Sunteți pe pagina 1din 85

MECANICA FLUIDELOR

Generalit i

Orice substan care curge se nume te fluid. În aceast categorie se


încadreaz atât lichidele cât i gazele.
Deoarece cu gazele se produc de obicei transform ri termice, studiul
gazelor se face pe larg la termodinamic . Ca urmare, se face referire în
continuare în mod preponderent la lichide.
În cadrul acestui curs se vor studia fluidele omogene i izotrope.
Un fluid este omogen dac densitatea sa are aceea i valoare în orice
punct din volumul ocupat de fluid.
Un fluid este izotrop dac î i p streaz acelea i propriet i dup orice
direc ie care str bate mediul fluid.
Mecanica fluidelor se mai nume te i mecanica mediilor continue,
deoarece un fluid umple complet spa iul în care este pus.
Studiul fluidelor se face la nivel macroscopic, în sensul c o particul
fluid con ine un num r considerabil de molecule.
Particula fluid reprezint o por iune de fluid de form oarecare i
dimensiuni arbitrar de mici, dar care p streaz propriet ile de mediu
continuu ale fluidului. De obicei forma particulei este paralelipipedic , fiind
adecvat efectu rii unor demonstra ii viitoare.

Se deosebesc urm toarele modele de fluid:


fluid u or (practic f r greutate): aerul, gazele;
fluid greu (lichidele, eventual gazele foarte dense);
fluid ideal – nu are proprietatea de vâscozitate;
fluid real – fluid vâscos (modelul Newton);
fluid incompresibil (modelul Pascal).
For ele care ac ioneaz asupra fluidelor sunt de urm toarele tipuri:

for e masice exterioare ce ac ioneaz asupra întregii mase de fluid


i sunt datorate unui câmp de for e exterioare; de exemplu:
câmpul gravita ional, câmpuri electrice sau magnetice (dac
fluidul are particule ionizate – aplica ie la generatoarele magneto-
hidro-dinamice);
for e masice interioare – sunt de tipul ac iune-reac iune, se
exercit între dou particule învecinate din fluid i se anihileaz
reciproc;
for e de presiune exterioare – se exercit pe suprafa a exterioar a
fluidului i sunt, în general, for e de compresiune.
Sunt de tipul for elor de leg tur din mecanica clasic .
for e de presiune interioare – se exercit de o parte i de cealalt a
unei suprafe e oarecare ce str bate fluidul (sunt orientate dup
aceea i direc ie i de sensuri opuse i deci se anihileaz reciproc).

Condi ia de echilibru a unui volum de fluid este:

Fm Fp 0,
condi ie ce se men ine i în cazul în cazul în care fluidul se deplaseaz cu
vitez constant (mi carea uniform ).

Ecua ia de mi care pentru fluidul ideal este:

Fm Fp m a ,
valabil în cazul unei mi c ri uniform variate.
Corespunde principiului al doilea al mecanicii.
Presiunea într-un punct din mediul fluid este o m rime scalar .
Cu alte cuvinte, din orice direc ie ne apropiem de punctul respectiv,
vom reg si în locul respectiv aceea i valoare a presiunii.
Propriet ile generale ale fluidelor
1.Densitatea
Pentru un fluid neomogen, densitatea este limita raportului dintre masa
de fluid din jurul punctului considerat i volumul de fluid corespunz tor
atunci când acest volum tinde c tre 0, adic :
m dm
lim
v 0 v dv
Pentru un lichid omogen:
m kg
v m3

Inversul densit ii este volumul specific:


1
v

utilizat de obicei în procesele termodinamice ale aburului.


Densitatea unui fluid variaz cu temperatura dup formula:
0

1 t
unde:
densitatea la 0 C
densitatea la temperatura
t coeficientul de dilatare în volum al fluidului.

Daca cre te 0 sau,urmând un alt ra ionament,daca cre te


volumul V cre te, m=ct. scade.

Densitatea lichidelor este, practic, constant la varia ia de presiune.


Cu alte cuvinte, lichidele pot fi considerate incompresibile.
Densitatea gazelor este foarte variabil la modificarea presiunii i deci
gazele sunt foarte compresibile.
Pentru calculele la care este suficient o precizie de dou zecimale, se
poate considera c valoarea densit ii apei în intervalul de temperaturi uzual
kg
0-20 C este: H 2O 1000
m3
2.Greutatea specific

Pentru un fluid neomogen, greutatea specific este limita raportului


dintre greutatea de fluid din jurul punctului considerat i volumul
corespunz tor, atunci când volumul tinde c tre 0.
G dG
lim
v 0 v dv
Pentru un fluid omogen:
G N
, unde reprezint greutatea unit ii de volum.
v m3
m g m
Considerând i rezult g.
v v
N
Considerând g = 9,81 m/s2 , rezult H 2O 9810 .
m3

3.Compresibilitatea izoterm

v
Este caracterizat de formula: p
v
Dac se produce o cre tere de presiune în exteriorul volumului de fluid
considerat, p>0 atunci se constat o mic orare a volumului de fluid, V<0,
i invers, dac p<0 V>0.
Formula anterioar arat c varia ia relativ a volumului de fluid este
direct propor ional cu varia ia de presiune, prin intermediul coeficientului de
compresibilitate izoterm .
La o cre tere a presiunii din jurul fluidului de exemplu, loc o
comprimare rapid a acestuia, fapt ce se realizeaz la o temperatur constant
i de aceea compresibilitatea este izoterm .
Se poate deduce expresia coeficientului :
1 v
v p
Pentru un volum infinitezimal se scrie expresia coeficientului func ie de
diferen ialele volumului i presiunii:
1 dv
v dp
Coeficientul de elasticitate al fluidului este dat de:
1 dp
v
dv
Se exprim sub alt form , pentru a demonstra c în cazul
transmiterii de unde în interiorul unui lichid, acesta nu mai poate fi considerat
incompresibil, lucru ce se face în mod uzual.
Pentru a demonstra acest lucru se porne te de la considerentul c masa
de fluid luat în discu ie este constant .
m ct dm 0 d V 0 dV Vd 0 dV Vd
V dp
dV d d
Viteza sunetului într-un mediu fluid este:
dp 1
c
d d
dp
Rezult c pentru fenomenul de transmitere de unde sonore în lichid,
acesta nu mai poate fi considerat incompresibil.
Se demonstreaz prin reducere la absurd:
d
Dac ct 0 c , ceea ce este practic imposibil.
dp
Se deduce deci c pentru fenomenul transmiterii de unde sonore într-un
lichid, acesta trebuie considerat compresibil. În aceast situa ie viteza
sunetului ce se transmite prin lichid va avea o valoare finit .

Se define te num rul lui Mach:


v
Ma ,
c
unde:
v - viteza fluidului sau a corpului care evolueaz în mediul fluid,
c - viteza sunetului în mediul respectiv
Se ob ine:
- pentru curgerea subsonic Ma 1 v c
- pentru curgerea supersonic Ma 1 v c ,
deci de exemplu, corpul se deplaseaz prin mediul fluid cu o vitez mai mare
decât viteza sunetului.
4.Dilatarea termic

Varia ia relativ a volumului de fluid este direct propor ional cu


varia ia de temperatur :
V
t T ,
V0
unde V0 reprezint volumul ini ial de fluid.
Se observ , de exemplu, c la o cre tere a temperaturii, are loc o
cre tere a volumului de fluid considerat.
Rela ia se poate prelucra sub forma:
V1 V0
t T ; V1 V0 1 tt T
V0
unde Vf reprezint volumul final de fluid.

5.Adeziunea la suprafe e solide

Se constat experimental c un strat de fluid din imediata apropiere a


unei suprafe e solide r mâne în repaus împreun cu suprafa a, eventual
execut acela i tip de mi care o dat cu suprafa a. Se spune c stratul de fluid
ader la suprafa a solid .
Grosimea acestui strat de fluid este 1100 dintr-un milimetru.

Se observ din figura precedent c straturile de fluid superioare


stratului aderent încep s se mi te, viteza acestora crescând treptat, pe m sura
dep rt rii de corpul solid.
6.Vâscozitatea
m2
Se deosebesc vâscozitatea cinematic i vâscozitatea dinamic
s
N s kg
; .
m2 m s
M rimea vâscozit ii semnific intensitatea frec rii ce se produce la
curgerea fluidului. Odata cu sc derea temperaturii, vâscozitatea lichidelor
cre te, iar a gazelor scade.
Între cele dou vâscozit i exist rela ia:

Se disting dou tipuri de fluide :


-fluide ideale (f r vâscozitate). Nu exist frec ri i nici pierderi de
energie în cazul curgerii acestora.
-fluide reale (au proprietatea de vâscozitate). Cu ajutorul vâscozit ii se
pot determina eforturile tangentiale, fortele de frecare i pierderile de energie.

Calculul efortului tangen ial

Formula efortului tangen ial a fost dedus cu ajutorul experien ei lui


Newton.
În cadrul experien ei se consider dou pl ci plane, solide: cea de jos în
repaus iar cea de sus în mi care rectilinie uniform , conform figurii:
Placa superioar ce se g se te în mi care rectilinie i uniform cu viteza
U antreneaz în mi care uniform cu aceea i vitez primul strat de fluid,
datorit propriet ii de adeziune.
Acesta, prin intermediul eforturilor tangen iale , antreneaz succesiv
la rândul lui urm toarele straturi, a c ror vitez descre te îns liniar , pe
m sura apropierii de placa de baz fix .
Stratul inferior de fluid ader la placa fix i r mâne deci în repaus.
S-a constatat c efortul tangen ial este o func ie de varia ia de viteze
dintre straturi estimat cu ajutorul derivatei i este propor ional cu
vâscozitatea dinamic a fluidului, :
du u
dy y
Aproximarea diferen ialelor cu ajutorul diferen elor se face în cazul în
care distan a h se poate considera suficient de mic .
La contactul dintre dou straturi învecinate, efortul se poate exprima cu:
du
dy
În cazul experien ei, considerând h mic, rezult :
U
,
h
unde U este viteza p r ii mobile.
Se poate determina în continuare for a de frecare ce apare la curgerea
fluiduluicu rela ia:
Ff A
A fiind suprafa a unei pl ci aflat în contact cu fluidul.

7.Conductibilitatea termic

Este proprietatea fluidului de a transmite c ldur .


Intereseaz de obicei determinarea temperaturii unui anumit strat din
interiorul unui mediu fluid prin care se transmite c ldur .
Transmiterea de c ldur poate fi caracterizat de fluxul termic q a
c rui sens, de la placa mai cald spre placa mai rece este precizat în figura
urm toare:
Pentru determinarea temperaturii , corespunz toare unui strat situat la
distan a y de placa de baz , ce are temperatura cea mai mic , ’ , se face
asem narea triunghiurilor dreptunghice din figur :
Se ob ine:
|
y
|| | y
h
Fluxul termic de la placa superioar la cea inferioar este dat de
formula lui Fourier : q kq .
h
Semnul minus arat c fluxul termic se transmite în sens invers axei Oy.
kq reprezint coeficientul de conductibilitate termic .

8.Difuzia masic

Difuzia masic este proprietatea unui fluid de a se r spândi în interiorul


uni alt fluid, proces datorat agitatiei termice moleculare
Se pune problema determin rii concentra iei fluidului F1 ce difuzeaz
într-o anumit zon ocupat de fluidul F2.
În cazul unui vas umplut par ial cu alcool de exemplu, deasupra c ruia
se g se te aer, se poate determina concentra ia alcoolului difuzat în aer, la o
anumit distan de suprafa a liber a alcoolului.
În vecin tatea suprafe ei libere a alcoolului din vas vaporii de alcool au
o concentra ie de satura ie, ce reprezint de fapt concentra ia maxim a
vaporilor de alcool.
La distan a maxim de suprafa a liber a lichidului concentra ia are
valoarea minim C .
Se dore te determinarea concentra iei vaporilor de alcool în aer într-un
strat oarecare, orizontal, figurat pe desen cu linie întrerupt .

F când asem narea triunghiurilor dreptunghice din figur , rezult :

C C h y
C Cy
CS C h
Fluxul masic m este dat de legea lui Fick:
C
m km
h
i se produce în sensul pozitiv al axei Oy, adic din zona cu concentra ie de
alcool mai mare spre zona cu concentra ie minim .
km reprezint coeficientul de difuzie masic .
Propriet ile fizice specifice lichidelor
1.Tensiunea superficial

Se constat experimental c suprafa a liber a unui fluid se g se te într-


o stare de tensiune asem n toare cu a unei membrane elastice întinse.
For a care se exercit pe unitatea de l ime la suprafa a exterioar a
fluidului este coeficientul de tensiune superficial .
Ca urmare a ac iunii tensiunii superficiale, la suprafa a liber r mâne un
num r minim de particule, cât sunt absolut necesare pentru a forma aceast
suprafa .
Din acest motiv, volume mici de lichid iau forma sferic , (eventual
elipsoidal ), tiut fiind faptul c sfera este corpul geometric cu volum maxim
la suprafa exterioar minim . (O pic tur de ap aflat în c dere, pic turi de
ap pe fundul unui vas cu ulei)
O suprafa exterioar a unui volum mic de lichid corespunde unei
energii superficiale minime:
W A
Se poate deduce diferen a de presiune dintre zona interioar a fluidului
i cea exterioar cu ajutorul formulei lui Laplace:

1 1
p1 p2 – pentru elipsoidul din figur .
R1 R2
Dac R1 R2 R elipsoidul devine sfer i se ob ine:
2
p1 p2
R
2.Capilaritatea

Eeste o consecin a propriet ilor de adeziune i tensiune superficial .


Se constat c lichidele cu densitate mic urc în tuburile capilare ce au
diametrul interior de ordinul zecimilor de milimetri, cu o cot h fa de
suprafa a liber a lichidului, conform figurii a.

figura a figura b

Lichidele cu densitate mare coboar în tuburile capilare cu o cot h,


conform figurii b.
Citirea în l imilor coloanei de lichid denivelate, h, se face plecând de la
planul suprafe ei libere a lichidului pân la planul orizontal tangent la
suprafa a liber a lichidului din tub.
Pentru determinarea cotei h se egaleaz rezultanta for elor de tensiune
superficial calculat pe circumferin a suprafe ei libere, cu greutatea
volumului de lichid ce a urcat în tubul din figura a:

2 r cos m g v g
2 r cos r2 h g
2 cos
formula lui Jourin : h
r g
3.Absob ia gazelor

Fenomenul de absorb ie a gazelor într-un lichid se produce odat cu


cre terea presiunii sau sc derea temperaturii. Apa, în condi ii normale de
presiune i temperatur , con ine 2% aer.

4.Degajarea gazelor i cavita ia


Degajarea gazelor se produce odat cu sc derea presiunii sau cre terea
temperaturii din jurul mediului lichid. (de exemplu fierberea apei)
Cavita ia este fenomenul ce se produce la sc derea presiunii pân la
nivelul presiunii de vaporizare al lichidului. În aceste condi ii, se formeaz
cavit i în interiorul lichidului aflat în curgere, care sunt umplute cu gaze
con inute anterior în lichid, cavit i ce se reabsorb cu cre terea ulterioar a
presiunii.
Fenomenul este înso it de procese mecanice (presiuni foarte mari),
chimice (se dagaj oxigen activ), termice (temperaturi locale de mii de
grade), electrice (fulgere în miniatur ), ce conduc împreun la distrugerea
materialului metalic.
Distrugerea palelor rotoarelor de pomp cuplate la motoare asincrone
conduce la asimetrii în masa acestora, ce conduc la b t i în lag re i
obligativitatea opririi instala iei i înlocuirea rotorului, cu costuri ridicate
pentru pies i manoper .
În mod similar se poate produce distrugerea palelor rotoarelor de
turbin , în special la turbinele de abur, la ie irea din ultima treapt , cea de
joas presiune, turbine cuplate la generatoare sincrone, cu pagube similare.
Pentru evitarea fenomenului de cavita ie, se asigur de regul în amonte
de zona periclitat , o presiune suficient de mare, pentru a nu sc dea presiunea
în zona critic pân la valoarea presiunii de vaporizare.
Statica fluidelor
Se consider c asupra fluidului în repaus ac ioneaz for ele masice
exterioare i for ele exterioare de presiune.
Pentru o mas infinitezimal de fluid în repaus, ecua ia vectorial de
echilibru este :
d Fm + d Fp = 0

Ecua iile de repaus ale fluidelor


Se consider o particul infinitezimal , paralelipipedic , de dimensiuni
dx, dz i dy i se figureaz toate for ele exterioare ce ac ioneaz asupra
particulei:

Particula este de dimensiuni infinitezimale deoarece în acest mod se


poate considera c presiunea p din origine se reg se te cu aceea i valoare pe
toate cele trei fe e ce con in originea. În acest mod se poate aplica formula
cea mai simpl de calcul a for ei, ca produsul dintre presiune i suprafa a
aferent .
Pe fe ele opuse presiunea sufer modific ri (de exemplu, pe direc ia Ox
p
avem varia ia de presiune dx ).
x
For a masic infinitezimal este dat de:
d Fm f m dm
unde f m este for a masic unitar (pentru care masa m = 1):
f m X i Y j Zk
X, Y i Z sunt componentele for ei masice unitare (masa este
considerat egal cu unitatea i atunci fm devine o for ) dup cele trei direc ii
asociate cu versorii i,j i k.
Diferen iala masei fluidului din particul este dat de:
dm dV dxdydz
Se ob ine for a masic infinitezimal , respectiv componentele ei dup
cele trei axe:

dF mx X dxdydz
d Fm Xi Yj Zk dxdydz dF my Y dxdydz
dF mz Z dxdydz
Componenta for ei de presiune dup axa OX se deduce f când bilan ul
for elor orientate dup axa respectiv din figur :
p p
dFpx pdydz p dx dydz dxdydz
x x
Componentele dup axele OY i OZ se deduc în mod analog.
Se scrie ecua ia vectorial ini ial dup cele trei direc ii f când
înlocuirile componentelor de for i rezult :
Ecua iile de repaus :

p 1 p 1 p
Ox : X dxdydz dxdydz 0 X 0 X i
x x x
p 1 p 1 p
Oy : Y dxdydz dxdydz 0 Y 0 Y j
y y y
p 1 p 1 p
Oz : Z dxdydz dxdydz 0 Z 0 Z k
z z z
Prin înmul irea ecua iilor cu versorii axelor i adunarea celor trei ecua ii
membru cu membru rezult :
1 p p p
i j k Xi Y j X k
x y z
i utilizând gradientul presiunii se ob ine în final ecua ia vectorial a
fluidului:
1
gradp f m

Aceasta semnific echilibrul în spa iul tridimensional al for elor unitare


de presiune cu for ele masice unitare ce ac ioneaz asupra fluidului din
particula considerat ini ial.
Utilizând propriet ile de omogenitate i izotropie ale mediului fluid, se
deduce faptul c ecua iile anterioare deduse pentru o particul de fluid sunt
de fapt valabile pentru întregul fluid aflat în repaus.
Rela ia fundamental a staticii fluidelor

Se porne te de la ecua ia vectorial de echilibru dedus anterior:


1
gradp f m

Pentru a putea integra ecua ia vectorial este necesar s se exprime


for ele masice unitare tot cu ajutorul unui gradient:
fm gradU
unde U poten ialul for elor masice unitare.
Se ob ine prin înlocuire în ecua ia vectorial :
1 1
gradp gradU 0 gradp gradU dr 0

Se calculeaz ca exemplu:
p p p p p p
gradp dr i j k dxi dy j dzk dx dy dz dp gradp dr dp
x y z x y z
i se ob ine:

1
dp dU 0 - rela ia fundamental a staticii sub form diferen ial

iar prin integrare se ob ine:

dp
U ct - rela ia fundamental a staticii sub form integral .

Se deduc în continuare diversele forme ale rela iei fundamentale a


staticii.

1.Rela ia fundamental a staticii pentru fluide incompresibile


Pentru fluidele incompresibile = ct. i efectuând integrala rezult :
p
U ct p U ct
2.Transformarea izoterm a gazelor

Rela ia fundamental în cazul repausului izoterm al fluidelor u oare se


deduce în condi ia T ct pentru care pV ct i considerând c masa de gaz
nu se schimb în cursul transform rii, m ct , se ob ine:
m p
p ct ct

Ecua ia de transformare a st rii gazului fa de starea ini ial , a c rui


parametri termodinamici sunt nota i cu indicele 0, este:

p p0 p0 p0 p0 d p0
p dp d U ct ln U ct
0 0 0 0 0
i în final:
p0
ln U ct
0

3.Transformarea adiabatic a gazelor


pV k ct
k
m p
p k
ct , m ct k
ct

p p0 k 1
K
ct dp k
k d
0
p0 k 1 d
k
k U ct
0
p0 k 2
k
k d U ct
0

p0 k K 1
K
U ct
0 k 1
4.Transformarea politrop a gazelor
pV n ct , cu n exponentul politropic. Se ob ine în mod analog:
p0 n n 1
n
U ct
0
n 1
Calculul poten ialului for elor masice unitare
fm gradU gradU f m gradU dr f m dr
dU X i Y j Z k dx i dy j dz k Xdx Ydy Zdz
i se ob ine expresia poten ialului for elor masice unitare:
U ( Xdx Ydy Zdz )

Consecin ele rela iei fundamentale ale repausului fluidelor


1.Suprafe ele echipoten iale U ct sunt i suprafe e izobare :
p U ct ct
2.Suprafe ele echipoten iale U ct sunt i suprafe e izodense:
ct
3.Suprafe ele echipoten iale sunt i suprafe e izoterme:
T ct
4.Dou suprafe e echipoten iale nu se intersecteaz .
Prin reducere la absurd, în cazul în care suprafe ele s-ar intersecta, se
deduce c în zona intersec iei am avea dou presiuni, ceea ce este imposibil .
Deci suprafe ele echipoten iale nu se intersecteaz .
5.For a masic unitar este orientat perpendicular pe suprafa a
echipoten ial în sensul cre terii presiunii i scaderii poten ialului.
6.Dou lichide nemiscibile au suprafa a de separa ie echipoten ial .
- pentru primul lichid ob inem: dp 1U

2 1 dU 0 dU 0 U ct
- pentru al doilea lichid: dp 2U

7.Într-un fluid în repaus, în care for ele masice sunt neglijabile în raport
cu cele de presiune, se consider c presiunea r mâne constant în întreg
volumul de fluid considerat.
f m 0 , din f m gradU gradU 0 U ct p ct
p U ct principiul lui Pascal
Aplica ii ale principiului lui Pascal

1.Presa hidraulic

Deoarece for ele de presiune sunt foarte mari fa de for ele masice se poate
considera c presiunea p ct în toat masa de lichid. Atunci se ob ine:
F2 F1 S
F2 F1 2
S 2 S1 S1
Se aplic conservarea momentului for elor fa de articula ia 0:
a b a b S2
Fa b F1 b F1 F F2 F F
b b S1
2.Amplificatorul hidraulic de presiune

Se consider c for a transmis prin bara rigid , orizontal , ce leag


pistoanele din cei doi cilindri de diametre interioare diferite este constant :
S
F ct p2 S 2 p1 S1 p2 p1 1 p1
S2
S-a ob inut astfel o presiune mult mai mare p2 fa de presiunea p1.
Repausul fluidelor în câmpul gravita ional

p U ct
fm X i Y j Z k gk
U = ( Xdx Ydy Zdz ) = - gdz =
gz + ct
S-a considerat c X = Y = 0
deoarece nu exist atrac ie pe
orizontal în câmpul gravita ional.
p U ct p gz ct
U gz ct
Deoarece g
p
p z ct sau z ct

Interpretarea energetic a rela iei fundamentale:


p p p p
z ct z ct mg z mg ct Vg z mg ct
g g g
g m V
pV mgz ct

Suma dintre energia de presiune si cea poten ial r mâne constant .

Principiul vaselor comunicante:

p z ct z ct
p pat ct

Se constat deci c în cazul în care pe suprafe ele libere ale lichidului


din cele dou vase comunicante ac ioneaz aceea i presiune, lichidul se ridic
la acela i nivel în fiecare vas.
Calculul presiunii în interiorul unui lichid în repaus :

p z ct
pM z N pN zN
pM pN zN zM pN h
pM pat h
pM pat gh

Reparti ia de presiuni pe pere ii solizi ai unui rezervor

Deoarece presiunea cre te liniar cu adâncimea conform ultimei rela ii,


se ob ine o reparti ie triunghiular de presiuni cu unghiul la vârf dat de:

h
tg
h

Reparti ia de presiuni pentru trei lichide nemiscibile (ce nu se amestec )


se ob ine inând cont c lichidul cu greutate specific mai mare se las la
fundul vasului iar cel cu greutate specific mai mic se ridic la suprafa .

Unghiul la vârf cre te cu adâncimea, deci odat cu cre terea greut ii


specifice a lichidului respectiv.
Presiunea la baza rezervorului se ob ine ca sum a presiunilor data de
cele trei coloane de lichid suprapuse (suma segmentelor de la baz din
dreapta desenului).
Repausul relativ al fluidelor în câmpul gravita ional

Un fluid se g se te în repaus relativ, dac se afl în repaus fa de un


sistem de referin mobil, aflat în mi care uniform variat fa de un alt
sistem de referin fix.
Exemple: - lichidul dintr-un camion aflat în mi care uniform accelerat .
- lichidul dintr-un vas aflat în mi care circular uniform .
Pentru a analiza situa ia ne putem situa pe sistemul de referin fix
(p mânt) pentru care se aplic principiul al II-lea al dinamicii (lichidul se
mi c o dat cu vehiculul respectiv) sau ne situ m pe observatorul mobil
unde apare for a de iner ie si pentru care:
F 0 : Fm Fp Fi 0 Fi ma Fm Fp ma

Consider m c observatorul se g se te pe sistemul mobil, deci se ia în


considerare for a de iner ie, pentru care ecua ia vectorial de echilibru este :
1
gradp f m fi

Se ob ine în mod analog cu repaosul absolut rela ia fundamental a


repausului relativ:
p UT ct

unde UT este poten ialul total al for elor masice unitare i al for elor unitare
de iner ie i este dat de:
UT U U i

Pentru a efectua calculele într-o situa ie practic concret se determin


ini ial expresia poten ialului total i apoi prin înlocuirea acestuia în rela ia
fundamental a repaosului relativ se poate ob ine reparti ia de presiuni pe
pere ii solizi cu care fluidul se afl în contact, respectiv zona solicitat la
presiune maxim , deci cea care poate ceda prima la solicit ri.
Analiza mi c rii de transla ie a unui rezervor umplut par ial cu lichid

Problema se rezolv în dou etape:

1.Determinarea ecua iei suprafe ei libere:

Se porne te de la rela ia fundamental a repaosului relativ:


p UT ct
i se determin expresia poten ialului total cunoscând componentele for ei
masice unitare i ale for ei unitare de iner ie:

UT (X X i )dx Y Yi dy Z Z i dz

X 0 Xi a
fm Y 0 fi Yi 0
Z g Zi 0

Prin înlocuire rezult :


UT ( adx gdz ) ax gz ct
Deoarece pe suprafa a liber a lichidului presiunea este constant i
egal cu cea atmosferic :
p p at ct
se deduce prin înlocuire în rela ia fundamental a repaosului relativ c :
UT ct
Cu alte cuvinte, suprafa a liber a lichidului este o suprafa de
poten ial total constant.
Se deduce ca urmare ecua ia suprafe ei libere a lichidului utilizând
faptul c punctul A se g se te pe aceast suprafa :
b
ax gz C a gh0 C
2
b b a ab
Pentru A , h0 ax gz a gh0 z x h0
2 2 g 2g
Aceasta este de fapt ecua ia unei drepte cu pant negativ ce
corespunde suprafe ei libere a lichidului din desenul prezentat anterior.

2.Reparti ia de presiuni în interiorul lichidului i pe pere ii solizi

Prin înlocuirea formei finale a poten ialului total în formula presiunii se


ob ine:
p ax gz C2
Punând din nou condi ia ca punctual A s se g seasc pe suprafa a
liber , la presiunea atmosferic , se ob ine:
ab ab
p at gh0 C2 p p at gh0 ax gz
2 2
adic presiunea în interiorul lichidului i pe pere ii solizi interiori este o
func ie liniar de dou variabile spa iale, p p x, z .
Punând condi iile necesare pentru fiecare parte a suprafe ei solide cu
care lichidul vine în contact, se ob ine în final reparti ia de presiuni pe pere ii
rezervorului:

Se observ c zonele cele mai solicitate sunt cele corespunz toare


muchiilor ce trec prin origine i extremitatea jos dreapta. Se vor lua m surile
adecvate pentru a spori rezisten a rezervorului în zonele respective.
Ac iunea fluidelor în repaus asupra suprafe elor solide

Prin analogie cu mecanica clasic se poate considera c ac iunea


fluidului poate fi caracterizat de o for rezultant i un moment rezultant
ce formeaz împreun un torsor.
Se consider ini ial for a cu care ac ioneaz fluidul asupra unui
element de suprafa infinitezimal:
d Fp p ndS
deci pe acea suprafa infinitezimal pe care presiunea p se poate
considera constant . For a total pe întreaga suprafa este atunci:

Fp p ndS
S

iar momentul corespunz tor tuturor for elor de presiune este:


M r p ndS M n r pdS
S S

1.Ac tiunea fluidelor în repaus asupra suprafe elor plane


Pe o suprafa plan , normala n are aceea i orientare constant :
Fp n pdS
S
iar momentul tuturor for elor devine:
M n r pdS
S

Pentru determinarea vectorului de pozi ie corespunz tor punctului de


aplica ie al rezultantei rC , C centrul de presiune se aplic :
Teorema lui Varignon:

Momentul rezultantei este egal cu suma momentelor tuturor for elor


ce ac ioneaz asupra fluidului considerat.

M rC Fp M rC n pdS n rC pdS
S S

Se egaleaz cele dou expresii ale momentului i

r pdS
S
rC
pdS
S

1.1.Ac iunea fluidelor u oare în repaus asupra suprafe elor plane


În cazul fluidelor u oare se poate considera c presiunea în întreg
mediu fluid este constant i ca urmare i presiunea poate ie i în fa a
integralei:
p ct Fp n pdS Fp np S Fp pS
S
For a cu care ac ioneaz un fluid u or asupra unei suprafe e solide
plane este deci egal cu produsul dintre presiunea fluidului u or i aria
suprafe ei solide pe care ac ioneaz acesta.
Pentru determinarea vectorului de pozi ie al centrului de presiune,
punctul de aplica ie al for ei rezultante:

r pdS p rdS rdS


S S S rG S
rC rC rC
-din pdS i cu p ct p dS dS S
S S S

rC rG C G
Centrul de presiune coincide deci cu centrul de greutate al suprafe ei
pe care ac ioneaz fluidul u or.
Deoarece s-au dedus atât modulul for ei de presiune cât i punctul de
aplica ie al acesteia, problema se consider rezolvat .
1.2.Ac iunea fluidelor grele în repaus asupra suprafe elor plane

Deoarece pat ac ioneaz totodat sub suprafa a solid , se ia în


considerare numai efectul presiunii date de lichid (suprapresiunea).
pabs pat h , suprapresiunea este p h
Fp n hdS n y sin dS Fp n sin ydS
S S S

ydS -este momentul static al suprafe ei S fa de axa Ox.


S

ydS YG S
S

Fp n sin ydS Fp n sin YG S Fp n hG S


S
Modulul for ei de presiune este deci Fp = hGS , unde:
hG este distan a de la planul suprafe ei libere a lichidului pân la
centrul de greutate al suprafe ei udate de lichid (sau adâncimea centrului
de greutate al suprafe ei udate).
S este aria suprefe ei udate de lichid.

r hdS r y sin dS r y dS ry dS
S S S
rC rC S
hdS y sin dS y dS YG S
S S S

Se determin separat coordonatele carteziene ale centrului de


presiune C .
xydS
S Ixy
XG
YG S YG S
unde Ixy este momentul de iner ie centrifugal al suprafe ei S fa de
sistemul de axe.
y 2 dS
S
YG
YG S
unde Ix este momentul de iner ie centrifugal al suprafe ei S fa de
axa Ox.
Pentru a putea exprima momentul de inertie cu formule cunoscute, se
trece de la sistemul de axe xOy la sistemul x'Gy' aplicând teoremele lui
Steiner.
Ixy X G YG S Ix' y'
Ix YG2 S Ix'
Ix' y'
XC XG sunt coordonatele centrului de presiune C ,
YG S
unde se aplic for a rezultant Fp .
Ix'
YC YG
YG S

Aplica ie:
Ac iunea apei asupra suprafe ei solide plane verticale i
dreptunghiulare a unei stavile.

For a de presiune se poate calcula cu ajutorul presiunii medii cu care


lichidul ac ioneaz asupra stavilei:
h 0 h2b
Fp pm S bh , Fp
2 2
Coordonata vertical a centrului de presiune se determin cu ajutorul
diagramei triunghiulare de suprapresiuni din desenul anterior ce are
rezultanta situat la dou treimi din adâncime fa de suprafa a liber a
lichidului i evident la o treime de baz :
2h
YC
3

Metoda a II-a:
Se aplic formule deduse în curs i rezult :
h2b
Fp hG S , Fp
2
bh3
Ix' h 12 h h 2h
XC 0 , YC YG
YG S 2 h 2 6 3
bh
2

2.Ac iunea fluidelor în repaus asupra suprafe elor curbe deschise


2.1.Ac iunea fluidelor u oare în repaus asupra suprafe elor curbe deschise
Deoarece curbura unei suprafe e poate sa fie oarecare în spa iu, este
de preferat s se determine separat componentele dupa cele 3 axe ale for ei
de presiune i s se determine ulterior rezultanta .
Componentele for ei elementare sunt:
dFpx dFp i p n idS
n i 1 1 cos
dFpx pdS cos
dFpx pSyOz Rezult for ele:
Fpx pdSyOz
S yOz

Fpy pdSxOz
SxOz

Fpz pdSxOy
SxOy
Vectorii de pozi ie se calculeaz în mod similar cu cazul suprafe ei
plane, cu precizarea c integralele se efectueaz pe proiec iile suprafe ei
curbe deschise în cele 3 plane de coordonate x, y i z.

p ct Fpx pSyOz
Fpx pdSyOz Fpy pSxOz
S yOz

Fpz pSxOy
S yOz este de exemplu aria proiec iei suprafe ei curbe udate în planul
yOz.

2.2.Ac iunea fluidelor grele în repaus asupra suprafe elor curbe deschise

În mod similar cu procedeul aplicat în cazul ac iunii lichidelor asupra


suprafe elor plane se deduc expresiile componentelor de for dup cele
trei direc ii ale sistemului triortogonal:

Fx ZG S yOz
Fy ZG SxOz
Fz V , rC rG

unde ZG este adâncimea centrului de greutate a suprafe ei curbe udate în


planul yOz iar V estevolumul cuprins între suprafa a curb udat i
proiec ia ei în planul suprafe ei libere a lichidului (planul xoy).
Componentele orizontale de for ac ioneaz în proiec iile centrului
de greutate al suprafe ei udate în planele verticale.
Componenta vertical de for orientat dup axa Oz ac ioneaz în
centrul de greutate al volumului de lichid V.
3.Ac iunea fluidelor în repaus asupra suprafe elor curbe închise
3.1.Ac iunea fluidelor u oare în repaus asupra suprafe elor curbe închise
Rezultanta for elor de presiune dat de fluidul u or este nul .
(exemplu: o minge aflat pe o suprafata plan în interiorul unui gaz se
men ine în repaus).
Aceasta este totu i o aproxima ie inginereasc deoarece pe vertical
asupra mingii ac ioneaz o for vertical extrem de mic , datorit faptului
c mingea dislocuie te un anumit volum de gaz.
3.2.Ac iunea fluidelor grele în repaus asupra suprafe elor curbe închise
Principiul lui Arhimede

For ele ce ac ioneaz asupra corpului sferic cufundat în lichid sunt:


Fz1 V1
Fz2 V2 V V1
iar rezultanta lor este:
Fz Fz1 Fz2 V
Fz V din care rezult principiul lui Arhimede:
“Un corp cufundat într-un lichid este împins de jos în sus cu o for
egal cu greutatea volumului de lichid dislocuit.”

Se poate face demonstra ia matematic i în urm torul mod, plecând


de la formula general a for ei de presiune:

Fp npdS p pat z Fp gradp dV


S V
p p p
gradp i j k k
x y z
Fp k dV Fp k dV Fp kV
S S

i deci modulul for ei de presiune ce ac ioneaz asupra corpului cufundat


în lichid este:
Fp V
Semnul minus semnific faptul c for a ac ioneaz în sens invers axei
verticale, deci are tendin a de a scoate corpul din lichid.
Cinematica fluidelor

Se ocup cu studiul mi c rii fluidelor f r a ine seama de for ele i


transform rile energetice care apar. Se inten ioneaz determinarea
componentelor vitezei vectoriale i ale accelera iei vectoriale precum i
traiectoriile parcurse de particulele fluide.
Mi carea se caracterizeaz sintetic prin spectrul hidrodinamic sau
aerodinamic.
Se consider c m rimile sunt func ii continue i derivabile în timp i
spa iu i se aplic elemente de teoria câmpului. Formulele sunt valabile
atât pentru fluidele ideale cât i pentru fluidele reale.

Metode de studiu în cinematic

1.Metoda Lagrange
În metoda Lagrange se urm re te fiecare particul pe traseul str b tut
de aceasta, iar mi carea întregului fluid este caracterizat prin ansamblul
traiectoriilor parcurse de particulele fluide.
Pentru o particul , traiectoria este caracterizat de:
X X X 0 , Y0 , Z0 , t
Y Y X 0 , Y0 , Z0 , t , în care X 0 , Y0 si Z 0 sunt coordonatele ini iale
Z Z X 0 , Y0 , Z 0 , t ale particulei la momentul t0 iar t este
variabila temporal .
Consider m c fluidul este format din N particule deci un ansamblu
de N ecua ii de acest tip caracterizeaz mi carea fluidului.
Din ecua iile traiectoriilor se deduc componentele vitezei vectoriale
u, v, w
Componentele de vitez dup cele trei direc ii ale sistemului de axe
triortogonal sunt:
X Y Z
u , v , w
t t t
Componentele accelera iei vectoriale a a ax , a y , az sunt:
2
u X
ax
t t2
2
v Y
ay
t t2
2
w Z
az
t t2
2.Metoda Euler
În cadrul acestei metode se determin componentele de vitez în
puncte fixe din spa iu în care se pot plasa aparate de m sur .
u, v, w sunt func ii de 4 variabile, trei spa iale i una temporal :
u u X , Y , Z, t
v v X , Y, Z, t
w w X , Y.Z , t
Din componentele de vitez se deduc traiectoriile din urm toarele
ecua ii:
dX dY dZ
u , v , w
dt dt dt
Componentele accelera iei se deduc derivând componentele de
vitez :
du dv dw
ax a
, y a
, z
dt dt dt
Pentru a efectua derivatele totale ale componentelor de vitez de
calculeaz mai întâi diferen ialele acestora:
u u u u
du dt dX dY dZ
t X Y Z
du u u dX u dY u dZ
ax
dt t X dt Y dt Z dt
du u u u u
ax u v w
dt t t t dt
dv v v v v
ay u v w
dt t t t t
dw w w w w
az u v w
dt t t t t
Calculul accelera iei vectoriale
Se înmul esc componentele a x , a y , a z cu versorii i, j, k i se adun :
a ax i a y j a z k
u u u u v w u v w
i i i u i j k v i j k
t t t X X X Y Y Y
u v w
w i j k
Z Z Z

a u v w
t X Y Z
dX dY dZ d
a X , Y, Z, t
t X dt Y dt Z dt dt

Primul termen din accelera ia vectorial , , apare în cazul unei


t
mi c ri nepermanente i reprezint varia ia vitezei vectoriale în timp în
anumite puncte fixe din spa iu iar urm torii 3 termeni reprezint varia ia
vitezei vectoriale la deplasarea în spa iu.
Primul termen reprezint accelera ia instantanee, iar ultimii 3
reprezint accelera ia convectiv .
Accelera ia ob inut anterior corespunde unei mi c ri nepermanente
i neuniforme.
d
Dac mi carea este permanent , atunci 0
dt
Dac mi carea este uniform , atunci derivatele par iale în raport cu
una sau mai multe variabile spa iale sunt nule.
Mi carea cea mai simpl , permanent i uniform corespunde la a=0.

No iuni generale de cinematic

Curentul de fluid reprezint o mas de fluid aflat în mi care.


Linia de curent reprezint înf ur toarea vectorilor vitez care se
g sesc la un moment dat cu originea pe curba respectiv .
Altfel spus, linia de curent este curba la care vectorii vitez
corespunz tori particulelor fluide sunt tangen i la curb în punctele în care
se g sesc particulele respective.
Ecua ia liniilor de curent
Considerând c vectorul de viteza este paralel cu diferen iala
vectorului de pozi ie se ob in :

|| dr
u, v, w
dr dX, dY, dZ
dX dY dZ
- ecua iile linilor de curent.
u v w

Doua linii de curent nu se intersecteaz niciodat . Daca s-ar


intersecta, în punctul respectiv particula fluid ar avea dou viteze, fiecare
vitez tangent la linia de curent corespunz toare, ceea ce este fals.
Liniile de curent umplu complet spa iul în care evolueaz fluidul.
Traiectoria reprezint drumul parcurs de particula fluid în mi care.
Ecua iile traiectoriei se deduc plecând de la:
dr
dr r, t dt dt

În mi carea permanent traiectoria coincide cu linia de curent.


Sec iunea vie reprezint sec iunea str b tut de particulele de fluid în
mi care, perpendicular pe liniile de curent corespunz toare.

A R2 A bh
Perimetrul udat reprezint lungimea conturului solid cu care fluidul
se g se te în contact în cadrul sec iunii vii.
P 2R P b 2h
Raza hidraulic este raportul dintre sec iunea vie i perimetrul udat.
A R2 R bh
Rh Rh
P 2R 2 2h b
Debitul volumic Q reprezint fluxul vectorului vitez printr-o
suprafa curb deschis .

Q ndS
Q n dS , unde
S

n n cos n

Dac viteza este constant în orice punct al suprafe ei S , atunci:


Q n S Q S
În cazul unui circuit deschis debitul volumic se poate determina ca
raportul dintre volumul de lichid scurs i timpul corespunz tor.
V m3 l m kg debitul masic
Q Qm
t s , s t s
G N debitul de greutate
QG
t s
Circula ia vitezei de-a lungul unei curbe deschise AB este:

B B
ds t ds
A A
Vârtejul este dat de:
i j k
1 1
rot
2 2 X Y Z
u v w
În leg tur cu vârtejul se poate enun a teorema lui Helmholtz:
Fluxul vectorului vârtej printr-o suprafa curb închis este constant.
ndS ct
S
dS ct pentru o suprafa foarte mic
Un vârtej nu se poate închide în interiorul fluidului.
Daca s-ar închide în interiorul fluidului dS 0
, ceea ce este practic imposibil.
Un vârtej se închide pe o suprafa solid cu care se învecineaz un
fluid sau se închide în el însu i (vârtejuri toroidale).
Din punct de vedere practic este bine ca în situa ia în care te prinde
un vârtej dintr-un râu, s încerci s ie i cât mai repede din el.
În caz contrar vârtejul te învârte te din ce în ce mai repede i te trage
la o adâncime din ce în ce mai mare.
În cazul tornadelor produse în atmosfer viteza maxim a vârtejului
apare din p cate tocmai la nivelul solului, deoarece pe sol se închide
vârtejul respectiv i din aceast cauz tocmai la acest nivel for a
distrug toare este maxim .
Cinematica fluidelor
Ecua ia de continuitate

Ecua ia de continuitate reprezint principiul conserv rii cantit ii de


fluid aflat în curgere. Prin cantitate se poate în elege volum, mas , greutate.
Ecua ia de continuitate se ob ine f când un bilan al maselor.
Diferen a dintre masa de fluid intrat i cea ie it dintr-un volum de
fluid este egal cu varia ia de mas din interior datorat varia iei de densitate
în timp.
Ecua ia de continuitate în cazul tridimensional:

Aceast particul , de dimensiuni dx,dy i dz este infinitezimal , astfel


încât si v pot fi considerate constante în raport cu dy de exemplu.
Se face bilan ul maselor:
Varia ia de mas dup direc ia axei Ox este:
u
dm x u dxdydt u dx dydzdt Se deduc:
x
u
dm x dxdydzdt
x
v
dm y dxdydzdt
y
w
dm z dxdydzdt
z
Se deduce varia ia total de mas :
u v w
dm dmx dm y dmz dxdydzdt
x y z
Masa ini ial din particul este:
dmi dxdydz
iar masa final :
dm f dt dxdydz
t
Se deduce a doua expresie a varia iei de mas :
dm dmf dmi dt dxdydz dxdydz
t
dm dxdydzdt
t
Prin egalarea celor dou forme ale varia iei de mas i simplificare se
ob ine ecua ia de continuitate sub forma:

u v w
0 sau:
t x y z

div 0
t

În cazul unei mi c ri permanente 0


t
div 0
Pentru un fluid incompresibil ct div 0 sau:
u v w
0
x y z
ce reprezint forma extins a ecua iei ce con ine varia iile de vitez .
Aceste rezultat se extinde la nivelul întregului volum de fluid, având în
vedere propriet ile de omogenitate i de izotropie ale fluidului.
Ecua ia de continuitate în cazul tubului de curent:

Diferen a dintre masa intrat i cea ie it în tub este:

1 1 ndS1 2 2 ndS2 dt V dS1


1 n1 V dS2 dt
2 n2
S1 S2 S1 S2

Se determin ini ial varia ia de mas din interiorul particulei de fluid.


În interior avem masa ini ial din volumul V:
mi dV ,
V

iar masa final este:


mf dt dV
V t
Diferen a dintre masa final i cea ini ial este:

mf mi dV dt dV dV dt
V V
t V
t
F când bilan ul maselor, cu alte cuvinte egalând cele dou forme ale
varia iei de mas , rezult :

dV dt V dS1
1 n1 V dS2 dt
2 n2
V
t S1 S2

i prin simplificare rezult :


dV V dS1
1 n1 V dS2
2 n2
V
t S1 S2

Dac mi carea este permanent :


0 Qm 1Vn1 dS1 2Vn 2 dS 2 ct
t S1 S2

Dac fluidul este incompresibil:


1 2 ct Qv Vn1 dS1 Vn 2 dS 2 ct
S1 S2

Ecua ia de continuitate pentru tubul de curent elementar

Diferen a dintre masa intrat i cea ie it este:


VS VS
VSdt VS ds dt dsdt
s s
Masa ini ial i cea final din tubul respectiv sunt:
mi Sds
S S
mf S dt ds m dt ds
t t
Din bilan ul maselor, rezult :
S VS S VS -forma general
dsdt dsdt 0
t s t s
Dac tubul este nedeformabil:
S VS
0 S 0
t t s

Dac mi carea este permanent : 0


t
VS
0 VS ct
t
Qm 1V1S1 V S 2 ct
2 2

Dac fluidul este incompresibil: ct


Q V1S1 V2 S 2 ct

Aceast form final a ecua iei de continuitate reprezint o formul


foarte des utilizat de ingineri la calculul debitului volumic Q, în special în
situa ia când fluidul circul printr-un circuit închis.
Se poate face observa ia c , de exemplu, când sec iunea de curgere se
mic oreaz , viteza fluidului trebuie s creasc astfel încât s se transporte
acela i debit.
Dinamica fluidelor
Se ocup cu studiul mi c rii fluidelor, inând cont de for ele i
transform rile energetice care apar.
Se analizeaz ini ial mi carea fluidelor ideale la care exist frec ri i
pierderi de energie.
Deducerea ecua iei de mi care a fluidelor ideale
Se consider un volum oarecare de fluid aflat în mi care uniform
variat . Se figureaz toate for ele ce apar asupra unui volum delimitat de
fluid, de dimensiuni infinitezimale i se aplic principiul al II-lea al
dinamicii.

Ecua ia vectorial de mi care (principiul al II-lea) este:

d Fm d Fp dm a
În mod analog cu calculul efectuat la deducerea ecua iilor staticii
fluidelor se determin expresiile for ei masice elementare i ale for ei
elementare de presiune i apoi ale componentelor lor.
d Fm f m dm fm dV X i Y j Z k dxdydz

dFmx X dxdydz
dFmy Y dxdydz
dFmz Z dxdydz
p p
dFpx pdydz p dx dydz dxdydz
x x
dm dV dxdydz
Din calculul efectuat la cinematic se utilizeaz expresiei componentei
de accelera ie dup axa Ox:
du
ax
dt
F când înlocuirile în ecua ia vectorial de mi care se ob ine ecua ia
corespunz toare axei Ox:
p du
X dxdydz dxdydz dxdydz
x dt
du p
X prin împ r ire la :
dt x

du 1 p
X - ecua ia corespunz toare axei Ox
dt x
dv 1 p - ecua ia corespunz toare axei Oy
Y
dt y
dw 1 p - ecua ia corespunz toare axei Oz
Z
dt z

Primul termen reprezint for a unitar instantanee de iner ie, al doilea


for a unitar de presiune, iar membrul drept for a masic unitar .
Aplicând formulele de la cinematic pentru derivatele totale ale
componentelor de vitez rezult sistemul de ecua ii de mi care sub form
extins :
u u u u 1 p
u v w X
t x y z x
v v v v 1 p
u v w Y
t x y z y
w w w w 1 p
u v w Z
t x y z z
Sistemul are 4 necunoscute: u, v, w i t se completeaz sistemul cu
ecua ia de continuitate.
u v w
0
t x y z
Dac i densitatea este o necunoscut , atunci se completeaz sistemul
cu ecua ia de stare a gazelor: p, T 5 ecua ii cu 5 necunoscute.
Sistemul se rezolv exact în cazuri particulare de mi care formule
analitice.
În general, sistemul se rezolv cu metode numerice, alegând o re ea în
care se precizeaz valorile ini iale i/sau la limit .
Valorile ini iale u0 , v0 , w0 si p0 se precizeaz în cazul unei mi c ri
nepermanente.
O condi ie la limit pentru fluidele ideale este c viteza tangen ial a
fluidului la suprafa a solid este diferit de zero, datorit absen ei frec rilor.
Componenta normal a vitezei la suprafa a solid este îns nul .
Ecua ia vectorial se ob ine înmul ind fiecare ecua ie cu versorul
corespunz tor axei respective i adunând membru cu membru se ob ine:

du dv dw 1 p p p
i j k i j k Xi Y j Zk
dt dt dt x y z

d 1
gradp f m ecua ia vectorial de mi care.
dt
Dinamica fluidelor
Rela ia lui Bernoulli

Aceast rela ie se ob ine efectuând integrarea ecua iilor de mi care a


fluidelor ideale pe o linie de curent.
Se porne te de la sistemul de ecua ii de mi care ala fluidelor ideale:
u u u u 1 p
u v w X
t x y z x
v v v v 1 p
u v w Y
t x y z y
w w w w 1 p
u v w Z
t x y z z

Se pun urm toarele trei condi ii:


1.Mi carea este permanent :
u v w
0
t t t
2.Mi carea se efectueaz pe o linie de curent:
dx dy dz
u v w
3.Pentru a exprima membrul drept al fiec rei ecua ii sub forma unei
derivate, în scopul integr rii sistemului de ecua ii, se pune condi ia ca for ele
masice s derive dintr-un poten ial.
fm gradU

U U U
fm gradU Xi Y j Zk i j k
x y z
U u u u 1 p U
X u v w
x x y z x x
U v v v 1 p U
Y u v w
y x y z y y
U w w w 1 p U
Z u v w
z x y z z z

Prin înmul irea ecua iilor cu dx,dz i dy se ob ine sistemul:

u u u 1 p U
u dx v dx w dx dx dx
x y z x x
v v v 1 p U
u dy v dy w dy dy dy
x y z y y
w w w 1 p U
u dz v dz w dz dz dz
x y z z z
Prin prelucrarea celei de-a doua condi ii se ob ine sistemul:
u dy v dx
u dz w dz
v dz w dy

i prin înlocuire în prima ecua ie:

u u u 1 p U
u dx u dy u dz dx dx
x y z x x
u u u 1 p U
u dx dy dz dx dx
x y z x x

Se înlocuie te expresia din parantez cu diferen iala componentei


vitezei vectoriale dup axa Ox, u.
Se procedeaz în mod analog cu celelalte ecua ii i rezult în final
sistemul:
1 p U
u du dx dx
x x
1 p U
v dv dy dy
y y
1 p U
w dw dz dz
z z

Prin adunarea celor trei ecua ii membru cu membru se ob ine:


1 p p p U U U
u du v dv w dw dx dy dz dx dy dz
x y z x y z
u2 1 u 2 v 2 w2 1
d 2u du u du d dp du
2 2 2

Se înlocuie te expresia din parantez func ie de modulul vitezei


vectoriale (vezi figura, în care viteza vectorial reprezint de fapt diagonala
paralelipipedului dreptunghic i deci valoarea ei se ob ine cu formula
corespunz toare de la geometria în spa iu).
Ca urmare se ob ine rela ia în diferen iale care ulterior se integreaz :

u, v, w
2
v 1
d dp dU 0
2

- pentru fluide incompresibile ct


- pentru fluide care se afl în câmp gravita ional U gz , g

v2 1 v2 p v2 1 p1 1
dp gz ct gz ct gz ct
2 2 2 g g g
v2 p
z ct - rela ia lui Bernoulli
2g g
Între punctele (1) i(2) situate pe o linie de curent, se ob ine:
v12 p1 v22 p21
g , z1 z2
2g 2g
Interpretare energetic i reprezentarea grafic a rela iei:
v2 p
z ct
2g
Prin înmul ire cu produsul mg se ob ine rela ia energetic :
v2 p mv2
mg Vg mgz ct pV mgz ct
2g g 2
Concluzie: suma dintre energia cinetic , energia de presiune i energia
poten ial a fluidului r mâne constant (pentru un fluid ideal).

-linia energetic

-linia piezometric

-linia de curent

În cazul fluidelor u oare, energia poten ial este neglijabil , deci


termenul ce con ine cota z nu se mai ia în considerare.

v2 p v2 p
ct ct
2g g 2
v12 p1 v22 p2
2 2

Aceasta reprezint deci rela ia lui Bernoulli pentru fluide u oare cum
sunt aerul sau diverse gaze.
Teorema impulsului i teorema momentului cinetic

Impulsul unui corp cu masa m i viteza vectorial v este m v , iar


momentul cinetic corespunz tor este r m v .
Impulsul total al unui sistem de corpuri este:
H mv
iar momentul cinetic total:
K r mv

Teorema impulsului se scrie sub forma:


dH d
Fe ; mv Fe
dt dt
Derivata în raport cu timpul a impulsului total este egal cu suma
for elor exterioare care ac ioneaz asupra sistemului de corpuri.

Teorema momentului cinetic se scrie sub forma:


dK d
Me ; r mv Me
dt dt
Derivata în raport cu timpul a momentului cinetic total este egal cu
suma momentelor for elor exterioare care ac ioneaz asupra sistemului de
corpuri.

Pentru a ob ine expresiile acestor teoreme în cazul curgerii fluidelor se


procedeaz în mod analog pentru un volum de fluid format din particule de
mas elementar dm.
Impulsul unei particule fluide este dm v .
- pentru ct impulsul este: dV v vdV
Momentul cinetic al unei particule fluide este:
r dm v r v dV
Prin analogie cu formulele din mecanica clasic prezentate anterior i
valabile pentru sisteme de corpuri solide se deduc formulele valabile pentru
fluide.
Impulsul total al întregului volum de fluid este:

vdV
V
Teorema impulsului devine:
d
vdV Fe
dt V
Teorema momentului cinetic devine:
d
r vdV Me
dt V
Pentru a efectua integralele de volum se va considera curgerea unui
fluid cu densitatea constant i se va apela la no iunea de tub de curent
elementar pentru care i viteza iese în fa a integralei deoarece în cazul tubului
de curent elementar devine o m rime constant în orice punct din sec iunea
transversal pe direc ia de curgere.

Teorema impulsului i teorema momentului cinetic pentru tubul de


curent elementar

Q v2 v1 Fp1 Fp2 Fg Fe

Varia ia for elor de impuls este egal cu suma for elor exterioare ce
ac ioneaz asupra volumului de fluid V.
v2 i v1 - reprezint viteza de ie ire, respectiv intrare în volumul V de fluid
de control.
Fp1 i Fp2 - for ele cu care fluidul îndep rtat ac ioneaz asupra fluidului din
volumul V.
Fg - for a de greutate a fluidului considerat.
Fe - for a cu care pere ii solizi ac ioneaz asupra fluidului din volumul V.
Se poate face înlocuirea:
Fe R (R este for a cu care fluidul ac ioneaz asupra pere ilor)

Teorema momentului cinetic se ob ine prin înmul irea cu vectorul de


pozi ie corespunz tor a fiec rui termen din teorema impulsului:
Q r2 v2 r1 v1 rp1 Fp1 rp2 Fp2 rg Fg re Fe

Din teorema impulsului se deduce modulul for ei Fe sau a lui R` i din


teorema momentului cinetic se determin vectorul de pozi ie re .
Cunoscând modulul for ei i punctul s u de aplica ie, problema se
consider rezolvat .

EXEMPLE PRACTICE:

Ac iunea apei asupra unui cot de conduct


Se consider un cot de conduct de unghi situat în plan orizontal prin
care trece debitul de ap Q, la presiunea constant p (fluid ideal).

- greutatea Fg se neglijeaz
(este perpendicular pe tabl )

Dac sensul vectorilor coincide cu sensul axelor, atunci vectorii î i


men in acela i semn în teorema impulsului.
„Se proiecteaz ” teorema impulsului pe axe i rezult :
Q v2 cos v1 Fp1 Fp2 cos Rx :Ox
Q v2 sin Fp2 sin Ry :Oy
Deoarece cotul este în plan orizontal i are sec iunea transversal
Q
constant , atunci V ct ; dac z ct p=ct v2 v1 v
S
p1 p2 p v=ct
Q v S ; Fp p S
Rx Qv 1 cos Fp 1 cos Qv Fp 1 cos
v 2 S pS 1 cos 0
Ry Qvsin Fp sin v 2 S pS sin 0
For a de impuls cu care apa ac ioneaz asupra cotului de conduct este:
R Rx2 Ry2
În cazul unor valori mari ale parametrilor de curgere, debit i presiune,
aceast for poate atinge valori foarte mari, de ordinul tonelor for i ca
urmare trebuie luate m suri practice pentru stabilitatea instala iei, de exemplu
ancorarea corespunz toare a cotului de conduct .

Influen a formai suprafe ei corpurilor


fa de recep ionarea for ei de impuls
For a de impuls ini ial a curentului de ap este: F Qv
1.For ta de impuls recep ionat este maxim (aproape dubl ) în cazul cupei
de turbin Pelton, când avem interesul de a capta cât mai mult energie:
Q v 2 v1 R
R Q v1 v 2
Q
Rx Qv 2 v cos
2
Qv1 cos

Situa ia ideal ar corespunde cazului 0 , cos 1 Rx 2 Qv


2.For a de impuls recep ionat este constant în cazul pl cii plane verticale:

Q v2 v1 R
Rx Qv 0 Qv
Suprafa a plan capteaz doar for a de
impuls ini ial a unui jetului.

3.For a de impuls recep ionat este minim în cazul corpurilor cu forma


frontal ascu it (vârful avioanelor de vân toare, al avionului supersonic
Concorde, al vapoarelor, al ma inilor de curse):

Q
Rx Qv 2 v cos
2
Qv 1 cos
0 cos 1 Rx 0
Dinamica fluidelor reale

Fluidele reale au proprietatea de vîscozitate, care produce frec ri i


pierderi de energie.
Experien a lui Reynolds
În cadrul acestei experien e, se vizualizeaz modul în care curge un
anumit fluid i în final se clasific curgerea fluidelor în urm toarele regimuri
de curgere: laminar, tranzitoriu, turbulent. Instala ia cuprinde:

(1)- rezervor de nivel constant (men ine adâncimea apei constant ,


astfel încât viteza cu care intr apa în tubul de sticl este aproximativ 2gh i
se ob ine în final un debit i un regim de curgere constant.
(2)- dispozitiv de alimentare cu orificii multiple
(3)- dispozitiv de preaplin. (evacueaz surplusul de debit)
(4)- vas cu colorant
(5)- tub injector (permite accesul coloran ilor în tubul de sticl )
(6)- tub de sticl pentru vizualizarea curgerii
(7)- robinet pentru reglarea debitului
(8)- mensur gradat pentru colectarea volumului de ap scurs din
tubul de sticl într-un anumit timp.
Se procedeaz dup cum urmeaz .
Se deschide robinetul (6) i se introduce colorant prin acul injector.
La viteze i debite mici, colorantul are aspectul din prima figur i
corespunde unui regim laminar.
Particulele de fluid au o singur
component de vitez
Fluidul curge în straturi, nu exist
schimburi de particule i de impuls între
straturile de fluid.

Se deschide în continuare robinetul (6)


pân se observ oscila ii aleatorii ale firului
de colorant ca în a doua figur ce corespunde
unui regim tranzitoriu.
Apar pulsa ii de vitez dup
alte direc ii decât direc ia curgerii ce
determin schimb de particule i
impuls între straturi.

La o deschidere i mai
pronun at a robinetului (6) se ob in
debite de curgere mari i colorantul
are aspectul din figura a treia-.
În cadrul acestui regim turbulent,
pulsa iile de vitez aleatorii au valori mari,
schimbul de impuls este accentuat i
regimul corespunde unor pierderi
energetice mari.
Acest regim se întâlne te de obicei în
cazul transportului fluidelor în conducte
deoarece sunt solicitate de regul debite
mari de fluid
.
În cazul experien ei, s-a constatat c viteza medie de curgere prin tubul
de sticl , diametrul interior al tubului, precum i vâscozitatea cinematic a
lichidului influen eaz evolu ia colorantului.
S-a dedus num rul Reynolds:
v D
Re

Pentru prima figur : Re 2300


Pentru a doua figur : Re 2300
Pentru a treia figur : Re 2300 sute de mii
În cadrul fiec rui regim de curgere se m soar volumul de ap scurs
într-un anumit timp i rezult debitul volumic:
v
Q
debit t
Q Q 4Q 4Q D
Q v S v 2 2 Re
sec tiune S D D D2
4
4Q
Re
D
ce reprezint a doua form a num rului Reynolds.

Regimurile de curgere difer din punct de vedere optic, cinematic i


energetic.
- din punct de vedere cinematic (regimul turbulent)

v v v'

Pulsa iile de vitez sunt variabile în timp, alternând valuri pozitive sau
negative fa de valoarea vitezei medii, ca în figura precedent .
- din punct de vedere energetic :pierderea de energie se poate estima cu
ajutorul pantei hidraulice; Figura din stânga corespunde regimului laminar,
cu pierderi de energie mai mici, ce corespund unei denivel ri mai mici între
tuburile piezometrice. Figura din dreapta corespunde regimului turbulent, cu
pierderi de energie mai mari, ce corespund unei denivel ri mai mari între
tuburile piezometrice. La fel, pantele hidraulice au valori similare:

hl ht
Jl J t tg Jl
l l
Ultima inegalitate se datoreaz efectelor de turbulen care conduc la
pierderi suplimentare de energie fa de regimul laminar.
Ecua iile de mi care ale fluidelor reale
Spre deosebire de fluidul ideal, se consider c fluidul are proprietatea
de vâscozitate i calculul urm tor se efectueaz pentru întregul volumul de
fluid aflat în mi care.
Consider m c observatorul se situeaz pe sistemul de referin mobil
pentru care se ia în considerare i for a de iner ie, pentru care ecua ia
vectorial este:
Fm Fi Fp F 0
unde F este for a datorat eforturilor tangen iale ce apar la curgerea unui
fluid real.
Se observ c dac se înlocuie te for a de iner ie în func ie de masa
fluidului aflat în mi care i de accelera ia acestuia i produsul respectiv se
trece în membrul drept, se ob ine principiul al doilea al dinamicii.
Se determin în continuare expresiile for elor masice, de iner ie, de
presiune i de viscozitate ce ac ioneaz asupra întregului fluid:
d Fm f m dm f m dV Fm f m dV
V

dv dv
d Fi adm dV Fi dV
dt V
dt
Fp n pdS gradpdV
S V

F t dV
S

Pentru a exprima i for a total de viscozitate sub forma unei integrale


de volum, se determin ini ial,separat, componentele for ei de vâscozitate
dup cele 3 direc ii:
du
Fx x dS x
S dn
du du
Fx dS dS n gradu dS divgradudV u dV
S
dn S dn S V V

Fx u dV
S

Fy v dV
V

Fz w dV
V

Prin înmul irea ecua iilor cu versorii celor trei axe i adunarea rela iilor
membru cu membru se ob ine expresia for ei de viscozitate:

F Fxi Fy j Fz k ui vj wk dV dV
V V

Introducând cele patru for e în ecua ia de mi care, rezult :

dv dv 1
fm gradp dV 0 fm gradp dV 0
V
dt V
dt
dv 1
gradp f m
dt
ce reprezint ecua ia vectorial de mi care a fluidului.

du 1 p
X u
dt x
dv 1 p
Y v Sistemul de ecua ii de mi care
dt y
dw 1 p
Z w
dt z

Ultimul termen din fiecare ecua ie reprezint for a unitar de viscozitate


Din acest sistem rezult rela ia lui Bernoulli pentru un fluid real:

v12 p1 v22 p2
z1 z2 h
2g 2g
ce se calculeaz în mod similar cu cazul curgerii fluidului ideal.

Integrarea exact a sistemului de ecua ii la curgerea unui fluid


între dou pl ci plane i orizontale
Se consider mi carea permanent i prin explicitarea celor trei
laplaciani din sistemul precedent se ob ine sistemul extins:
2 2 2
u u u 1 p u u u
u v w X
x y z x x2 y2 z2
2 2 2
v v v 1 p v v v
u v w Y 2 2
x y z y x y z2
2 2 2
w w w 1 p w w w
u v w Z
x y z z x2 y2 z2
pentru care au disp rut derivatele în raport cu timpul din membrul stâng..
Observând mi carea pl cilor, se constat c lichidul se deplaseaz dup
direc ia axei Ox , deci:
u 0 v w 0
u v w u
Din ecua ia de continuitate x 0 se ob ine: 0
y z x
Deoarece la deplasarea în direc ia axei Oy particulele situate identic au
u
aceea i component u a vitezei rezult c : y 0

La deplasarea particulei dup direc ia axei Oz, u se modific de la u1


2
u
pe placa solid superioar la u2 pe placa solid inferioar 0.
z2
Deoarece curgerea are loc în câmpul gravita ional : x y 0 i z g ,
se ob ine sistemul simplificat :
2
1 p u
x x2
1 p
0
y
1 p
g
z

Din ultima ecua ie, prin integrare, se ob ine reparti ia de presiuni:


p gz ct - formula pentru presiune
p
Considerând situa ia cea mai simpl , 0 ,din prima ecua ie
x
2
u
0
z2
Prin integrare în raport cu z se ob ine:
u
C1 u C1 z C2
z
Se aplic condi iile la limit i se înlocuiesc în expresia componentei de
vitez dup direc ia axei Ox, u:

z 0 ; u U2 U 2 C2 U1 U2
C1
z h ; u U1 U1 C1h C2 h

i se ob ine în final distribu ia de viteze în interiorul fluidului în mi care:

U1 U 2
u z U 2 - formula pentru vitez
h
Cu ajutorul celor dou formule se poate caracteriza comportarea
fluidului în mi care în orice punct din domeniul de curgere aflat între cele
dou pl ci solide.
Mi carea laminar a fluidelor reale

Se prezint aspecte legate de calculul vitezei i al debitului de fluid.

În figura din stânga se prezint distribu ia de viteze a fluidului dintr-o


conduct circular dreapt în cazul mi c rii fluidului ideal.
Nu exist frec ri i ca urmare distribu ia de viteze este constant .
În figura din dreapta se prezint distribu ia de viteze a fluidului dintr-o
conduct circular dreapt în cazul mi c rii laminare a fluidului real.
Particulele de fluid curg în straturi paralele cu axa conductei.
Distribu ia de viteze este parabolic , având un maxim în axul conductei.
Scriind condi ia referitoare la for ele ce ac ioneaz asupra unui fluid în
mi care (for e de presiune Fp si for e de frecare Ff ) se deduce valoarea
vitezei din axul conductei umax :
p1 p 2 2
u max r0
4 l
în care p1 p2 este diferen a de presiune între punctul 1 situat în amonte i
punctul 2 situat în aval iar este vâscozitatea dinamic ce produce frec rile.
Dac creste umax scade.
p1 p2 2
Pentru o raz r oarecare viteza stratului de fluid este: u r
4 l
Se observ c varia ia de vitez pe vertical depinde numai de raz si nu
depinde de tipul de fluid.
u max p1 p 2 2
Viteza medie în sec iunea transversal este: v r0
2 8 l
valoare ce se utilizeaz în rela ia lui Bernoulli.
Calculul efortului tangen ial se efectueaz pornind de la formula lui
Newton:
du p p2 p1 p2
2 1 r r
dr 4 l 2l
Când raza curent r devine egal cu raza interioar a conductei r0
frec rile devin maxime la contactul cu suprafa a solid i ca urmare:

p1 p2
max r0
2l

Pentru calculul debitului corespunz tor unei mi c ri permanente se


folose te ecua ia de continuitate:
p1 p 2 2
Q vS r0 r02
8 l
i efectuând simplific rile necesare se ob ine formula final a debitului
volumic:
p1 p 2 4
Q r0
8 l
În cazul unei curgeri cu suprafa liber se ob ine o distribu ie
parabolic cu un maxim al vitezei pe suprafa a liber , deoarece frecarea cu
stratul de aer superior frâneaz cel mai pu in lichidul.
Teoria stratului limit
Stratul limit este stratul de fluid din imediata vecin tate a unui corp
solid în care se manifest foarte intens efectul eforturilor tangen iale i în care
se produce o varia ie accentuat a vitezei fluidului.

1-zona curentului exterior

2-zona stratului limit

Grosimea stratului limit este dat de distan a m surat la suprafa a


exterioar a corpului solid, perpendicular pe acesta, pân la care viteza
difer cu 1% fa de viteza curentului exterior.
Evolu ia distribu iei de viteze în stratul limit produs de o suprafa
deasupra unei pl ci plane se produce ca în figura:

Desprinderea stratului limit i formarea vârtejurilor (cazul unui


cilindru circular drept orizontal).

figura b

figura a
Figura a corespunde curgerii fluidului ideal.
Fluidul care vine ini ial cu o energie cinetic spre punctul A, pe m sura
apropierii de acest punct î i transform energia cinetic în energie de
presiune. Apoi fluidul alunec f r frec ri pe conturul solid pân în B, unde
are din nou o energie cinetic maxim i energie de presiune nul . Lucrurile
se petrec în continuare simetric iar la dep rtarea de corp energia de presiune
se transform din nou în energie cinetic .
Fluidul evolueaz f r frec ri pe contur astfel încât energia î i men ine
valoarea maxim ini ial .
Figura b corespunde curgerii fluidului real.
Energia cinetic se transform în energie de presiune c tre punctul A; se
deplaseaz fluidul cu frec ri pân în B, în care viteza scade i apoi c tre D,
astfel încât în D nu mai are vitez suficient pentru a urma conturul solid al
corpului. Fluidul întâlne te o zon de presiune ridicat i ca urmare se
produce desprinderea fluidului de corpul solid.
Ca urmare particula fluid este împins c tre curentul de fluid exterior.
Acesta reintroduce particula fluid în stratul limit i se formeaz astfel un
vârtej care evolueaz c tre aval, formându-se a a numitele dâre
hidrodinamice sau aerodinamice (care se mai numesc i dâre turbionare).
În mod practic, pentru a ob ine corpuri cu coeficien i de rezisten la
înaintare mici, se determin experimental reparti ia de presiuni pe suprafa a
exterioar a corpului, se calculeaz integrala presiunii pe întreaga suprafa i
se determin în final coeficientul de rezisten la înaintare.
Se modeleaz suprafa a exterioar , experimental sau prin simulare
numeric cu calculatorul, pân la ob inerea coeficientului de rezisten la
înaintare minim.
Condi ia de desprindere a stratului limit
Conform figurii anterioare, desprinderea se produce în punctul D,
pentru care distribu ia de viteze devine tangent la axa vertical Oy,
perpendicular pe suprafa a solid a corpului.
Acest lucru se poate exprima matematic sub forma:
u
|D = 0
y

Mi c rile efluente ale fluidelor


Se produc în cazul curgerii unui fluid dintr-un anumit recipient printr-
un dispozitiv, într-un alt spa iu ocupat de un alt fluid.
Se deosebesc: curgeri prin orificii, prin ajutaje, prin injectoare i peste
deversoare.
Ajutajele sunt dispozitive care se monteaz în zona de evacuare a
fluidelor pentru cre terea debitului.
Injectoarele realizeaz jeturi de fluid cu energie cinetic mare.
Deversoarele evacueaz fluidul prin partea superioar a unei incinte.
Problemele care se pun la curgerea prin orificii sunt de obicei
determinarea vitezei i al debitului evacuat.
Se va calcula separat, în final, considerând mi carea nepermanent ,
timpul de golire unui rezervor.

1.Curgrea fluidelor prin orficii mici, în pere i sub iri, sub sarcin
constant .
Se aplic rela ia lui Bernoulli între punctele (1) i (2) pentru un fluid
real. Se consider c fluidul este real i deci apar pierderi de energie.
Se calculeaz pierderile locale de sarcin hidraulic la ie irea prin
orificiu în func ie de coeficientul de pierdere local de sarcin cu formula:
v 22
he
2g
Prin înlocuire în rela ia lui Bernoulli se ob ine:
v12 p1 v22 p2
z1 z2 he
2g 2g

z1 h
S1 este mare
Q
Q ct v1S1 v1 v12 0
S1 este mic
p1 v22 patm v22 v22 p1 p atm
h 1 h
2g 2g 2g
1 p1 patm p1 patm
v2 h 2g v2 2g h
1
în care este coeficientul de vitez .
p1 patm
- pentru fluidul ideal 1 v2 2g h

- pentru rezervor deschis p1 patm v2 2 gh

patm p1
p1 patm
- în cazul unui gaz h 0 v2
v 2 2 2g
g
Debitul volumic se ob ine utilizând ecua ia de continuitate:
A
Q v2 S2 v2 Ac v2 A c
A
Ac
Se face nota ia: numit coeficientul de strangulare al sec iunii.
A
Se face nota ia , coeficientul de debit al orificiului i rezult :

p1 patm
Q A 2g h

Cu cât presiunea gazului din rezervor situat deasupra lichidului p1 este


mai mare, eventual adâncimea lichidului din rezervor h este mai mare, cu atât
se evacueaz din rezervor un debit mai mare de lichid.
În func ie de modul de prelucrare al orificiului, coeficientul de debit se
poate m ri i ca urmare debitul evacuat cre te.

2.Curgerea fluidelor prin orificii mari, în pere i sub iri, sub sarcin
constant

Deoarece viteza unui strat de fluid oarecare orizontal evacuat prin


orificiul mare este func ie de variabila z, se calculeaz ini ial debitul
infinitezimal evacuat i apoi debitul total prin integrare, dup cum urmeaz :

dS b z dz
dQ v dS
dQ 2gz b z dz

H2 H2
Q 2gz b z dz 2gz b z dz
H1 H1

- pentru un orificiu dreptunghiular:


bz B ct
i integrala se poate calcula:
1
H2 2 3
Q B 2g z dz
2 Q B 2g H 2 H1 2
H1 3
Calculul timpului de golire al unui rezervor (în mi care nepermanent )

Fiind un caz de mi care nepermanent ,


m rimile se schimb în timp.
Se egaleaz volumul infinitezimal scurs
din rezervor în intervalul de timp dt cu
volumul ce dispare din rezervor prin
coborârea suprafe ei libere cu dz:
dV Qdt A z dz
A0 2 gz dt A z dz
1 Az
dt dz
A0 2g z
T 1 o Az 1 H Az
dt dz T dz
o
A0 2g H
z A0 2g 0
z
D2 d 02
- pentru un rezervor cilindric : Az ct A0
4 4
1
1 4 D2 H
T 2
z dz
2

2g d 0 4 0

2
1 2 D
T H
g d0

Deci timpul total de golire a rezervorului cilindric, plin ini ial pân la
în l imea H, este:
2
1 D 2H
T
0 d0 g
Mi carea turbulent a fluidelor reale

Se deosebe te optic, cinematic i energetic de celelalte tipuri de mi care


Din punct de vedere cinematic, apar pulsa iile turbulente care sunt
componente de vitez dup alte direc ii fa de direc ia principal a curgerii.
Ele determin transferul de particule i de impuls între straturile de
fluid. Componentele de vitez i presiune se scriu sub forma:
u u u'
v v v'
w w w'
p p p'
Se demonstreaz c valoarea medie a unei pulsa ii este nul într-o
perioad T.
Se utilizeaz formula de medie i rezult :
t T t0 T
1 0 , 1
u u dt u' u u ; u udt u u u 0
T t0 T t0
Din punct de vedre energetic, pierderile de energie sunt mai mari în
regimul turbulent deoarece apar efecte suplimentare datorit turbulen elor.
Calculul efortului tangen ial turbulent i al efortului tangen ial total

Masa transferat din stratul cu vitez mai mare u A în cel cu vitez mai
mic u B produce accelerarea acestuia ca urmare a unui transfer de impuls.
Masa transferat este: m V S v' dt
Varia ia de impuls a stratului mai lent este m u A uB m u' Su' v' dt
For a care accelereaz stratul mai lent este:
Su' v'
F Su' v'
dt
F
iar efortul tangen ial turbulent corespunz tor: t u'v'
S
O exprimare mai adecvat a efortului tangen ial turbulent, luând în
considerare un interval mare de timp, este:
t u'v'
în care semnificativ este media produsului pulsa iilor de vitez . Semnul
minus apare deoarece cele dou pulsa ii de vitez au semne contrare, iar
efortul trebuie s fie pozitiv.
Luând în considerare efortul tangen ial dat de legea lui Newton ce
du
apare în orice tip de mi care : dy ,
se deduce efortul total:
du
tot t tot u'v'
dy
Cu cât regimul turbulent e mai avansat, cu atât u’ i v’ iau valori mai
mari i rezult pierderi de energie mai mari.

Ecua iile de mi care ale fluidelor în regim turbulent


Ecua iile se ob in completând sistemul de ecua ii de mi care a fluidelor
reale în regim laminar cu termeni func ii de pulsa iile turbulente:

du 1 p
X u A u' , v' , w'
dt x
dv 1 p
Y v B u' , v' , w'
dt y
dw 1 p
Z w C u' , v' , w'
dt z
Se completeaz sistemul cu ecua ia de continuitate sub forma general
i cu formule de natur statistic pentru pulsa iile u’,v’,w’:
u v w
0
t x y z
Sistemul are apte necunoscute, u, v, w, p precum i pulsa iile u’,v’,w’,
dar con ine i apte ecua ii i deci se poate rezolva.
Ultimii termeni din fiecare ecua ie, A, B, i C reprezint for ele unitare
turbulente.

Distribu ia de viteze într-o conduct circular dreapt în regim turbulent


este de forma unei parabole turtite la vârf:

Zona de curgere turbulent are o form aplatizat deoarece straturile cu


vitez mare situate spre axul conductei tind s le accelereze pe cele mai lente,
situate spre zona laminar i invers.
Pierderile de sarcin hidraulic

Reprezint pierderi de energie ale fluidului produse pe traseul de


curgere i sunt datorate frec rilor vâscoase, efectelor de turbulen precum i
diverselor elemente hidraulice intercalate pe traseul de curgere.
Se deosebesc pierderi liniare sau distribuite produse pe o anumit
lungime de traseu de curgere, i pierderi locale care se datoreaz diverselor
elemente hidraulice ce formeaz circuitul (robine i, vane, coturi, etc.)
Formulele pierderilor de sarcin sunt semiempirice.
Ecua iile de mi care ale fluidelor nu con in influen a suprafe elor solide
cu care fluidul intr în contact.
Acele neuniformit i ale suprafe elor solide produc efecte ce sunt luate
în considerare prin intermediul unor coeficien i; ace tia sunt determina i
experimental i dau caracterul semiempiric al formulelor respective.
Formula general a pierderilor de sarcin hidraulic este:
v2
hr r
2g
- pentru pierderi liniare:
L
r
D
- pentru pierderi locale:
r l
Ca urmare, pierderile liniare în cazul unei conducte circulare drepte de
lungime L i diametru interior D devine:
L v2
hd
D 2g
Cu aceasta se poate determina:
p ghd c derea de presiune pe o conduct de lungime L.
Pierderile locale devin:
v2
hl l
2g
Pierderea de presiune total pentru un circuit cu m elemente hidraulice
este:
L v2 m
vi2
pt g l
D 2g i 1 2g
Pierderile de sarcin se pot exprima i în func ie de debitul de fluid Q.
Utilizând ecua ia de continuitate:
Q Q 4Q
v
S D2 D2
4
pierderea distribuit devine:
L 1 4Q 8 LQ2
hd
D 2g D 4 2
g D5
L
hd 0.0826 5 Q
2
, iar depinde de num rul Reynolds , eventual
D
de rugozitatea conductei.

64
pentru regim laminar
Re

In cadrul regimului turbulent neted


stratul laminar acoper complet
asperit ile. Este ca si cum peretele
0.3164
este neted. 0.25
Re

Coeficientul pierderilor distribuite


este dat de o expresie de forma:
Re,
D
unde D este rugozitatea relativa.
Influen a asperit ilor în regim turbulent conduce la cre terea lui i al
pierderilor distribuite hd i implicit a pierderilor de presiune.
Pierderea local în func ie de debit se exprim cu:
v2 1 16Q 2 Q2
hl li
2g
l
2g 2 D 4 sau hl 0.0826 l 4
D
în care coeficientul de pierdere local l se poate lua din fi a produsului sau
din cataloage.

APLICA IE

Calculul în l imii de aspira ie a unei pompe centrifuge

HA - în l imea de aspira ie a pompei centrifuge


Se cunosc: Q, D, L, S, C, V pv presiunea de vaporizare a apei
Se pune condi ia p1>pv i se determin în l imea de aspira ie maxima HA,max.
Mi carea permanent în conducte sub presiune

Conductele sunt sisteme hidraulice ce asigur transportul sub presiune


al fluidului între dou puncte cu sarcini energetice diferite.

Se deosebesc:
1.Conducte scurte la care pierderile de sarcin hidraulic sunt date de
suma dintre pierderile distribuite i cele locale de pe parcurs.
2.Conducte lungi la care pierderile de sarcin hidraulic sunt date doar
de pierderile distribuite, corectate prin adaos cu un procent de pân la 5%
dac au mai multe elemente hidraulice montate pe traseu.
Exemple: magistralele de petrol i gaze, conductele de alimentare cu
ap ale localit ilor.

Problemele care se pun la calculul conductelor sunt:

1.determinarea diametrului interior – problem de dimensionare - când


se cunosc pierderile de sarcin hidraulic , natura pere ilor conductei,
lungimea ei, precum i debitul necesar la consumator.
2.determinarea debitului - problem de alimentare - când se cunosc
celelalte m rimi.
3.determinarea pierderii de sarcin – problem energetic – când se
cunosc celelalte m rimi.

Calculul conductelor scurte:

În cazul mi c rii permanente pierderea de sarcin total este:

htot hdistribuit hei sau


i

l 2 Q2
htot 0.0826 Q 0.0826 4 li ,
D5 D i
2
Q l
htot 0.0826 4 li m
D D i
1.determinarea diametrului (D)

- se dau diverse valori diametrului interior al conductei i rezult


valorile pierderii de sarcin cu care se traseaz graficul urm tor:

- pentru pierderea de sarcin din cazul


concret considerat se alege în final din
grafic Ds tan dard Di

2.determinarea debitului (Q)

Pentru o curgere în regim laminar valoarea coeficientului pierderii de


sarcin liniar sau distribuit este:
64 v D
i rezult valoarea num rului Reynolds Re
Re
0
- se alege valoarea lui Q la itera ia 0, Q i rezult :
0 Q 4Q 0 v0 D 0 64
v 2
Re Q1 ,
S D Re
adic debitul la itera ia 1, i se urmeaz acela i procedeu pân când diferen a
dintre dou valori succesive ale debitului volumic Q este mai mic în modul
decât o valoare aleas în func ie de precizia dorit :

Qn Qn 1
Q Qn ,

adic se alege ca debit final debitul de la itera ia n.

3.determinarea pierderilor de sarcin total :

Cu ajutorul lui Q v Re htot


APLICA IE

Conducta tip sifon:

Se aplic rela ia lui Bernoulli între A i B:


v A2 p A v B2 p B
zA z B htot
2g 2g
Parametrii hidrodinamici sunt da i de:
Q
p A p B p atm v A
SA ,
v A2
Deoarece S A este mare vA este mic
2g este neglijabil.
z A htot H htot
Se înlocuie te pierderea de sarcin total cu suma dintre pierderea
liniar i cele locale i rezult :
v2 l v2 v2 v2
H i c e
2g D 2g 2g 2g
v2 l
i c e H
2g D
de unde se deduce expresia vitezei de curgere pe traseu:
2gH
v
l
i c e
D
i deci debitul sifonat din rezervorul A în rezervorul B este:
D2
Q v S Q v
4
Calculul conductelor lungi

Analogia electro-hidraulic

Calculul efectuat cu ajutorul unor m rimi electrice i hidraulice prezint


o anumit similaritate.

I ct Q ct
- circuitul serie circuitul serie
electric U Ui hidraulic hd hd i
i i

I Ii Q Qi
- circuitul paralel i circuitul paralel i
electric U ct hidraulic hd ct

Conducte lungi montate în serie:

Aplicând rela ia lui Bernoulli între punctele A i B se ob ine:

v 2A pA vB2 pB
zA zB hdi
2g 2g i

Termenii cinetici sunt neglijabili pe suprafa a liber a rezervoarelor,


presiunile în A i B sunt egale cu presiunea atmosferic , din suma pierderilor
de sarcin din membrul drept r mân doar pierderile distribuite i efectuând
reducerile necesare rezult :
H hd
adic energia poten ial a lichidului din rezervorul A fa de rezervorul B se
consum pe pierderile distribuite produse pe re eaua de conducte în serie.
Explicitând pierderile pe fiecare tronson se ob ine:
l1 v12 l 2 v 22 l n v n2
H 1 2 n
D1 2 g D2 2 g Dn 2 g
H este dat i atunci se poate ob ine în final debitul de fluid :
Q li
vi H 0.0826 Q2 i Q
Si i Di5

Conducte lungi montate în paralel:

Se aplic rela ia lui Bernoulli între A i B:

v A2 pA v B2 pB
zA zB hd
2g 2g

- în A i B Q ct S ct v A vB ct
D ct
li
H hd H 0.0826 i 5
Qi5 Qi
D i
n

Debitul total prin conducta din afara ramifica iei este : Q Qi


i 1
Ma ini hidraulice
Se deosebesc:

1.Ma ini generatoare la care energia mecanic la arbore este


transformat în energie hidraulic (exemple: pompe sau ventilatoare
antrenate de motoare asincrone).
2.Ma ini motoare la care energia hidraulic se transform în energie
electric (exemple: turbine de ap , abur i de gaze conectate la generatoare
sincrone).
3.Transformatoare hidraulice ce transform energia mecanic în
energie hidraulic i apoi din nou în energie mecanic (exemplu: transmisiile
hidraulice).

Ma inile hidraulice se mai clasific în:

- turboma ini la care exist o circula ie continu de fluid între aspira ie i


refulare (ventilatoare i pompe axiale, diagonale, centrifugale, suflante) i
care dau debite mari dar realizeaz diferen e de presiune între refulare i
aspira ie mici.
- ma ini volumice: - pompe cu piston, cu ro i din ate, cu pistona e, cu palete
culisante; acestea realizeaz diferen e de presiune mari, dar dau debite mici.

Parametrii energetici ce caracterizeaz func ionarea unei ma ini sunt


în cazul ma inii generatoare ( de exemplu o pomp sau un ventilator ):
m3 l
1.debitul volumic Q , s sau , (1 m3 = 103 litri )
s
v r2 pr v a2 pa
2. sarcina pompei: H p 2g
zr
2g
za ,[m]

3. puterea util : Pu gQH p , [ W ] sau [ kW ]


4. puterea consumat : Pc , [ W ] sau [ kW ]
Pu
5. randamentul pompei: P , [%] , <1
c