Sunteți pe pagina 1din 32

Diagnosticarea, RT și RC a

instalației de ungere a
motorului

Elaborat de studenta gr. IMT-161


Plamadeala Ana
Verifivat de lectorul universitar
Beiu Ilie
Subiecte:
• Destinația lucrărilor de ungere a M.T.
• Clasificarea utilajului folosit pentru îndeplinirea lucrărilor de
ungere a M.T.
• Construcția intalației de ungere a motorului;
• Defectele în exploatare ale instalaației de ungere a motorului;
• Diagnosticarea instalației de ungere a motorului;
• RT a instalației de ungere a motorului;
• RC a instalației de ungere a motorului;

2
Destinația lucrărilor de ungere a M.T.
Oricât de îngrijit ar fi prelucrate suprafeţele de contact a două piese
aflate în mişcare una faţă de cealaltă, la nivelul acestor suprafeţe apar forţe de
frecare.
După cum între suprafeţele în mişcare există sau nu substanţe de
ungere, frecarea poate fi: uscată, semifluidă şi fluidă.
În mod normal, la funcţionarea de regim a maşinilor şi utilajelor se pro-
duce frecarea fluidă, suprafeţele sunt supuse unei apăsări mijlocii şi sunt
alimentate în mod continuu cu lubrifianţi.
Frecarea semifluidă poate să apară ca urmare a unei ungeri
defectuoase sau insuficiente, precum şi la pornirea şi oprirea maşinii când,
datorită vitezei prea mici, nu se poate introduce stratul de ulei necesar.
La viteze de rotaţie mici, arborele începe să transporte sub el lubrifiant,
care, având forma de pană şi o oarecare presiune, începe să-1 ridice; în acest
caz, ungerea va fi semifluidă. 3
În condiţiile frecării fluide se
realizează:
• micşorarea uzării suprafeţelor de frecare;
• reducerea consumului de energie prin frecare;
• mărirea sarcinilor admisibile;
• mărirea siguranţei în functie de economia de lubrifianţi.

Ungerea răceşte parţial piesele, preîntâmpinând parţial


oxidarea uleiului de organele maşinii prin care trece. Intensitatea
ungerii este proporţională cu solicitarea pieselor şi viteza lor de
mişcare.
4
Clasificarea utilajului folosit pentru
îndeplinirea lucrărilor de ungere a M.T.
Cunoaşterea metodelor de ungere, a condiţiilor impuse
dispozitivelor şi instalaţiilor de ungere folosite permite alegerea
celui mai potrivit sistem de ungere, în raport cu particularităţile
fiecărei maşini în parte.

Sistemele de ungere sunt de mai multe feluri:


• sisteme pentru ungere individuală, periodică sau continuă, cu sau fără
presiune;
• sisteme pentru ungere centralizată, periodică sau continuă, cu sau fără
presiune;
• sisteme combinate;
5
Ungerea cu unsoare consistentă
Ungerea cu unsoare consistentă se aplică la: maşini cu turaţii mici sau când
cantitatea necesară de lubrifiant este redusă; lagăre cu rulmenţi, lagărele agregatelor
care lucrează în atmosferă liberă,unele angrenaje.
Ungerea se face cu ajutorul ungătoarelor cu bilă, care, conform STAS 1116-88,
sunt: de tip A cu cap şi filet conic (fig. 1, a): de tip R cu cap plat şi filet cilindric (fig. 1,
b); de tip C cu cap plat fixat prin presare (fig. 1, c). La aceste ungătoare orificiul de
ungere este închis printr-o bilă apăsată de un arc.

6
Figura 1. - Ungatoare cu bila
Ungătoarele pot fi montate şi în poziţie
înclinată, la 45° sau la 90°, prin folosirea unor
piese de poziţie (fig. 2).

Figura 2. - Montarea ungătorului în poziţie înclinată


Alimentarea periodică a ungătoarelor se face cu pompa de mână pentru unsoare
consistentă (STAS 5290-80).
7
Ungătoarele cu pâlnie (fig. 3) executate conform STAS 748-83.
Spaţiul dintre corpul 1 şi capacul 2 al ungătorului fiind umplut cu
unsoare consistentă, prin strângerea capacului filetat,
lubrifiantul este forţat să pătrundă prin orificiul central şi prin
alezajul executat în corpul lagărului şi cuzinetului, până la fus.

Figura 3. - Ungător cu pâlnie 8


Ungerea cu unsoare a fusului unei osii poate fi realizată şi direct (fig.
4) : în capătul osiei se execută locaşul şi canalele de alimentare,
prin care lubrifiantul este împins prin înşurubarea unui şurub de
presare, prevăzut cu cap pentru cheie.

Figura 4. - Ungerea directă cu unsoare a unui fus 9


De asemenea s-a dovedit corespunzătoare ungerea directă din
depozitul capacului lagărului (fig. 5). Masa de unsoare introdusă într-
o cameră , cu baza mare pe partea inferioară, se reazemă direct
pe fus, alunecând sub acţiunea greutăţii proprii, pe măsura
consumului de lubrifiant.

Figura 5. - Ungerea directă cu unsoare din depozit 10


Ungerea centralizată, realizată prin alimentarea
simultană a mai multor puncte de unsoare presată
dintr-un cilindru(fig. 6). Unsoarea circulă de la pompă
prin conducta principală cp la distribuitorul principal
dv şi de la acesta, prin conductele de alimentare a
distribuitoarelor cv, la distribuitoarele parţiale d.

Figura 6. - Sistem de ungere centralizată 11


Ungerea cu ulei
• Sistemele de ungere individuală,continuă,fără presiune pot fi: cu fitil, cu inel.
• Sistemele de ungere cu fitil se bazează pe fenomenul capilarităţii fitilului de bumbac
sau cânepă (fig. 7. a). Uneori un rezervor central poate asigura ungerea simultană a
mai multor locuri de ungere, fiecare fitil având canal vertical propriu pentru
picurarea uleiului absorbit şi un racord individual de legătură cu tubul de conducere
a uleiului (fig. 7. b).

a) b)
12
Figura 7. - Ungător cu fitil (a) și ungerea cu fitil dintr-un rezervor centrala mai multor posturi (b)
Ungătoarele cu inel (fig. 8) asigură ungerea datorită aderenţei
uleiului pe inel. Este un dispozitiv de ungere foarte bun, economic,
deoarece uleiul nu se pierde.
Ungerea se produce în momentul rotirii arborelui şi asigură o
cantitate de ulei cu atât mai mare, cu cât turaţia arborelui este mai
mare. Ungerea cu inel se poate aplica numai în cazul
arborilor orizontali.

Figura 8. - Ungător cu ulei 13


Construcția intalației de ungere a
motorului
Instalaţia de ungere a motorului este formată dintr-un
ansamblu de piese care asigura ungerea componentelor acestuia,
precum şi circulaţia, filtrarea şi răcirea uleiului. Schimbul uleiului de
ungere a motorului este recomandabil să fie făcut când acesta este
cald pentru a asigura scurgerea sa completă împreună cu toate
impurităţile rezultate din exploatare.
Pentru a preveni deteriorarea motorului atunci când aparatura
de la bordul vehiculului indica presiunea scăzută a uleiului din baie,
este obligatorie controlarea nivelului acestuia cu ajutorul jojei şi în
funcţie de situaţie se completează sau se remediază defecţiunea
14
intervenită.
1. Baia de ulei (carterul inferior)
• Este depozitul de ulei al motorului, fiind confectionata
din tabla turnata din aliaje de aluminiu, cu o parte
profilata mai adânc pentru afundarea sorbului pompei de
ulei.
• Unele bai pot avea pereti despartitori pentru a se asigura
mentinerea nivelului de ulei în rampa. În partea
inferioara este prevazuta cu buson de scurgerea uleiului,
uneori cu magnet de retinerea particulelor metalice. Se
monteaza pe blocul motor cu suruburi, etansarea fiind
asigurata de o garnitura. 15
2. Pompa de ulei
Absoarbe uleiul din carterul inferior dupa care îl refuleaza în circuitul de ungere
al motorului. Din punct de vedere constructiv pompele de ulei pot fi:
• cu roti dintate;
• cu palete;
• cu piston.

Figura 9. - Pompe de ulei 16


3. Filtrul de ulei.
Asigura retinerea impuritatilor, pentru ca uleiul sa-si mentina proprietatile de
ungere . Ele pot fi pentru filtrare bruta sau fina.
Filtrul brut se monteaza în serie în circuitul pompei de ulei, asigurând un debit
de 80 - 90 % spre sistemul de ungere.
Filtrul fin, legat în paralel cu circuitul, are rezistenta mai mare de trecere de 5 -
10 % din debitul pompei si dupa filtrare uleiul este retrimis în baia de ulei. Filtrele de
filtrare fina pot fi statice sau dinamice.

17
Figura 10. - Filtru de ulei al motorului D 797-05
Defecte în exploatare ale instalatiei de
ungere
1. Scaderea nivelului de ulei din baie, sub nivelul minim, cauzată de lipsa
de etansare a înbinarilor de la baie, filtre, busoane, slabirea busonului
de golire, necompletarii la timp a uleiului consumat, admisibil circa 80-
100 g la 100 Km).
Remedierea consta în completarea la timp a nivelului uleiului din baie,
strângerea busonului, asigurarea etanseitatii sau sudarea baii de ulei,
deplasare cu viteza moderata.
2. Degradarea uleiurilor utilizate în motoare este cauzată de procesele de
oxidare la temperaturi ridicate, contactul cu gazele de carter care
contin acizi din combinarea gazelor arse cu apa condensata pe
cilindri. 18
Defecte în exploatare ale instalatiei de ungere
4. Înfundarea filtrelor de ulei se datoreaza produselor de
impurificare formate in masa de ulei .
5. Micșorarea presiunii uleiului în rampa centrala este
cauzata de marirea jocurilor în lagărele arborelui motor, în
lagărele arborelui cu came precum și de uzura pompei de
ulei.
Remedierea consta în înlocuirea uleiului si înlaturarea
cauzei defectiunii.
6. Cresterea temperaturii uleiului este o consecință a
scăderii presiunii din rampa centrală de ungere,
defavorizându – se astfel debitul de ulei la lagăre. 19
Simptomele și cauzele posibile ale defecțiunilor sistemului de ungere
sunt prezentate aici: SIMPTOM CAUZELE POSIBILE
1. Defectarea pompei de ulei
2. Insuficiența uleiului în carter
Presiune redusă 3. Supraîncălzirea uleiului
4. Monometru defect
5. Conducte înfundate

1. Supapa de reducție defectă


2. Conducte înfundate
Presiunea prea mare
3. Monometru defect
4. Ulei prea vîscos
1. Filtre defecte
Ulei închis la culoare
2. Ulei uzat
1. Deteriorarea garniturilor
Scurgeri de ulei
2. Slăbirea strîngerii garniturilor
1. Scurgeri de combustibili în baie
Nivel crescut în baie 2. Scurgeri de apă în baie
20
3. Bujii sau injectoare defecte
Diagnosticarea instalației de ungere a
motorului
În timpul exploatării motoarelor, în instalația de ungere
au loc o serie de procese care determină diminuarea
performanțelor instalației și degradarea calității uleiului,
dintre care cele mai importante sunt:
• impurificarea uleiului și formarea de depuneri în motor;
• înfundarea filtrelor de ulei;
• micșorarea presiunii în rampa centrală de ungere;
• creșterea temperaturii uleiului peste limita admisă.

21
Având în vedere modificările de stare tehnică ce apar la
instalația de ungere , diagnosticarea va fi de doua tipuri:

• Diagnosticare complexa
(globală) a sistemului;

• Diagnosticare de
profunzime (pe elemente).
22
În sfera diagnosticării complexe se înscriu următoarele
obiective:
1. Verificarea calității uleiului din
motor:
• Zona centrală 1 caracterizează
starea de uzură a uleiului;
• Zona cantrală 2 are un caracter
zimțat indică prezența apei în ulei;
• Coroana circulară intermediară 3
caracterizează capacitatea
dispersată a uleiului;
• Coroana exterioară 4 conține ulei Figura 11. – Diagnosticarea uleiului prin ,,pata de
debarasat de particule carbonoase. ulei,,
23
Diagnosticare complexa (globală) a sistemului

2. Verificarea presiunii din rampa centrală de


ungere – se urmărește indicația monometrului
de la bord, la turația de mers în gol încet, la
temperatura de regim a motorului,nu trebuie sa
fie sub valoarea limită (0,07 ... 0,09).
3. Verificarea etanșietății instalației - se
observă eventualele scăpări în zonele de ieșirea
ale arborelui motor din bloc, unde sunt
amplasate semerigurile. 24
Degradarea în profunzime
• Diagnosticarea dată vizează pompa de ulei și
filtrul, care se pot realiza pe standuri de probă.

Diagnosticarea filtrelor de ulei – se poate face pe un post


de lucru, legat de circuitul hidraulic al standului de testare a
pompelor de ulei. Filtrele se testează pentru determinarea
caderii de presiune a uleiului la trecerea prin filtrul și al
funcționării supapei de reținere, precum și pentru analiza
gradului de filtrare.
25
Lucrările de ungere la RT si RC
Lucrările de ungere, ocupă un volum destul de mare din lucrarile reviziei
tehnice. La RT-1, ele ocupă 30% . La RT-2, ele ocupă 15-17% din volumul total al
lucrarlor.

Materialele lubrifiante, îndeplinesc 4 funcții principale la mijloacele de transport:


• De ungere - micșorarea fortei de frecare și intensitatea uzurii dintre piesele aflate in
contact in timpul miscarii lor;
• De spălare - uleiul spală produsele de uzura dintre piesele aflate in contact in timpul
funcționării, și le transport pina in baia de ulei;
• De răcire - uleiul se înfierbîntă de la piesele aflate in contact, mai ales unde nu
acționează instalația de răcire, și transmite căldura la pereții carterului sau la
radiatorul de ulei;
• Protecția anticorozivă a piselor metalice - pe suprafața pieselor se formează o peliculă de
ulei care le protejează de acțiunea agresivă a mediului.
26
Pentru indeplinirea lucrarilor de ungere, se folosește utilajul
tehnologic, care poate fi clasificat în următorul mod:

după modul după tipul după presiunea


după destinație
utilizării acționarii realizată
• pentru ulei de • staționar • mecanică • joasă (pînă la
motor • portativ • pneumatică 2,5 MPa)
• unsori • mobil • electrică • înaltă (mai
plastice mare de 10
• ulei de MPa)
transmisie • medie (de la
2,5 pînă la 10
MPa)

27
Ca lucrări de întreținere tehnică a instalației
de ungere a motorului sunt prevăzute:
• verificarea zilnică a nivelului uleiului în carterul motorului,
pentru măsurare trebuie de ales un teren orizontal, masurarea se
face corect după 3-5 minute după oprirea motorului cald;
• verificarea periodică a calității uleiul, se poate de verificat cu
ajutorul petei de ulei, se măsoară viscozitatea;
• schimbarea periodică a uleiului (conform normativelor), uleiul
trebuie să fie schimbat atunci cind este fierbinte, deoarece se
scurge mai bine din carter, și înlătură mai bine produsele de
impurificare, se recomandă de spălat în interior instalația de
ungere, mai ales uleiul mineral.
28
Pentru spălarea instalației de ungere
sunt prevazute 2 variante:
a) soluția de spalare se toarnă în carter după ce a fost scurs uleiul uzat,
filtrul nu se elimină, el rămînă pentru a reține impuritățile), în calitate de
soluție de spalare, pot fi folosite:
• ulei industrial sau ulei pentru strunguri;
• motorină;
• soluție specială pentru spălare a instalației de ungere;
b) varianta a doua ar fi: nu se scurge uleiul uzat din carter în întregime, dar
numai 0,5 - 0,75 litri apoi se toarnă soluția de spalare concentrată, motorul
va functiona la mersul in gol atît timp cît e prescris pe instrucțiunea soluției
utilizate, după se scurge soluția împreună cu ulei, se schimbă filtrul, și se
adaugă ulei nou. 29
Concluzie :
• Instalația de ungere este un sistem integru cu multe componente,
întreținerea lui corectă, diagnosticarea, revizia tehnică și reparația
curentă trebuie efectuată obligatoriu la timpul cuvenit. Pentru o
exploatare eficientă a instalației, a motorului trebuie folosite
uleiuri calitative și desigur după destinație.

30
Bibliografie :
1. M. Stratulat, C. Andreescu. Diagnosticarea automobilului. – București, 1997
2. Gh. Frațila ș.a. Automobile. Cunoaștere, întreținere și reparare. – București,
2001
3. C. Sălăjan ș.a. Diagnosticarea automobilelor. Brașov, 2005.
4. https://www.google.com/search?q=diagnosticarea+auto&rlz=1C1SQJL_ruM
D806MD806&oq=diagnosticarea+auto&aqs=chrome..69i57.13520j0j7&sourcei
d=chrome&ie=UTF-8
5. Scribd.com/ Diagnosticarea auto a mașinilor și utilajelor

31

S-ar putea să vă placă și