Modulul: Măsurări tehnice

prof. Bogdan Doina-Marilena

LTGM Bistrița, 2021-2022

Fișă de documentare_Măsurarea presiunilor

❏ Noțiunea de presiune
Presiunea este o mărime fizică derivată care caracterizează starea unui fluid şi reprezintă raportul
dintre forţă şi suprafaţa pe care se exercită perpendicular şi uniform repartizat (forța cu care apasă un
gaz, fluid sau solid pe o unitate de suprafață): 𝑃 = 𝐹/𝐴
în care: F- forța care se exercită perpendicular pe suprafață, măsurată în N
A - aria măsurată în m2
Tipuri de presiune:
- presiunea atmosferică sau barometrică, simbolizată pb, este presiunea exercitată de către
atmosferă;
- suprapresiunea, simbolizată ps, este presiunea mai mare decât presiunea atmosferică;
- depresiunea, simbolizată pd, este presiunea mai mică decât presiunea atmosferică.

❏ Unităţi de măsură pentru presiune

În SI, unitatea de măsură pentru presiune derivă chiar din relaţia de definiţie şi este newton pe metru
pătrat: [p] = N/m2. sau
Forta de apăsare se măsoară în newtoni (N), suprafața de contact în metri pătrați (m2) iar presiunea în
N/m2 sau Pa (Pascal).
Multiplii şi submultiplii cel mai des utilizaţi ai N/m2 sunt: daN/m2; kN/m2; MN/m2; GN/m2; N/cm2;
mN/mm2.
Unitatea de măsură Alte unități de măsură
Simbol Denumire Simbol Relație echivalență
Denumire
Kilogram forță pe metru Kgf/m2 89,806 Pa
pătrat
pascal Pa bar bar 0,1 Pa
atmosferă tehnică at 9,8 . 102 Pa
atmosferă fizică atm 101325 Pa
milimetru coloană de apă mmH2 O 9,806 Pa
milimetru coloană de mmHg 133,322 Pa
mercur (torr)
Pentru măsurarea presiunii, mai există o serie de unităţi de măsură care, deşi nu fac parte din SI, mai
sunt uneori folosite.
În sistemul MKS, unitatea de măsură pentru presiune este tot N/m2, dar ea se numeşte pascal şi se
notează Pa.
În sistemul CGS, unitatea de măsură pentru presiune se numeşte dyna pe centimetru pătrat sau barye şi
se notează dyn/cm2, ea se defineşte ca fiind presiunea rezultată din aplicarea unei forţe normale şi
uniform distribuită de o dynă, pe o suprafaţă de un centimetru pătrat: 1 dyn/cm2 = 1 μbar . Multiplii
baryei mai des utilizaţi sunt următorii:
- hectobarul 1 hbar = 108 dyn/cm2
- barul 1 bar = 106 dyn/cm2
 - milibarul 1 mbar = 103 dyn/cm2
Se utilizează şi următoarele unităţi de măsură:
- milimetru coloană de apă (la temperatura de 20° C), notat mm H20;
- milimetru coloană mercur (la temperatura de 0° C şi acceleraţia gravitaţională g = 9,80665 m/s2), notat
mm Hg sau torr;
- atmosfera tehnică (kilogram forţă/cm2), notată at;
- atmosfera absolută notată ata; n ata = (n + 1)at - Presiunea absolută – este presiunea măsurată față
de o referință echivalentă cu vidul perfect (0 Pa).
- atmosfera fizică, folosită în meteorologie.
Presiunea măsurată cu un manometru – este presiunea relativă față de presiunea atmosferică; este
egală cu presiunea absolută minus presiunea atmosferică.
Presiunea diferentială – este diferența intre presiunile măsurate in doua puncte.

❖ Exemplu: Presiunea măsurată de noi curent, de exemplu presiunea din cauciucurile

autoturismului, este o presiune relativa la presiunea ambientului (atmosferica). Revenind la exemplul
cu cauciucurile, presiunea măsurată cu manometrul este de 2,2 bari ceea ce reprezinta presiunea
relativa indicata de manometru, iar presiunea absolută din pneu este de 3,2 bari.
(https://www.frigotehnie.ro/blog/presiunea-notiuni/ )
Presiunea atmosferică este forta exercitată de aerul atmosferic (învelisul gazos care înconjoara globul
pămaâtesc) pe unitatea de suprafață.
❖ Exemplu: Presiunea atmosferică la nivelul mării este de aproximativ 760 mmHg (milimetri
coloana de mercur) și variază în funcție de condițiile meteorologice. Presiunea atmosferică scade
odată cu creșterea altitudinii deoarece densitatea aerului scade și masa de aer ce acționează asupra
suprafeței este tot mai mică. ( https://www.frigotehnie.ro/blog/presiunea-notiuni/ )

❏ Mijloace pentru măsurarea presiunii

Mijloacele pentru măsurarea presiunii se deosebesc între ele în funcţie de:
❖ principiul de funcţionare;
❖ soluţia constructivă;
❖ precizia de măsurare;
❖ tipul fluidului măsurat, lichid sau gaz;
❖ valoarea presiunii nominale.

Exemple:
❖ Un manometru, de exemplu unul pentru freon, este un manometru care măsoară presiunea
relativă (față de presiunea atmosferică). Valoarea 0 bar de pe gradațiile manometrului corespunde
valorii presiunii atmosferice.
0 bar pe manometru = 1 bar presiune absolută = presiunea atmosferică.

.. dar același manometru poate avea scala pană la -1 bar. În acest interval (0 si -1 bar) manometrul
va indica vacuumul din instalație (-1 bar pe scala manometrului reprezentand valoarea de 0 bar în
presiune absolută, deci vidul perfect).

❖ Un vacumetru (de exemplu cel pentru instalatiile frigorifice cu gradații de la 0 la 1 bar) măsoară
presiunea absolută din interiorul unei instalații sau butelii. Cu cât vacuumul (vidul) este mai avansat, cu
atât vacuumetrul va indica o valoare mai mică a presiunii.
Valoarea 0 bar va indica vidul perfect (absolut). (https://www.frigotehnie.ro/blog/presiunea-notiuni/ )
 ❏ Clasificarea mijloacelor pentru măsurarea presiunii

Mijloace de măsurarea apresiunii Utilizare

Barometru Măsurarea presiunii atmosferice
După valoarea Manometru Măsurarea suprapresiunilor
presiunii Vacuumetru Măsurarea depresiunilor
Monovacuumetru Măsurarea depresiunilor cât și a
suprapresiunilor
Aparat cu lichid Măsurarea pierderilor de presiune
Aparat cu element elastic Măsurarea depresiunilor cât și a
După principiul suprapresiunilor
de funcționare Aparat cu piston și greutăți Etaloane
Aparat electric Măsurarea presiunilor de lucru
Aparat cu radiații electroective
După modul de Aparat indicator Toate tipurile de presiuni
înregistrare Aparat înregistrator Presiunea atmosferică
Aparat analogic Toate tipurile de presiuni

a) După valoarea presiunii măsurate, mijloacele pentru măsurat presiunea sunt:

- manometre – care măsoară presiuni mai mari decât presiunea atmosferică;
- vacuummetre – care măsoară presiuni mai mici decât presiunea atmosferică;
- manovacuummetre – care măsoară atât presiuni mai mari, cât şi mai mici decât presiunea
atmosferică;
-micromanometre, microvacuumetre, micromanovacuummetre, care măsoară presiuni cu valori
până la 500 mm H2O.

b) După principiul de funcţionare, mijloacele pentru măsurat presiuni se împart în:

- aparate cu lichid, a căror funcţionare se bazează pe legea fundamentală a hidrostaticii: diferenţa de
presiune dintre două puncte aflate la adâncimi diferite într-un lichid este egală cu produsul dintre
greutatea specifică a lichidului şi diferenţa de nivel dintre cele două puncte. Ele se caracterizează prin
construcţie simplă şi precizie ridicată, fiind utilizate în laboratoare şi în industrie, ca aparate etalon. Ele
pot fi manometre, vacuummetre şi manovacuummetre. Din punct de vedere constructiv, ele sunt
aparate cu citire directă şi se pot împărţi în următoarele grupe:
- aparate cu tub U;
- aparate cu rezervor şi tub, care pot fi cu tub vertical sau înclinat;
- aparate cu plutitor;
- aparate cu balanţă inelară;
- aparate cu clopot.
Domeniul de măsurare al acestor aparate este cuprins între 0,1 - 0,15 MN/m2. Peste aceste valori ale
presiunii, ele devin inoperante, din cauza lungimii prea mari a coloanei de lichid.

Aparate cu tub în formă de U

Fig 1. Manometru cu tub U
Aparate cu rezervor şi tub vertical - La aceste aparate (Fig. 2), unul
din braţe se înlocuieşte cu un vas cu secţiunea mult mai mare (de
aproximativ 400 ori) decât celălalt braţ. Ca lichid manometric, la
aceste aparate se foloseşte mercurul.
Fig. 2

Aparatele cu rezervor și tub înclinat (Fig. 3) sunt folosite pentru

măsurarea micropresiunilor de ordinul milimetrilor
coloană de apă. Ca lichide manometrice, pot fi utilizate
toate lichidele folosite la manometre; doar în mod special,
este folosit alcoolul etilic. Domeniile de măsurare ale
acestor aparate sunt cuprinse între aproximativ 10 şi 200
mm H2O (100– 2000 N/m2). Erorile de măsurare (pag 40
TMD) variază între 0,5 şi 1,5% din limita superioară a
domeniului de măsurare. Fig.3
Verificarea aparatelor cu coloană de lichid cuprinde următoarele operaţii:
- verificarea aspectului exterior;
- verificarea scării gradate;
- verificarea sensibilităţii.
Aparate cu element elastic, a căror funcţionare se bazează pe deformaţia unor elemente elastice sub
acţiunea presiunii (membrane, tuburi Bourdon (pag.67 manual-pag.57 TMD), tuburi spirale, silfoane).
Toate aceste mijloace de măsurare a presiunii au în componenţa lor un traductor de presiune, un
element elastic. Funcţionarea aparatelor cu traductor elastic se bazează pe deformarea acestui
traductor, sub acţiunea presiunii. Deformarea elastică a elementului este proporţională cu presiunea de
măsurat şi se transmite la un ac indicator prin intermediul unui mecanism cinematic, care are rol şi de
amplificator. Acul indicator traduce deformaţia direct în unităţi de presiune. Avantaje: obţinerea directă
a valorii măsurate; construcţie simplă şi robustă; precizie crescută; utilizare simplă; posibilitatea de
adaptare a dispozitivelor de semnalizare, înregistrare şi transmitere la distanţă. Eroarea de măsurare a
acestor aparate este provocată de comportarea elementului elastic. Erorile care apar sunt: de liniaritate
a caracteristicii presiune-deformaţie; de citire a indicaţiilor; de încadrare a limitei superioare a măsurării
sub limita de proporţionalitate a materialului din care este confecţionat elementul elastic. Materialele
folosite pentru elementele elastice sunt aliaje cupru-beriliu, bronz fosforos, aliaje cupru-nichel şi oţeluri
inoxidabile aliate cu Ni, Cr, Ti, Mo. Fig. 4 Manometru Bourdon, Fig. 5 Manometru cu membrană

Fig. 4 Fig. 5
 Aparatele cu silfon au o construcţie asemănătoare cu a
celorlalte manometre, cu diferenţa că elementul elastic este un tub
elastic, numit silfon. Silfonul este un tub cilindric cu pereţii ondulaţi,
ale cărui variaţii de lungime sub efectul presiunii sunt transformate în
deplasări circulare ale acului indicator, printr-un mecanism
cinematic.(pag, 58 TMD). Fig. 6 Aparat cu silfon
Fig.6

Aparatele pentru măsurat presiunea arterială sunt utilizate în domeniul medical şi se mai numesc
sfigmomanometre. Ele sunt de două feluri: (pag. 58 TMD)
a) Sfigmomanometre cu coloană de mercur(Fig. 7);
b) Sfigmomanometre cu element elastic (Fig.8).

Fig.7 Fig.8

Aparatele pentru măsurat presiunea în pneurile

autovehiculelor cele mai utilizate sunt cele cu piston şi
cu arc.
Aparat pentru măsurat presiunea în penurile
autovehiculelor (Fig. 9). Acest manometru are în interior
un piston, un arc şi o bucşă. La pătrunderea aerului
comprimat prin orificiul de acces, pistonul este împins.
Fig. 9
El comprimă arcul din interior şi antrenează o bucşă, care se află înaintea scării gradate.

Datorită frecării, bucşa rămâne în aceeaşi poziţie, corespunzătoare presiunii, putând fi citită. Aducerea
bucşei la poziţia iniţială se face prin scuturare.

Bibliografie/Webografie:
✔ Mariana Tănăsescu, tatiana Gheorghiu, Camelia Ghețu, Cornelia Cepișcă, Măsurări tehnice,
Manual pentru clasa a X-a liceu tehnologic, Ed. Aramis, 2005
✔ Aurel Ciocârlea Vasilescu, Ion Neagu, Mariana Constantin, Tehnici de măsurare în domeniu,
Manual pentru : clasa a XI, ruta directă, clasa a XII, ruta progresivă; Ed. CD Press, 2006.
✔ ( https://www.frigotehnie.ro/blog/presiunea-notiuni/