Analiza functional-constructiva a piesei

Suprafetele piesei sunt:

simple:

-cilindrice:S5, S6, S7, S8, S12, S17;

-plane frontale:S1, S15, S21, S19, S20;

-conice:S2, S9, S13, S14, S11, S16, S22;

complexe:

-cilindrica+plana:S4 canal dreptunghiular;

-degajare:S18;

-dantura:S10.

Rolul functional al piesei:

Prin tema de proiect s-a cerut proiectarea procesului tehnologic al reperului "roata dintata"

Acest reper poate face parte din ansamblul unei cutii de viteze.

Piesa "roata dintata" are rolul de a primi, realiza si transmite miscarea de rotatie, catre un alt
element aflat in miscare de rotatie;o alta functie principala a rotii dintate este acea de a transmite
forta si momentul concomitent cu miscarea de rotatie. Cu ajutorul acestei roti dintate se transmite
forta si momentul (cuplul) la un arbore, pe care este montata.

Conditii deosebite impuse piesei

Pentru a pune in evidenta aceste conditii se va face o schita a piesei pe care vom numerota
suprafetele din componenta acesteia.
Fig. 1. Numerotare suprafete

In cadrul unei piese intalnim atat suprafete libere cat si suprafete functionale.

Suprafetele functionale sunt suprafete de montaj sau de contact ale piesei cu alte organe de
masini. Aceste suprafete sunt executate la o calitate superioara fata de celelalte suprafete (numite
suprafete libere).

Clasificarea suprafetelor dupa tipul si rolul lor:

Suprafetele cu rol functional sunt: S4, S5, S10, S15, S17.

Acestea au urmatoarele roluri functionale:

-S4 asigura rigidizarea rotii dintate cu arborele pe care este montata

-S5 asiguara montarea pe roata dintata a unor lagare

-S10 asigura transmiterea miscarii de la sau la o roata conjugata

-S15 asigura pozitia corespunzatoare a piesei fata de restul ansamblului

-S17 asigura ghidarea unei piese de tip arbore(suprafata de referinta)

Suprafetele piesei cu rol tehnologic sunt: S2, S9, S11, S12, S13, S14, S16, S18, S22.
 -suprafata S2, S13, S14, S16, S11- asigura montare usoara a piesei in ansamblu

-suprafata S9, S12- asigura prelucrarea danturii

-suprafata S18- asigura evacuarea aschiilor la rectificarea suprafetelor vecine ei.

-suprafata S22 asigura posibilitatea realizarii danturarii.

Suprafetele libere ale piesei sunt:S1, S3, S6, S7, S8, S19, S20, S21, S22;

1.2.Caracteristicile geometrice constructive prescrise

piesei
Tabel cu suprafetele care intra in componenta piesei

Se analizeaza precizia dimensionala, de forma si de pozitie, precum si rugozitatile

suprafetelor piesei. Cotele libere executie mijlocie conf STAS 2300-80

Treapta de Ra Toleranta de Toleranta de pozitie

SK Suprafata/forma Dimensiunea Observatii
precizie [μm] forma
S1 Plan frontala IT12
S1
Plan frontala IT6
5
S1
Plan frontala IT12
9
S2
Plan frontala IT12
0
S2
Plan frontala IT12
1
S2 Conica 3x45° IT12 tesitura

S9 Conica IT12
S1
Conica 1.5x45° IT12 tesitura
1
S1
Conica 1.5x45° IT12 tesitura
3
S1
Conica 1.5x45° IT12 tesitura
4
S1
Conica 1.5x45° IT12 tesitura
6
Cilindrica
S3 IT12
interioara
S7 Gaura IT12
S1 Cilindrica
IT12
2 interioara
S1 Cilindrica
IT6
7 interioara
Canal
S4 Complex IT12
dreptunghiular
S5 Cil exterioara IT6

S6 Cil exterioara IT12

S8 Cil exterioara IT12

S1 Complexa
IT8
0 danturata
S1 Complexa, Canal de
h=3,b=2 IT12
8 degajare degajare
S2
Conica IT12
2
S2
Plan frontala IT12
3

1.3. Caracteristicile mecanice, chimice si tehnologice

ale materialului piesei
Materialul din care este executata piesa este: 41MoCr11

Conform STAS 791 - 80 materialul prezinta urmatoarele caracteristici:

Compozitia chimica si structura materialului

Tipul Marca C Mn Cr Mo Si Smax Pmax Alte

otelului otelului elemente
Cr-Mo 41MoCr11 Cu<0.3

Caracteristicile mecanice

Marca de Diam.probei Tratamentul Limita de Rezistenta la Alungirea As Energia Duritatea

otel de referinta termic(calire) curgere rupere % min de rupere Brinell in
Rpo2 stare
mm Rm, N/mm2 J min recoapta
N/mm2 HB max
41MoCr11 CR

1.4.Tehnologicitatea constructiei piesei

 Tehnologicitatea este proprietatea unei piese de a putea fi prelucrata in conditiile tehnice
impuse prin desenul de executie, cu un consum minim de material, manopera, energie si scule,
implicit la un pret de cost minim

In vederea aprecierii tehnologicitatii, inainte de a incepe proiectarea unui proces

tehnologic, este necesara o analiza minutioasa a desenului de executie, urmarindu-se sificienta
vederilor si a sectiunilor, pentru definirea completa a piesei.

Prescriptia generala pentru Ra=3.2, pentru celelalte suprafete ale caror rugozitate nu este
specificata, impune o prelucrare simpla (strunjire, finisare).

Calitateta celorlalte suprafete impune operatii de prelucrare pretentioase de exemplu

rectificarea.

Baza de referinta P poate fi obtinuta prin prelucrari de strunjire interioara si rectificare.

La trecerea dintre diametrul suprafetei S 5 si frontalul suprafetei S15 sunt prevazute

degajari pentru protectia muchiei pietrei de rectificat si pentru evacuarea aschiilor rezultate.

Conditii de tehnologicitate impuse de materialul piesei (prelucrabilitatea acestuia) si de

masa piesei

Aceste oteluri au un continut controlat de sulf. Otelurile aliate se livreaza sub forma de
produse laminate sau forjate cu grosimi sub 250 mm. Se folosecs numai in stare tratata
termichimic sau termic. Proprietatile deosebite ale acestor oteluri sunt asiguarte de elementele de
aliere.

Astfel Manganul creste calibilitatea si rezistenta la uzare, dar imprima otelurilor grosolane,
insuficient diminuate de prin adaosuri de siliciu sau vanadiu.

Otelurile cu mangan si siliciu sunt mai rezistente la uzare, dar mai greu prelucrabile si au
tendinta de decarburare superficiala.

Cromul creste calibilitatea si plasticitatea, Molibdenul mareste foarte mult calibilitatea si

caracteristicile mecanice.

Acest material, des utilizat in constructia de masini este usor prelucrabil, nu pune
probleme tehnologice, poate fi forjat inainte de prelucrare, reducand astfel adaosurile de
prelucrare si imbunatatind, fibrajul piesei, deci rezistenta la rupere.

Masa piesei
S-a folosit pentru calculul masei piesei softul AUTOCAD ,desenandu-se piesa in 3D si calculand cu
ajutorul comenzilor acestui soft volumul piesei. Astfel s-a obtinut rezultatul:

Volume:    357288mm3
Cu acest volum calculat in AUTOCAD se va calcula masa piesei tinand cont de densitatea materialului,
otel, care este de 7.8kg/dm3. Se obtine masa:

7.8kg/dm3*357288mm3*10-6=2.8kg

Conditii de tehnologicitate impuse de unificarea constructiva a elementelor geometrice

Gradul de unificare
Pentru fiecare element constructiv avem:

Fie eu numarul elementelor cu dimensiuni diferite

iar eteste numarul total al elementelor

Tipul elem constructiv Codul suprafetelor cu Gradul de unificare

Codul suprafetelor 
dimensiuni diferite  constructiva 
Supraf cil exterioare
Supraf cil interioare
Gauri netede
Canale dreptunghiulare
Tesituri
Plane frontale

Asadar gradul mediu de unificare pentru cele 6 elemente constructive este:

=(1+1+1+1+0.4+1)/6=0.84
 Precizia si calitatea piesei sunt bine corelate, desenul de executie cuprinzand toate datele
necesare privind toleranta si rugozitatea suprafetei. Astfel:

Pentru suprafete libere se prescriu tolerante mai mari, cel mult egale cu cele
corespunzatoare preciziei economice (conform STAS 2300-88);

Pentru suprafete care determina parametrii de functionare ai piesei , tolerantele si

rugozitatile se prescriu tinand cont de conditiile restrictive de functionare

Tip suprafata Nr. (cod) Procedee de prelucrare Observatii privind

suprafata aplicabile tipului de respectarea conditiilor
suprafata de tehnologicitate
Cilindrica S5 Strunjire, rectificare Posibil de realizat
exterioara
Cilindrica S6, S8 Strunjire Posibil de realizat
exterioara
Cilindrica S12, S3 Strunjire Posibil de realizat
interioara
Cilindrica S17 Strunjire, Rectificare Posibil de realizat
interioara
Gauri netede S7 Burghiere Posibil de realizat
Canale S4 Frezare Posibil de realizat
dreptunghiulare
Conice, Tesituri S2, S9, S11, Strunjire Posibil de realizat
S13, S14,
S16, S22
Plane frontale S1, S15, S19, Strunjire Posibil de realizat
S20, S21
Complexa, S10 Danturare prin frezare Posibil de realizat
dantura

2 Proiectarea semifabricatului
2.1 Stabilirea metodelor si procedeelor de obtinere a
semifabricatului
Principii de baza:

Semifabricatul este determinat de forma si dimensiunile piesei, depinde de destinatia

piesei, materialul si conditiile de functionare, volumul productiei si existanta utilajului pentru

producerea semifabricatului;
 Semifabricatul economic trebuie sa fie cat mai aproape de forma si dimensiunile piesei

de prelucrat, iar rugozitatea suprafetei trebuie sa fie la o treapta imediat superioara;

Se va utiliza un semifabricat cu grad mai mic de apropiere fata de piesa finita

Se are deci in vedere un consum cat mai mic de material.

Analiza desenului de executie al piesei sugereaza posibilitatea utilizarii a doua tipuri de

semifabricate:

- semifabricat pentru otel rotund laminat ø 160 cu abaterile   (STAS 2300-88),din calcul,
respectand valoarea adaosului total de prelucrare se obtine 160.705mm.insa se adopta din
STAS bara cu diametrul de 160mm,adaosul total de prelucrare scazand de la 1,75mm pe o
parte, la 1.397mm pe o parte.

- semifabricat matritat pe masini de forjat orizontal

Laminarea procedeul de prelucrare prin deformare plastica - la cald sau la rece - realizat prin
trecerea fortata a materialului prin intervalul dintre doi cilindri care se rotesc in sensuri contrare.

Aceasta metoda prezinta avantajul obtinerii unui semifabricat simplu, usor de realizat, dar care
necesita multiple etape de prelucrare prin aschiere pentru indepartarea adaosurilor mari pe care le
prezinta.

In figura 1 este prezentat semifabricatul laminat.

 Fig. 1

Matritarea pe masini de forjat orizontal.

Masinile de forjat orizontale se bazeaza pe mecanisme de tip biela-manivela la care berbecul

(patina) ce poarta scula de lucru executa miscare de du-te-vino in directie orizontala.

In figura 2 avem semifabricatul matritat.

 Fig. 2

Aceasta operatie, cea mai raspandita si caracteristica pentru masinile de forjat orizontal se
numeste refulare.

De multe ori o refulare nu poate fi realizata dintr-o singura etapa si de aceea, atunci cand este
cazul, se folosesc mai multe etape.

Pe masinile de forjat orizontal se executa si alte operatii in afara de refulare, cum sunt:
perforare nepatrunsa, strapunsa, gaurire, extrudare, indoire si altele. Masinile de forjat orizontal sunt
caracterizate si prin forta maxima prezenta la sfarsitul cursei de lucru

Matritarea pe m.f.o prezinta o serie de avantaje:

a) Pentru faptul ca exista doua suprafete de separatie a matritelor (de separatie intre matrita
mobila si cea fixa sau de separatie intre blocul matritelor si blocul poansoanelor) pe m.f.o. se pot
obtine piese cu brate foarte lungi, cu orificii patrunse, cu doua sau mai multe ingrosari, cu inclinari
minime sau in unele cazuri fara inclinari.
 b) In cazul cand piesa este matritata pe ciocan sau pe presa adaosurile tehnologice pebtru
piesa sunt mai mari decat in cazul matritarii pe m.f.o., atat datorita inclinarilor de matritare, cat si a
adaosurilor de prelucrare.

c) Bavurile la piesele obtinute pe m.f.o. sunt mai mici, iar in unele cazuri lipsesc complet.
Aceasta antreneaza dupa sine economie considerabila de metal.

d) Separarea pieselor se poate face direct prin matritare.

e) Avand in vedere ca deformarea pieselor pe m.f.o. se gace cu viteza mai mica, tehnologia
matritarii pe aceste masini asigura obtinerea de piese cu structuri favorabile in ceeea ce priveste
directia fibrelor fata de eforturile ce actioneaza asupra piesei in timpul lucrului.

f) Matritele cu parti demontabile pot fi flolosite in mod mai rational la m.f.o. decat la ciocane si
prese.

g) Datorita faptului ca la m.f.o. matritarea decurge mai lin exista posibilitatea automatizarii
procesului de matritare, respectiv conditii mai usoare de lucru. Pe langa avantajele mentionate,
matritarea la m.f.o. prezinta si unele dezavantaje in comparatie cu matritarea pe ciocan:

-Pozitia semifabricatului de matritat la m.f.o. se fixeaza cu ajutorul opritoarelor. Lungumea

acestuia este in asa fel stabilita ca sa asigure volumul de material necesar pentruobtinerea
piesei; in timpul lucrului insa opritorul se poate deplasa, ceea ce determina mari neajunsuri
tehnologice si consum mai mare de metal.    -Intrucat in timpul lucrului la m.f.o. nu au loc
lovituri bruste si repetate, exista posibilitatea presarii tunderului in piesa.

-Existenta capetelor ramase la semifabricat dupa matritare pe m.f.o. duce la cresterea

consumului de metal.

Totusi prin luarea unor masuri organizatorice aceste neajunsuri pot fi inlaturate.

A doua varianta prezinta multiple avantaje, printre care: pastrarea unui fibraj continuu dupa
aschiere, adaosuri de prelucrare mici datorita formei semifabricatului foarte apropiate de forma finala
a piesei si calitate superioara a geometriei suprafetelor.

2.2.Adoptarea adaosurilor totale de prelucrare

Tabel 2.1 Marimile adaosurilor totale de prelucrare

Suprafata Dimensiunea suprafetei Adaos total de Dimensiunea suprafetei

piesei prelucrare semifbricatului
Sk
S9
S6
S5
S15
S2
S17
S19

Tabel 2.2 Marimile inclinatiilor si razelor de racordare

Raza de racordare exterior 5mm

Raza de racordare interior 2.5mm
Inclinatii tehnologice exterior 1º
Inclinatii tehnologice interior

La suprafetele la care urmeaza si o prelucrare de finisare, se adauga la adaosul de prelucrare 0.25mm

pe latura.

2.3 Adoptarea procedeului economic de realizare a

semifabricatului
Compararea variantelor de semifabricat se va face pe baza unor criterii tehnico-economice. Criteriile
pe baza caruia se alege semifabricatul optim sunt:

- gradul de apropiere a semifabricatului de piesa;

- precizia semifabricatului;

- costul semifabricatului.

Tabel 2.3

Criteriul Ponderea Tip Note pe tip semifabricat Punctaj pe tip

criteriului semifabricat semifabricat

Gradul de LAMINAT
apropiere MATRITAT
semifabricatulu
i de piesa
Precizia LAMINAT
semifabricatulu MATRITAT
i
Costul LAMINAT
semifabricatulu MATRITAT
i
TOTAL PUNCTAJ PE SEMIFABRICAT
1.Gradul de apropiere a semifabricatului de piesa se apreciaza pe baza volumului relativ de material
indepartat, determinat cu ajutorul relatiei urmatoare:

Volumele celor doua variante de semifabricat au fost calculate cu ajutorul softului AUTOCAD,
obtinandu-se urmatoarele valori: