LISTA SUBIECTE PARTEA a-II-a Fibre optice.

Laseri
Curs Optica.Fizica Laserilor
2013/2014 Semestrul I
Facultatea de Inginerie Aerospatiala, anul II



Subiecte de tip A:

1. Propagarea luminii n fibrele optice.

Fibrele optice sunt medii realizate din sticl sau mase plastice n care se
propag radiaiile luminoase, fenomenul de ghidare fiind determinat de profilul
transversal al indicelui de refracie. n general, fibrele optice sunt formate dintr-un
miez dielectric transparent, caracterizat de un indice de refracie , care ghideaz
radiaia luminoas i un nveli (cma) ce are indicele de refracie mai mic
dect al miezului (fig. 3. 1).



2. Tipuri de fibre optice.
a)fibre multimod (MM) cu salt de indice;
b)fibre multimod cu gradient de indice
c) fibre monomod (SM) cu salt de indice;




3. Metoda creuzetului de producere a fibrelor optice.

2.1.1. Metoda creuzetului
Metoda creuzetului este utilizat n general pentru obinerea fibrelor din
sticle care au punct de topire cobort. Materialele componente pure
aflate n stare de pulbere sunt nclzite mpreun ntr-un creuzet de siliciu sau de
platin.
Pentru nclzire se poate folosi radiaia emis de pereii unui cuptor electric n care sunt
introdui componenii, acetia nefiind n contact cu pereii cuptorului. De asemenea,
nclzirea se mai poate face prin inducie cu un curent de radiofrecven . n cazul
utilizrii unui creuzet metalic pentru nclzirea componenilor prin inducie cldura este
transferat prin conducie. Dac se folosete un creuzet de siliciu componenii n stare de
pulbere trebuie prenclzii i apoi nclzii prin inducie. Astfel, topitura obinut este la
o temperatur mai mare dect creuzetul fiind puin probabil s se contamineze de la
acesta. De obicei creuzetele din siliciu sunt folosite o singur dat dac acestea nu sunt
prevzute cu un stand de reciclare termic. n mod tradiional miezul din sticl sub
form de bar este introdus ntr-un tub care constituie nveliul i apoi ansamblul celor
dou este tras pentru a se obine fibra nvelit.

4. Inversia de populaie i amplificarea radiaiei n dispozitivele laser.


5. Ecuaiile ratelor pentru un sistem atomic cu 2 nivele energetice.

6. Ecuaiile ratelor pentru un sistem atomic cu 3 nivele energetice.












7. Mecanisme de realizare a inversiei de populaie n dispozitivele laser.




















8. Proprietile radiaiei laser.

a)COERENTA SPATIALA.Considerand doua raze provenite din doua puncte
diferite ale unei surse luminoase, daca acestea pot interfera(prin suprapunerea lor
obtinandu-se franje de interferenta), cele doua radiatii sunt coerente.Cele doua puncte de
pe suprafata sursei se pot afla la o distanta mai mica sau mai mare, aceasta caracterizand
proprietatea de coerenta spatiala. Laserul are aceasta proprietate.

b)COERENTA TEMPORALA.Daca radiatia emisa la un moment dat de un
anumit punct al sursei poate interfera cu radiatia emisa la un moment ulterior de acelasi
punct al sursei, cele doua radiatii sunt coerente in timp.Unda laser prezinta aceasta
proprietete.

c)INTENSITATEA LUMINOASA foarte mare care se poate obtine cu ajutorul
laserului este o consecinta a proprietatii de coerenta spatiala.Toata energia emisa de un
tub cu descarcare de mare lungime, care in mod normal, ar fi dispersata in toate directiile
din spatiu, este concentrata intr-un fascicol de mica sectiune si unghi solid foarte mic.

d)PULSURI ULTRASCURTE.Lumina laser permite sa se obtina pulsuri cu
durate de ordinul a 10
-12
-10
-13
s. Aceasta este o consecinta a coerentei radiatiei laser.
Functionarea laserului pentru a obtine aceste pulsuri ultrascurte este o functionare in
regim de sincronizare a modurilor.


9. Clasificarea laserilor si aplicatiile lor.
Laserele se pot clasifica dup criterii diferite:
1. Starea de agregare a materiei a mediului activ: solid, lichid, gaz, sau plasm.
2. Domeniul spectral a lungimii de und laser: spectrul vizibil, spectrul infra-rou (IR),
etc.
3. Metoda de excitare (pompaj) a mediului activ: pompaj optic, pompaj electric, etc.
4. Caracteristicile radiaiei emise de laser.
5. Numrul nivelelor de energie care particip la efectul laser.


<!-- *nota personala* => aici sunt 2 raspunsuri care se pot gasii corecte insa dupa
pararea mea, profa cred ca se refera la cele de mai jos -->

a)Laseri cu mediu activ solid dielectric.

Mediul activ il reprezinta ionii, dispersati in concentratie mica intr-o retea cristalina
pura, fie in sticla sau plastic.Exemple:laser cu rubin care arel=6943 A
0
;laser cu sticla
dopata cu neodim l=1,06 mm;laser cu granati dopati cu neodim l=1,06 mm.

b)Laseri cu gaz.

Laseri cu gaz atomic si ionic care functioneaza in regim continuu sau regim de
impulsuri, folosesctranzitiile atomilor neutri si au l=6328 A
0
.
Laseri cu gaz ionici pot fi laseri cu argon ionizat l=4880 A
0
,laser cu H
e
-C
d
l=4416 A
0
.
Laseri moleculari l=10,59mm, au puterea de iesire de 100-200 kW in current continuu
timp de 12 s; 60kW in timp de 12 minute;au randament de 10-35% in practica.

c)Laseri cu mediu activ lichid.

Frecvanta lor de lucru poate sa varieze in domeniide 600-1000 A
0
, functionarea in regim
de impulsuri este de sute de kW,durata unui impuls fiind de 10
-8
s.

d)Laseri cu conductori.

Cel mai des intalnit este cel cu cristal de arseniura de galiu (G
a
-A
s
) care are l=(4800-
9040)A
0
.

e)Laseri chimici.

La acestia efectul laser se obtine direct din reactia gazelor care intra in amestec.Energia
care serveste pentru a produce radiatia laser este furnizata de o reactie chimica.












10. Laserul cu He-Ne.

Laserul cu He-Ne este format dintr-un tub de sticl n care se afl un amestec de
heliu i neon (presiunile pariale pentru He i Ne sunt respectiv de 1 torr i 0,1 torr).
Tubul de sticl este prevzut cu doi electrozi ntre care se aplic o tensiune ce variaz de
la civa kV la zeci de kV, n funcie de lungimea tubului de descrcare i diametrul
acestuia, iar curentul ce apare este n general de ordinul a 5-20 mA. Tubul laser este
nchis cu ajutorul a dou ferestre plane, nclinate sub un unghi Brewster, astfel nct
radiaia emergent s fie polarizat liniar. Rezonatorul optic este format dintr-o oglind
plan O1 i o oglind sferic O2 . n urma ciocnirilor dintre electronii accelerai i atomii
de heliu aflai n starea fundamental (11S) are loc trecerea acestor atomi n starea
excitat (21S). Prin ciocnirea atomilor de heliu excitai cu atomii de neon aflai n starea
fundamental, are loc un transfer de energie de la heliu la neon, astfel c atomii de neon
trec n starea excitat 3s2. Se realizeaz astfel o inversie de populaie ntre strile
atomilor de neon 3s2 i 2p4, obinndu-se efect laser ntre aceste stri. Radiaia laser
considerat are lungimea de und = 6328 . Laserul cu He-Ne funcioneaz n regim
continuu.






































Subiecte de tip B:

1. Definii: fibra optic, fibra optic monomod, fibra optic multimod.

Definitie fibra optica:

Fibra optic este o fibr de sticl sau plastic care transport lumin de-a lungul
su. Fibrele optice sunt folosite pe scar larg n domeniul telecomunicaiilor, unde
permit transmisii pe distane mai mari i la lrgimi de band mai mari dect alte medii de
comunicaie. Fibrele sunt utilizate n locul cablurilor de metal deoarece semnalul este
transmis cu pierderi mai mici, i deoarece sunt imune la interferene electromagnetice.
Fibrele optice sunt utilizate i pentru iluminat i transport imagine, permind astfel
vizualizarea n zone nguste. Unele fibre optice proiectate special sunt utilizate n diverse
alte aplicaii, inclusiv senzori i laseri.
Definitie fibra potica monomod:

Pentru obtinerea unei fibre optice cu indice in treapta si cu pierderi mici, care
ghideaza doar modul fundamental in zona superioara lui 1200 mm, trebuie sa se reduc
diametrul cmpului de mod 2W0 pana la aproximativ 10 m. o astfel de fibra optica cu
indice in treapta este numita fibra optica monomod.


Si ulitma, Fibra optica multimod:

In cazul fibrei optice multimod are loc urmtorul fenomen: un : flash de lumina
propagandu-se intr-o astfel de fibra este format din numeroase alte flash-uri
pariale,transportate in fiecare din modurile conductorului. La nceputul fibrei optice,
fiecare din aceste moduri este excitat sub un unghi de injecie diferit si ghidat in sticla
miezului dup traiectoriile respective. Fiecare mod parcurge fibra pe o traiectorie diferita
si ajunge, astfel, la extremitatea conductorului in timpi diferiti. Raportul intre timpul de
propagare cel mai lung si timpul de propagare cel mai scurt este direct proporional cu
raportul indicilor de refractie intre nveli si miez.


2. Prezentai avantajele transmisiei de date prin fibrele optice.

a) Fibrele optice asigura o capacitate de transfer mai mare datorita benzii mai
mari corespunzatoare frecventelor din domeniul optic. Cablurile metalice prezinta
capacitatii ntre conductori si inductante de-a lungul lor. Aceste efecte nedorite
actioneaza ca filtre trece jos limitnd banda de transmisie.

b) Fibrele optice sunt imune la interferente electromagnetice.Fibrele din plastic
sau din sticla nu sunt conductoare electrice si din aceasta cauza nu sunt generatoare de
camp magnetic. In cablurile metalice, principala cauza a interferentelor este inductia
magnetica dintre conductoarele vecine.

c) Fibrele optice sunt imune la interferente statice cum ar fi cele cauzate de
fulgere, motoare electrice, lampi fluorescente si alte surse de zgomot. De asemenea,
fibrele optice nu radiaza energie in exterior (nici macar optica) si din aceasta cauza nu
sunt generatoare de interferente cu alte sisteme de comunicatie. Aceasta le face deosebit
de utile in aplicatiile militare, unde efectele exploziilor nucleare (EMP-Electromagnetic
Pulse Interference) au consecinte devastatore si asupra sistemelor de comunicatie
conventionale.

d) Fibrele optice sunt mai sigure si mai usor de instalat si intretinut. Deoarece
sunt izolatoare din punct de vedere electric, nu le sunt asociate tensiuni si curenti
electrici. Pot fi folosite in medii lichide sau gazoase fara a exista pericolul de incendii
sau explozii. Sunt mai mici ca dimensiuni si mai usoare decat conductoarele metalice.
Din aceasta cauza sunt mai usor de manuit, necesita spatii de depozitare si transport mai
ieftin.

e) Fibrele prezinta o buna securitate a informatiei pe care o transmit. Este
aproape imposibil de a intercepta datele transmise prin fibrele optice fara ca utilizatorul
sa afle aceasta. Aceasta este o alta proprietate care le face deosebit de atractive.

f) Cablurile cu fibre optice au un anumit timp de viata(exploatare) mai mare
decat cablurile electrice. Aceasta se bazeaza pe tolerante mari pe care le au la
schimbarile de mediu.

g) Desi costurile de instalare ale unui sistem cu fibra optica complet nou inca
le depasesc pe cele pentru sistemele clasice, pe termen lung, aceste costuri se reduc
semnificativ.

3. Definii atenuarea n fibrele optice.

Lumina care se propaga intr-o fibra optica ,sufer o atenuare, adic are loc o
pierdere de energie. Aceste pierderi trebuie sa ramana mici, pentru a putea parcurge mari
distante, fara regenatori intermediari. Atenuarea fibrei optice este un parametru
important pentru efectuarea proictarii instalrii cablurilor optice. Ea se datoreaz, in
principal, fenomenelor fizice: absorbie si difuziune.Importanta acestor pierderi
luminoase depinde, intre ele, de lungimi de unda a luminii injectate. Din aceasta cauza
este, in general, util sa se msoare atenuarea fibrei optice in funcie de unda( msura
spectrala). Putem, astfel, determina gamele de unda cu pierderi mici, deosebit de
interesante pentru transmisia optica.In timp ce fenomenul absorbiei nu se produce dect
la lungimi de unda precise, numite benzi de absorbie (de exemplu 1390 mm: absorbia
OH), pierderile luminoase prin difuziune exista pentru toate lungimile de unda. Pentru ca
difuzia rezulta din fluctuaiile densitii (lipsa de omogenitate) in fibra optica si cum
aceasta are dimensiuni adesea mai mici dect lungimea de unda a luminii, putem apela la
legea de difuziune a lui Rayleigh.Aceasta spune: daca lungimea de unda d creste,
pierderile prin difuziune a scad cu puterea a4a a lui d.




3. Ce este un laser? Care sunt componentele de baz ale unui laser?
Ce este un laser:

Laserul este un dispozitiv optic care genereaz un fascicul coerent de lumin.
Fasciculele laser au mai multe proprieti care le difereniaz de lumina incoerent
produs de exemplu de Soare sau de becul cu incandescen:

Componente de baza:

n componena unui laser exist n mod uzual 2 oglinzi, un mediu activ i un
dispozitiv care realizeaz pompajul energetic al mediului activ. Mediul activ poate fi
solid (de exemplu un cristal de rubin), gazos (amestec de heliu i neon), dar i din
materiale semiconductoare. Ca exemplu, un laser cu cristal de rubin este alctuit dintr-un
cristal cilindric de rubin, dou oglinzi paralele, argintate sau aurite, i un tub de
descrcare, n form de spiral, umplut cu un gaz nobil i conectat la un condensator de
mare capacitate.

4. Definiti procesul de emisie spontan.

Emisia spontana are loc fara interventia unor factori exteriori.


5. Definiti procesul de emisie stimulat.

Emisia stimulata are loc sub actiunea unor factori exteriori care au aceiasi energie
si sunt in faza.
Emisia simultana,procesul fundamental al actiunii laserului, a fost pentru prima
oara propusa deAlbert Einstein.In anii 1916 si 1917,Einstein si-a continuat studiile
asupra fizicii luminii aratand ca moleculele energizate corespunzator emit lumina de o
singura culoare, monocromatica.


6. Definiti procesul de absorbie.

Procesul deabsorb ie de fotoni pentru un atom, implicun proces deexcitare al atomului
(ai electronilor atomului) trecnd de pe un nivel deenergie mai mic pe un nivel de
energie mai mare (stare excitat), saltulenergetic fiind egal cu energia fotonului
absorbit.Pentru unsistem macroscopic , cnd radiaia electromagnetic
traverseazmateria, o parte din ea se transmitei o parte este absorbit de ctre atomi.



7. Definiti fenomenul de inversie de populaie n dispozitivele laser.

n mod natural, majoritatea atomilor, ionilor sau moleculelor mediului activ se afl, din
punct de vedere energetic, n starea fundamental. Pentru a genera raza laser,
dispozitivul care realizeaz pompajul energetic trebuie s genereze ceea ce se numete o
inversiune de populaie n mediul activ, adic s se formeze o majoritate de
atomi/ioni/molecule (dup caz, n funcie de mediul activ) care se gsesc pe nivele de
energie superioare strii fundamentale.

8. Definiti fenomenul de amplificare a radiaiei.

Radiatiile care ies prin oglinda semitransparenta sunt rosii, avind aceeasi lungime de
unda cu radiatia rosie care a patruns in cristal, dar mult amplificate fata de aceasta. Se
zice ca in acest caz a avut loc un fenomen de amplificare a radiatiei, laserul functionind
ca amplificator cuantic de radiatie.

10. Prezentai cteva aplicaii importante ale laserilor.
*Nota personala*
<!Bun aici am scris mult pentru ca ma si pasioneaza capitolul acesta insa PE
scurt sunt urmatoarele:


a) In medicina pentru chirurgie, eliminarea de tesuturi canceroase si repararea
vederii
b) In industrie pentru taierea materialelor si/sau sudarea acestora si
masuratori de precizie
c) In stiinta pentru alinierea anumitor obiecte (sa zicem..) si/sau masuratori
de precizie




COMUNICAIILE LASER
Laserele au produs o revoluie n telecomunicaii i n tehnica de imprimare a
informaiei. Exist o legitate simpl: cu ct e mai nalt frecvena purttoare a
canalului de telecomunicaie, cu att e mai mare capacitatea de transmisie a acestuia.
Tocmai de aceea n legtura radio, realizat iniial pe unde lungi, s-a trecut treptat la
unde tot mai scurte. Cum se tie, lumina este o und electromagnetic ca i undele
radio, numai c are lungimea de zeci de mii de ori mai scurt. Ca urmare, cu ajutorul
unui laser se poate transmite de zeci de mii de ori mai mult informaie, dect printr-
un canal radio cu unde ultrascurte. Legtura laser se realizeaz prin fibre optice care
reprezint nite fire subiri din sticl i n care lumina, datorit reflexiei interioare
totale, se propag practic fr pierderi la distane de sute de kilometri. Fasciculul
laser este utilizat la imprimarea i citirea imaginilor (inclusiv n micare) i a
sunetelor pe CD-uri.

LASERUL N MEDICIN Tehnica laser se ntrebuineaz pe larg n chirurgie i n
terapie. Cu raza laser introdus prin pupil se sudeaz retina desprins de pe globul
ochiului i se corecteaz defectele de vedere. Interveniile chirurgicale efectuate cu
bisturiul laser traumatizeaz mai puin esuturile vii. n plus, radiaia laser de mic
putere grbete cicatrizarea rnilor i exercit o influen asemenea acupuncturii. n
ingineria genetic i nanotehnologii [4] (tehnologii care opereaz cu obiecte de
dimensiunile 10-9 m), cu ajutorul laserului se taie i se combin fragmente de gene,
molecule biologice i obiecte cu dimensiuni de ordinul milionimilor de milimetru.

LASERUL N CERCETAREA TIINIFIC

Temperatura i concentraia extrem de nalt a radiaiei laser ofer posibilitatea de a
studia materia n stri extreme, existente numai n adncurile stelelor fierbini. Un rol
deosebit de important l joac laserele n fizica nuclear, la declanarea reaciilor
termonucleare. n cutarea de noi surse de energie care s satisfac cerinele mereu
crescnde ale omenirii, fizicienii au ajuns la ideea utilizrii n acest scop a reaciilor
termonucleare controlate [5]. Una dintre aceste reacii const n fuziunea, n anumite
condiii, a unor nuclee atomice mai uoare i formarea unuia mai greu, nsoit de
degajarea unei cantiti imense de energie. Laserele ofer i chimitilor noi
posibiliti n studiul i cercetarea reaciilor fotochimice, cu multiple aplicaii n
tehnologiile chimice moderne. De exemplu, prin activarea clorofilei cu ajutorul
luminii laser se poate accelera i controla procesul de fotosintez, ceea ce deschide
noi perspective n obinerea pe cale industrial de carbonai i, eventual, proteine
sintetice.

LASERELE I CALCULATOARELE Cu ajutorul laserelor s-ar putea realiza pe cale
optic transmiterea semnalelor ntre diferitele componente ale calculatorului, fr ca
ntre acestea s existe vreun contact. Chiar i alimentarea calculatorului s-ar putea
face cu ajutorul luminii laser, fr s mai fie nevoie de curent electric. Impulsurile
luminoase de scurt durat produse de un laser sunt transmise ntre diferitele
elemente componente prin intermediul unor conductori de lumin de tip special,
cunoscui sub numele de fibre optice. Aceste cabluri de lumin sunt, de fapt, fire de
sticl foarte subiri n care lumina, ptrunznd sub un unghi oarecare faa de axul
firului, se propag prin reflexii repetate pe pereii firului, acoperit cu o pelicul
extrem de fin tot din sticl, dar avnd indicele de refracie mai mic dect al firului.
Printr-un astfel de fir cu diametrul de numai 1 mm se pot propaga simultan sute de
impulsuri laser. Aadar, se contureaz apariia unei noi generaii de calculatoare,
calculatoarele optice, a cror construcie i principiu de funcionare difer mult de
cele ale calculatoarelor electronice. n prezent exist diverse proiecte de realizare a
acestui nou tip de calculatoare. Fr a intra n detalii, vom meniona c viitoarele
calculatoare vor avea dimensiuni mult mai mici dect cele electronice, iar
informaiile obinute, prelucrate i redate de calculatoarele optice nu vor mai fi triate
dup adres, ca n calculatoarele electronice, ci dup imagini. Aceasta nseamn c
datele nu mai sunt tratate separat, fiecare n parte, ci exist posibilitatea prelucrrii lor
n grup, calculatorul optic putnd memora dintr-o singur privire o mare cantitate
de informaii. n memoria noilor calculatoare informaiile sunt reinute sub form de
imagini. Se vorbete deja de o logic a imaginilor i de o aritmetic a imaginilor.
Calculatoarele optice vor avea o memorie imens, capabil s cuprind o cantitate de
informaii echivalent cu cea coninut ntr-o bibliotec cu milioane de volume,
precum i o vitez fantastic, de circa 1013 1014 operaii pe secund! Domeniile de
utilizare a laserului, deloc complete, punctate mai sus ilustreaz acea imens
influen pe care o exercit laserul n dezvoltarea tiinei i tehnicii, precum i n
viaa societii moderne. Se poate afirma, fr prea mare exagerare, c laserul aprut
la mijlocul secolului XX a produs un impact asupra omenirii, asemntor cu acela pe
care l-a avut energia electric i radioul cu o jumate de secol mai nainte