Sistemul de ungere

Durabilitatea i economicitatea m.a.i. depind in mare masura de calitatea i eficiena

sistemului de ungere, de calitatea materialelor suprafeelor in frecare i de proprietaile
uleiului de ungere.
Stratul de ulei introdus intre suprafeele in frecare are ca scop:
a) micorarea lucrului mecanic consumat pentru invingerea forelor de frecare;
b) reducerea uzurii pieselor aflate in micare relativa;
c) reducerea temperaturii pieselor in micare;
d) marirea etaneitaii camerei de ardere;
e) evacuarea impuritailor patrunse intre suprafeele in frecare.
Principalul tip de frecare ntlnit n motor este frecarea de alunecare de toate felurile:
-uscat, lichid (viscoas i limit), semiuscat i semilichid.
Procesul de lubrificaie se desfaoara normal daca:
a) se alege raional tipul de ulei folosit;
b) uleiul se distribuie corespunzator in motor:
b1) consum minim de lucru mecanic pentru deplasarea uleiului la locurile de ungere;
b2) asigurarea unei dozari care sa asigure un consum minim;
b3) temperaturi adecvate ale pieselor motorului.
Uleiurile de ungere trebuie sa asigure urmatoarele cerine:
a) viscozitate optima, cu o variaie redusa in raport cu temperatura;
b) stabilitate chimica ridicata;
c) aciune eficienta impotriva uzurilor;
d)temperatura de congelare redusa.

Instalatia de ungere.
Instalaia de ungere este destinata preluarii, depozitarii, transvazarii, filtrarii i debitarii
uleiului pentru ungerea i racirea tuturor pieselor motorului care, in timpul funcionarii,
efectueaza micari relative, in scopul micorarii pierderilor mecanice prin frecare i al
reducerii uzurii.
In unele cazuri, instalaia de ungere, in afara de rolul ei principal, asigura i racirea
pistoanelor, precum i acionarea unor mecanisme i dispozitive de comanda i reglare, la
care uleiul sub presiune este folosit drept fluid de lucru.
Instalaiile de ungere folosesc urmatoarele sisteme de lubrifiere:
a) forata (sub presiune);
b) gravitaionala;
c) prin barbotare (stropire / cea de ulei);
d) mixta.
Sistemul de ungere este alcatuit dintr-un circuit principal si unu sau mai multe circuite
secundare. Circuitul principal cuprinde rezervorul de ulei, pompele de ulei, conductele
aferente si supapele de siguranta. Circuitul secundar cuprinde filtrul de ulei si radiatorul de
racire. Sistemul de ungere mai cuprinde aparate pentru verificarea presiunii, a temperaturii si
a nivelului de ulei din carter sau rezervor, precum si sisteme de siguranta pentru a prevenii
suprapresiunea in carter sau in conducte.

In funcie de locul de depozitare a uleiului de ungere, instalaiile de ungere pot fi:

a) cu carter umed;
b) cu carter uscat.

Instalatia de ungere cu carter uscat:

1 - rezervor de ulei;
2 - pompa de ulei;
3,10 - sorburi cu sita;
4 - magistrala ulei;
5 - filtru de ulei;
6,7 - canale derivate;
8 - filtru suplimentar;

9 - pompe de ulei;
11 - radiator;
12,13,14 - supape de siguranta ;
15,16 manometre.

Uleiul este depozitat in rezervorul (1). Pompa de ulei (2) aspira uleiul prin intermediul
sorbului (3) si il refuleaza spre magistrala (4) prin filtrul de ulei (5).
Prin canalele (6) uleiul trece din magistral in lagrele palier ale arborelui cotit, iar prin
orificiile practicate in braele arborelui cotit ajunge la lagrele maneton. Prin canalele (7)
uleiul trece din magistral in lagrele arborelui de distribuie. Uleiul se ntoarce in carter prin
filtrul suplimentar (8) i prin jocurile dintre fusuri i cuzinei.
Pompele de extracie (9) aspir uleiul colectat in carter prin sorburile cu sit (10) il refuleaz
spre rcitorul (radiatorul) de ulei (11) i rezervorul de ulei (1). Sistemul de ungere este
prevzut cu ventilele de siguran (de by-pass) (12, 13 i 14), care evit suprapresiunile in
circuit. De asemenea, in circuit mai sunt prevzute manometrele (15 i 16).
Sistemul de ungere cu carter uscat elimina pericolul intreruperii alimentarii cu ulei a pompei
la deplasarea vehiculului pe drumuri cu inclinatii mari. De asemenea sistemul permite
reducerea consumului de ulei, deoarece micsoreaza excesul de ulei de pe suprafetele
interioare a cilindrilor.

Instalatia cu carter umed:

1 baie de ulei;
2 pompa de ulei;
3 sorb cu sita;
4 magistrala de ungere;
5 filtru de ulei;
6,7 canale derivate;

8 filtru suplimentar;
9 racitor de ulei;
10,11,12 supape de siguranta;
13,14 manometre;
15 joja.

Uleiul este colectat in baia de ulei (1), de aici uleiul este aspirat de catre pompa (2) prin
sorbul cu site (3). Pompa este prevazuta cu supapa de siguranta (10) care asigura evitarea
suprapresiunilor in circuit. Refularea uleiului se face prin filtrul (5) spre magistrala (4). De
aici prin canalele (6 ,7) are loc ungerea angrenajelor din motor.
Filtrul de ulei este dotat cu o supapa de securitate (11), care permite trecerea uleiului spre
magistrala principala (4) atunci cand uleiul este rece sau filtrul este infundat. Masurarea
nivelului de ulei din baie se face cu ajutorul jojei (15).

Componentele instalatie de ungere.

Baia de ulei:

Baia de ulei se imbina cu blocul motor prin suruburi. Pentru etansarea imbinarii se foloseste
o garnitura din carton poros sau pluta aglomerata.
Baia de ulei in afara de rolul de rezervor mai are si rolul de racitor, deoarece se afla in
contact direct cu aerul atunci cand automobilul se deplaseaza. Uneoeri baia este prevazuta cu
nervuri care maresc suprafata de evacuare a caldurii.
Pentru controlul uleiului din baie se foloseste o tija numita joja. Joja are forma unei vergeme
metalince pe care sunt imprimate doua semne care simbolizeaza minimul si maximul. Joja
este montata intr-o teava de ghidaj fixata in carterul motorului. Nivelul uleiului din baie se
masoara doar cu motorul oprit.

Pompele de ungere:
Pompa de ungere asigura circulatia uleiului in instalaia de ungere, prin aceasta
producandu-se lubrifierea tuturor pieselor motorului aflate in micare relativ una fa de
cealalt.
Pompele de ulei pot fi cu roi dinate, cu palete, cu piston sau cu urub. Pe motoarele de
autovehicule se utilizeaz numai pompe cu roi dinate. Aceste pompe prezint avantajul
construciei simple, al siguranei mari n funcionare i al debitrii uniforme a uleiului.
Pompele cu roi dinate se construiesc n dou variante:
- cu angrenare interioara;
- cu angrenare exterioara;

Pompa cu angrenare exterioara:

Esta alcatuita din pinionul (1) fixat pe axul de antrenare (2) din roata (3) si corpul (4).
Pinionul mai este cunoscut sub denumirea de patrat, iar roata sub denumirea de pentagon.
Pinionul angreneaza cu roata (3) care deschide si inchide alternativ orificiul de aspiratie (5)
si orificiul de refulare (6).

Cele doua roti sunt in contact continuu, in mod succesiv, cu toti dintii in punctul de
rostogolire. Centrul pinionului este dezaxat fata de cel al rotii cu jumatate din adancimea
golului dintre dinti. Ca urmare a acestei dezaxari pe partea de aspiratie, spatiul dintre rotoare
creste continuu in timp ce in zona de refulare scade continuu.

Pompa cu angrenare exterioara:

In figura de mai jos sunt prezentate componentele acestui tip de pompa fig. a, precum si
sensurile de curgere a fluidului la functionare normala , fig. b sau la suprapresiune fig. c.
Aceste pompe prezinta siguranta si mase reduse . De asemenea aceste pompe sunt insensibile
la modificarile de vascozitate a uleiului.

1 carcasa pomei;
2 roata dintata conducatoare;
3 roata dintata condusa;
4 ax de antrenare;
5 roata dintata de antrenare;

6 capacul pompei;
7 bila ventilului de suprapresiune;
8 resort;
9 dop filetat;

Angrenajul format din roata conducatoare si roata condusa este pus in miscare de arborele cu
came al motorului. In corpul pompei sunt practicate canale prin care se realzeaza aspiratia si
refularea.
Suprafata de siguranta formata din bila ventilului si resort asigura comunicatia intre aceste
canale. Din spatiul de aspiratie (A) lubrefiantul este preluat de roti in spatiile formate intre
roata si carcasa si este transportat spre spatiul de refulare (R). Valoarea constanta a acestui
spatiu face ca presiunea locala sa creasca in timpul functionarii datorita transportului
continuu de lubrefiant. Daca valoarea presiunii combustibilului depaseste o anumita limita,
atunci se deschide bila ventilului care permite accesul surplusului de lubrefiant in spatiul de
aspiratie.

Sorbul de ulei:
Sorbul pompei de ulei constituie acea parte a instalaiei de ungere cu ajutorul creia
pompa de ulei aspir lubrifiantul din carterul inferior. Sorbul se monteaz n partea cea mai
adnc a bii de ulei i este prevzut cu o sit care reine impuritile mecanice cele mai mari
i care, dac ar ptrunde n pomp, ar putea s compromit funcionarea acesteia.
Dup modul in care sunt construite i dup poziia pe care o ocup in baia de ulei, sorburile
pot fi: fixe sau inecate in baie, plutitoare sau flotante.
Sorburile fixe au fost folosite la tipurile mai vechi de motoare.
Sorburile plutitoare sau flotante se caracterizeaz prin aceea c pot s-i modifice poziia in
funcie de variaia nivelului uleiului in baie.
Principalul avantaj al acestui tip de sorburi il constituie faptul c aspiraia uleiului se produce
in straturile superioare ale lubrifiantului, care sunt in acelai timp i cele mai purificate.
Un inconvenient care se manifest in funcionarea sorbului flotant il constituie faptul c pe
drumurile cu declivaii mari, datorit inclinrii bii de ulei, sorbul poate s aspire aer in
sistemul de ungere. Sorbul plutitor este compus din plutitor, o sit filtrant i un capac.
De peretele plutitorului este legat conducta de aspiraie, prin intermediul
articulaiei cu conducta fix a pompei de ulei. In centrul sitei filtrante exist un orificiu
cptuit cu tabl de oel. Unele plutitoare sunt prevzute cu site elastice.

Filtre de ulei:
Din punct de vedere constructiv, nu exista deosebiri eseniale intre filtrele de ulei i cele de
combustibil. Totusi prin filtrul de ungere trece un debit de 50100 de ori mai mari decat cel
corespunzator instalatiei de combustibil.
Prin urmare, este necesara fie marirea importanta a dimensiunilor filtrului, fie scaderea
fineei de filtrare, cea de-a doua soluie fiind cea mai des intalnita: se asigura reinerea
impuritailor cu dimensiuni mai mari de 0,01mm. In succesiune cu filtrul sau inglobat in
acesta, se dispune i un filtru magnetic sau electromagnetic care reine impuritaile metalice
cu dimensiuni inferioare celor reinute de catre filtrul fin.
Dupa destinatie filtrele se impart in:
1 Filtre care asigura filtrarea prealabila;
2 Filtre brute;
3 Filtre fine;
4 Filtre preventive.

Racitoare de ulei:
Radiatorul de ulei se utlizeaz intotdeauna la sistemele de ungere cu carter uscat, la
motoarele rcite cu aer, precum i la motoarele de mari dimensiuni, la care fluxul de cldur
inmagazinat de uleiul de ungere nu poate fi integral evacuat prin suprafaa inferioar a
carterului.
Rcitoarele de ulei pot fi de dou tipuri:
rcitoare cu ap;
rcitoare cu aer (situaie n care sunt denumite radiatoare de ulei).

Racitoare cu apa:
Racitoarele sunt de tip tubular racirea uleiului fiind asigurata de apa de racire a
motorului.
Uleiul circula in interiorul tevilor, in acest fel se asigura evitarea patrunderii apei in ulei.
Agregatele racite cu apa asigura o temperatura mai stabila a uleiului indiferent de sarcina si
turatia motorului.

1 manta;
2 placa de prindere a tevilor;
3 tubulatura de ulei;
4 supapa de scurtcircuitare;

Radiatorul de ulei:
Este alcatuit dintr-o manta (1) in interiorul careia se introduc evile (6), fixate la
capete prin lipire pe dou plci 2. Extremitile mantalei se inchid etan prin capacele (3).
La o temperatur sczut a mediului ambiant, rcirea uleiului in radiator este inutil; de
aceea, radiatorul este scos din circuit, manual prin intermediul unui robinet sau automat cu o
supapa de siguranta. Dopul (8) serveste pentru evacuarea impuritatilor.