PROPRIETĂȚILE ȘI PARAMETRII CARE DEFINESC STAREA UNUI FLUID

I. PARAMETRI ȘI PROPRIETĂȚI FIZICE COMUNE LICHIDELOR ȘI GAZELOR

1. Presiunea ( p )

Unde: F reprezintă forța normală

A reprezintă aria suprafeței pe care se exercită această forță.
Unități de măsură pentru presiune:
- kilopascalul
- megapascalul
- atmosfera tehnică
- barul .
Presiunea hidrostatică exercitată de coloana de mercur la baza ei este egală cu presiunea
atmosferică de pe suprafața liberă a mercurului.

Unde: reprezintă densitatea mercurului

g reprezintă accelerația gravitațională
g=9,81 m/s2
Presiunea hidrostatică exercitată de o coloană de lichid:

unde reprezintă densitatea lichidului piezometric.

Unități de măsură ce reprezintă înălțimi ale unor coloane de lichid,

precum apa și alcoolul

Pentru un curent de fluid (fluid în mișcare), presiunea într-un punct din interiorul acestuia este
rezultatul acțiunii presiunii statice și a presiunii dinamice

unde reprezintă presiunea totală,

presiunea statică,
presiunea dinamică; se calculează cu relația

unde: este viteza curentului de fluid, în punctul de măsurare,

densitatea fluidului.
 2. Densitatea (ρ )

Unde: m reprezintă masa in kg

reprezintă volumul în m3
Volumul specific:

În cazul gazelor densitatea se definește astfel:

Unde: - ρ0 reprezintă densitatea aerului în condiții normale(ρ0aer=1,293kg/m3)

- p0 reprezintă presiunea atmosferică normală (p0=101325N/m2=760 mmHg)
- t0 reprezintă temperatura la 0oC (T0=273,15K)
Densitatea relativă, definită de raportul dintre densitatea fluidului considerat și densitatea unui
fluid de referință în condiții standard

Pentru lichide, fluidul de referință este apa distilată:

3. Greutatea specifică (ϒ)

4. Compresibilitatea (β)
Compresibilitatea reprezintă proprietatea unui fluid de a-și modifica volumul sub acțiunea
unei variații de presiune, la o temperatură constantă.

unde - este volumul inițial al fluidului,

- reprezintă variația relativă a volumului,
- este coeficientul de evaluare cantitativă a compresibilității fluidului,
denumit și modul de compresibilitate izotermă.

Variația presiunii într-un cilindru la modificarea volumului

Inversul modulului de compresibilitate reprezintă modulul de elasticitate, notat cu ε:
 1. Celeritatea (c)
Celeritatea, sau viteza de propagare a sunetului în interiorul unui mediu continuu, reprezintă unul
dintre parametrii care descriu propagarea undelor sonore.
Într-un mediu fluid este definită de relația lui Newton

2. Numărul Mach (M)

Numărul Mach este un parametru definit de raportul dintre viteza relativă (v) a unui corp într-un
fluid și viteza sunetului (c ) în același fluid:

3. Vâscozitatea ( µ, ν )
Vâscozitatea reprezintă proprietatea fluidelor de a se opune deformațiilor atunci când straturile
alăturate sunt supuse la lunecare relativă (de a opune rezistență la modificarea formei). Această
proprietate se manifestă doar la fluidele în mișcare.

Modelul lui Newton pentru curgerea unui fluid între două plăci plane
Dacă viteza variază doar pe direcția normală curgerii, liniar vom avea:

cunoscută și ca legea lui Newton pentru efortul tangențial unitar de vâscozitate.

unde: - v reprezintă viteza în m/s,
- h reprezintă înălțimea coloanei de fluid în m.
Pentru cazul ilustrat anterior se mai poate scrie:
Unitatea de măsură a vâscozității dinamice în sistemul internațional este

Vâscozitatea cinematică poate fi interpretată ca reprezentând coeficientul de difuzie al

impulsului masei specifice) într-un fluid omogen și incompresibil.

În sistemul tehnic, unitățile de măsură ale celor două mărimi sunt

În cazul gazelor și vaporilor, vâscozitatea dinamică depinde de parametrii de stare ai mediului.

unde µ0 reprezintă vâscozitatea dinamică în condiții fizice normale de

presiune p0 și temperatură T0
C constantă de variație a vâscozității dinamice cu temperatura.
 Vâscozitatea lichidelor variază doar cu temperatura.Pentru apă, vâscozitatea cinematică se
calculează astfel:

unde:- reprezintă vâscozitatea apei în condițiile atmosferei fizice normale

- temperatura apei.

II. PROPRIETĂȚI FIZICE SPECIFICE LICHIDELOR

1. Tensiunea superficială (σ)

Tensiunea superficială a unui lichid este o mărime definită prin forța care se exercită tangențial
pe unitatea de lungime de pe suprafața de separație a lichidului, datorită interacțiunii dintre
moleculele de lichid din stratul superficial și moleculele din interiorul lichidului

2. Capilaritatea
Capilaritatea este proprietatea care rezultă ca o consecință a fenomenului de adeziune și a tensiunii
superficiale și care constă în apariția unei denivelări a suprafeței libere în tuburile capilare (tuburi subțiri,
cu diametre de ordinul milimetrilor) introduse într-un lichid, după cum este prezentat imagine.
înălțimea denivelării

unde ρ este densitatea lichidului.

Fenomenul de capilaritate pentru

1. apă - sticlă, (b) mercur - sticlă

Unghiul α se numește unghi de contact.

 APLICAȚII ALE PROPRIETĂȚILOR FLUIDELOR

1. Pentru verificarea (sau etalonarea) manometrelor se poate utiliza o instalație cu pompă cu șurub, a cărei
schemă de principiu este prezentată în figura de mai jos. Aceasta se compune din corpul cilindric (1) în care
se deplasează pistonul (2) prin rotirea tijei șurubului (3) în corpul filetat (4). Pistonul este articulat pe tijă
astfel încât rotirea tijei nu se transmite pistonului, acesta având numai o mișcare de translație. Tija se rotește
manual cu ajutorul volantului (5). Pompa se umple cu lichidul de lucru (ulei) aflat în rezervorul (6).
Manometrul de verificat (MV) și manometrul etalon (ME)
se fixează etanș la două racorduri ale conductei de refulare (7) prin intermediul robinetelor (8) și
(9). Cunoscând
 d=1cm diametrul cilindrului,
 h=2mm pasul șurubului,
 V=200 cm 3
volumul inițial de ulei și
 β=4.85∙10 m /N
-10 2
coeficientul de compresibilitate izotermă al uleiului,
să se determine numărul ( n) de rotații necesare pentru ca indicația manometrului etalon să fie
pm=200kgf/cm2 .

Schemă de principiu a instalației de verificat manometre

2. O placă plană de arie S=0.8 m2 și masă m=2kg alunecă pe un plan înclinat, cu unghiul α=30◦
acoperit cu o peliculă de ulei de grosime δ=2mm , precum în figură.

Densitatea uleiului este ρ=0.9 kg/d m3,iar vâscozitatea cinematică ν=0.4 Stokes . Să se determine viteza de
alunecare a plăcii în mișcare uniformă.

3. Să se determine dependența de temperatură a vitezei de propagare a sunetului în apă, cunoscând

valorile densității și modulului de elasticitate în situațiile:
- ρ=1000 kg/ m3 și ε=1.914∙109 N/m2 la temperatura t=4 oC
- ρ=999.26 kg/ m3 și ε=2.020∙109 N/m2 la temperatura t=20 oC
4. Densitatea lichidelor poate fi determinată experimental cu ajutorul unui areometru, precum
în figura de mai jos. Acesta este compus dintr-un corp plutitor lestat, având la partea inferioară
o cavitate cu bile de plumb, iar la partea superioară un tub calibrat (de diametru constant). Să
se calculeze densitatea unui fluid ρf dacă partea calibrată a densimetrului se scufundă cu
h  50mm relativ la poziția de echilibru în apă. Sunt cunoscute
 G  20 gf greutatea areometrului,
 d  8mm diametrul secțiunii calibrate,
 0  1000kg / m3 densitatea apei.