INSTALATIA DE

UNGERE

A elaborat:student Clefos DAN

 Instalatia de ungere este formata dintr-un ansamblu de piese, care impreuna cu canalele
respective asigura ungerea organelor in miscare ale motorului, precum si circularea, filtrarea si
racirea uleiului.
Rolul principal al instalatiei de ungere este reducerea fortelor de frecare si prin aceasta
micsorarea uzurii si a pierderilor mecanice.

In functie de procedeul de aducere a  Sistemul de ungere mai contine :

lubrefiantului la suprafetele in frecare ale pieselor
motorului, se deosebesc urmatoarele sisteme de
ungere :
 ungere prin stropire, sau barbotaj
 ungere prin presiune
 ungere prin picurare sau scurgere
 ungere combinata, sau mixta
 ungere prin amestec
Sistemul de ungere este format din doua circuite
de ulei , unul principal si altul secundar.
 Circuitul principal cuprinde :
 rezervorul de ulei
 pompele de ulei
 conductele prin care se deplaseaza uleiul
spre punctele principalede ungere
 supapele de siguranta
 Circuitul secundar cuprinde :
 filtrele de ulei
 radiatorul de racire
- aparatele de control pentru determinarea si
indicarea presiunii, temperaturii si nivelului
uleiului din carter;
- dispozitivele de siguranta pentru prevenirea
suprapresiunii in carter;
- conductele de ulei.
 In functie de dispozitivul care formeaza rezervorul
de ulei, sistemele de ungere pot fi :
- cu carter uscat – caracterizat prin existenta
unui rezervor special pentru ulei, carterul
motorului fiind uscat ;
- cu carter umed – cel mai raspandit pe
motoarele de automobil, se caracterizeaza prin
aceea ca 90 – 95% din cantitatea totala de ulei se
gaseste in carterul inferior al motorului.
  Sistemul cuprinde circuitul principal cu: pompa de
ulei 1 cu sorbul 2 care aspiră uleiul din baia de
ulei 13 şi îl refulează prin intermediu conductei 3
către filtrul de curăţire brută 4, după care este
trimis în magistrala de ulei 5.
Din magistrala de ulei, uleiul este distribuit prin
conducte la lagărele paliere iar prin intermediul
canalizaţiei existente în arborele cotit la lagărele
fusurilor manetoane. La anumite construcţii
ungerea bolţului se poate realiza sub presiune
printr-un canal care străbate biela în lungul ei.
Motoarele cu solicitări termice intense şi cu
turaţie moderată pot utiliza acest circuit pentru
răcirea pistoanelor. Lagărele arborelui cu came şi
axul culbutor 11 sunt alimentate cu ulei prin
intermediul conductelor 7. Oglinda cilindrului,
camele şi supapele sunt unse prin stropire cu jet
şi ceaţă de ulei.
 La circuitul principal al sistemului de ungere se
poate anexa în paralel un filtru de curăţire fină 8.
Prin acest filtru trece 10-15% din debitul de ulei al
instalaţiei de ungere, după care uleiul se întoarce
în baie sau în circuitul principal contribuind la
regenerarea uleiului.
 Menţinerea temperaturii în limite acceptabile se
realizează prin introducerea în paralel cu circuitul
principal a schimbătorului de căldură.
Fig.4 Schema instalaţiei de ungere mixtă, cu carter umed
 Partile componente ale instalatiei de ungere
1. Baia de ulei
Constitue acea parte a carterului inferior al motorului, in care se depoziteaza uleiul necesar
ungerii.
Alimentarea baii de ulei se face printr-o gaura de umplere, prevazuta cu un capac etans si o sita cu
ajutorul careia se realizeaza o prima filtrare a uleiului la turnare.
Se executa din tabla de otel ambutisata, din fonta sau aluminiu.
In partea din mijloc a baii , care are de obicei o adancime mai mare, se plaseaza sorbul pompei de ulei.
Pentru a diminua agitarea uleiului in carterul inferior si inspumarea sa in timpul deplasarii automobilului
baia de ulei este prevazuta la partea superioara a cavitatii sale cu o plasa din sarma sau tabla perforata cu
orificii de diametru mic.
Uneori baia poate fi prevazuta cu pereti verticali care divizeaza intreaga cantitate de ulei in volume mai
mici si impiedica deplasarea si barbotatrea sa in timpul franarilor sau al virarilor bruste. In acest fel se
micsoreaza si pierderile de ulei din interiorul motorului si creste debitul pompei, deoarece se evita aspiratia in gol
sau a lubrefiantului inspumat.
La partea inferioara a baii de ulei este montat un buson de golire in care, uneori, este incorporat un
magnet ce ajuta la retinerea pulberii metalice rezultate ca urmare a procesului de uzura din motor.
 Imbinarea dintre baia de ulei si blocul motorului se face prin suruburi. Pentru etansarea imbinarii, intre baia
de ulei si carterul superior se monteaza o garnitura confectionata din carton poros sau pluta aglomerata.
Baia de ulei, in afara de rolul de rezervor, mai are si rolul de a raci uleiul, aflandu-se in contact cu direct cu
fluxul de aer care se creeaza prin deplasarea automobilului. Pentru a spori eficienta racirii uleiului, baia este
uneori prevazuta cu nervuri(aripioare de racire), care maresc suprafata de evacuare a caldurii. In acelasi scop,
baia nu se vopseste pe dinafara , stratul de vopsea putand impiedica racirea lubrefiantului, fiind termoizolant.
Pentru controlul nivelului lubrefiantului in baie se foloseste o tija indicatoare numita joja de ulei. Ea este
executata sub forma unei vergele metalice pe care sant imprimate doua semne, care marcheaza nivelul minim si
maxim al uleiului in baie. Pentru a asigura stabilitatea pozitiei, tija este montata intr-o teava de ghidaj fixata in
carterul motorului.
Nivelul uleiului in baie se masoara numai dupa oprirea motorului, astfel incat uleiul pulverizat pe peretii
carterului superior si al celorlalte piese care comunica cu baia sa se poata scurge inapoi in carterul inferior.
 2. Pompa de ulei
Pompa de ulei are rolul de a asigura debitul de ulei la presiunea necesara in circuitul de
ulei.
Pompele de ulei pot fi : cu roti dintate; cu palete; cu piston.
Pe motoarele de automobile se utilizeaza in general pompe cu roti dintate, deoarece au o
constructie simpla si prezinta siguranta in functionare.

2.1 Pompe de ulei cu roti dintate( Fig. 5)

Din punct de vedere constructiv, pompele cu roti dintate pot fi : cu pinioane cu angrenare exterioara(Fig.5,
a); cu pinioane cu angrenare interioara(Fig 5, b si c).

Fig.5 Tipuri de pompe cu roti dintate :

a – cu pinioane cu angrenare exterioara ; b si c – cu pinioane cu angrenare interioara
1 – camera de aspiratie ; 2 – camera de refulare ;3 - conducta de intoarcere ; 4 – pinion conducator ; 5 – pinion
condus ; 6 – joc ; 7 – perete ; 8 – supapa de siguranta ; 9 – arcul supapei de siguranta.
2.2 Pompa de ulei cu palete(Fig.6)

Fig.6 Pompa de ulei cu palete :

a – schema ; b – constructia pompei

1 – corpul pompei ; 2 – pinion de
antrenare ; 3 – ax cu rotorul dintr-o
bucata; 4 – palete ; 5 – bucsa ; 6 –
supapa de siguranta ; 7 – arcul
supapei ; 8 – capac ; 9 – capacul
interior ; 10 - garnitura
 3. Sorbul pompei de ulei
Sorbul constitue acea parte a instalatiei de ungerecu ajutorul careia pompa de ulei aspira
lubrifiantul din carterul inferior(baia de ulei).
Sorbul se monteaza in in partea cea mai de jos a baii de ulei si este prevazut cu o sita,
care retine impuritatile mecanice cele mai mari si care, daca ar patrunde in pompa, ar putea sa
compromita functionarea acesteia.

Dupa modul in care sant

constituite si pozitia pe care
o ocupa in baia de ulei
sorburile pot fi: fixe, sau
inecate in baie si plutitoare,
sau flotante

Fig.7 Sorb plutitor :

a – schema de lucru a sorbului cu sita curata ; b – schema de lucru cu sita
infundata
1 – capac; 2 – sita filtranta; 3 – plutitor; 4 – conducta; 5 – articulatie; 6 –
conducta fixa.
 4. Supapa de siguranta
Pompele de ulei sant astfel dimensionate incat la turatii joase de functionare ale motorului
sa asigure toata cantitatea de ulei necesara ungerii suprafetelor in frecare. La turatii mari,
pompele furnizeaza o importanta cantitate de ulei in exces , ce produce cresterea
presiunii in instalatia de ungere.

 Pentru protejarea sistemului de ungere de cresetrea

presiunii, se introduce in circuitul de refulare al pompelor o
supapa de siguranta, care mentine o presiune constanta in
circuit, intr-un domeniu de turatie si temperatura mai larg,
deviind excesul de ulei spre baie sau inapoi in circuitul
pompei.
 Se apreciaza ca la temperaturi de 70 – 80 0C, considerata
optima, presiunea in circuitul de ulei poate fi acceptata in
limitele 2 – 5 bar.
 De obicei supapele sant montate in corpul pompei de ulei
si sant prevazute cu arcuri tarate si uneori reglabile.
A SE VEDEA Fig 5 a si b :
 Cand forta de apasare data de presiunea uleiului
depaseste tensiuanea arcului 9, supapa 8 se deschide ,
permitand uleiului sa recircule in circuit inchis , prin interiorul
pompei, micsorandu-se astfel presiunea in instalatie.
 În cazul motoarerlor mici cu cantităţi mici de ulei se
utilizează supape cu bilă (Fig.8), iar la motoarele cu debite
mari de ulei în sistemul de ungere se utilizează supape cu
piston (Fig. 9). Fig.8 Fig.9
 5. Filtre de ulei
Filtrele de ulei au rolul de a purifica uleiul si de ai mentine calitatile o perioada mai
indelungata, cat si de a preveni patrunderea impuritatilor mecanice intre suprafetele in
frecare.
 Uleiul în timpul funcţionării motorului cu ardere  Filtrul de curăţire fină se montează în paralel cu
internă pierde din calităţile sale datorită circuitul principal de ungere, cantitatea de ulei
pătrunderii unor impurităţi. care-l străbate este de 10…15% din cantitatea de
 Datorită fenomenului de degradare a calităţii ulei din sistemul de ungere pentru a se evita
uleiului ungerea este compromisă antrenând pierderile hidraulice.
amplificarea uzurilor şi chiar apariţia de avarii ale Filtrul fin reţine impurităţi cu dimensiuni de până la
motorului 5 µm.
Clasificarea filtrelor După filtrare uleiul este returnat în baia de ulei
 După fineţea filtrării, filtrele de ulei se împart în contribuind la regenerarea acestuia.
două categorii:  După gradul de filtrare, filtrele se pot clasifica în:
 filtre de curăţire brută ;  filtre statice
 filtre de curăţire fină.  filtre dinamice.
 Filtrul de curăţire brută se montează în serie în  Filtrele statice – pentru separarea si retinerea
circuitul de refulare al pompei de ulei, prin el impuritatilor, aceste filtre utilizeaza un element
trecând întreaga cantitate de ulei. filtrant care poate fi:
Filtrul brut reţine impurităţi de dimensiuni  din sita metalica;
cuprinse între 20…100 µm.  din hartie
Montajul în serie al filtrului impune prezenţa unei  Filtrele dinamice – la acestea, separarea
supape de siguranţă care să permită impuritatilor se realizeaza prin centrifugare,
scurtcircuitarea filtrului în cazul îmbâcsirii realizandu-se indepartarea particolelor mai grele.
acestuia.
 Fig.11 Filtru dublu de ulei:
1 – supapa de scurcircuitare a filtrului brut; 2-
supapa de scurcircuitare a filtrului fin; 3 – supapa
de scurtcircuitare la depasirea presiunii de lucru a
instalatiei; 4 – filtru fin , din hartie; 5 – carcasa; 6 –
filtru brut, din sita metalica; 7 – capacul filtrului.
Se monteaza in instalatia de ungere in serie,
asigurand: filtrarea BRUTA printr-o sita metalica;
filtrarea FINA, printr-un filtru de hartie.
Fig.10 Filtrul de ulei cu cartus filtrant din hartie:
1 - element filtrant din hartie speciala(strânsa in pliuri, pentru ai
mari suprafata de lucru); 2 - supapa de siguranta – presiune
de deschidere: 1 – 2,5 daN/cm2; 3 - carcasa metalica
perforata de sustinere; 4 – corpul filtrului(din tabla ambutisata);
5 – carcasa de protectie a elementului filtrant((din tabla
perforata ambutisata
 Fig. 12 – Filtru centrifugal
de ulei:
1 – carcasa superioara; 2 –
carcasa inferioara; 3 – clopot; 4
– rotorul filtrului; 5– axul
rotorului(TUBULAR); 6 –
manseta de hartie; 7 – canale
in rotor; 8 – orificii in rotor,
pentru scurgerea uleiului; 9 –
duze(orificii calibrate)de
antrenare a rotorului; 10 –
supapa de primire; 11 –
conducta de la racaitorul de
ulei.

Uleiul venit de la racitorul de ulei prin conducta 11 , deschide supapa de primire 10, reglata la 1 – 2 bar,
pentru limitarea cantitatii de ulei admis la aproximativ 20 %, trece prin interiorul axului 5 si este impins datorita
fortei CENTRIFUGE prin canalele 7 in spatiul dintre rotorul 4 si clopotul 3.
Filtrat de catre manseta de hartie 6, datorita fortei centrifuge este impins mai departe inspre in sus
ajungand in spatiul dintre peretii rotorului, trece prin canalele 8 la duzele 9, diametral opuse , ce creeaza cuplul
de rotire al rotorului.
Impuritatile retinute de manseta de hartie 6 se scurg in partea inferioara, in spatiul dintre CLOPOT si
ROTOR, in timp ce uleiul FILTRAT ajuns in carcasa inferioara 2 se scurge in baia de ulei prin canalele practicate
in aceasta.
 6. Radiatorul de ulei
Uleiul din carter trebuie sa-si mentina temperatura in jurul a 75 – 90 ºC.
Prin contactul cu suprafetele fierbinti ale pieselor, uleiul preia o cantitate de caldura ce
reprezinta aproximativ 2,5% din caldura produsa in cilindri prin arderea combustibilului, fapt ce
impune racirea uleiului.

In special la motoarele ce echipeaza autocamioanele grele, care lucreaza in regim de sarcina prelungit
sau in conditii grele de drum, sistemele de ungere sant prevazute cu radiatoare de ulei racite cu aer sau cu apa.

Radiatoarele de ulei racite cu

aer(Fig.13) se executa de obicei din tuburi
prevazute cu aripioare si se monteaza
inaintea radiatorului din sistemul de racire
cu apa al motorului .
Avantaje:
- dimensiuni de gabarit reduse;
- simplitate constructiva.
Dezavantaj:
- intensitatea racirii uleiului depinde de
temperatura mediului ambiant.

Fig.13 Radiator de ulei racit cu aer

 Radiatoarele de ulei racite cu apa(Fig.14) folosesc agentul instalatiei de racire a
motorului.
Avantaje:
- asigura o stabilitate mai mare a temperaturii de regim a uleiului;
- incalzirea uleiului pe timp rece, se realizeaza mai rapid.
Dezavantaj:
- necesitatea majorarii dimensiunilor de gabarit ale instalatiei de racire a motorului,
astfel incat sa asigure volumul si circuitul suplimentar de lichid.

Fig. 14 Schema radiatorului de

ulei racit cu apa:
1 – racord intrare ulei; 2 – racord
iesire ulei; 3 – teava de racire
interioara; 4 – supapa de
scurtcircuitare; 5 – racord intrare apa;
6 – racord iesire apa.

In cazul in care tevile

radiatorului se infunda si presiunea
din camera “A” depaseste valoarea
admisibila, supapa 4 se deschide si
permite trecerea uleiului direct in
camera “B” si de aici in instalatia de
ungere, fara a mai fi racit.
 Ventilatia carterului
In scopul franarii procesului de imbatranire a uleiului, vaporii de combustibil si gazele
arse scapate in carter se evacueaza. Operatia poarta numele de “ventilatia carterului” si se
realizeaza prin doua procedee: gazele se elimina direct in atmosfera ( ventilatie naturala) sau se
aspira in colectorul de admisiune (ventilatie fortata).
Ventilatia naturala cuprinde o conducta montata cu un capat in carter, iar cu celalalt indreptat in partea
opusa sensului de deplasare a automobilului si prevazut cu un epurator de gaze(Fig.15,a).
Ventilatia fortata este mai eficienta pentru limitarea poluarii atmosferei cu gazele din carter si consta in
stabilirea unei legaturi directe intre carter si filtrul de aer, gazele arse fiind aspirate in cilindru(Fig.15, b).
Ventilatia carterului previne totodata cresterea de presiune in carter, din cauza gazelor scapate, crestere
care ar provoca pierderi de ulei prin garnitura de etansare a carterului

Fig.15 Ventilatia carterului:

a– ventilatia naturala; b – ventilatia
fortata;
1 – teava de aspiratie a gazelor din
carter; 2 –filtru de aer; 3 – filtru de
filtrare a aerului la intrarea in carter; 4
– conducta pentru introducerea
aerului in carter.