MECANICA FLUIDELOR

- suport de curs –

Ș.l. dr. ing. Bucse Ionela

 1. Argument
• Foarte multe fenomene care au loc in natura precum si
numeroase aspecte ale vietii noastre se manifesta
respectind sau avind la baza principiile si legile mecanicii
fluidelor.

• Ca exemple pot fi amintite:

 Fenomene naturale : miscarea norilor in atmosfera,
curgerea riurilor, agitatia valurilor, zborul pasarilor, inotul
amfibienilor, etc.

 Aspecte ale vietii noastre: curgerea apei in conducte sau

canale de irigatie, curgerea singelui in vene si artere,
miscarea aerului in sistemul respirator sau in istalatiile de
ventilatie, dar si miscarea vapoarelor, submarinelor,
avioanelor, fenomenul lubrificatiei, etc.
• Cunostiintele de mecanica fluidelor sunt necesare pentru
realizarea:
- sistemelor de alimentare cu apa si eliminarea apelor
uzate,
- centralelor hidro, termo si atomo-electrice,
- transmisiilor automate,
- rachetelor,
- dicurilor hard si floppy ale calculatoarelor,
- instalatiilor de incalzire si aer conditionat,
- organelor artificiale
- si chiar si in sporturi (cu mingea, curse de automobile,
etc)

»»»» Inginerii din toate specializarile au nevoie de cel putin

notiuni de baza in domeniul mecanicii fluidelor
 2. Notiuni generale
• Mecanica fluidelor = stiinta care se ocupã cu
studiul repausului respectiv miscãrii fluidelor si
interacţiunii mecanice a acestora cu corpurile cu
care vin în contact.

• Orice substanţă care curge se numeşte fluid.

• FLUIDUL este un mediu continuu,

deformabil, care sub actiunea unor forte
oricit de mici sufera deformatii foarte mari
(CURGE)
• Exista douã categorii de fluide:
LICHIDELE si GAZELE

- lichidele sunt fluide care puse intr-un recipient

iau forma acestuia ►►►►► Forma determinata
dar volum nedeterminat
Obs.: Lichidele in cantitati mici , de picatura, iau forma sferica.

- gazele sunt fluide foarte compresibile, ele

umplu complet orice incinta pusa la dispozitie
►►►►► Forma si volum nedeterminat
• Hidraulica este stiinta care studiaza legile de echilibru
si de miscare ale fluidelor din punct de vedere al
aplicatiilor in tehnica.

• Masinile hidraulice realizeazã transformarea energiei

mecanice în energie hidraulicã sau invers dupã cum
functioneazã, ca pompã sau ca motor.

Masinile hidraulice vehiculeazã fluide (lichide) cu scopul de

a realiza în sisteme tehnologice diferite obiective de
lucru:
- vehicularea fluidelor,
- transmisia de putere,
- conversia unor parametrii functionali,
- ungere, etc.
• Trei ramuri importante compun mecanica
fluidelor:

1. Statica fluidelor - care se ocupa cu studiul

echilibrului fluidelor si actiunea lor asupra
corpurilor cu care vin in contact când sunt in
repaus

2. Cinematica fluidelor – care studiaza miscarea

fluidelor fara a se preocupa de cauze sau de
actiunea supra corpurilor de contact

3. Dinamica fluidelor – care studiaza interactiunea

dintre fluidele in miscare si corpurile solide.
 3. Modelul de fluid
• In realitate fluidele sunt alcatuite din particule individuale
(discrete), molecule sau grupe de molecule care au
forma, structura si dimensiuni determinate si intre care
se afla “spatiul liber” intermolecular.

• Pentru descrierea comportarii fluidului aflat in repaus sau

in miscare practic este imposibil a se studia comportarea
fiecarei particule in parte.

• Ca urmare, in mecanica fluidelor, se accepta ipoteza

mediului continuu (sau a continuitatii) conform careia
fluidul este considerat un mediu la care materia este
distribuita in mod continuu in regiunea spatiala ocupata
de acesta.
• In baza acestei ipoteze marimile care
caracterizeaza starea fluidului cum ar fi
presiunea, temperatura, viteza, impulsul,
etc., precum si proprietatile fluidului
apar ca niste functii continue de
coordonatele punctelor si de timp cu
exceptia unor linii sau suprafete singulare
numite linii sau suprafete de
discontinuitate (exemplu: suprafata de
separatie dintre gaze si lichide sau doua
lichide nemiscibile).
De retinut
• In cadrul acestui curs fluidele se considera ca
fiind medii usor si continuu deformabile
(curg), omogene (densitatea are aceeaşi
valoare în orice punct din volumul ocupat de
fluid) si izotrope (cu proprietati identice in toate
directiile).

• Deoarece cu gazele se produc de obicei

transformări termice, studiul gazelor se face pe
larg la termodinamică.

• Ca urmare, se face referire în continuare în mod

preponderent la lichide
 Proprietăţile generale ale fluidelor
1. Densitatea
Daca se considera un volum V care contine o masa de fluid m,
se defineste ca fiind densitatea medie a fluidului ρ raportul
intre masa m si volumul V:
m (relatia valabila pentru fluidul omogen)

V
Avind in vedere ca fluidul este un mediu continuu se poate defini
densitatea intr-un punct (densitatea punctuala) prin relatia:
m dm
  lim  (relatia valabila pentru fluidul neomogen)
V 0 V dV
unde m este masa unei particule de fluid de volum V
►In sistemul SI unitatea de masura pentru densitate este [kg/m3].
• Densitatea mai poarta denumirea de
masa specifica .

• Inversul densităţii este volumul specific :

1
 [m3/kg] ,

este utilizat de obicei în procesele
termodinamice ale aburului.
• Densitatea este o marime dependenta de
presiunea si temperatura fluidului
respectiv.

• La lichide, de cele mai multe ori in aplicatiile

practice, dependenta de presiune poate fi
neglijata fata de temperatura.
• Pentru a exprima dependenta densitatii fluidelor in functie de
temperatura se procedeaza astfel:

- pentru lichide, in mod similar corpurilor solide, se exprima cresterea

volumului V cauzata printr-o crestere de temperatura T :
V  V0  t  T
unde V0 este volumul initial de lichid, iar  t este coeficientul de dilatare
volumica.

Rezulta ca volumul final se exprima ca fiind V  V0  V  V0  (1   t  T )

m m
Densitatea corespunzatoare volumului final este   
V V0  (1  t  T )
m
 0 - densitatea corespunzatoare volumului initial inaintea cresterii
V0 temperaturii (conditii normale).

In aceste conditii expresia variatiei de densitate in functie de

temperatura se obtine ca fiind :   0
1   t  T
OBS.
Pentru calculele la care este suficientă o
precizie de două zecimale, se poate
considera că valoarea densităţii apei în
intervalul de temperaturi uzual 0…20°C
3
este:  H O  1000 kg / m
2
- la gazele ideale , densitatea se poate determina din
ecuatia termica de stare: p  V  m  R  T
m p p
   , unde R este constanta universala a
V R T R T gazelor.

Utilizind aceasta relatie se poate exprima densitatea unui

gaz in conditii fizice date.

Considerind densitatea gazului ρ0 aflat in conditii normale de

tempetraturaT0 si presiune p0, atunci densitatea gazului aflat
la temperatura T si presiunea p se exprima :
p T
  0 
p0  T0
2. Greutatea specifica
- Pentru un fluid neomogen, greutatea specifică este limita
raportului dintre greutatea de fluid din jurul punctului
considerat şi volumul corespunzător, atunci când volumul
tinde către 0 : G dG ,unde ΔG este greutatea
  lim 
V  0 V dV unei particule de fluid de
volum ΔV.

- Pentru un fluid omogen, greutatea specifica medie

se exprima ca fiind: G ,unde G este greutatea masei m de fluid

V
In SI unitatea de masura pentru greutaea specifica este [N/m3].
Relatia dintre greuatea specifica si densitate se deduce ca
fiind :
mg m
 ,    g
V V
g = accel. gravitationala

Considerând g =9,81 m/s2 , rezultă greutatea specifica a

apei: 3
 H 2O  1000  9,81  9810 N / m
 3. Compresibilitatea si elasticitatea
Proprietatea fluidelor de a-si modifica volumul sub actiunea unei
variatii a presiunii exterioare se numeste compresibilitate.

Se considera un volum de fluid V supus

unei presiunii initiale p.
La cresterea presiunii in jurul volumului de
fluid cu Δp , volumul de fluid se va micsora
cu ΔV .

Variatia volumului este proportionala cu variatia presiunii:

V
   p  p , unde βp este coeficientul de compresibilitate.
V
Semnul minus arata ca la crestera presiunii apare intotdeauna o micsorare a
volumului la temperatura constanta.
1
►► Marimea E se numeste modul de elasticitate.
p
 In SI pentru βp corespunde unitatea de masura [m2/N] , iar
pentru E [N/m2].

- pentru lichide βp este foarte mic; de exemplu pentru H2O

 p  5,12  1010m2/N la 0oC si presiuni intre 105 si 106 N/m2 (Pa = Pascal)

- pentru gaze βp este foarte mare, gazele fiind compresibile iar

comportarea lor este data de ecuatia de stare.
In anumite situtii gazele pot fi considerate fluide aproximativ
incompresibile, pentru Ma ≤ 0,3 (echivalentul unei viteze de 100 m/s),
unde Ma  v este numarul lui Mach, vs = viteza sunetului.
vs
4. Vâscozitatea
• Vâscozitatea reprezinta proprietatea fluidului de
a se opune curgerii.

• Este o masura a frecarii interioare dintre

particulele constitutive ale masei de fluid in
miscare.

• Vâscozitate ridicata inseamna “lichid gros” (ulei

gras, miere, glicerina, etc.), iar vâscozitatea
mica inseamna “lichid subtire” (apa, alcool, etc)

• Toate fluidele reale sunt vâscoase.

• Un fluid nevâscos este considerat fluid ideal.
 Proprietatea a fost pusã în evidentã prin experienta lui Newton.

A
Se considera o masa de fluid de
grosime mica δ cuprinsa intre o placa
plana fixa si una mobila de arie A
care se deplaseaza cu o viteza
constanta W.
Pentru a deplasa placa cu viteza W
este necesara aplicarea unei forte F.

Tensiunea tangentiala de frecare

poate fi exprimata : F W , unde η se numeste
  
A  vâscozitate dinamica.
N
In SI vâscozitatea dinamica se exprima in [ Pa  s]  [ 2  s ]
m
• La curgerea unui fluid, in general, intre doua straturi de fluid
adiacente situate la o distanta infinit mica dy si intre care
exista o diferenta de viteze dw ia nastere o tensiune
tangentiala de frecare definita de relatia lui Newton:
dw dw
   dy
= gradientul vitezei.
dy
• Fluidele care respecta aceasta lege se numesc fluide
newtoniene.

Vâscozitatea dinamica variaza foarte

putin cu presiunea dar foarte mult cu
temperatura.
Cu cresterea temperaturii vâscozitatea
lichidelor scade, iar a gazelor creste.
In aplicatiile tehnice (hidraulica) se utilizeza de preferinta o
alta marime pentru descrierea vâscozitatii unui fliud (lichid)
si anume vâscozitatea cinematica .

Vâscozitatea cinematica se defineste ca fiind raportul

dintre vâscozitatea dinamica si masa specifica (densitatea)
fluidului: 


In SI vâscozitatea cinematica se exprima in [m2/s].
4 2
Se mai utilizeaza si unitatea numita Stokes , 1St  10 m / s
 Fluidele care nu respecta legea lui Newton se numesc
nenewtoniene.
Acestea sunt carterizate prin aceea ca vâscozitatea lor nu
este constanta la o presiune si temperatura data.

Carateristicile citorva fluide nenewtoniene pot fi observate

in figura alaturata:
Noroi de foraj,
 ciment proaspat,
unele vopsele,
fluid cu vascozitate pigmenti de carbon
structurala

Unele grasimi,
fluid Bingham
cerneluri, derivate
de celuloza,
fluid pseudoplastic produse petroliere,
plasamasingelui,
latexul cauciucului,
fluid newtonian solutii de polimeri

 fluid dilatant Suspensii de

argile, nisip,
cuart in apa
dw/dy