TABELUL I - DIAGRAMA ILUSTRATA A DIAGNOSTICARII PRIN VIBRATII

SURSA
PROBLEMEI

MASE
DEZECHILIBRATE

SPECTRUL RELATIA
DE FAZA
TIPIC

1 X RADIAL

A. Forta
Dezechilibrata
B. Cuplu
Dezechilibrat

C. Dezechilibru
Dinamic

D. Rotor in Consola
Dezechilibrat

ROTOR
EXCENTRIC

ARBORE
INCOVOIAT
NEALINIERI
A. Nealiniere
unghiulara

1 X RADIAL

1 X RADIAL

REMARCI
Forta dezechilibrata va fi in faza si stabila. Amplitudinea datorata dezechilibrului va
creste cu patratul turatiei pana la prima turatie critica (o crestere de 3x a turatiei va
face ca amplitudinea sa creasca de 9x). Frecventa de rotatie (1x) este frecventa
cea mai mare din spectru. Acest dezechilibru se poate corecta prin atasarea
unei singure mase de echilibrare in planul care contine centrul de greutate al
rotorului. Intre masuratorile in plan orizontal intre capetele OB (outboard=aval) si
IB (inboard=amonte) defazajul va fi aproximativ 0o. Intre masuratorile in planele
orizontal si vertical pentru acelasi lagar, la rotorul dezechilibrat, va fi un defazaj
de 90o (30o).

In cazul acestui defect apare o defazare in acelasi plan de 180o intre lagare.
1x este frecventa dominanta din spectru iar amplitudinea ei creste cu patratul
turatiei pana la prima turatie critica. Se pot produce vibratii mari atat axiale cat si
radiale. Corectarea acestui tip de dezechilibru presupune montarea unor mase
de echilibrare in cel putin doua plane. Intre masuratorile in planele orizontal
si vertical pentru acelasi lagar, la rotorul dezechilibrat, va fi un defazaj de 90o
(30o).

Este tipul de dezechilibru cel mai des intalnit. Frecventa 1x este dominanta in
spectru iar corectia se face numai prin echilibrare in doua plane. In acest caz
diferenta radiala de faza intre cele doua lagare are valori cuprinse intre 0o si
180o. Diferenta de faza radiala este aproape egala cu diferenta de faza in plan
vertical la masuratorile pe lagarele OB si IB. Daca dezechilibrul este dominant
va rezulta si o diferenta de faza de 90o intre citirile pe verticala si pe orizontala
pentru fiecare lagar (40o).

In acest caz frecventa 1x apare atat pe orizontala cat si pe verticala. Masuratorile

axiale au defazaj stabil spre deosebire de cele radiale care au defazaj instabil.
Oricum diferenta de faza pe orizontala este de obicei egala cu defazajul pe
verticala la rotorul dezechilibrat. Rotorul in consola este o combinatie de
dezechilibru de forta si de cuplu care se corecteaza printr-o echilibrare in doua
plane.

Excentricitatea apare cand centrul de rotatie nu coincide cu axa de simetrie in

cazul troliilor, rotilor dintate, lagarelor etc. Vibratia cea mai mare apare la 1x a
corpului excentric pe directia care uneste cele doua centre de rotatie. Diferenta
de faza, intre planul orizontal si cel vertical, are valori cuprinse in intervalul (0o180o). Incercarea de echilibrare a unui rotor excentric va duce la diminuarea
vibratiei pe o directie radiala si la cresterea vibratiei pe o alta directie radiala
(depinzand de marimea excentricitatii).

Acest defect produce vibratii axiale mari cu diferente de faza tinzand catre 180o
pentru aceeasi componenta a ansamblului. Frecventa cea mai mare este 1x daca
arborele este incovoiat la mijloc sau 2x daca arborele este incovoiat aproape de
cuplaj (Retineti pozitiile senzorului pentru masuratorile axiale). Folositi ceasul
comparator pentru a confirma ca un arbore este incovoiat.

Nealinierea unghiulara se caracterizeaza prin vibratii axiale mari cu diferenta de

faza de 180o intre semicuple. Frecventele dominante vor fi 1x si 2x dar mai poate
apare si 3x. Aceste simptome pot indica si probleme de cuplare. Nealinierea
unghiulara mare va excita multe supraarmonici ale 1x ca si in cazul slabirii
mecanice Tip3 dar spre deosebire de acest caz nu va apare si o crestere a
fondului de vibratii.

SURSA
PROBLEMEI

SPECTRUL RELATIA
DE FAZA
TIPIC

REZONANTA

Rezonanta apare atunci cand frecventa de excitatie externa coincide cu o

frecventa proprie a sistemului si poate produce cresteri mari ale amplitudinii
conducand la defectari premature sau chiar catastrofice. Frecventa proprie
poate fi a rotorului, sau in anumite cazuri a ramei suport, a fundatiei, a carcasei
reductorului sau chiar a curelelor de transmisie. Daca un rotor este in rezonanta
sau in apropiere este imposibil de echilibrat datorita defazajului care apare (90o la
rezonanta, si 180o cand o traverseaza). De multe ori este nevoie de schimbarea
frecventei proprii. Frecventele proprii nu se modifica cu turatia ceea ce ajuta
foarte mult la identificarea lor.

ROTOR UZAT

Acest defect produce un spectru identic cu cel al slabirilor mecanice atunci cand
arborii vin in contact cu piesele stationare. Uzura poate fi partiala sau pe intreaga
circumferinta a arborelui. In cazul acestui defect se genereaza numeroase
frecvente si de aici si posibilitatea de a se excita si una sau mai multe frecvente
de rezonanta. De obicei se excita toate subarmonicele frecventei de rotatie (1/2,
1/3 1/n) in functie de pozitia in spectru a frecventelor rezonanta. Rotorul uzat
poate genera frecvente inalte (asemanator cu zgomotul facut de creta pe tabla).
Acestea pot avea amplitudine mare si pot fi de scurta durata daca se datoreaza
contactului dintre arbore si cuzinetul antifrictiune. Un arbore uzat pe toata
circumferinta poate produce o precesie inversa rotindu-se in sens (cu turatie
critica) opus rotatiei sale producand vibratii (acest proces este evident instabil si
poate duce la defectari catastrofale).

LAGARE CU ALUNECARE
A. Probleme de
Uzura / Jocuri

C. Instabilitatea
filmului de ulei

Aceste fenomen apare la o turatie mai mare sau egala cu 2x turatia critica. Cand
arborele ajunge la 2x turatia critica vartejul de ulei va fi aproape de arbore si se
vor genera vibratii mari care nu vor putea fi sustinute de pelicula de ulei. Vartejul
va ajunge la o viteza anume si nu va putea trece de ea indiferent daca turatia
arborelui creste. Vartejul este instabil si poate duce la defectari grave.

FORTE HIDRAULICE
SI AERODINAMICE

Frecventa de trecere a palei (BPF) = nr. de pale x rpm. Aceasta frecventa este
permanent prezenta la pompe, ventilatoare si compresoare si in mod uzual nu
reprezinta o problema. BPF cu amplitudine mare (si armonici) apare atunci cand
interstitiul dintre rotor si stator nu este constant de-a lungul circumferintei. Uneori
BPF sau armonicile pot coincide cu frecvente proprii ale sistemului producand
vibratii mari. BPF mare poate fi produs si de probleme de refulare. BPF mai este
produs de coturi in reteaua de conducte (sau oricare alt obstacol care impiedica
curgerea) sau de faptul ca rotorul ventilatorului este excentric fata de carcasa.

A. TRECEREA PALEI
ROTORULUI SI
STATORULUI
B. CURGEREA
TURBULENTA

Turbulentele de curgere apar frecvent in suflante sau in reteaua de conducte

datorita variatiilor de presiune sau de viteza a fluidului vehiculat. Turbulentele
genereaza frecvente aleatoare joase, de obicei in domeniul 50~2000CPM. Daca
apar strangulari in compresor vor apare benzi de frecvente aleatoare. Care mai
pot fi generate si de turbulenta excesiva.
Cavitatia produce benzi de frecvente aleatoare care uneori se suprapun cu
armonicele frecventei BPF si denota o presiune de aspiratie mica. Cavitatia este
distructiva pentru pompa daca nu este indepartata si este cauzata in principal de
un debit insuficient pe aspiratie. Ea poate apare si dispare in functie de gradul de
deschidere al vanei de aspiratie.

C. CAVITATIA

B. Nealiniere
paralela

C. Rulment nealiniat
blocat pe arbore

SLABIRI
MECANICE

RULMENTI

Acest tip de nealiniere are aceleasi caracteristici de spectru cu nealinierea

unghiulara numai ca aici vibratiile mari sunt radiale dar au aceeasi diferenta de
faza de 180o intre semicuple. Frecventa 2x este de obicei mai mare decat 1x,
diferenta dintre ele fiind influentata de tipul si constructia cuplajului. Nealinierile
unghiulare si radiale mari excita unele armonici superioare (4x-6x) sau chiar o
serie de armonici superioare ca si in cazul slabirilor mecanice diferenta fiind ca in
acest caz nu creste fondul de vibratii. Materialul si tipul cuplajului va avea o mare
influenta asupra spectrului atunci cand nealinierea este severa.
Rulmentul blocat va genera vibratii axiale mari, miscari de rasucire cu diferenta
de faza de 180o intre partea superioara si inferioara a arborelui sau de o parte
si de alta a lagarului pentru masurarile axiale. Aliniind cuplajul sau echilibrand
rotorul nu se rezolva problema. Rulmentul trebuie scos si remontat corect.

Slabirile mecanice sunt indicate prin unul din spectrele A, B sau C.

Tipul A - de slabiri structurale ale talpii masinii, a ramei de sprijin sau a fundatiei;
de asemenea poate fi generat de deteriorarea postamentului, slabirea suruburilor
de prindere sau deformarea ramei de sprijin. Diferenta de faza intre masuratorile
pe suruburi, talpa masinii, rama de sprijin si fundatie poate fi cuprinsa intre 90o
si 180o.
Tipul B - este produs de slabirea suruburilor lagarelor, fisuri in structura ramei
de sprijin sau in piedestalul lagarului.
Tipul C - este in general produs de greselile de asamblare care vor produce
multe armonici datorita raspunsului neliniar al componentelor la fortele dinamice
din rotor. Se produce o trunchiere a vibratiei in timp si o crestere a nivelului
de vibratii. Tipul C este des cauzat si de slabirea capacului rulmentului, rotirea
rulmentului pe arbore, joc excesiv al elementelor de rostogolire sau a coliviei,
etc. Tipul C este in general instabil, variand mult de la o masuratoare la alta, mai
ales daca rotorul isi modifica pozitia pe arbore de la o pornire la alta. Slabirea
mecanica este bine directionata, astfel incat facand masuratori pe directie radiala
la diferente de 30o pe circumferinta lagarului vom obtine valori ale nivelului de
vibratie foarte diferite. Slabirile mecanice produc des si subarmonici la 1/2rpm
sau 1/3rpm (0.5x, 1.5x, 2.5x, etc.).

ANGRENAJE
A. SPECTRU
NORMAL

Ultimul stadiu de uzura a lagarului se evidentiaza printr-o serie de armonici ale

frecventei de rotatie (pana la10x sau 20x). Lagarele uzate produc vibratii verticale
mult mai mari decat cele orizontale, iar in spectru poate domina numai frecventa
1x. Lagarele de alunecare cu joc excesiv pot genera dezechilibre si/sau nealinieri
minore cauzand vibratii mai mari decat cele in cazul in care jocul ar fi in limitele
prescrise.

Acest fenomen apare la (0.4 - 0.48x) rpm si in general este major. Este
considerat excesiv cand nivelul de vibratie creste cu peste 40% la lagarul cu joc.
Vartejul de ulei este un film de ulei care prin efectul de pana face ca arborele sa
se roteasca in sens invers rotatiei de functionare. El este instabil atunci cand
fortele centrifugale se amplifica deoarece se amplifica fortele turbionale. Se
poate ajunge la neungere si la instabilitate functionala in cazul in care frecventa
vartejului coincide cu una din frecventele de rezonanta ale rotorului. Vartejul de
ulei poate fi combatut prin modificarea vascozitatii si/sau presiunii uleiului si
schimbarea incarcarilor exterioare.

B. Instabilitatea
vartejului de ulei

GMF=#Ta x RPMa = #Tp x RPMp

B. DINTI UZATI

C. DANTURA
INCARCATA

D. ANGRENAJ
EXCENTRIC SI
CU JOC

E. ANGRENAJ
NEALINIAT

(#Ta,p - nr. de dinti ai pinionului/rotii antrenate; RPMa,p - turatia pinionului/rotii

antrenate).
Intr-un spectru normal sunt prezente frecventele de rotatie ale pinionului si
rotii conduse impreuna cu frecventa de angrenare (GMF) si mici armonici ale
acesteia. Armonicele sunt modulate in frecventa (au benzi laterale). Toate
aceste frecvente au amplitudini relativ mici si nu este excitata nici o frecventa
de rezonanta. Frecventa de capat de banda (FMAX) se recomanda sa fie minim
3.25 x GMF atunci cand se cunoaste numarul de dinti. Daca acest numar nu este
cunoscut FMAX trebuie sa fie egala cu 200 x RPM pentru fiecare arbore.
Aceasta problema este pusa in evidenta de aparitia in spectru a frecventei
de rezonanta a uneia din roti modulata in frecventa cu frecventa de rotatie a
arborelui. GMF-ul isi poate mari sau nu amplitudinea, desi, apar benzi laterale
cu un numar mare de frecvente cu amplitudini mari, atunci cand uzura este
apreciabila. Benzile laterale sunt mai bune indicii ale uzurii decat insusi GMF-ul.
In unele cazuri amplitudinile frecventelor 2GMF si 3GMF sunt mai mari decat
amplitudinea GMF.
GMF-ul este sensibil la incarcari. Amplitudinea mare a GMF-ului nu arata
neaparat o problema si mai ales daca benzile laterale raman cu amplitudini mici
si nu este excitata nici o frecventa de rezonanta. Orice analiza trebuie facuta cu
angrenajul incarcat la maxim.

In general benzile laterale, din jurul GMF-ului, cu amplitudini mari sugereaza

un angrenaj excentric, cu joc sau arbori dezaliniati, deoarece una din roti
moduleaza fie GMF-ul, fie frecventa de rotatie a uneia din arbori. Angrenajul
cu probleme este evidentiat si de distanta de modulare. Daca excentricitatea
este problema principala atunci in spectru 1x va avea amplitudine mare. Jocurile
mari in general excita armonicele GMF-ului si frecventa de rezonanta, fiecare din
acestea avand benzi laterale modulate cu 1 x RPM. Amplitudinea GMF-ului va
scadea cu cresterea incarcarii daca defectul este jocul din angrenare.
Acest defect excita aproape intotdeauna 2GMF care mai este si modulata cu 2
x RPM. In multe cazuri GMF va avea amplitudine mult mai mica decat 2GMF si
3GMF. De aceea este important sa se seteze FMAX mai mare ca 3GMF. Specificul
acestui defect este ca frecventele modulate, din jurul GMF-ului si a armonicelor
sale, nu sunt egale in amplitudine.

Cele patru stadii de defect ale unui rulment

Stadiul 1 - Indiciile timpurii ale defectelor de rulment sunt frecventele care apar
in domeniul ultrasonic intre 250~350KHz; mai tarziu cand uzurile cresc aceste
varfuri coboara la frecvente mai mici 20~60KHz. Aceste frecvente sunt studiate
cu Spike Energy (gSE), HFD (g) si Shoke Pulse (dB). De exemplu un varf (spike)
de energie trebuie sa apara mai intai la aproape 0.25gSE in stadiul1 (aceasta
valoare depinde de locul de masurare si de turatia utilajului). Prelucrarea
spectrelor inalte cu anvelopa poate confirma daca rulmentii sunt sau nu defecti
in stadiul 1.
Stadiul 2 - Defectele incipiente incep sa excite frecventele naturale ale rulmentului,
care de obicei sunt intre 30~120KCPM. Aceasta frecventa de rezonanta poate fi
insa si cea a corpului de lagar. In stadiul 2 apar benzile laterale in jurul frecventei
de rezonanta. Nivelul global al energiei spike creste (de exemplu de la 0.25 la
0.5gSE).
Stadiul 3 - Apar frecventele de defect ale rulmentului si armonici ale acestora.
Cand uzura creste, apar si mai multe armonici ale frecventelor de defect iar
numarul benzilor laterale creste atat in jurul lor cat si in jurul frecventei de
rezonanta. Nivelul global al energiei continua sa creasca (de exemplu de la 0.5gSE
la 1gSE). Uzura este acum vizibila si se extinde catre periferia rulmentului, mai
ales atunci cand benzile laterale care insotesc armonicele frecventei de defect
sunt bine definite. Spectrul frecventelor inalte modulate prelucrat cu anvelopa
ajuta la confirmarea stadiului 3. Inlocuiti rulmentul acum (a nu se tine seama de
amplitudinea frecventelor de defect)!

F. DANTURA
FISURATA /
RUPTA

G. PROBLEMELE DE FAZA
ALE ANGRANAJELOR

H. FRECVENTE SPECIFICE
DEFECTELOR DE FABRICATIE

Stadiul 4 - Catre final frecventa 1x creste si apar si armonicele ei superioare.

Frecventele de defect si cele naturale se disipa in spectru si sunt inlocuite
cu frecvente aleatoare care ridica nivelul de vibratii. Amplitudinile frecventelor
aleatoare si a varfurilor de energie vor scadea, dar chiar inainte de distrugere
energia spike si HFD vor creste catre valori excesive.

I. ANGRENAJE CU
SLABIRI IN LAGARE

SURSA
PROBLEMEI

REMARCI

Dintii fisurati vor genera 1x cu amplitudine mare in timewave (=graficul vibratiei

in timp) si va excita frecventa proprie a rotii (fn) care va mai avea si benzi laterale
modulate cu frecventa de rotatie. Acest defect se vede foarte bine in timewave
prin varfurile care apar atunci cand dintele cu probleme intra in angrenare. Timpul
dintre doua varfuri = 1/RPM si vor fi mai mari decat in FFT.

GAPF (frecventa de intalnire a dintilor) poate si un submultiplu al GMF-ului (daca

NA>1, NA - cel mai mic multiplu comun al numerelor de dinti ai celor doua roti
aflate in angrenare - el se mai numeste si factorul de faza al ansamblului). Atunci
cand exista NA, in angrenare se vor intalni aceleasi perechi de dinti ceea ce va
genera uzuri. GAPF-ul (si armonicele) pot apare chiar de la inceput daca exista
defecte de fabricatie. Aparitia lor spontana in spectre se datoreaza interpunerii
in angrenare a unor particule contaminatoare care distrug flancurile unor perechi
de dinti.

Frecventa de defect de fabricatie (fHT) apare atunci cand exista aceste defecte
pe ambele roti fie de la prelucrare fie/si de la montare. Se pot produce vibratii cu
amplitudini mari dar deoarece apar la frecvente mici de 500RPM pot fi usor omise.
In aceste situatii pinionul emite un sunet grav. Efectul maxim se obtine cand doi
dinti defecti intra impreuna in angrenare in acelasi timp (acest lucru se poate
intampla o data sau pana la de 10, 20 de ori pe rotatie in functie de valoarea lui
fHT). TGEAR- nr. de dinti ai rotii antrenata, TPINION - nr. de dinti ai pinionului. NA - este
acelasi definit mai sus. Frecventa fHT deseori moduleaza 1 x RPM si GMF.

Jocurile excesive ale rulmentilor arborilor pe care sunt montate rotile dintate
genereaza nu numai armonici multiple ale turatiei dar si amplitudini mari ale GMF,
2GMF si/sau 3GMF. Aceste amplitudini mari ale GMF-urilor sunt un raspuns si
nu o cauza a jocurilor din lagare. Jocul mare poate fi produs de uzura rulmentilor
sau din montarea rulmentilor in carcasa. Lasat nereparat acest defect va duce la
uzura angrenajului si la distrugerea altor componente.

SPECTRUL
TIPIC

MOTOARE ELECTRICE
ASINCRONE
A. Excentricitate a statorului
bare rotorice in scurt circuit
pachete statorice slabite
B. ROTOR EXCENTRIC
(Intrefier variabil)
FL
NS
Fs
Fp

= Frecventa liniei de alimentare

= Turatia de sincronism = 120 FL / P
= Frecventa de alunecare = Ns - RPM
= Frecvente de trecere a polilor = Fs x P P =
= numarul de poli

C. PROBLEME ALE
ROTORULUI
Stator Infasurarile
statorice Rotor
Motor cu 2
poli Intrefier
Conductori Camp
magnetic

D. PROBLEME ALE FAZEI

DE ALIMENTARE
(conectori slabiti)

REMARCI

FL = Frecventa liniei
de alimentare

Problemele statorice genereaza vibratii ridicate ale armonicii 2X a frecventei retelei de

alimentare (2FL). Excentricitatea statorului produce un intrefier neuniform intre rotor si stator
care genereaza vibratii puternic directionate. Abaterea maxima in modul a intrefierului nu
trebuie sa depaseasca 5% la motoare asincrone si 10% la motoare sincrone. Piciorul moale
sau o baza deformata pot produce un stator excentric. Pachete statorice slabite sunt cauzate
de strangeri insuficiente sau slabiri mecanice. Infasurarile statorice in scurt circuit pot cauza
incalziri neuniforme care deformeaza dimensional statorul insusi. Acest defect produce vibratii
induse termic ce pot creste semnificativ cu timpul de functionare generand la randul lor atat
deformarea statorului cat si problemele legate de un intrefier neuniform.

Fp BENZI LATERALE
IN JURUL
FRECVENTEI 2FL

Rotoarele excentrice produc un intrefier variabil intre intre rotor si stator care induce vibratii
pulsatoare (in mod normal intre frecventele 2FL si cea mai apropiata armonica a turatiei de
lucru a motorului). Deobicei este necesara analiza cu ajutorul functiei zoom pentru a disocia
intre frecventa 2FL si armonica turatiei. Rotoarele excentrice genereaza maxime la 2FL
inconjurate de benzi laterale ale frecventei de trecere a polilor (Fp); acelasi benzi laterale ale
Fp se regasesc in jurul turatiei de lucru. Fp apare la frecvente joase (Frecventa de trecere
a polilor = Frecventa de alunecare x nr. de poli). Valori uzuale ale lui Fp se gasesc cuprinse
intre 0.3 - 2.0 Hz. Piciorul moale sau nealinierea induc adesea un intrefier variabil datorat
distorsiunilor (in fond o problema de natura mecanica si nu electrica).

Fp BENZI LATERALE IMPREJURUL

ARMONICELOR TURATIEI DE FUNCTIONARE

RBPF = FRECVENTA DE TRECERE A

CRESTATURILOR ROTORICE - numarul RBPF x RPM
2FL benzi laterale imprejurul RBPF si/sau 2X RBPF

1/3 FL BENZI
LATERALE
IMPREJURUL 2FL

MOTOARE ELECTRICE SINCRONE

Frecventa trecerii
infasuratorilor
(infasurari statorice
slabite)
MOTOARE ELECTRICE DE CURENT
Frecventa SCR = 6FL (curent integral redresat)
= 3 FL ( curent semiredresat)
CONTINUU SI CELE
ACTIONATE DE
CONVERTIZOARE
A. SPECTRE UZUALE

Slabiri ale infasuratorilor statorice in motoarele sincrone vor genera vibratii relativ mari la
frecventa de trecere a infasuratorilor (Coil Pass Frequency - CPF) care este egala cu numarul
de infasuratori x turatia (numarul de infasuratori = numarul de poli x infasuratori / pol).
Frecventa CPF va fi inconjurata de benzi laterale distantate la frecventa de 1x RPM. Probleme
ale motoarelor sincrone pot fi de asemenea indicate de varfuri accentuate la frecvente de 1.000
Hz si 1.500 Hz, acompaniate deobicei de benzi laterale la frecventele 2FL. Este de preferat sa
fie masurate spectre cu frecventa maxima de 1.500 Hz pe fiecare lagar al motorului.
Multe dintre motoarele de curent continuu si problemele legate de controlul lor pot fi detectate
prin analiza vibratiilor. Motoarele de curent continuu alimentate in curent integral redresat
(cele denumite 6 SCR) genereaza un maxim de vibratie la frecventa 6 x frecventa tensiunii de
alimentare a retelei (6FL = 300 Hz); celelalte motoare electrice de curent continuu, alimentate
cu curent semiredresat (cele denumite 3SCR) genereaza un maxim de vibratie la frecventa
3 x frecventa tensiunii de alimentare (3FL = 150 Hz). Frecventa SCR este prezenta in marea
majoritate a spectrelor de vibratie la motoare de cc, avand amplitudini reduse. De remarcat
absenta altor varfuri ale multiplelor frecventei FL.

C. CONVERTIZOARE
DEFECTE SAU
SIGURANTE ARSE

Atunci cand una dintre fazele convertizorului cade, 1/3 din cuplul motor este pierdut si poate
produce modificari momentane repetitive ale turatiei rotorului (pulsatii de turatie). Acest
fenimen va produce amplitudini ridicate la frecventele de 1/3 x, 2/3 x, frecventa SCR (1/3 x
frecventa SCR = 1xFL pentru sinusoida semiredresata si 2xFL pentru o sinusoida integral
redresata SCR) Precautii: configuratia cardurilor convertizorului si SCR vor fi cunoscute
inaintea diagnosticarii motoarelor
Frecvente de defect SCR, placi ale controlerelor scurtircuitate si/sau conectori slabiti pot
genera varfuri de amplitudine remarcabile la diferite combinatii ale frecventei de alimentare
FL si la frecventa SCR. In mod normal un defect de SCR poate genera niveluri ridicate la
frecventa retelei FL precum si multiple ale acesteia pana la 5 x FL, pentru motoare cu 6 SCR.
Este de remarcat faptul ca nici una dintre frecventele FL, 2FL, 4FL sau 5FL nu sunt prezente
inn spectrele motoarelor de cc.
Benzi laterale disitantate in mod egal
in raport cu variatia turatiei

F. TRECEREA CURENTULUI
ELECTRIC PRIN RULMENTII
MOTOARELOR DE CC

Frecvente diferentiate in mod normal

departate cu egalul bpfo daca sunt curenti
de scurgere

PROBLEME LA TRANSMISIILE CU CURELE

A. CURELE UZATE,
LARGI SAU INEGALE

B. NEALINIEREA CUREA /
ROATA DE CUREA

C. FULII EXCENTRICE

D. REZONANTA CURELEI

VIBRATIA DE PULSATIE

Probleme ale defazajelor fazelor de alimentare sunt cauzate de conectori slabiti sau sparti
si genereaza vibratii excesive la frecventele 2x frecventa de alimentare (2FL) care vor fi
insotite de benzi laterale la frecvente de 1/3 FL (1/3 FL). Nivelurile componenteie spectrale
la frecventa de 2FL pot fi mai mari de 2,5 mm/s daca problema ramane necorectata. Acest
aspect se tranforma intr-o problema speciala atunci cand conectorul face contact sporadic.
Conectori slabiti sau sparti trebuie inlocuiti pentru a preveni defectarea catastrofala.

Atunci cand in spectrele de vibratie ale motoarelor de cc predomina maxime la frecventele

SCR sau 2 x SCR, acest lucru indica fie ca exista infasurari rupte fie ca sistemul electronic
de control al turatiei este defect. Reglajul sistemului de control al turatiei permite uneori
diminuarea in spectru a frecventelor SCR si 2 x SCR atunci cand defectele sistemului de reglaj
al turatiei sunt predominante. Amplitudinile acestor frecvente sunt in mod normal peste valorile
de 0.25 mm/s la varf pentru frecventa de SCR si peste cea de 0.1 mm/s pentru frecxventa de
2 x SCR.

E. DEFECTE ALE
SISTEMULUI DE REGLAJ IN
BUCLA AL TURATIEI

SPECTRUL
TIPIC

Pachete rotorice / bare rotorice fisurate sau crapate precum si inele colectoare in scurt circuit,
legaturi electrice improprii intre inelele colectoare si pachetele statorice, infasurari statorice in
scurtcircuit, toate vor produce maxime la frecventa de rotatie 1X cu benzi spectrale laterale
specifice frecventei de trecere a polilor Fp. In plus, aceste probleme vor genera cel mai adesea
benzi laterale cu frecventa Fp in jurul celei de a doua, a treia, a patra si a cincea armonica a
turatiei. Pachete rotorice / bare rotorice deslipite sau slabite sunt vizualizate prin componente
spectrale la frecventa de 2X precum si de benzi laterale (2FL) in jurul frecventei RBPF sau
ale armonicelor sale (RBPF = numarul de bare x RPM). De asemenea problemele rotoarelor
vor produce niveluri ridicate ale componentei spectrale 2 x RBPF si doar mici amplitudini
ale frecventei 1x RBPF. Arcuri electrice induse intre barele slabite ale rotoarelor si inelele
colectoare vor produce cel mai adesea amplitudini mari ale frecventei 2 x RBPF ( cu benzi
laterale 2FL), dar cresteri reduse sau nesemnificative ale amplitudinii 1 x RBPF

B. PACHETE DE TOLE
RUPTE, PROBLEME DE
IMPAMANTARE SAU
SISTEME DEFECTUOASE
DE REGAJ

D. FRECVENTE DE DEFECT
SCR, CONTROLERE
IN SCURTCIRCUIT,
CONECTORI SLABITI SI/SAU
SIGURANTE ARSE

SURSA
PROBLEMEI

Defectele sistemului de raglaj in bucla a tuartiei genereaza probleme legate de fluctuatii ale
turatiei sau urmarire a acesteia. Acest produce o intrerupere totala urmata de o repornire
instantanee a campului magnetic. Astfel apar benzile laterale aproximand adesea fluctuatiile
turatiei si necesita o rezolutie ridicata a FFT pentru a le detecta. Acest benzi laterale pot fi de
asemenea atribuite generarii si regenerarii campului magnetic.
Curenti de scurgere (curenti paraziti) indusi electric sunt in mod normal pusi in evidenta de
o serie de frecvente diferentiate cu distanta intre ele egala cu frecventa de defect al caii
exterioare de rulare, chiar daca defectul este pe calea de rulare interioara.. In general defectul
se manifesta in regiunea de frecventa cuprinse intre 1.500 - 2.000 Hz. Este recomandat a se
masura spectre cu frecventa maxima de 3.000 Hz pe ambele capete ale motoarelor de curent
continuu.
FRECVENTA CURELEI =

REMARCI
O vibratie de pulsatie este rezultatul a doua frecvente apropiate aflate in
sincronizare si in desincronizare una fata de cealalta. Spectrul de banda lata
va indica in mod normal o valoare de varf pulsand in sus si in jos. Atunci cand
mariti imaginea valorii de varf (spectrul inferior de mai jos), aceasta indica de fapt
doua valori aflate la o distanta foarte mica. Diferenta dintre aceste doua valori (F2
- F1) reprezinta frecventa de pulsatie care apare si ea in spectru. Frecventa de
pulsatie nu se observa in general in masuratorile normale ale gamei de frecvente,
deoarece, in mod inerent, este scazuta, variind de la aproximativ 5 la 100 CPM.
Vibratia maxima va rezulta atunci cand forma de unda temporala a uneia dintre
frecvente (F1) intra in faza cu forma de unda a celeilalte frecvente (F2). Vibratia
minima se produce atunci cand formele de unda ale celor doua frecvente se
aliniaza la 180 in afara fazei.

SURSA
PROBLEMEI

SPECTRUL
TIPIC

TALPA SLABITA (PICIOR MOALE), TALPA

DIZLOCATA, REZONANTA LEGATA DE
TALPA

142 x turatia fuliei x diametrul mediu

lungimea curelei

FRECVENTA CURELEI DE DISTRIBUTIE = frecventa curelei x numar dinti din curea

= turatia fuliei x numar canale fulie
Frecventele curelei se afla sub valoarea turatiei motorului de actionare sau ale masinii
antrenate. Atunci cand sunt uzate, largi sau inegale, acestea afecteaza in mod normal
frecventa curelei, multiplicandu-i valoarea de 3-4 ori. De cele mai multe ori, o frecventa dubla
reprezinta punctul culminant. Amplitudinile nu sunt stabile, acestea pulsand cateodata fie
cu turatia condusa, fie cu cea conducatoare. La transmisiile prin curele de distributie, uzura
sau nealinierea fuliei este indicata prin amplitudini inalte ale frecventei curelei de distributie.
Transmisia prin lant va indica probleme la frecventa pasului lantului care este egala cu numarul
de dinti al rotii de lant inmultit cu turatia.
Nealinierea fuliei produce vibratii inalte la 1 x RPM, predominant in directia axiala. Raportul
dintre amplitudinile turatiei conducatoare si ale turatiei conduse variaza in functie de locul
de colectare a datelor, cat si de masa relativa si rigiditatea cadrului. In cele mai multe cazuri
de nealiniere a fuliei, cea mai inalta vibratie axiala la motor va fi la turatia ventilatorului sau
vice versa. Se poate confirma prin masuratori de faza prin setarea filtrului de faza la turatia
fuliei cu cea mai mare amplitudine axiala, iar apoi prin compararea fazei la aceasta frecventa
particulara pe fiecare rotor, in directia axiala.

Rotile de curea excentrice cauzeaza vibratii inalte la 1 x RPM ale fuliei excentrice. In mod
normal, amplitudinea este cea mai inalta in comparatie cu amplitudinea curelelor si ar trebui
sa fie prezenta atat pe rulmentul conducator, cat si pe cel condus. Cateodata este posibila
corectarea fuliilor excentrice prin folosirea unor saibe la suruburile conice de autoblocare.
In orice caz, chiar si echilibrata, excentricitatea va induce vibratii si tensiuni de oboseala
reversibile la curea. Excentricitatea fuliilor poate fi confirmata prin analiza de faza, aceasta
indicand diferente de faza orizontale si verticale de aproape 0 sau 180.
Rezonanta curelei poate cauza amplitudini inalte in cazul in care frecventa naturala a curelei
se apropie sau coincide fie cu motorul, fie cu turatia condusa. Frecventa naturala a curelei
poate fi modificata prin schimbarea tensiunii, a lungimii sau a sectiunii transversale a acesteia.
Poate fi detectata prin tensionarea si apoi detensionarea curelei, masurand in acelasi timp
raspunsul la fulii sau rulmenti. In orice caz, in timpul operarii, frecventele naturale ale curelei
vor tinde sa fie usor mai inalte pe partea stransa si mai scazute pe ramura condusa.

REMARCI
Piciorul moale apare atunci cand talpa sau cadrul masinii se curbeaza ca
urmare a unui surub de prindere slabit, avand ca efect ridicarea talpii cu mai mult
de 0,05 mm. Aceasta situatie nu conduce intotdeauna la o crestere a vibratiei. In
orice caz, acest lucru se poate intampla daca talpa slaba afecteaza alinierea sau
concentricitatea intervalului de aer al motorului.
Talpa dizlocata poate avea ca efect distorsionarea cadrului, rezultand in
vibratii, forte si tensiuni marite in cadru, lagare, etc. Aceasta se poate intampla
atunci cand un surub de prindere este strans fortat in talpa dizlocata in incercarea
de a nivela talpa.
Rezonanta legata de talpa poate cauza cresteri dramatice de amplitudine,
de 5 pana la de 15 ori sau chiar mai mult, comparativ cu situatia in care surubul
(sau combinatia de suruburi) este slabit(a) pana la destrangere manuala. Cand
este strans, acest surub poate schimba notabil frecventa naturala a talpii si chiar
a cadrului.
Talpa slaba, dizlocata sau rezonanta legata de talpa afecteaza in mod frecvent
vibratia la 1 x RPM, dar poate avea aceleasi efecte si la 2 x RPM, 3 x RPM, 2
x frecventa liniei, frecventa de trecere a lamei, etc. (in mod special, rezonanta
legata de talpa).

Reliability Maintenance Institute