efectuiaza prin includerea diferitor date initiale in programele de compiuter si
calcularea schimbarii caracteristicilor circulatiei rutiere prin modificarea acestor date initiale.
Organizarea si siguranta circulatiei in intersectie
1. Reguli generale de circulatie prin intersectie
2. Organizarea si siguranta circulatiei in intersectii dirijate
3. Organizarea si dirijarea sigurantei in intersectii nedirijate

1. Reguli generale de circulatie prin intersectie

Intersectia este locul de intersectare, ramificare, contopire sau alipire a drumurilor la acelasi
nivel. Dupa modul de dirijare a circulatiei, intersectiile pot fi:
1. Dirijate de catre semnalele semaforului sau a agentului de circulatie
2. Nedirijate :

a. Lipsesc semafoarele si agentul de circulatie

b. Sunt semafoare dar nu functioneaza
c. Semafoarele functioneaza la semnalul galben intermitent
Intersectiile nedirijate pot fi :
1. Cu circulatie organizata de catre indicatoarele de prioritate
2. Cu circulatie neorganizata : lipsesc indicatoarele de prioritate, drumurile sunt de
semnificatie echivalenta
Pentru a asigura siguranta circulatiei in toate tipurile de intersectii trebuie respectate urmatoarele
reguli generale :
1. Daca directiile de circulatie ale vehiculelor nu se intersecteaza sau nu se contopesc,
atunci ele vor trece prin intersectie concomitent
2. In conditii egale pentru circulatie :
a. Vehiculele se afla pe drumuri de semnificatii echivalenta
b. Este inclus acelasi semnal al semaforului care permite circulatia. La efectuarea
virajului la stinga, conducatorul este obligat sa cedeze trecerea vehiculelor care vin
din sens opus si merg inainte sau fac viraj la dreapta
3. La efectuarea concomitenta sau a intoarcerii dinsensuri opuse, conducatorii sunt obligati
sa lase centrul intersectiei din partea dreapta a vehiculului.
4. La efectuarea virajului la stinga sau la dreapta conducatorul este obligat sa cedeze
trecerea pietonilor care traverseaza drumul
5. Numai in conditii egale pentru circulatii tranvaele au prioritate fata de alte vehicule
6. In caz ca pe directia de circulatie este un obstacol, atunci conducatorului i se interzice sa
intre in intersectie si sa opreasca, creind in asa mod obstacole pentru circulatia
vehiculului de pe drumul intersectat

2.Organizarea si siguranta circulatiei in intersectii dirijate

La intersectiile dirijate de catre semafoare sau agent de ciculatie trebuie respectate toate regulile
generale pentru orce tip de intersectie (vezi in intrebarea 1 6 reguli). In afara de regulile
generale mai trebuie de respectat in mod obligatoriu mai trebuie de respectat in mod obligatoriu
urmatoarele reguli:
 1. In caz ca la intersectie este inclus semnalul rosu al semaforului cu panou aditional care
are o sageata de culoare verde spre dreapta, la aceasta intersectie se permite virajul la
dreapta la semnalul semaforului, dar conducatorul este obligat :
a. Sa opreasca
b. Sa cedeze trecerea pietonilor
c. Sa cedeze trecerea vehiculelor care merg la semnalul verde al semaforului
2. In caz ca inainte de intersectie este instalat semafor cu panou aditional spre stinga, atunci
la aceasta intersectie se permite virajul la stinga la semnalul rosu al semaforului.
Conducatorul este obligat :
a. Sa ocupe din timp banda extrema din stinga
b. Sa opreasca inainte de intersectie
c. Sa cedeze trecerea pietonilor
d. Sa cedeze trecerea vehiculelor care merg la semnalul verde al semaforului

Daca conducatorul a intrat in intersectie iar la iesirea din intersectie este linia de oprire sau
indicatorul locul de oprire atunci conducatorul va continua miscarea la semnalul verde al
semaforului la iesire din intersectie.
Daca la intersectie este instalat semafor cu sectie suplimentara in care se include o sageata de
culoare verde atunci conducatorul care are intentia sa se deplaseze in directia sagetii de culoare
verde inclusa in sectia suplimentara a semaforului concomitent cu semnalul rosu este obligat sa
cedeze trecerea vehiculelor ce vin din alta directie.
Conducatorul este obligat sa se deplaseze in directia sagetii de culoare verde incluse in sectia
suplimentara a semaforului concomitent cu semnalul rosu daca prin oprirea sa pe aceasta banda
va crea obstacole pentru vehiculele care se apropie pe aceasta banda si au intentia sa se deplaseze
in directia sagetii
Reguli specifice in intersectiile nedirijate
De explicat regulile generale de circulatie prin intersectie.
La o intersectie de drumuri echivalente va merge primul conducatorul ce nu are obstacol din
partea dreapta a sa. Se socoate obstacol din dreapta numai atunci cind directiile de circulatie a
autovehiculelor se intersecteaza sau se contopesc.
La o intersectie de drumuri neechivalente va merge primul vehicolul de pe drumul cu prioritate.

Tema: Organizarea si siguranta circulatiei cu sens unic

Pe drumul cu sens unic pe toate benzile circulatia se efecueaza in o singura directie.
Exista drumuri care au banda de separare, aceste sunt drumuri cu circulatie in ambele sensuri dar
fiecare carosabil este cu sens unic.
Drumurile cu sens unic au capatat o raspindire destul de mare in localitati, in afara localitatilor
mai raspindite sunt drumurile cu benzi de separare.
Drumurile cu sens unic au capatat influienta datorita urmatoarelor avantaje:
- Deoarece pe toate benzile se circula intr-o directie
 - Lipseste pericolul de orbire a conducatorilor pe timp de noapte
- Creste siguranta circulatiei rutiere
- Se usureaza posibilitatea de traversare a drumului de catre pietoni deoarece circulatia este
dintr-o directie
Deoarece pe directie sunt mai multe benzi aceasta da posibilitatea de permis oprirea si
stationarea pe cel putin o banda fara a incalca regulamentul.
Din practica sa demonstrat ca pe drumurile cu sens unic, viteza medie de circulatie a fluxurilor
de transport este mai mare decit pe drumurile cu circulatie in ambele sensuri deoarece sunt mai
multe benzi pe sens, este posibil de repartizat fluxurile de transport pe directii inainte de
intersectii.
Datorita cresterii vitezei medii creste capacitatea de trecere a drumului.
Scade numarul punctelor de conflict la intersectii de drumuri cu sens unic, interesctiile devin mai
simple, creste SCR.
Exista urmatoarele tipuri de drumuri cu sens unic:
1) Drumuri cu sens unic cu circulatie completa permanenta
2) Drum cu sens unic cu circulatie completa temporara. In caz de reparatie a unor sectoare
de drum sau in caz de manifestatii pe unele drumuri poate fi organizata circulatia in sens
unic pe o anumita perioada de timp, in acest caz v-or fi folosite indicatoare provizorii,
circulatia poate fi coordonata de catre agenti.
3) Drum cu sens unic cu circulatie permanenta incompleta. Pe drumurile cu sens unic poate
fi organizata o singura banda pe care vehiculele de ruta circula si in sens opus circulatiei.
4) Drumuri cu sens unic cu circulatie reversibila. Pe unele drumuri cu circulatie in ambele
sensuri unde circulatia predomina intr-o anumita directie, in anumite ore ale zilei, iar in
alte ore ale zilei predomina invers poate fi organizata una sau doua benzi cu sens unic
reversibil
Pe drumurile cu sens unic trebuie sa fie toate mijloacele necesare de organizare si dirijare a
circulatiei rutiere- indicatoare rutiere, marcaje semafoare