LUCRARE DE LABORATOR – BAZA ENERGETICĂ ȘI MAȘINI AGRICOLE

Asist. univ. dr. ing. Liviu C. BUTNARU, note de laborator, 2023.

Laboratorul nr. 7

SISTEMELE DE UNGERE, SISTEMELE DE RǍCIRE ŞI BILANŢUL

TERMIC AL MOTOARELOR CU ARDERE INTERNǍ

I) OBIECTIVELE LUCRĂRII
a. cunoașterea părților componente și a funcționării sistemelor de ungere cu ulei a
motoarelor cu ardere internă;
b. cunoașterea părților componente și a funcționarii sistemelor de răcire a motoarelor cu
ardere internă;
c. cunoașterea elementelor ce compun bilanțului termic al motoarelor cu ardere internă și
a modalităților de creștere a randamentului motorului.

Bibliografie recomandată:
1. Roșca R., Cazacu D., – Construcția tractoarelor, Ed. Ed. ”Ion Ionescu de la Brad”, Iași, 2020;
2. Cazacu D., Nori L., Vâlcu V., – Tractorul pe înțelesul tuturor, Ed. Ed. ”Ion Ionescu de la
Brad”, Iași, 2004;
3. Huțanu M., Cojocariu P., Suditu P., Roșca R., Frunză P., – Baza energetică pentru
agricultură, caiet pentru lucrări practice, Universitatea Agronomică și de Medicină
Veterinară Iași, 1997;
4. Vâlcu V., – Baza Energetică pentru agricultură, Ed. ”Ion Ionescu de la Brad”, Iași, 2000;

1. Sistemele de ungere ale motoarelor cu ardere internă

Sistemul de ungere are rolul de a asigura o peliculă de ulei între piesele motorului aflate
în contact și în mișcare relativă, cu următoarele scopuri : reducerea lucrului mecanic pierdut prin
frecare, micșorarea uzurii pieselor unse, îndepărtarea produselor frecării de la locurile de ungere,
răcirea pieselor unse și protecția anticorozivă a acestora.
Principalele procedee de ungere sunt următoarele :
- ungerea prin amestec;
- ungerea prin stropire (barbotaj);
- ungerea prin presiune;
- ungerea mixtă.

1.1. Ungerea prin amestec

Acest procedeu este utilizat pentru ungerea motorului cu aprindere prin scânteie în 2 timpi.
Ungerea prin amestec este cel mai simplu procedeu de ungere și constă în adăugarea unei cantități
de ulei în benzină (2-3 %). Uleiul urmează același circuit cu benzina și datorită principiului de
funcționare al acestor motoare ajunge la locurile de ungere. Principalul avantaj al acestui
procedeu de ungere este simplitatea constructivă, practic sistemul de ungere nu are părți
componente.
Dezavantajele ungerii prin amestec sunt următoarele:
1
 LUCRARE DE LABORATOR – BAZA ENERGETICĂ ȘI MAȘINI AGRICOLE
Asist. univ. dr. ing. Liviu C. BUTNARU, note de laborator, 2023.
- poluare ridicată a mediului înconjurător, deoarece uleiul arde odată cu benzina;
- consum mai mare de ulei comparativ cu celelalte procedee de ungere;
- apariția unor defecțiuni (defectarea bujiilor, cocsarea segmenților, depunerea de
calamină pe chiulasă și pistoane) determinate de depunerile de zgură și cenușă, rezultate
în urma arderii uleiului.

1.2. Ungerea prin stropire

Acest procedeu se utilizează la motoarele cu ardere internă în 4 timpi, staționare și cu
turații mici. Sistemul cuprinde o baie de ulei și niște cuve (lingurițe) montate pe capul mare al
bielei sau pe brațele manivelă ale arborelui cotit. Ungerea este asigurată prin stropirea cu picături
foarte fine de către uleiul preluat din baie de lingurițe datorită mișcării de rotație a arborelui
motor.
Principalul avantaj al ungerii prin stropire este simplitatea constructivă, dar ungerea
pieselor este necontrolată mai ales la motoarele montate pe utilaje mobile datorită modificării
poziției motorului în timpul lucrului.

1.3. Ungerea prin presiune

Acest procedeu de ungere este utilizat la motoarele termice cu ardere internă de turație
mare, care își schimbă poziția în timpul exploatării. Sistemul este format din: baie de ulei, pompe
de ulei (minim 2), filtre de ulei, radiator de ulei, conducte și canale pentru circulația uleiului.
Avantajele ungerii prin presiune sunt asigurarea constantă a peliculei de ulei între piesele
unse și controlul presiunii și temperaturii uleiului.
Principalul dezavantaj este reprezentat prin prețul de cost mare determinat de
complexitatea constructivă și precizia de execuție ridicată. De asemenea, acest sistem de ungere
impune folosirea unui ulei de calitate superioară (care să nu formeze depuneri pe canale) cu un
preț de cost ridicat.

1.4. Ungerea mixtă

Figura 1 – Schema de principiu a
sistemului de ungere mixtă

1 – radiator de ulei; 2 – filtrul de ulei;

3 – pompa de ulei; 4 – rampa
principală de ungere; 5 – baia de ulei;
6 – arbore cotit; 7 – canale verticale
pentru ulei; 8 – biela; 9 – piston; 10 –
tija împingătoare; 11 – tachet; 12 –
rampa culbutorilor; 13 – arborele cu
came.

2
 LUCRARE DE LABORATOR – BAZA ENERGETICĂ ȘI MAȘINI AGRICOLE
Asist. univ. dr. ing. Liviu C. BUTNARU, note de laborator, 2023.

Este cel mai răspândit procedeu de ungere pentru că îmbină avantajele și dezavantajele
procedeului de ungere prin stropire cu cele ale procedeului de ungere prin presiune. Astfel, piesele
cu jocuri mari de montaj se ung prin stropire iar cele cu jocuri foarte mici de montaj se ung prin
presiune.
Principalele părți componente ale sistemului de ungere mixtă, prezentate în figura 1 și
figura 2, sunt următoarele: baia de ulei, pompa de ulei, filtrul de ulei, radiatorul de ulei, canale și
conducte pentru conducerea uleiului.

Figura 2 – Sistemul de ungere (Roșca R., 2020)

1 – pompă; 2 – baie de ulei; 3 – mecanism de antrenare a pompei; 4 – arbore cotit; 5 –
mecanism de antrenare a arborelui cu came; 6 – rampă centrală de ungere; 7 – tachet; 8 –
tije împingătoare; 9 – culbutori; 10 – axul culbutorilor; 11 – supape; 12 – cuplul piston –
cilindru; 13 – arborele cu came; 14 – manometru; 15 – filtru; 16 – sorb/plutitor.

Modul de funcționare. Pompa (1) absoarbe, prin intermediul sorbului (16), uleiul din
baie (2) și îl trimite cu presiune (2,0 – 4,5 bari) la filtru (15), care reține impuritățile din lubrifiant.
În funcție de temperatura uleiului acesta este dirijat fie la radiator (când temperatura este mare)
sau direct la rampa (6) principală (când temperatura este scăzută). În continuare, prin canale,
uleiul este trimis la lagărele paliere și manetoane ale arborelui motor, pe care le unge prin
presiune. De la lagărele paliere, uleiul este dirijat prin canale la lagărele paliere ale arborelui cu
came și la culbutori realizând ungerea prin presiune a acestora. Uleiul care iese prin orificiile
culbutorilor (9) se scurge pe supape (11), tijele împingătoare (8), tacheți (7) și came, pe care le
unge prin stropire și apoi ajunge în baia de ulei (2). Interiorul cilindrilor și al pistoanelor (12) se
unge prin stropire de către uleiul care iese pe lângă lagărele manetoane și este aruncat pe interiorul
acestor piese datorită mișcării de rotație a arborelui cotit (4). La cursele descendente ale
pistoanelor, segmenții de ungere vor curăța interiorul cilindrilor de pelicula de ulei care se va
scurge în baie. La motoarele prevăzute cu roți sau lanț de distribuție, ungerea acestor piese se
face prin presiune.
Majoritatea motoarelor utilizează pompe de ulei cu roți dințate. Principial, o astfel
3
 LUCRARE DE LABORATOR – BAZA ENERGETICĂ ȘI MAȘINI AGRICOLE
Asist. univ. dr. ing. Liviu C. BUTNARU, note de laborator, 2023.
de pompă este formată din două roți dințate, aflate în angrenare, acestea fiind amplasate
într-o carcasă închisă cu două capace laterale. Unul din pinioane este conducător, în
timp ce al doilea este condus; dantura pinioanelor utilizate poate fi dreaptă sau înclinată.
În funcție de tipul angrenării, pompele cu roți dințate pot fi:
- cu angrenare exterioară (figura 3a);
- cu angrenare interioară (figura 3b).

a) b)
Figura 3 – Pompe de ulei cu roți dințate
(Roșca R., 2020 - rectificat)
a) cu angrenare exterioară; b) cu angrenare interioară; 1 – carcasă; 2, 3 – roți dințate; 4 –
segment de etanșare; A – racord de aspirație; R – racord de refulare.

La pompele cu angrenaje exterioare – figura 3a, camerele de volum variabil se formează

în zona de intrare în angrenare, respectiv de ieșire din angrenare, între dinții roților dințate
(2, 3), carcasă și capacele laterale. Astfel, la ieșirea dinților din angrenare, datorită creșterii
volumului disponibil pentru lichid, se formează o depresiune, ceea ce asigură aspirația uleiului
prin racordul de aspirație (A). Uleiul este apoi transportat în golurile dintre dinții și pereții
laterali ai carcasei (1). În zona de intrare în angrenare a roților dințate (2, 3), volumul disponibil
scade, iar lichidul este evacuat prin racordul de refulare (R). Zona de contact dintre dinții celor
două pinioane se comportă ca o etanșare mobilă, care separă zona de înaltă presiune (racordul de
refulare - R) de cea de joasă presiune (racordul de aspirație – A).
La pompele cu angrenare interioară (figura 3b), separarea zonelor de refulare (R) și
aspirație (A) este realizată prin intermediul unui segment (4) în formă de semilună. Distribuția
lichidului se realizează prin ferestre executate în capacele laterale ale pompei.

1.5. Consumul de ulei al motoarelor termice cu ardere internă

În timpul exploatării unui motor termic, poate apărea fenomenul nedorit al consumului de
ulei care determină poluarea mediului înconjurător și creșterea costurilor de întreținere.
Cauzele care determină consumul de ulei sunt următoarele:
- vaporizarea și arderea uleiului în camera de ardere, determinate de neetanșeitatea dintre
piston și cilindru și dintre supape și ghiduri;
4
 LUCRARE DE LABORATOR – BAZA ENERGETICĂ ȘI MAȘINI AGRICOLE
Asist. univ. dr. ing. Liviu C. BUTNARU, note de laborator, 2023.
- vaporizarea uleiului din baia de ulei determinată de scăpările de gaze în carterul
motorului;
- neetanșeitatea sistemului de ungere determinată de uzura garniturilor.
Factorii care determină consumul de ulei sunt următorii:
- creșterea turației motorului determină scăderea capacității de curățire a pereților
cilindrilor de către segmenții de ungere;
- utilizarea de uleiuri de calitate inferioară care au punctul de inflamabilitate scăzut;
- starea tehnică a motorului apreciată prin uzura cilindrilor, pistoanelor și segmenților.

2. Sistemele de răcire ale motoarelor cu ardere internă

Aceste sisteme asigură răcirea pieselor motorului solicitate termic (cilindrii și chiulasa) și
menține un regim termic optim de funcționare.
Sistemele de răcire se clasifică astfel:
a) sistem de răcire directă (cu aer);
b) sistem de răcire indirectă (cu lichid), care poate fi:
- prin vaporizare;
- prin termosifon;
- cu circulație forțată și termostat.

2.1. Sistemul de răcire directă

Figura 4 – Schema sistemului de răcire

directă

1 – turbină de aer; 2 – apărători din tablă;

3 – aripioare de răcire.

La acest sistem schimbul de căldură dintre motor și mediul înconjurător se face direct
prin intermediul aerului folosit ca agent de răcire. Sistemul de răcire directă este utilizat în
construcția motoarelor termice cu capacitate cilindrică mică sau mijlocie, montate de regulă pe
utilaje mobile.
Părțile componente ale sistemului de răcire directă (figura 4) sunt următoarele: turbina de
aer (ventilator) (1), apărători (capotaje) (2) pentru dirijarea aerului, aripioare de răcire (3) pe
cilindrii și pe chiulasa motorului. Turbina de aer este montată pe partea anterioară a arborelui
cotit și antrenată direct de acesta.
Avantajele sistemului de răcire directă sunt următoarele:
- simplitate constructivă;
5
 LUCRARE DE LABORATOR – BAZA ENERGETICĂ ȘI MAȘINI AGRICOLE
Asist. univ. dr. ing. Liviu C. BUTNARU, note de laborator, 2023.
- dimensiuni mai reduse ale motorului;
- cheltuieli minime de întreținere;
- siguranță în exploatare, îndeosebi pe timp rece.
Dezavantajele sistemului de răcire indirectă sunt următoarele:
- motorul atinge foarte greu temperatura optimă de funcționare pe timp rece;
- consum de combustibil ridicat în timpul funcționării pe durată scurtă;
- funcționare zgomotoasă a motorului;
- necesitatea radiatorului de ulei;
- pornire nesigură pe timp rece.

2.2. Sistemul de răcire indirectă prin vaporizare

Este cel mai vechi sistem de răcire indirectă utilizat în construcția motoarelor termice
staționare și de putere mică sau mijlocie.
Sistemul de răcire prin vaporizare (figura 5) are următoarele părți componente: cămașă
de răcire cilindri, cămașă de răcire chiulasă și rezervor de apă.

Figura 5 – Schema sistemului de răcire

indirectă prin vaporizare

1 – cămașă de răcire cilindri; 2 – cămașă

de răcire chiulasă; 3 – rezervor de apă.

Lichidul de răcire circulă datorită trecerii acestuia în formă de vapori în urma contactului
cu piesele fierbinți ale motorului. Din această cauză acest sistem de răcire necesită completarea
periodică cu mari cantități de apă.

2.3. Sistemul de răcire prin termosifon

Figura 6 – Schema sistemului de răcire

indirectă cu circulație prin termosifon

1 – cămașă de răcire a chiulasei;

2 – cămașă de răcire a cilindrilor;
3 – radiator de apă;
4 – ventilator.

6
 LUCRARE DE LABORATOR – BAZA ENERGETICĂ ȘI MAȘINI AGRICOLE
Asist. univ. dr. ing. Liviu C. BUTNARU, note de laborator, 2023.
Este utilizat la motoare termice de putere mică și mijlocie montate pe utilaje mobile. Acest
sistem, prezentat în figura 6, este alcătuit din: radiator de apă, ventilator, racorduri de legătură,
spații de circulație a apei în blocul cilindrilor și în chiulasă.
Apa circulă prin sistem datorită diferenței de densitate dintre apa caldă și apa rece.
Radiatorul de apă realizează schimbul de căldură dintre lichidul de răcire și mediul înconjurător
iar ventilatorul produce un curent de aer necesar intensificării schimbului de căldură.

2.4. Sistemul de răcire indirectă cu circulație forțată și cu termostat

În prezent este cel mai utilizat sistem de răcire pentru că asigură o răcire eficientă a
pieselor fierbinți ale motorului indiferent de anotimp, precum și un regim termic constant.
Părțile componente principale ale sistemului de răcire indirectă cu circulație forțată și cu
termostat, prezentat în figura 7, sunt următoarele: radiatorul de apă, ventilatorul, pompa de apă,
termostatul, cămașa de răcire a cilindrilor, cămașa de răcire a chiulasei, racorduri de legătură și
termometru.

Figura 7 – Schema sistemului de

răcire indirectă cu circulație forțată
și cu termostat.

1 – cămașă de răcire a chiulasei;

2 – cămașă de răcire a cilindrilor;
3 – radiator de apă;
4 – ventilator;
5 – pompă de apă;
6 – termostat.

Pompa de apă, realizează circulația forțată a lichidului de răcire prin sistem iar termostatul
asigură menținerea constantă a temperaturii acestuia.
Modul de funcționare. Pompa de apă absoarbe lichidul de răcire din bazinul inferior al
radiatorului și îl introduce în cămășile de răcire a cilindrilor și în cămașa de răcire a chiulasei.
După ce răcește cilindrii și chiulasa, lichidul ajunge la termostat care în funcție de temperatura
acestuia realizează două circuite de funcționare. Când temperatura lichidului de răcire este
scăzută (sub 75-85 ºC), termostatul este închis și dirijează lichidul către pompa de apă, care îl
recirculă în blocul cilindrilor și în chiulasă (circuitul scurt). Când motorul se încălzește
termostatul se deschide și dirijează lichidul către radiator unde se produce schimbul de căldură
cu mediul înconjurător.
Principalele avantaje ale sistemului de răcire indirectă sunt:
- asigură o răcire eficientă a punctelor calde ale motorului;
- asigură încălzirea rapidă a motorului indiferent de temperatura mediului înconjurător;
- asigură stabilitatea termică a motorului la variații rapide ale sarcinii și turației acestuia;
- zgomot mai scăzut al motorului întru-cât cămășile de răcire ale cilindrilor și chiulasei
acționează ca un strat izolant fonic;
- pornire sigură pe timp rece.

7
 LUCRARE DE LABORATOR – BAZA ENERGETICĂ ȘI MAȘINI AGRICOLE
Asist. univ. dr. ing. Liviu C. BUTNARU, note de laborator, 2023.
Principalele dezavantaje ale acestui sistem sunt următoarele:
- complexitate constructivă care determină un preț de cost mai ridicat al motorului;
- în construcția acestui sistem de răcire sunt utilizate materiale deficitare (cupru, aluminiu,
staniu);
- lungime și masă mai mare a motorului;
- cheltuieli de întreținere și reparații mai mari comparativ cu sistemul de răcire directă;
- funcționare nesigură în regiunile lipsite de apă;
- în exploatare pot apărea defecțiuni tehnice determinate de neetanșeitățile dintre diversele
părți componente ale sistemului.

3. Bilanțul termic al motoarelor cu ardere internă

Este o ecuație în care se arată cum este folosită cantitatea de căldură rezultată prin arderea
combustibilului în interiorul cilindrilor motorului.
Qt = Qe + Qr + Qrad + Qai + Qm + Qev , (%) (1)
În care:
Qt reprezintă cantitatea de căldură totală obținută prin arderea combustibilului în interiorul
cilindrilor motorului;
Qe, reprezintă cantitatea efectivă de căldură transformată în lucru mecanic (20-40 %);
Qr reprezintă cantitatea de căldură pierdută prin sistemul de răcire (20-35 %);
Qrad reprezintă cantitatea de căldură pierdută prin radiație de către piesele motorului (10-
20 %);
Qai reprezintă cantitatea de căldură pierdută prin arderea incompletă a combustibilului (0-
15 %);
Qm reprezintă cantitatea de căldură pierdută prin frecările interioare și prin acționarea
mecanismelor auxiliare (10-25 %);
Qev reprezintă cantitatea de căldură pierdută în gazele de evacuare (10-20 %).

În timpul exploatării unui motor, utilizatorul poate reduce pierderile de căldură datorate
arderilor incomplete, pierderile datorate frecărilor interioare, pierderile prin răcire si prin radiație.
Pierderile datorate arderilor incomplete pot fi reduse prin reglarea corectă a părților componente
ale sistemului de alimentare, folosirea motoarelor cu supraalimentare și a sistemului de
alimentare cu injecție pe benzină. Pierderile de căldură prin frecările interioare pot fi diminuate
prin folosirea de uleiuri superioare calitativ și prin întreținerea corespunzătoare a sistemului de
ungere. De asemenea o parte din căldura evacuată în gazele de ardere poate fi recuperată prin
folosirea turbosuflantei. Pentru reducerea pierderilor prin răcirea motorului se recomandă
folosirea motoarelor cu termostat, montarea de huse la radiator pe timp rece și evitarea
funcționării motorului pe intervale scurte de timp.
Randamentul efectiv (ηe), reprezintă raportul dintre cantitatea de căldură transformată în
lucru mecanic (Qe) și cantitatea totală de căldură (Qt) obținută prin arderea combustibilului:
𝑄𝑒
𝜂𝑒 = (2)
𝑄𝑡
Randamentul efectiv al unui motor apreciază sintetic gradul de perfecțiune al acestuia.
Pentru diferitele tipuri de motoare termice cu ardere internă, randamentul efectiv are
următoarele valori:
8
 LUCRARE DE LABORATOR – BAZA ENERGETICĂ ȘI MAȘINI AGRICOLE
Asist. univ. dr. ing. Liviu C. BUTNARU, note de laborator, 2023.
- ηe = 0,20 - 0,30 pentru motoarele cu aprindere prin scânteie;
- ηe = 0,30 – 0,40 pentru motoarele cu aprindere prin comprimare.
Valoarea mai mare a randamentului efectiv pentru motoare termice cu ardere internă cu
aprindere prin comprimare explică consumul de combustibil mai redus al acestui tip de motor
comparativ cu motorul cu aprindere prin scânteie.

II Activitate practică

Având informațiile prezentate în materialul de mai sus, a videoclipurilor, precum și după

vizualizarea sistemelor de ungere cu ulei și de răcire a motoarelor cu ardere internă din cadrul
laboratorului de bază energetică și mașini agricole, studenții vor fi împărțiți în 2 grupe, iar fiecare
grupă va identifica componentele și va explica modul de funcționare a:

1) Sistemului de ungere mixtă al motoarelor cu ardere internă;

2) Sistemului de răcire indirectă cu circulație forțată și cu termostat.