Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
PROIECT
DE FINALIZARE A ÎNVĂȚĂMÂNTULI PROFESIONAL DE 3 ANI
DOMENIUL : Mecanic
CALIFICAREA: Mecanic auto
INDRUMĂTOR
ABSOLVENT:
2021
TEMA PROIECTULUI
7.2.2 Compararea diferitelor variante constructive ale componentelor auto din punct de
vedere funcțional, al performanțelor , avantajelor, dezavantajelor și domeniilor de
utilizare
3
Cuprins
Argument ............................................................................................................................ 5
Capitolul I. Sisteme de ungere ............................................................................................ 7
1.1 Uleiuri. Proprietăţi fizico – chimice......................................................................... 8
1.1.1. Conţinutul de apă şi impurităţi mecanice................................................................ 11
1.2. Aditivi pentru uleiuri.................................................................................................. 11
1.2.1. Aditivii pentru îmbunătăţirea vâscozităţii ............................................................... 11
Capitolul II. Instalaţia de ungere ....................................................................................... 12
2.1. Generalităţi ................................................................................................................. 12
2.2. Părţile componente ale instalaţiei de ungere .............................................................. 14
2.2.1. Baia de ulei ............................................................................................................. 17
2.2.2. Pompa de ulei .......................................................................................................... 18
2.2.3. Filtrele de ulei ......................................................................................................... 21
2.2.4. Radiatorul de ulei .................................................................................................... 22
Capitolul III. Defecte în exploatare ale instalaţiei de ungere şi înlăturarea lor ................ 23
Capitolul IV. Întreţinerea instalaţiei de ungere ................................................................. 25
Capitolul V. Repararea instalaţiei de ungere .................................................................... 27
5.1. Repararea pompei de ulei........................................................................................... 27
5.2. Repararea băii de ulei................................................................................................. 28
5.3. Repararea filtrelor de ulei .......................................................................................... 29
Norme de protectie a muncii si PSI .................................................................................. 31
Bibliografie ....................................................................................................................... 34
4
Argument
5
In conditiile fiecarii fluide se realizeaza:
Prin prezentul suport teoretic, mi-am propus să realizez o sinteză cât mai
bine structurată înceea ce priveşte sistemele de ungere, instalaţia de ungere şi
părţile componente ale acesteia, defecteîn exploatare ale instalaţiei de ungere
precum şi înlăturarea lor, dar şi întreţinerea şi repararea
instalaţiei de ungere.
6
Capitolul I. Sisteme de ungere
- prin presiune;
- prin picurare sau scurgere;
- prin amestec.
7
Ungerea combinată sau mixtă se caracterizează prin faptul că piesele cele
mai importante ale motorului se ung sub presiune, iar celelalte prin stropire sau
prin picurare.
Sistemul de ungere este format din două circuite de ulei, unul principal şi
altul secundar. Circuitul principal de ulei cuprinde rezervorul de ulei, pompe de
ulei, conductele prin care se deplasează uleiul spre punctele principale de
ungere şi supapele de siguranţă. Circuitul secundar cuprinde filtre de ulei şi
radiator de răcire.
8
Vâscozitatea determină mărimea frecării şi a uzurii. Mărimea vâscozităţii
relative a uleiurilor se exprimă în grade engler (E0) .
9
Onctuozitatea exprimă capacitatea uleiului de a forma o peliculă rezistentă la
suprafaţa pieselor aflate în frecare.
Punctul de congelare a uleiului pentru iarnă este de -150C sau -200C iar a
uleiurilor pentru vară este de 00C sau 50C.
10
1.1.1. Conţinutul de apă şi impurităţi mecanice
Apa şi impurităţile mecanice pătrund în ulei în timpul depozitării şi
transportului. Unele impurităţi mecanice, particule mecanice, cocsul şi altele se
produc în cursul funcţionării motorului. Apa corodează piesele, iar impurităţile
mecanice le uzează şi înfundă canalele de ungere.
Cifra cocs arată gradul în care uleiul formează reziduri solide prin încălzire
şi oxidare şi se determină prin metoda Conrandson. Cifra de cocs nu apreciază
şi celelalte depuneri care se produc şi depinde de condiţiile de funcţionare ale
motorului. Cifra de cocs este, în general, sub 1,2%; o cifră mai ridicată o au
uleiurile cu vâscozitate mare.
11
Aditivii pentru îmbunătăţirea vâscozităţii elimină acest neajuns şi asigură
menţinerea vâscozităţii normale, atât la temperaturi joase cât şi la temperaturi
înalte.
Astfel de uleiuri care pot fi folosite în motoare, atât iarna cât şi vara, se
numesc universale sau multigrade.
2.1. Generalităţi
Piesele conjugate ale motoarelor sunt în mişcare relativă una faţă de alta
cu contact direct între unele suprafeţe. Deplasarea relativă a pieselor conjugate
este însoţită de o forţă de rezistenţă numită forţă de frecare. Cu cât este mai
mare frecarea, cu atât mai intens este procesul de uzură. Pentru mărirea duratei
de funcţionare a motorului este necesară mişcarea frecării. Frecarea scade
simţitor dacă suprafeţele în frecare ale pieselor sunt separate printr-un strat
intermediar de lichid cu proprietăţi de ungere.
12
În motoarele cu ardere internă, în funcţie de particularităţile constructive şi
de condiţiile de lucru, piesele sunt supuse mai multor frecări şi anume: frecări
lichide şi la limită.
13
Filmul de ulei îndeplineşte următoarele funcţii:
- spală particulele metalice rezultate din uzura pieselor;
- răcirea pieselor, fapt important pentru piesele asupra cărora nu
Pompa de ulei este acţionată de pinionul arborelui cotit prin roata dinţată
intermediară şi roata dinţată montată pe axul pompei de ulei. În figura 1 este
prezentată schema circuitului de ungere de tip mixt.
Uleiul aflat în baia de ulei este absorbit de pompa de ulei prin sorbul cu
sită şi conductă, şi refulat prin conductă în filtrul de ulei. Între pompa de ulei şi
filtru se găseşte supapa de descărcare reglată astfel încât să asigure uleiul
refulat de pompă la o presiune de 4,3.105 N/m2.
Uleiul filtrat este împins prin conductă în radiatorul de ulei, unde este răcit
cu apă din instalaţia de răcire şi apoi prin conductă ajunge în conducta principală
de ungere a motorului. La partea posterioară a conductei principale de ulei se
găseşte sonda manometrică pentru înregistrarea presiunii uleiului.
Din conducta principală se ramifică conductele prin care uleiul este trimis pentru
ungerea legăturilor paliere ale arborelui cotit şi conductele cu ajustaj de stropire,
14
prin care uleiul este aruncat cu putere în fundul pistoanelor, în vederea ridicării
acestora şi al ungerii cilindrilor. De la palierele arborelui cotit, o parte din ulei este
împins la fusurile de bielă, pentru conductele executate manetoane, iar o parte
este împins prin conducte la cele patru lagăre ale arborelui cu came. De la
palierul posterior al arborelui cu came, uleiul este împins printr-o conductă din
axul culbutor, în vederea ungerii lagărelor culbutorilor. De aici, o parte din ulei se
scurge în baia motorului prin găurile tijelor împingătoare, ugând atât tijele cât şi
tacheţii, iar o altă parte din ulei intră în orificiile lagărelor arborelui cotit, al
compresorului şi după aceea în baia de ulei a motorului.
15
1 - conductă de ulei; 2 - orificiul de intrare a uleiului la compresorul de aer; 3 -
tachet;4 - tijă împingătoare; 5 - culbutor; 6 - axul culbutorilor; 7 - suportul axului
culbutorilor; 8 - conductă de ulei; 9 - conductă de ulei cu ajutaj de stropire; 10 -
sondă manometrică pentru înregistrarea presiunii uleiului; 11 - conducta
principală de ulei (rampa de ulei a
Uleiul este aspirat din baia de ulei prin sorbul prevăzut cu sită, de către pompa
de ulei. Uleiul unge mai întâi polierul arborelui cu came, după care prin conductă
este trimis pentru purificare în filtru. Din filtru uleiul trece prin conducte către
supapa de refulare. În cazul în care presiunea este mai mică, uleiul trece direct
prin conductă în radiator, unde se răceşte, iar apoi reintră prin conducte în
circuitul de ungere.
16
2.2.1. Baia de ulei
Baia de ulei este executată din tablă de oţel presată, din fontă sau din
aluminiu.
Baia de ulei are rol de a răci uleiul care se află în contact direct cu fluxul
de aer care se creează prin deplasarea automobilului. În acest scop baia de ulei
17
nu se vopseşte pe partea exterioară, deoarece stratul de vopsea poate împiedica
răcirea lubrifiantului. Nivelul lubrifiantului în baia de ulei se controlează cu o tijă
numită jojă de ulei, pe care sunt imprimate două semne care marchează nivelul
minim şi maxim al uleiului. Pentru a asigura stabilitatea poziţiei, tija este montată
într-o ţeavă de ghidaj fixată în carterul motorului.
Din punct de vedere constructiv pompele de ulei cu roţi dinţate pot fi:
- cu pinioane cu angrenarea exterioară;
- cu pinioane cu angrenare interioară.
După forma dinţilor pinioanelor, aceştia pot fi cu dinţi drepţi sau cu dinţi elicoidali.
18
Figura 2. pompa de ulei a motorului
1 – capacul pompei;
2 – pinion-rotor;
3 – roata cu dinţi interiori;
4 – capac;
5 – orificiu de refulare a uleiului;
6 – orificiu de aspiraţie.
turaţii scăzute, are o construcţie simplă, gabarit şi masă reduse. Aceste pompe
sunt insensibile la modificare de vâscozitate ale uleiului.
19
roţi sunt în contact continuu în mod succesiv cu toţi dinţii, în punctul de
rostogolire. Centrul celor două rotoare este dezaxat cu jumătate din adâncimea
golului dintre dinţi. Datorită acestei dezaxări pe partea de aspiraţie a pompei,
spaţiile dintre rotoare se măresc continuu, iar pe partea de refulare se
micşorează.
- plutitoare;
- flotante.
20
Sorbul pompei efectuează o filtrare primară a uleiului, care nu poate să
pătrundă în interiorul conductei decât trecând prin sita filtrantă. Dacă sita filtrantă
se înfundă cu impurităţi, în pompă va pătrunde mai puţin ulei. Datorită acestui
lucru, în spaţiul de deasupra sitei se va crea o depresiune. Sita se va încovoia în
sus, iar uleiul fără a mai fi filtrat va trece spre pompă prin orificiul central al sitei.
Articulaţia conductelor trebuie să se afle permanent în ulei, astfel încât pompa să
nu aspire aer prin această articulaţie.
21
2.2.4. Radiatorul de ulei
Temperatura uleiului din carter trebuie să se menţină în jurul a 75-900C.
Prin contactul cu suprafeţele fierbinţi ale pieselor, uleiul preia o cantitate de
căldură care reprezintă aproape 2,5% din căldura produsă în cilindri prin arderea
combustibilului.
Elementul de răcire este compus din flanşă şi grupul de ţevi. Flanşa elementului
de răcire are forma unei farfurii cu perete dublu şi găurit. Ţevile exterioare, cu
diametrul mai mare, sunt fixate în peretele exterior al acestei flanşe. Ţevile
introduse în interiorul ţevilor mari, sunt fixate interior al flanşei. Ele sunt mai lungi
şi capetele lor exterioare intră în orificiile corespunzătoare executate în discul
perforat. Capacul răcitorului este împărţit de un perete separator în camera de
intrare – distribuire a uleiului cald şi camera de colectare – ieşire a uleiului rece.
Peretele interior separă şi ţevile corespunzător celor două camere.
Uleiul cald intră prin orificiu în cameră şi apoi în ţevile ale căror capete sunt în
această cameră. Uleiul circulă în sens invers printre pereţii exteriori ai ţevilor şi
cu interiori ai ţevilor. Ajuns în spaţiul din interiorul flanşei, uleiul reintră în ţevile
învecinate, schimbându-şi sensul de circulaţie, după care intră în ţevile interioare
care comunică cu camera. Apa de răcire circulă prin spaţiul dintre ţevile mari.
22
Figura 6. Schimbătorul de căldură ulei-apă
23
Blocarea sau neetanşarea supapei de presiune se datoreşte defectării
arcului supapei, depunerii pe scaunul supapei a unor impurităţi sau uzării bilei de
închidere.
Diluarea uleiului eu apă. Apa din ulei provine din condensările vaporilor de
apă conţinuţi în amestecul carburant aspirat şi în gazele arse, precum şi din
instalaţia de răcire dacă blocul cilindrilor prezintă fisuri interioare sau garnitura de
chiulasă este defectă, deteriorarea inelelor de etanşare de la cilindrii motorului
sau a spargerii ţevilor de la radiatorul de ulei.
Scăderea uleiului în baie sub nivelul minim are loc datorită îmbinărilor
neetanşe, spargerii băii de ulei, slăbirii buşonului de golire, necompletării
periodice a uleiului etc. Defecţiunea se identifică prin verificarea nivelului uleiului.
24
Capitolul IV. Întreţinerea instalaţiei de ungere
25
- se montează la loc buşoanele de golire şi se introduce în motor, prin orificiul de
umplere, cantitatea prescrisă de ulei;
În unele situaţii (de exemplu, la înlocuirea uleiului cu un ulei de alt tip) este
necesar să se efertueze spălarea instalaţiei de ungere. Aceasta constă în golirea
uleiului uzat din motor şi introducerea în instalaţia de ungere a motorului a unei
cantităţi reduse de ulei (circa 30-40%), de acelaşi tip cu uleiul care urmează a fi
introdus la schimb, după care se porneşte motorul, lăsându-se să funcţioneze în
gol circa 5-10 min. Apoi, se scurge uleiul din instalaţie şi se introduce ulei
proaspăt.
26
Capitolul V. Repararea instalaţiei de ungere
Defectele corpului pompei pot fi: fisuri ale flanşei de prindere şi uzura
găurilor de centrare.
27
În cazul uzării locaşului pentru bucşă, se alezează locaşul la cota de reparaţie.
Defectele pinionului conducător al pompei de ulei pot fi: deteriorarea filetului,
uzarea canalului de pană, uzarea în diametru a axului, uzarea pinionului în
lăţime. La deteriorarea filetului se recalibrează filetul cu filiera dacă nu sunt
afectate mai mult de două spire. În cazul uzării canalului de pană se trece la:
lărgirea prin frezare a canalului la cota treptei de reparaţie şi folosirea unei pene
majorate; încărcarea canalului cu sudură electrică, urmată de ajustarea prin
strunjire, si frezarea unui nou canal la cota nominală.
Defectele pinionului condus al pompei de ulei pot fi: uzura în diametru a axului şi
uzura pinionului în lăţime.
28
Fisurile sau crăpăturile se recondiţionează prin sudare oxiacetilenică,
urmată de ajustare la nivelul materialului de bază. Înainte de sudare, se
delimitează fisura, dându-se două găuri de Ø 3 mm la 15 mm de extremităţi.
29
Suprafaţa cilindrică a carcasei deformată se recondiţionează prin
îndreptarea la rece.
Fisurile sau rupturile carcasei se constată vizual. Carcase fisurată sau cu rupturi
se înlocuieşte.
30
Uzura suprafeţei de lucru a axului rotorului din bucşa carcasei superioare se
măsoară cu un micrometru de interior. Bucşa uzată peste limita admisibilă se
înlocuieşte.
Ordinul Nr.140/18.04.1995
31
- in halele de intretinere si reparare a autovehiculelor ,canalele de revizie vor fi
intretinute in stare curata ,asigurandu-se scurgerea apei ,a uleiurilor si a
combustibililor
- utilajele din hala si ateliere vor fi bine fixate, legate la pamant, dotate cu
dispozitivele de protectie in buna stare
32
-carpele, caltii si alte materiale textile folosite la curatarea si stergerea pieselor
sau a mainilor vor fi depuse in cutii metalice cu capac si evacuate in locuri
stabilite in acest scop pentru a fi arse sau ingropate
33
Bibliografie
Bilaniuc I. A.;
34