FACULTATEA DE MECANICA

DEPARTAMENTUL:INGINERIA SI
MANAGEMENTUL SISTEMELOR DE
TEHNOLOGICE
SPECIALIZARE:INGINERIE ECONOMICA
INDUSTRIALA
STUDENT :RADULESCU CRISTINA DANIELA
ANUL: IV

PROIECT

RECONDITIONAREA ,
DEMONTAREA SI MONTAREA
CHIULOASEI

2022

0
 CUPRINS

ARGUMENT .......................................................................................................... 2
1. INTRODUCERE ................................................................................................. 3
2. ELEMENTELE MOTORULUI............................................................................... 6
1. ORGANE FIXE ALE MECANISMULUI MOTOR ................................................ 6
2. ORGANELE MOBILE ALE MECANISMULUI MOTOR ...................................... 9
3. CHIULASA - CONSTRUCTIE ............................................................................. 16
4. REPARAREA CHIULASEI .................................................................................. 20
5. DEMONTAREA SI MONTAREA CHIULASEI...................................................... 23
MĂSURI DE TEHNICĂ A SECURITĂŢII MUNCII.................................................... 28
6 BIBLIOGRAFIE

1
 ARGUMENT

În timpul funcţionării maşinile şi instalaţiile suferă un proces de uzură ce poate

afecta buna funcţionare a acestora, dar poate produce şi importante erori de
prelucrare sau chiar accidente de muncă.

În momentul predării utilajului sau instalaţiei către beneficiar, acestea au

prevăzute o serie de norme şi reglementare pentru asigurarea funcţionării în
parametrii normali. Printre aceste norme pot fi enumerate: respectarea parametrilor
de lucru, evitarea supraîncărcărilor, ungerea pieselor în mişcare, respectarea
graficului de întreţinere, realizarea întreţinerii şi reparaţiei de către personal calificat,
remedierea defecţiunilor imediat ce acestea apar, urmărirea continuă a funcţionării
dar şi verificarea parametrilor de funcţionare , respectarea condiţiilor de montare, dar
şi realizarea condiţiilor optime de mediu, verificarea periodică a stării şi funcţionalităţii
accesoriilor folosite.

Mecanismul bielă-manivelă sau mecanismul manivelă-piston, transformă

mişcarea de translaţie a pistonului obţinută prin arderea amestecului carburant, în
mişcare de rotaţie continuă a arborelui cotit.
Întreţinerea este ansamblul de operaţii ce urmăreşte să menţină maşinile,
instalaţiile şi utilajele în condiţii normale de funcţionare între două reparaţii
consecutive reducând posibilitatea apariţiei unor reparaţii accidentale.

Lucrările de întreţinere se pot executa permanent (de către personal de

deservire) şi periodic (de către personal calificat în acest sens).
Reparaţiile sunt operaţii realizate în scopul remedierii defecţiunilor apărute în
timpul exploatării.

2
 Un indice de calitate al unei maşini este durata perioadelor dintre reparaţii.
Acesta depinde de durata de serviciu a pieselor componente ale maşinii, dar şi de
modul de întreţinere şi exploatare precum şi de calitatea reparaţiei anterioare.

1. INTRODUCERE

Motorul cu ardere internă monocilindric, in patru timpi, cu aprindere prin

scânteie (fig. 1) este format din cilindrul 1 in interiorul căruia se delpaseaza pistonul
2, care acţioneaza manivela 3 a arborelui cotit prin intermediul bilei 4.

În capul cilindrului se găşeste chiulasa 5 în care sunt amplasate supapa de

admisie SA, supapa de evacuare SE şi bujia 8.La partea inferioară a cilindrului se
găseste carterul inferior 10 in care se găseşte ulei de ungere.Amestecul aer-
combustibil intră in cilindru prin colectorul de admisie 6, iar gazele arse rezultate ies
din exterior prin colectorul de evacuare 7.
Motorul este alcătuit din mecanismul motor şi sistemele şi instalatiile auxiliare
(mecanismul de distributie, instalatia de răcire şi instalatia de ungere) necesare
realitarii procesului de funcţionare şi sistemul de pornire.

3
 Fig. 1 Schema de principiu a unui motor cu ardere interna in patru timpi
Mecanismul motor, numit si mecanismul bielă-manivelă, constituie principalul
ansamblu al motorului cu ardere internă, cu piston. El are rolul de a transforma
mişcarea de translaţie rectilinie-alternativa a pistonului intr-o mişcare de rotaţie a
arborelui cotit.
Mecanismul motor (numit şi mecanismul bielă-manivelă sau mecanismul
manivelă-piston),transformă mişcarea de translaţie a pistonului , obţinută prin
arderea amestecului carburant, în mişcare de rotaţie continuă a arborelui cotit.

4
 Fig 2. Organele fixe ale mecanismului motor
1 – bloc motor; 2 – chiulasă; 3 – garnitură de chiulasă; 4 – capacul chiulasei; 5 – garnitura
capacului chiulasei; 6 – buşon pentru alimentarea motorului cu ulei cilindru; 6 – inel de etanşare;
7–blocul cilindrilor; 8- garnitura chiulasei individuale; 9–chiulasa individuală; 10 – garnitura
capacului; 11–capacul chiulasei; 12 – şurubul de fixare a capacului; 13 – şurub de fixare a chiulasei
Parţile componente ale mecanismului motor sunt:

• organele fixe (fig 2) :blocul motor 1, chiulasa 2, cilindrii 7, colectorul

de admisie si colectorul de evacuare, semicuzineţii lagarului palier 7;

• organele mobile (fig 3):pistonul 1,segmenţii 2, bolţul pistonului 3,biela

4, semicuzineţii lagărului de bielă 5, arborele cotit 6, volantul 8 si amortizorul
oscilatiilor 9.

5
 Fig. 3. Organele mobile ale mecanismului motor
1 – piston; 2 – segmenţi; 3 – bolţul pistonului; 4 – bielă; 5 – semicuzineţii
lagărelor de bielă; 6 – arborele cotit; 8 – volantul; 9 – amortizorul oscilaţiilor

2. ELEMENTELE MOTORULUI

1. ORGANE FIXE ALE MECANISMULUI MOTOR

Blocul motor (fig 4) constituie scheletul motorului, fiind prevazut si cu brate

sau locasuri pentru suporţii de fixare pe cadrul automobilului. Constructiv, este format
din blocul cilindrilor(in partea superioara) şi carterul (in partea inferioara); poate fi sub

6
forma unei piese compacte(autocamioanele Roman, Iveco, Mercedes, Volvo sau
autoturismele Fiat).

Fig. 4 Blocul motorului

a – cu chiulasă; b – cu chiulasă individuală; 1 – capacul frontal; 2 –
garnitura chiulasei comune; 3 – chiulasa; 4 – capacul chiulasei; 5 – cămaşa de
Cilindrii. Cilindrul 7 (fig. 5) realizează spaţiul de lucru pentru desfăşurarea ciclului
motor, în interiorul lui deplasându-se liniar pistonul.Cilindrii pot fi turnaţi odată cu
blocul motor (inamovibili –, fig.5 a) sau demontabili (amovibili-, ca majoritatea
motoarelor moderne, sub formă de cămăşi de cilindru 3 (fig.5 b) se obţine prin
turnare, prin fontă aliată prelucraţi fin la interior (oglinda cilindrului ), iar cei amovibili
au prevăzuţi la exterior canale destinate inelelor din cauciuc pentru etanşarea
cămăşilor de răcire cu apă.
Motoarele racite cu aer au prevazute aripioare pentru marirea suprafetei de
contact cu aerul racire (fig. 5 d).

7
 Pot exista si doi cilindrii orizontali, opusi (boxer), turnati din aliaj de aluminiu
sub presiune, prevazuti la exterior cu aripi pentru a se mari suprafata de contact cu
aerul de racire.
Chiulasa (fig.6) acopera cilindrul, realizand impreuna cu pistonul spatiul de
lucru inclus fluidului motor.

Fig. 5. Tipuri de cilindrii pentru tipuri de motoare

a – cilindri inamovibili (turnaţi direct în bloc); b – cămaşa de cilindru (umedă);
c – cămaşa de cilindru uscată; d – cilindru cu aripioare pentru motor răcit cu aer (în
doi timpi): 1 – bloc motor; 2 – camera de răcire; 3 – cămaşa de cilindru; 4 – inele de
cauciuc; 5 – guler de sprijin; 6 – aripioare de răcire; 7 – partea activă a cilindrului; 8
– fantă baleiaj; 9 – canal baleiaj; 10 – fantă evacuare; 11 – prezoane fixare chiulasă;
12 – bloc motor

8
 Fig. 6. Chiulasa
a – răcire cu apă; 1 – cavităţi pentru camera de ardere; 2 cavitate pentru termostat; 3 –
cavitate pentru traductorul termometrului de apă; 4 – suprafaţa inferioară plană; 5 – orificii pentru
prezoane; 6 – orificii filetate; 7 – orificii pentru colectorul de admisie; 8 – orificii pentru colectorul de
evacuare; 9 – ghid supapă; 10 –injector; 11 – suprafeţe laterale; 12 – scaun supapă; b – răcire cu
apă; 13 – locaş bujie; 14 – aripioare răcite cu aer

2. ORGANELE MOBILE ALE MECANISMULUI MOTOR

Pistonul (fig. 7) asigura realizarea fazelor ciclului motor, prin miscarea de

translatie rectilinie-alternativa in cilindru ; formează peretele interior ce inchide
camera de ardere, suporta efortul dat de presiunea gazelor arse la destindere, care-
i imprima deplasarea lineara pe care o transmite la biela si de-aici la arborele cotit ;
participa la evacuarea gazelor arse si asigura pelicula de ulei pe suprafata de lucru
a cilindrului ; are rol de etansare a camerei de ardere, impreuna cu segmentii, si de
evacuare a caldurii. La motoarele in doi timpi, are rol de organ de distributie, prin
deschiderea-inchiderea fantelor din cilindru (în locul supapelor).
Se confectioneaza din aliaje de aluminiu cu siliciu pentru a corespunde cerin
elor.ț Durabilitatea pistoanelor se poate mari prin tratamente termice, iar rezistenta
la uzare prin protejarea suprafetei exterioare (cositorire, grafitare, eloxare) cu un strat
poros care re ineț uleiul.
Segmentii (fig.8) sunt piese inelare care, datorită elasticită iiț lor apasă
deasupra cilindrului, asigurând etan areaș cu pistonul ; se montează în canalele de

9
piston și sunt : de compresie 1, cu rol de etan areș între piston și cilindru, și de ungere
(raclori) 2 si 3 pentru răzuirea și evacuarea excesului de ulei și de pe cilindru. Pentru
a impiedica patrunderea uleiului în camera de ardere, segmen iiț raclori sunt prevăzu
iț cu orificii care corespun cu cele din piston. Segmentii transmit căldura de la piston
la cilindru. Ei se confectioneaza din fontă aliată, iar cei de ungere pot fi si din tabla
de otel, in forma de U, cu fante tip U.
Segmentii de compresie se monteaza in canalele din partea superioara a
capului pistonului iar cel de ungere (uneori doi), sub cei din compresie, in canalul

Fig. 7. Pistonul

10
 Fig. 8. Forme constructive de segmen iț

inferior (baia de ulei). La unele motoare, pentru o buna etansare, segmentii de

ungere sunt prevazuti cu arcuri expandoare 4, cu actiune axiala si radicala.De
asemena, pentru ca segmentii sa poata fi montati in canalele pistonului, pentru
etansare cu cilindrul si pentru compensatii termice, sunt prevazuti cu taieturi numite
fante.
Forma fantelor depinde de tipul motorului (deapta,inclinata sau in Z Bolţul
pistonului face legatura articulata dintre piston și biela, fiind solicitat la încovoiere și
strivire.
Bol ulț are forma tubulară, cilindrică (uneori inegală) și se confec ioneazăț din
o elț aliat sau o elț carbon ; se aplica tratament de cementare si călire superficială cu
CIF, iar pentru obtinerea unei suprafete netede se rectifică. In acest fel, suprafa aț
exterioara devine dură , rezistentă la uzare, iar miezul moale și tenace, rezistent la
șocuri. Se admite conicitate și ovalitate 0,003 mm. Are un regim termic de lucru ridicat
(80…100 C) și condi iiț de ungere dificilă ; ungerea se face prin stropire cu uleiul
scăpat din lagărul bielei sau venit prin canalul 5 din corpul bielei (exceptie motoarele
in 2 timpi cu aprindere prin scanteie, la care ungerea este asigurată de amestecul
carburant ce ob ine ț si ulei în anumite propor ii).ț

Modul de asamblare articulată a bol uluiț cu biela poate să fie : fix în umerii
pistonului și liber în buc aș bielei 6, fixă în bielă si liber în piston si flotant (liber in biela
si piston) .
Inainte de motare, pistonul se incalzeste uniform în instala iiț speciale (pentru
evitarea tensiunilor interne ), după care bol ulț se presează. Jocul sau strângerea
la motoare între bolț și piston sau buc aș de biela este de 0,002-0,008mm ; la cele
fixe în biela exista o strangere de – 0,02…-0,04 mm.
Biela (fig 9) asigura legatura cinematica intre boltul pistounului si arborele
cotit (prin fusul maneton), transformand astfel miscarea lineara a pistonului in
miscare de rotatie a arborelui cotit . Datorită solicitărilor termodinamice, i sa impune

11
o conditie de rigiditate deosebita. Păr ileț componente sunt: piciorul (capul mic) 1,
unde se preseaza bucsa 7 din bronz pentru protectie impotriva uzurii, corpul
, capul (mare) 3. in care se gesesc semicuzinetii 6 (sau rulmentii la unele
motoare )
; capul bielei este sectionat in plan transversal sau oblic, partea deta abilăș 4
numindu-se capac, prins cu șuruburile 5 (numai la cele cu cuzine i)ț pentru montarea
pe fusul maneton al arborelui cotit.
Cuzinetii 6 sunt forma iț din două semicarcase de o elț de grosimea 1,5 –
3mm cu material de antifric iuneț la interior de grosime 0,3 – 0,4 mm. Pentru fixare,
capul și semicuzinetii sunt prevăzu iț cu pinteni, care impiedică deplasarea lor în
timpul functionării. Montarea corecta a capacelor este asigurata stantarea numarului
de ordine a cilindrului (pe cap si capac). La partea opusa, se stanteaza greutatea
bielei in grame.Unele biele sunt prevazute cu canale in tija pentru conducerea uleiului
de ungere spre bolti. Bielele cu lagare din rulmenti au capul nesectionat, pentru ca
arborele cotit este demontabil.

Fig. 10. Biela

12
 Biela se confectioneaza din otel aliat sau otel carbon prin matritare la cald,
dupa care se prelucreaza mecanicsi i se aplicaun teatament de caliresi revenire.
Dupa fabricare, bielele se sorteaza pe seturi de motor, neadmitandu-se
diferente mai mari de masa intre ele de 2º pentru autoturisme si 8º pentru
autocamioane.
Strangerea suruburilor de biela se face cu un moment de 60-70N*m pentru
autoturisme si 110-120 N*m pentru autocamioane. Jocurile de montaj radiale sunt:
intre bucsa bielei si bolti de 0,02-0,04mm iar intre fusul maneton si semicuzinetide
0,03-0,09mm.
Semicuzinetii au stratul de anti frictiune aplicat prin turnare sau placare pe
baza de staniu (compozitie sau metal alb), plumb, aluminui, cupru cu plumb, bronz
cu plumb.
Motoarele cu aprindere prin compresie, avand presiunile specifice in lagare
mai mici, folosesc cuzineti bimetalci cu carcasele din otel de grosimea 3-5 mm, iar
materialul de antifrictiune din bornz cu plumb de grosimea 0,5-1,5 mm.
Semicuzinetii (rulmentii) muntati in capul bielei formeaza lagare de biela
(manetoane).Capul bielei la motoare in 2 timpi este nesectionat, avand lagarul de
biela sub forma de rulment.
Arborele cotit (arborele motor) (fig.10) primeste miscarea de la piston prin
biela, o transforma in miscare de rotatie pe care o transmite la exterior pentru
antrenarea diferitelor subansambluri ale motorului si la transmisia automobilului
pentru autodeplasare. Este piesa cea mai importanta si are ca parti componente :
capatul (fusul) anterior 1, cu canal pentru pana 8, fusurile paliere 2, cu cuzinetii 10,
fusurile manetoane 3, bratele manetoane 4, pentru legatura dintre fusuri, masele de
echilibrare 5, pentru echilibrarea dinamica a arborelui cotit capatul posterior 6, cu
flansa 7 de fixare a volantului (cu locasul 9 pentru arborele primar al cutiei de viteze).
Pe capatul anterior, se monteaza prin pene: pinionul de antrenare a
mecanismului de distributie, fulia (roata de antrenare) a pompei de apa pe care la
unele motoare se moneteaza si amortizorul de vibratii si dispozitivul de antrenare
manuala a arborelui cotit (racul) ; etansarea capacului de distributie, care inchide si
pinionul conducator al angrenajului distributiei de pe arborele cotit, impotriva
pierderilor de ulei este asigurat prin deflector sau prin simering.

13
 In partea posterioară , pe flansă, se montează prin șuruburi volantul ;capatul
posterior este gaurit pentru fixarea bucsei din bronz sau a rulmentului de sprijin al
arborelui primar al cutiei de viteze.
In interior, arborele are canale pentru circulatia uleilui de ungere care
corespund cu orificiile de alimentare a lagărelor paliere și manetoane; cei mai multi
arbori au un singur canal de-a lungul lor.
Materialul este otelul aliat prin forjare sau din fonta cu grafic nodularprin
turnare.După prelucrare, fusurile se trateaza termic – calire superficiala cu CIF si
sevenire- dupa care se rectifica pe masini de rectificat arbori cotiti.
Forma arborelui cotit depinde de : numărul si pozitia cilindrilor, numărul
fusurilor manetoane, ordinea e functionare a motorului si sistemul de echilibrare a
motorului.
Arborele cotit are un numar de fusuri paliere, de obicei egal cu numarul
cilindrilor plus unul; acesta mareste rigiditatea lui, insa duce la cresterea greutatii si
a lungimii, iar plerucralea este mai dificila.
Fusurile paliere sunt plasate pe aceeasi axa geometrica, iar latimea lor este
diferita.Numarul fusurilor manetoane este egal cu cel al cilindrilor la motoarele in linie
si redus la jumatate la motoarele in V. Fusul maneton inpreuna cu cele doua brate
manetoane formeaza manivela. Diametrul fururilor de biela este mai mic ca cel al
fusurilor paliere.
Decalarea fusurilor manetone (intre ele)se face in functiune de numarul lor,
asigurand prin aceasta o functionare uniforma a motorului si o echilbrare a arborelui
cotit; precum si umplerea uniforma a cilindrilor si deci succesiunea timpurilor utili.
Arborele cotit se echilibreaza cu ajutorul contragreutatilor plasate in
prelungirea bratelor de manivela (opuse lor) si bineinteles al decalarii corecte a
manivelelor, aratate mai sus. Verificarea echilibrarii se face pe masini speciale, iar
ponderea arborelui prin degajari partiale de material (gaurile sau frezele in
contragreutati).
La capatul anterior, prin intermediul foliei (roata) de antrenare, se montează
amortizorul de vibra iiț 9, care, de obicei, este un tip de frecare moleculara și cu fric
iune.ț Arborele cotit se sprijină în blocul motor pe lagare paliere cu semicuzine iiț 10.
Volantul are forma unui disc masiv, cu rol de inmagazinare a energiei cinetice
in timpul curselor utile ale pistopanelor pe care o reda i timpii rezistenti pentru
14
reglarea vitezei unghiulare a arborelui cotit si atenuarea socurilor in punctele moarte
la turatie redusa, usurarea pornirii si placarea automobilului in loc. Se confectioneaza
din otel sau fonta, dupa care se prelucreaza si se echilibreaza dinamic. La un numar
mare de cilindrii ai motorului dimensiunile si masa volantului scad

Fig. 10- Arborele cotit

15
 3. CHIULASA - CONSTRUCTIE

Chiulasa este o piesă statică a motorului cu ardere internă, care, împreună cu

blocul motor și pistonul, formează camera de ardere. Geometria chiulasei este extrem
de complexă datorită rolului multi-func ionalț al acesteia. Chiulasa con ine oț parte a
sistemului de distribu iț e (supape, arcuri de supapă, arbori cu came, culbutori și tache
i), bujiile de aprindere i cele ț ș incandescente și injectoarele (pentru motoarele cu injec
ie directț ă).

Datorita rolului func ional, chiulasa este supusa unor ț solicitări mecanice
și termice intense. Acesta trebuie să reziste for ei de presiune a gazelor i a for eiț ș ț
de strângere a uruburilor. Chiulasa este supusă unor tensiuni termice importanteș
datorită inegalită ii distribu iei termice în corpul acesteia. Pentru a răspunde tuturorț ț
cerin elor din timpul func ionării motorului, chiulasa trebuie să îndeplinească o serieț ț
de cerin eț :

• rigiditate mecanică ridicată

• rezisten ă termică ridicatăț
• etan eitate fa ă de lichidul de răcire, gaze de admisie iș ț
ș evacuare, ulei de lubrifiere
• distribuirea cât mai uniformă a temperaturii
• realizarea formei optime a camerei de ardere
• masă redusă

16
 Fig. 11 Chiulasa motorului VW de 1.8L, cu 4 cilindri i 2 supape peș
cilindru

1. găuri de trecere a uruburilor de fixareș

2. canale de curgere a lichidului de răcire
3. orificiu pentru bujie
4. suprafa ă a camerei de ardereț
5. supapă de admisie
6. supapă de evacuare
7. suprafa ă de contact cu garnitura de chiulasăț
8. orificiu de curgere a gazelor de evacuare
9. orificiu de curgere a gazelor de admisie
10. șurub de fixare a galeriei de evacuare

Prin intermediul orificiilor (1) chiulasa se fixează de blocul motor. Cuplul de

strângere al uruburilor precum i ordinea de strângere a acestora este deosebit deș ș
importantă pentru a nu produce tensiuni mecanice care pot conduce la fisuri ale
chiulasei.

Canalele de curgere ale lichidului de răcire trebuie să asigure o răcire

eficientă a chiulasei, mai ales în zona supapelor de evacuare, unde temperatura
atinge valori maxime. A ezarea supapelor în chiulasă depinde de numărul de cilindriș
17
și de ordinea de aprindere a acestora. La proiectarea motorului este de preferat ca
supapele de evacuare să nu fie lângă peretele despăr itor a doi cilindri adiacen i,ț ț
pentru a limita solicitările termice. Temperaturile uzuale în zona supapei de evacuare
ating valori de 700 °C.

Fig. 12 Distribu ia temperaturilor în chiulasț

Diametru orificiului supapei de admisie este mai mare decât cel al supapei
de evacuare (6). Această diferen ă se datorează necesită ii unei suprafe e deț ț ț
curgere mai mare a aerului admis în motor, mai ales la motoarele aspirate. La aceste
tipuri de motoare aerul (amestecul aer-combustibil) este „tras” în motor datorită
depresiunii create de mi carea pistonului în cilindru. Contrar, gazele arseș sunt
evacuate facil, fiind împinse de piston. Astfel, pentru a asigura o umplere suficientă a
cilindrilor cu aer proaspăt, diametrul orificiului de curgere al supapei de admisie este
mai mare decât cel al supapei de evacuare.

La chiulasele din aliaj de aluminiu (majoritare în cazul automobilelor)

supapele nu se a ează direct pe corpul chiulasei. Supapele se a ează pe un ș ș
scaun, care sunt de fapt inele presate în chiulasă. Pentru a asigura rezisten a
mecanica iț ș termica necesară, scaunele supapelor se confec ionează din fontă sau
o el aliat.ț ț

18
 Fig. 13 Camera de ardere Fig. 14. Garnitura de chiulasa
din chiulasa fără supape

Majoritatea motoarelor de automobile au chiulasa din aluminiu. Chiulasa din

fontă de utilizează cu precădere la autovehicule comerciale, de transport marfa sau
persoane. Chiulasa din aluminiu are avantajul unui coeficient mai mare de transfer
termic (disipă mai u or căldura), masă mai mică i se prelucrează mai u or.ș ș ș Chiulasa
din aluminiu se fabrică prin turnare la presiune scăzută, în forme ceramice sau
metalice.
Un motor cu ardere internă, răcit cu lichid, con ine trei circuite careț lucrează
cu fluide: circuitul de admisie/evacuare, circuitul de răcire i cel deș ungere cu ulei.
Toate aceste trei circuite se intră în componen a chiulasei. Din acestț motiv este
deosebit de importantă etan eitateaș chiulasei pentru a nu permite interac iunea celor
trei circuite.ț

De exemplu, pătrunderea uleiului în cilindri va conduce la arderea acestuia

i la emisii importante de fum albastru. De asemenea, contaminareaș cilindrilor cu lichid
de răcire va conduce la uzura prematură a pieselor în mi careș (piston, segmen i) i la
emisii de fum alb.ț ș

Etan eitatea chiulasei este asigurată de ș garnitura de chiulasă. Aceasta

se pozi ionează între chiulasă i blocul motor i are rolul de a etan a diferiteleț ș ș ș circuite
care fac parte din chiulasă. Pe lângă asigurarea compresiei în cilindri i aș etan eită ii
lichidului de răcire i a uleiului, garnitura de chiulasă trebuie să aibăș ț ș rezisten ă
termică i mecanică ridicatăț ș .

19
 4. REPARAREA CHIULASEI

După demontare se face curăţirea chiulasei cu soluţii alcaline la cald sau cu

produse dizolvante. Urmează controlul vizual pentru depistarea defecţiunilor care pot
fi: ştirbituri, neetanşeităţi, fisuri, ciupituri sau sufluri pe suprafeţele laterale,
suprafeţele interioare ale ghidurilor supapelor şi locaşurilor lor, uzura scaunelor de
supape şi locaşurilor lor, deteriorarea orificiilor filetate. Cu ajutorul riglelor şi lamelelor
calibrate se determină deformarea suprafeţei de contact cu blocul motor, a
suprafeţelor de montaj a colectoarelor de admisie şi evacuare şi capacului
culbutorilor; de asemene se verifică starea şi volumul camerei de ardere prin umplere
cu ulei, uzura filetelor pentru locaşurile bujiilor, starea suprafeţei de aşezare a
injectorului.
Principalele defecţiuni care apar la chiulasă precum şi posibilităţile de
remediere se arată în figura 12 şi tabelul nr. 2.
Un caz particular îl reprezintă uzura suprafeţei de aşezare a supapei. În funcţie
de gradul de uzură, condiţionarea poate fi făcută prin rodare, prin rectificare sau
frezare şi rodare şi prin înlocuirea scaunului de supapă.
Rodarea se face cot la cot între supapă şi scaunul supapei în prezenţa unei
paste abrazive. Procesul se poate considera încheiat când pe suprafaţa de etanşare
a scaunului apare un inel circular de culoare mată neîntrerupt care are aceiaşi formă
şi pe talerul supapei.
În cazul unor uzuri mari sau urme de coroziune scaunul supapei se frezează
utilizând truse de freze, după care se face rodarea.
Când chiulasa este prevăzută cu scaune detaşabile suprafaţa de etanşare se
rectifică sau în cazuri extreme, scaunele se înlocuiesc cu altele noi şi apoi suprafaţa
de aşezare se rodează cu supapa.
În finalul acestor operaţii de recondiţionare se face o verificare a etanşeităţii
supapei pe scaunul său.
Chiulasa se reformează în următoarele cazuri: sufluri pe suprafeţele
canalelor de admisie sau de evacuare şi a camerelor de ardere; fisuri ale pereţilor
în zona ghiduşilor supapelor de admisie şi evacuare; fisuri ale pereţilor camerei
de ardere.
Tabel 2 Nr. Defecţiunea Def.
20
 Fisuri, Tehnologia de recondiţionare dispozitive-
1 crăpături pe Instalaţ
suprafaţa exterioară Se recondiţionează prin: a)
ie de sudură;
sudare electrică la rece; b) sudare
oxiacetilenică; c) lipire cu răşini - Răşini
epoxidice. Se verifică etanşeitatea epoxidice;
chiulasei prin proba hidraulică la o - Instalaţie
presiune de 0,4 MPa hidraulică pentru
Scurgeri de verificarea
apă prin orificiile de etanşeităţii.
Se alezează orificiul şi se presează
2 trecere a - Presă
cu o bucşă de trecere care se
prezoanelor de hidraulică de atelier;
prindere poate
- Maşină de
unge la exterior cu strat subţire de
alezat verticală;
ermetic sau nitroemail. Se verifică
Deformare etanşeitatea chiulasei prin proba - Instalaţie
3 a suprafeţei hidraulică la o presiune de 0,4 MPa hidraulică pentru
de aşezare verificarea
pe blocul etanşeităţii
motorului
- Maşină de
Se recondiţionează prin
Uzura frezat orizontală
frezarea acestei suprafeţe
suprafeţelor
4 şi interioare
a a) Se înlocuiesc
5 ghidurilor ghidurile uzate cu ghiduri noi, care - Maşină de
supapelor de după presare se alezează la cotele alezat;
admisie şi de reparaţii
- Presă
evacuare b) Se alezează hidraulică de atelier.
ghidurile uzate la cote majorate
şi se folosesc
Uzura supape cu diametrul tijei mărit prin
6 şilocaşurilor cromare
ghidurilor - Maşină de
Se recondiţionează prin alezat;
7 supapelor de
alezarea locaşurilor la o cotă - Presă
admisie şi evacuare
majorată şi se presează ghidurile hidraulică de atelier
cu diametrul exterior mărit
Ciupituri, -
uzuri sau sufluri pe Dispoz
8 şi suprafaţa a) Se rectifică itiv pneumatic
de (frezează) suprafaţa de aşezare de rectificat;
aşezare a respectând unghiurile de
9 - Presă;
supapei de înclinare
- Dispozit
admisie sau b) Se introduce un scaun de
de evacuare Maşini, utilaje,

21
22
 5. DEMONTAREA SI MONTAREA CHIULASEI

Garnitura de chiuloasa are rolul de a asigura etanseitatea camerei de ardere,

cat si a prelua partial din dilatarile neuniforme ale materialului chiuloasei si blocului
motor.

Conditii tehnice privind inlocuirea garniturii de chiuloasa:

- dupa fiecare interventie tehnica, care necesita demontarea chiuloasei,
se va inlocui obligatoriu garnitura de chiuloasa, deoarece, prin strangere, aceasta se
deformeaza plastic, astfel incat la o noua remontare nu se mai poate crea o etansare
perfecta;
- la scoaterea chiuloasei de pe blocul cilindrilor se va tine seama la faptul
ca intotdeauna, din cauza strangeri, garnitura de chiuloasa la demontare ramane lipita
de chiuloasa sau carter, ceea ce antrena deplasarea camasilor de cilindru respectiv
deteriorarea garniturilor de etansare la baza lor, precum si crearea posibilitatiilor de a
introduce impuritati in carterul motor. Pentru realizarea unei dezlipiri uniforme, se
recomanda baterea usoara a extremitatii chiuloasei, cu un ciocan cu capul din cauciuc
brut sau material plastic, dupa care se va face o mica rotire, in jurul bucsei de centrare
(fig.3) situata la partea centrala;

23
 Fig. 15. Bucsa de centrare
- daca la scoaterea garniturii de chiuloasa au ramas lipite resturi din
materialul garnituri, pentru indepartarea lor nu se va folosi niciodata razuitorul metalic,
ci se vor folosi intotdeauna produse dizolvante (tip decanol sau asimilate), care se
inlatura apoi usor prin stergere, sau razuire cu o bucata de lemn, protejand astfel
planeitatea si rugozitatea suprafetei de asezare a chiuloasei pe bloc;

- la montarea garnituri de chiuloasa pe blocul motor se va avea in vedere

pozitia de asezare, astfel ca inscriptia “HAUT-TOP” sa fie orientata in sus, iar
suprafetele garnituri, chiuloasei si blocului sa fie uscata (fig.4). De asemenea se
verifica daca orificiul din garnitura se suprapune peste canalul de ungere din bloc;
- strangerea suruburilor chiuloasei se va face la un cuplu de 5,5-6,5
daNm, respectanduse ordinea de strangere, incepand din partea centrala in cruce
sau circular.Se mentioneaza ca ultima operatie de strangere la cuplu trebuie
precedata de o slabire cu un sfert de tura a suruburilor chiuloasei;

Fig. 16. Garnitura de chiulasa

24
 Restrangerea suruburilor de fixare a chiuloasei se executa:
- dupa parcurgerea a 500 Km;
- dupa 2 h 30’ de la oprirea motorului (cand se demonteaza chiuloasa cu
ocazia unei interventii la motor);
- inainte de inlocuirea garniturii de chiuloasa se face verificarea planeitatii
chiuloasei masarandu-se deformatia X cu ajutorul unei rigle si unui set de cale;

Pentru inlocuirea garniturii de chiuloasa este necesar sa se respecte

urmatoarea ordine de demontare:

- se deconecteaza bateria de acumulatoare;

- se scoate racordul filtrului de aer;
- se goleste circuitul de racire;
- se demonteaza de pe chiuloasa (fig 5) : racordurile electrice, conductele
de alimentare cu benzina, alternatorul, conductele de aspirare a vaporilor de ulei din
carterul motor, capacul chiuloasei, cablurile de acctionare a clapetei obturatoare si a
clapetei pentru pornirea la rece: conductele circuitului de racire (chiuloasa-carburator
si pompa apa-carburator)
Atentie la scoaterea capacului chiuloasei-garnitura de etansare trebuie sa
ramana pe capac;

- se desurubeaza in ordinea preschisa suruburile care fixeaza chiuloasa

pe blocul cilindrilor, exceptand surubul central care se slabeste pentru permiterea rotiri
chiuloasei la demontare;
- se scot si se aseaza in ordine tijele culbutorilor;
- la scoaterea chiuloasei, trebuie sa se pastreze ordinea de montare a
tijelor impingatoare si a tachetilor, astfel ca la remontare sa se asigure aceiasi pozitie
de lucru.
- diferentele de planeitate nu trebuie sa depaseasca 0,05mm. In caz
contrar se va proceda la rectificarea prin frezare a suprafetei de contact, respectandu-
se valorile inaltimii chiuloasei II (v. § 2.2).

25
 Fig.16

1 – fise buji;

2 – fisa centrala a bobinei de inductie;

3 –cablul electric al circuitului primar al ruptorului;

4 – cablurile electrice de la alternator ( +,- DF);

5 – conducta de alimentare cu benzina a carburatorului;

6 – conducta avansului depresional;

7 – racordurile de aspiratie a vaporilor de ulei din caterul motor;

8 – alternator;

26
 9 – cureaua ventilatorului;
10 – piulite de fixare capac chiuloasa;

11 – cablurile de actionare a clapetei obturatoare si a clapetei

pentru pornireala rece;

12 conductele cu circuitul de racire.

Dupa demontarea chiuloasei asamblate de pe blocul cilindrilor, la remontare se

floseste obligtoriu o noua garnitura de chiuloasa: operatiile necesare remontarii
chiuloasei se executa in ordine inversa, respectandu-se conditiile tehnice mentionate
mai sus.

In final se mai executa operatiile: se regleaza jocul dintre supape si culbutori;

se regleaza cursa libera a pedalei de acceleratie si a pozitiei butonului de comanda a
clapetei de pornire la rece; se realizeaza umplerea si scoaterea aerului din circuitul
de racire; se regleaza aprinderea si carburatia lamotor, se aduce motorul la regimul
termic normal, observandu-se etanseitatea sistemelor motorului. Dupa 500 Km rulati,
se procedeaza la o noua strangere a chiuloasei si la reglajul jocului dintre culbutori si
supape.

27
 MĂSURI DE TEHNICĂ A SECURITĂŢII MUNCII

Ca măsură de protecţie a muncii la repararea mecanismului bielă – manivelă,

se impune folosirea sculelor şi dispozitivelor adecvate, în bună stare, pentru
manipularea pieselor grele se vor folosi mijloace mecanizate.
Depresarea şi asamblarea agregatelor se vor face numai cu prese universale
sau speciale.
Muncitorii din acest sector trebuie să fie buni cunoscători ai procedeelor
tehnologice, pentru a evita eventualele pericole de accidentare.
La recondiţionarea pieselor componentele vor respecta toate măsurile de
tehnică a securităţii muncii şi de prevenire şi stingere a incendiilor specifice maşinilor
şi locurilor de muncă unde se realizează lucrarea respectivă. Operaţiile de
demontare a unei maşini sau utilaj trebuie să se desfăşoare sub conducerea directă
a maistrului. Înainte de a începe demontarea se va studia documentaţie tehnică şi
se vor stabili masele pieselor grele care vor fi manevrate numai cu mijloace de ridicat

28
şi transportat. De asemenea se vor asigura spaţiile de acces între maşinile şi utilajele
ce sunt în reparaţie, precum şi iluminarea corespunzătoare a fiecărui loc de muncă.
În cazul recondiţionării prin cromare, metalizare, sudare etc. personalul
muncitor care efectuează aceste lucrări va trebui să fie bine instruit în privinţa
funcţionării instalaţiei respective şi să poarte echipament de protecţie adecvat.

BIBLIOGRAFIE

1. D. Marincaş, D. Abaitancei - „Fabricarea şi repararea

autovehiculelor rutiere” EDP Bucureşti

29
 2. M. Untaru, Gh. Frăţilă – „Calculul şi construcţia automobilelor”
Bucureşti

30