60

M`surarea m`rimilor neelectrice

3. M~SURAREA PRESIUNII
3.1. Generalit`\i 3.1.1. Defini\ii Presiunea reprezint` for\a ce ac\ioneaz` normal ]i uniform distribuit asupra unei suprafe\e: Fn

p=

Fn S

(3.1)
S

Presiunea este o m`rime relativ`, care depinde de altitudine. De aceea, aceasta se exprim` [ntotdeauna fa\` de o valoare de referin\`. In func\ie de referin\a aleas`, se definesc urm`toarele presiuni (figura 3.1):
punctul [n care se m`soar` presiunea referin\` oarecare

suprapresiune

prel pa

pd

presiunea atmosferic` depresiune (vacuum)

patm

vidul

Fig. 3.1. Definirea presiunilor [n func\ie de punctul de referin\`

Presiunea absolut` - notat` pa: presiunea care se exprim` [n func\ie de vidul absolut (cosiderat ca valoare de referin\`). Aceasta este un parametru de stare al fluidelor. Presiunea atmosferic` (sau barometric`) - notat` patm: presiunea hidrostatic` exercitat` de straturile de aer ale atmosferei. Aceasta corespunde presiunii exercitate de o coloan` de mercur de 760 mm [n`l\ime, la temperatura de 0 C ]i accelera\ia gravita\ional` de 9.80665 m/s2 Presiunea relativ`: presiunea care se exprim` [n func\ie de presiunea atmosferic` (considerat` ca valoare de referin\`). In general, aceast` presiune este suficient` pentru calculele de dimensionare sau pentru calculul regimurilor de func\ionare ale instala\iilor. Presiunea diferen\ial`: presiunea exprimat` [n func\ie de o presiune de referin\` oarecare.

M`surarea presiunii

61

Pentru caracterizarea fluidelor aflate [n mi]care, se consider` o suprafa\` plan` ce separ` fluidul [n dou` mase de fluid [n mi]care. Pentru aceast` suprafa\` se definesc urm`toarele presiuni:

w plan de separa\ie

Presiunea geodezic`: presiunea datorat` [n`l\imii la care se afl` fluidul:

p g = gh [Pa]
unde:

(3.3)

- densitatea fluidului [kg/m3]

g accelera\ia gravita\ional` [m/s2] h [n`l\imea pe vertical` fa\` de presiunea de referin\` [m]

Presiune static`: presiunea care se exercit` [n planul de separa\ie: p s Presiunea dinamic`: presiunea generat` de curgerea fluidului:

pd =

w2 2

[Pa]

(3.4)

unde: w viteza fluidului [m/s] Presiunea total`: presiunea [ntr-un punct de oprire a curgerii fluidului:

pt = p g + p s + p d = gh + p s +
3.1.2. Unit`\i de m`sur`

w2 [Pa] 2

(3.5)

Unitatea de m`sur` a presiunii [n Sistemul Interna\ional de Unit`\i de M`sur` (S.I.) este Pascalul, notat Pa. Pascalul reprezint` presiunea exercitat` de o for\` de 1 N care ac\ioneaz` normal pe o suprafa\` de 1 m2 (1 Pa = 1 N/m2). Alte unit`\i de m`sur` a presiunii sunt: Barul: 1 bar = 105 Pa Atmosfera tehnic`: 1 at = 0.980665105 Pa Atmosfera fizic`: 1 ata = 1.980665105 Pa Milimetrul coloan` de mercur (torr): 1 mmHg = 133.332 Pa Milimetrul coloan` de ap`: 1 mmH2O = 133.332 Pa Pound square inch: 1 psi = 6.89103 Pa

62

M`surarea m`rimilor neelectrice

3.1.3.

Tipuri de aparate de m`sur`

Clasificarea aparatelor de m`sur` [n func\ie de domeniul de utilizare: - Manometre - aparate care m`soar` suprapresiuni - Vacuumetre - aparate care m`soar` depresiuni - Manovacuumetre - aparate care m`soar` suprapresiuni ]i depresiuni - Barometre - aparate care m`soar` presiunea atmosferic` [n valoare absolut` - Manometre diferen\iale - aparate care m`soar` diferen\e de presiune Clasificarea aparatelor de m`sur` dup` principiul de func\ionare: - Aparate hidrostatice - prin diferen\a de presiune dintre dou` puncte ale unui fluid - Aparate cu echilibru de for\e - prin echilibrarea presiunii cu o for\` cunoscut` - Aparate cu elemente elastice - prin deformarea materialelor [n func\ie de presiune - Traductoare de presiune - transform` deplasarea datorat` presiunii [ntr-un semnal electric 3.2. Aparate hidrostatice 3.2.1. Aparate cu tub U Principiul de func\ionare: Aparatele cu tub U sunt dintre primele aparate utilizate, fiind [n acela]i timp ]i cele mai simple. Metoda de m`sur` se bazeaz` pe principiul vaselor comunicante. Presiunea se m`soar` cu ajutorul unui tub [n form` de U [n interiorul c`ruia se afl` un fluid (denumit lichid manometric). Unul dintre capetele tubului este men\inut la o presiune de referin\`, iar ceal`lat este pus [n leg`tur` cu presiunea care se m`soar`. Denivelarea lichidului manometric este (figura 3.2):
p1 p2

p = p1 p 2 = gH
H

(3.6)

unde: p - diferen\a de presiune [Pa] p1 - presiune de referin\` (cunoscut`) [Pa] p2 - presiune necunoscut` (m`surat`) [Pa] - densitatea fluidului [kg/m3] g accelera\ia gravita\ional` [m/s2] Fig. 3.2 Tub U H denivelarea [m] Rela\ia de mai sus este valabil` numai dac` densitatea fluidului de deasupra tubului este neglijabil` [n raport cu densitatea lichidului manometric.

M`surarea presiunii

63

Variante constructive: Tub U cu bra\e egale Aparatul este format dintr-un tub transparent [n form` de U, [n interiorul c`ruia se afl` un lichid manometric (ap` sau mercur). La cele dou` capete ale tubului sunt aplicate dou` presiuni (fig. 3.3): - presiunea de m`surat: p1 - presiunea de referin\`: p2

h1

h2

H = h1 + h2
Fig. 3.3 Tub U cu bra\e egale

Tubul este fixat pe un suport, al`turi de o scal` gradat` vertical`. Punctul zero al scalei se afl` [n punctul de echilibru al lichidului manometric. La apari\ia diferen\ei de presiune, lichidul urc` [ntr-un bra\ ]i coboar` [n cel`lalt. Presiunea se ob\ine din denivelarea coloanei de lichid manometric, H, conform rela\iei 3.6. Tub U cu bra\e inegale Tubul U cu bra\e inegale este format dintr-un rezervor legat la un tub vertical (fig.3.4). Principiul de func\ionare este acela]i cu cel al tubului U cu bra\e egale. Dac` se egaleaz` volumele de fluid deplasate [n cele dou` bra\e (scris` mai jos pentru cazul sec\iunilor circulare):
P2 P1 P1

P2

h1

H
h2 d2 d1

Fig. 3.4 Tub U cu bra\e inegale

d12
4

h1 =

d 22
4

h2

(3.7)

unde: d1, d2 diametrul tubului/ rezervorului rezult` denivelarea:

d2 H = h1 + h2 = L1 + 12 d 2

(3.8)

In practic`, se aleg bra\e av@nd diametre de valori foarte diferite ( d2 >>d1). Ca urmare, raportul d1/ d2 este foarte mic ]i se poate neglija. Se ob\ine: H L .

64

M`surarea m`rimilor neelectrice

Caz particular: BAROMETRUL Pentru m`surarea presiunii atmosferice (barometrice), unul dintre bra\ele tubului U este [nchis la cap`tul superior, iar deasupra lichidului se afl` vid (figura 3.5).
patm vid

Fig. 3.5 Barometrul

Tub U cu bra\ [nclinat Tubul U cu bra\ [nclinat este o variant` constructiv` a manometrului cu tub U drept cu bra\e inegale. Acesta este compus dintr-un rezervor legat la un tub [nclinat (fig. 3.6). Denivelarea este mai mare dec@t [n cazul tubului U cu bra\ drept (deci se pot m`sura diferen\e de presiune mici cu o precizie ridicat`):

d2 H = L sin + 12 d2
unde:

(3.9)

L lungimea coloanei de lichid [n tub - unghiul de [nclinare al tubului fa\` de orizontal` d1, d2 diametrul tubului, rezervorului

Fig. 3.6 Tub U cu bra\ [nclinat

Tub U cu plutitor Aparatele cu plutitor reprezint` o [mbun`t`\ire adus` tuburilor U cu bra\e inegale (fig.3.7). Diferen\a const` [n modalitatea de citire a denivel`rii: prin determinarea pozi\iei unui plutitor. Cele mai r`sp@ndite aparate de acest tip sunt manometrele diferen\iale utilizate pentru m`surarea diferen\elor de presiune [n dispozitivele de strangulare (diafragme, ajutaje etc.)

Fig. 3.7 Tub U cu plutitor

M`surarea presiunii

65

Tub U cu dou` lichide manometrice Aparatul este format dintr-un tub U transparent, av@nd c@te un rezervor la fiecare cap`t (fig. 3.8). In interior se afl` dou` lichide manometrice nemiscibile, cu densit`\i diferite. Utilizarea a dou` lichide manometrice diferite are ca efect cre]terea denivel`rii datorat` diferen\ei de presiune de 2 ... 7 ori (cre]te precizia de m`sur`). Pentru suprafa\a A A:

p1 + 1 gH = p 2 + 2 gH
(3.10)

H A A

Rezult`:

p = p1 p 2 = ( 2 1 )gH
(3.11) unde: 1, 2 - densit`\ile lichidelor manometrice

Fig. 3.8 Tub U cu dou` lichide manometrice

Tub U cu nivel invariabil (tip Askania) Aparatul este compus dintr-un tub U care are la fiecare cap`t c@te un rezervor, dintre care unul este fix (RF) iar cel`lat mobil (RM) - fig. 3.9. Rezervorul mobil se poate deplasa pe vertical`, pentru a compensa prin [n`l\ime diferen\a de presiune. Presiunea se ob\ine [n acest caz din diferen\a de [n`l\ime a rezervorului mobil (nu din denivelarea coloanei de lichid).

p1 = p2 HRF = HRM = HREF

p1 > p2 (nivel inegal)

p1 > p2 (rezervor mobil cobor@t pentru egalarea nivelului)

p1 < p2 (nivel inegal)

Fig. 3.9 Aparatul Askania

In rezervorul fix se afl` un con orientat cu v@rful [n jos. V@rful acestuia este amplasat la o [n`l\ime de referin\` (HREF), corespunz`toare nivelului egal [n cele dou` rezervoare (deci presiunilor egale). Imaginea conului se reflect` de suprafa\a lichidului manometric, ceea ce face s` se vad` (printr-un dispozitiv de vizare) dou` conuri: unul real ]i unul virtual (reflectat).

66

M`surarea m`rimilor neelectrice

Aceste conuri pot fi [ntr-una din situa\iile urm`toare (fig. 3.10): o v@rf [n v@rf: dac` nivelul [n rezervorul fix este la valoarea de referin\` (acum se cite]te [n`l\imea rezervorului mobil) cazul HRF = HRM = HREF o la distan\` unul de cel`lalt: dac` nivelul [n rezervorul fix este sub cel de referin\` (v@rful conului se afl` deasupra lichidului manometric) cazul p1 > p2 o cu v@rfurile intrate unul [n cel`lalt: dac` nivelul [n rezervorul fix este peste cel de referin\` (v@rful conului este [n lichidul manometric) cazul p1 < p2
p1 = p2 p1 > p2 p1 < p2

Fig. 3.10 Aparatul Askania dispozitivul de vizare

Presiunea necunoscut` rezult` din rela\ia 3.6, [n care H reprezint` [n`l\imea la care se afl` rezervorul mobil (fa\` de [n`l\imea de referin\`). Avantaje ]i limit`ri ale aparatelor cu tub U: presiuni m`surate: absolute, suprapresiuni, depresiuni, presiuni diferen\iale construc\ie simpl`, ieftine fragile (tubul U se fabric` de obicei din sticl`) se utilizeaz` pentru m`surarea presiunilor mici ]i foarte mici indica\ia: local` (transmiterea la distan\` este posibil`, dar exist` dificult`\i practice de realizare) precizie ridicat` (indicate pentru verific`ri, etalon`ri ]i pentru transmiterea unit`\ii de m`sur` [n domeniul presiunii) pentru cre]terea sensibilit`\ii se utilizeaz` aparatul cu bra\ [nclinat timp de r`spuns mare (datorit` volumului mic de lichid din tubul U) lichidul manometric se evapor` [n timp, modific@nd [n`l\imea punctului de zero al aparatului (trebuie verificat ]i completat cu lichid ) valoarea m`surat` este influen\at` de: temperatur`, for\a de tensiune superficial` (care exercit` o presiune suplimentar` = presiune capilar`), accelara\ia gravita\ional`, [nclinarea aparatului. Citirea nivelului de lichid: Datorit` for\elor de tensiune superficial`, [n apropierea peretelui tubului suprafa\a lichidului manometric se curbeaz` (se formeaz` un menisc). Meniscul este concav la lichidele care ud` pere\ii ]i convex la lichidele care nu ud` pere\ii. Citirea corect` a nivelului se face ca [n fig. 3.11.
menisc concav menisc convex

Fig. 3.11 Citirea corect` a nivelului

M`surarea presiunii

67

3.2.2.

Aparate cu tor oscilant (balan\` inelar`)

Principiul de func\ionare: Func\ionarea se bazeaz` pe principiul balan\ei cu bra\e egale. Aparatul const` dintr-un rezervor inelar (tor) ce are la partea superioar` un perete desp`r\itor, iar la partea inferioar` o contragreutate de echilibrare (figura 3.12). Rezervorul este sprijinit [n centru pe o balan\` cu bra\e egale ]i este umplut pe jum`tate cu un lichid manometric (ap` sau ulei de transformator).
p1 p2 prize de presiune perete desp`r\itor p1 p2

balan\` lichid manometric contragreutate (a)

(b)

Fig. 3.12 Aparat de m`sur` a presiunii cu balan\` inelar`

Atunci c@nd asupra prizelor de presiune ac\ioneaz` aceea]i presiune, torul r`m@ne [n pozi\ie vertical`, iar lichidul are acela]i nivel [n ambele zone (figura 3.12-a). C@nd presiunile sunt diferite, diferen\a de presiune este compensat` printro denivelare H a lichidului manometric. Ca urmare, torul se rote]te (figura 3.12-b).

F p = ( p1 p 2 )S M rP = F p R = ( p1 p 2 )SR

F2 = ( p 2 + gH )S = ( p 2 + p1 p 2 )S = p1 S = F1

M rF 1 = M rF 2 = 0

M rG = MgL sin
Fig. 3.13. Aparat de m`sur` a presiunii cu balan\` inelar` principiul de func\ionare

unde: S suprafa\a peretelui desp`r\itor [m2] R raza medie a torului [m] M masa contragreut`\ii [kg] L distan\a dintre centrul torului ]i centrul de greutate al contragreut`\ii [m] unghiul cu care s-a rotit torul [C]

68

M`surarea m`rimilor neelectrice

La echilibru: Rezult`:

M rP = M rG

(3.12)

p1 p 2 =

MgL sin = k sin SR

(3.13)

Cu c@t diferen\a de presiune este mai mare, cu at@t cre]te unghiul de rota\ie al torului, .. Avantaje ]i limit`ri: utilizat ca: manometru, vacuumetru, manometru diferen\ial m`soar` varia\ii mici de presiune cu precizie ridicat` asigur` cupluri mecanice mari (semnalul s` poat` fi transmis la distan\` f`r` a se diminua precizia de m`sur`) indica\ia aparatului nu depinde de volumul de lichid din interior, deci nu este influen\at` de evaporarea acestuia (avantaj fa\` de tubul U) influen\e exterioare: temperatura (prin dilatarea diferit` a materialului aparatului ]i a lichidului manometric), accelera\ia gravita\ional`. 3.3. Aparate cu echilibru de for\e Aparatele cu echilibru de for\e se bazeaz` pe echilibrarea for\ei de presiune cu o alt` for\` cunoscut` sau cu rezultanta mai multor for\e cunoscute. 3.3.1. Aparate cu clopot

Aparatul este compus dintr-un recipient [nchis, umplut par\ial cu lichid manometric (fig. 3.14). Partea inferioar` a recipientului este racordat` printr-un tub la presiunea necunoscut`. Deasupra lichidului manometric plute]te un piston executat sub form` de clopot (de unde vine ]i denumirea aparatului). In`l\imea la care se afl` clopotul reprezint` o m`sur` a diferen\ei de presiune p. Aceasta se ob\ine din rela\ia de echilibru a for\elor ce ac\ioneaz` asupra clopotului:

FR + FA + Fp = G ;

k r L + gSL'+( p1 p 2 )S = M c g

(3.14)

Odat` cu modificarea presiunii [n punctul de racord cu procesul (fig. 3.14b), se modific` nivelul din interiorul ]i exteriorul clopotului, iar acesta se deplaseaz` direct propor\ional cu diferen\a de presiune.

M`surarea presiunii

69 Nota\ii: P2 p1 FR for\a elastic` a resortului FA for\a arhimedic` Fp for\a datorat` diferen\ei de presiune G greutatea clopotului kr constanta de elasticitate a resortului [N/m] L elonga\ia resortului [m] - densitatea lichidului manometric [kg/m3] g accelera\ia gravita\ional` [m2/s] S suprafa\a sec\iunii transversale a pere\ilor clopotului [m3] L [n`l\imea imersat` a clopotului [m] Mc masa clopotului [kg]

Fp = 0

Fp 0

L = L'
P2 p1

L L'

p1 (a) p1 = p2

p1 (b) p1 > p2

Fig. 3.14. Aparat de m`sur` a presiunii cu clopot

Avantaje ]i limit`ri: utilizat pentru m`surarea presiunilor sau diferen\elor de presiune mici utilizat ca aparat indicator, [nregistrator, element sensibil al traductoarelor domeniul de m`sur` este limitat de [n`l\imea lichidului manometric influen\e exterioare: temperatura (prin dilatarea diferit` a materialului aparatului ]i a lichidului manometric), accelera\ia gravita\ional`. 3.3.2. Aparate cu piston Principiul de m`sur` se bazeaz` pe echilibrarea a dou` for\e: - o for\` de presiune (generat` de presiunea necunoscut`): Fp - o for\` de greutate (cunoscut`): G

G = pG S Fp = p S
S - aria sec\iunii active a pistonului

Dac`: F p = G

p = pG

Aparatul este compus dintr-un cilindru [n interiorul c`ruia se afl` un piston (fig. 3.15). Cilindrul este racordat [n partea de jos la presiunea necunoscut`. Deasupra pistonului este a]ezat` o greutate conoscut`. Intre piston ]i cilindru se introduce un lichid manometric. Pentru a sesiza cu precizie momentul [n care se echilibreaz` for\ele, pistonul trebuie s` coboare cu o vitez` c@t mai mic`. Pentu aceasta, intersti\iul [ntre piston ]i cilindru trebuie s` fie foarte mic (de ordinul micronilor). Jocul foarte mic are [ns` ca efect secundar sc`derea preciziei de m`sur`, datorit` frec`rilor neliniare dintre piston ]i cilindru. Pentru eliminarea acestora, pistonului i se imprim` o u]oar` mi]care de rota\ie (care centreaz` pistonul ]i totodat` creeaz` o pelicul` de lichid [ntre piston ]i cilindru).

70 G greutate cilindru piston

M`surarea m`rimilor neelectrice

Asupra pistonului ac\ioneaz`: - for\a de presiune Fp , de jos [n sus - greutatea cunoscut` G, de sus [n jos Atunci c@nd cele dou` for\e se echilibreaz`:

G = pS ; p =
p presiune din proces

G S

(3.15)

unde:

G greutatea cunoscut` [kg] S - aria sec\iunii active a pistonului [m2]

Fig.3.15 Aparat cu piston ]i greut`\i

Avantaje ]i limit`ri: utilizat ca: manometru, vacuumetru sau manovacuumetru m`soar` presiuni absolute ]i relative (nu ]i presiuni diferen\iale) datorit` preciziei mari, se utilizeaz` pentru calibrarea altor aparate indica\ia poate fi local` sau la distan\` influen\e exterioare: temperatura, accelera\ia gravita\ional`. 3.4. Aparate cu element elastic Se bazeaz` pe deformarea unor materiale atunci c@nd asupra lor se aplic` o for\` exterioar` (datorat` presiunii). Ca efect al deform`rii, apare o for\` elastic` care se opune ]i care duce la deplasarea unui ac indicator. 3.4.1. Tubul Bourdon Tubul Bourdon reprezint` unul dintre primele aparate utilizate pentru m`surarea presiunii. Elementul sensibil (tubul Bourdon) este format dintr-un tub metalic [n form` de arc de cerc de 270 - 300 (figura 3.16 ). Un cap al tubului este racordat la presiunea ce se m`soar`. Cel`lalt cap`t este [nchis ]i conectat la acul indicator sau la un traductor de presiune.
deplasare

sec\iune transversal`

presiune

Fig. 3.16 Tub Bourdon

M`surarea presiunii

71

Dac` se aplic` o for\` de presiune [n interiorul tubului, sec\iunea transversal` a acestuia se modific` ]i tinde s` devin` circular`. Aceast` schimbare de sec\iune are tendin\a de a [ndrepta tubul, provoc@nd deplasarea acestuia. Deplasarea maxim` a cap`tului liber ce se poate ob\ine cu un astfel de tub este de aprox. 5 mm. Aceasta depinde de: raza de curbur` a tubului (direct propor\ional), grosimea pere\ilor tubului (invers propor\ional), forma sec\iunii transversale a tubului, caracteristicile materialului. Tubul este fabricat din alam`, bronz sau dintr-un aliaj de cupru beriliu. Sec\iunea transversal` este de obicei oval`, dar poate avea ]i alte forme (fig. 3.17). Pentru presiuni foarte [nalte, tubul se face dintr-o pies` masiv` g`urit` excentric.

oval

profil pentru profil pentru presiuni [nalte presiuni f. [nalte Fig. 3.17. Tubul Bourdon - forma sec\iunii transversale

oval ascu\it

oval ondulat

Variante constructive: Pentru a cre]te deplasarea tubului (sensibilitatea aparatului), acesta se poate construi din mai multe spire, a]ezate [n plan sau [n spa\iu. Se ob\ine: Tubul Bourdon melcat dac` spirele sunt [n acela]i plan (figura 3.18 - a) Tubul Bourdon elicoial dac` spirele sunt a]ezate [n spa\iu (figura 3.18-b)
presiune indica\ie presiune cap`t mobil (a) melcat (b) elicoidal Fig. 3.18. Tub Bourdon melcat indica\ie

Avantaje ]i limit`ri: aparat simplu pre\ relativ sc`zut pentru o precizie destul de bun` m`soar` presiuni relative ]i absolute; nu ]i presiuni diferen\iale m`rimea m`surat` poate fi transmis` la distan\` timp de r`spuns mai mare dec@t al altor elemente elastice sensibil la ]ocuri ]i vibra\ii are erori de histerezis

72

M`surarea m`rimilor neelectrice

presiunea maxim` depinde de limita de elasticitate a materialului modulul de elasticitate depinde de temperatura materialului tubului [n timp apar deform`ri permanente ale tubului influen\e exterioare: temperatura (prin modificarea dimensiunilor tubului ]i ale sistemului de transmisie), starea tubului (deform`ri permanente etc.) 3.4.2. Aparate cu membran` Elementul sensibil: o membran` sub forma unui disc circular foarte sub\ire, fixat la circumferin\` (figura 3.19).
indica\ie deplasare membran` flexibil` presiune din proces Fig. 3.19 Aparat de m`sur` a presiunii cu membran`

Prin ac\iunea presiunii asupra membranei, aceasta se curbeaz`: [n sus [n cazul unei suprapresiuni ]i [n jos [n cazul unei depresiuni. Deplasarea membranei este transmis` c`tre un aparat indicator sau c`tre un traductor (prin intermediul unei tije legat` de centrul ei). Membrana poate avea: - rigiditate mare (dac` este confec\ionat` din materiale metalice: o\el inoxidabil, alpaca, alam`, bronz) se m`soar` deformarea - rigiditate mic` (dac` este confec\ionat` din materiale nemetalice: cauciuc, \es`turi cauciucate, piele etc.) se m`soar` s`geata maxim`, eventual amplificat` prin procedee mecanice Materialele cel mai des utilizate sunt: o\elul inoxidabil, alama, bronzul.

Pentru a ob\ine o deplasare liniar` [n func\ie de presiune, suprafa\a membranei se face ondulat` (cu excep\ia zonei centrale care este rigidizat`) - fig. 3.20
Fig 3.20. Profiluri de membran`

M`surarea presiunii

73

Avantaje ]i limit`ri: se pot m`sura presiuni relative, abolute, diferen\iale for\ele dezvoltate sunt mai mari dec@t la tubul Bourdon timp de r`spuns este foarte scurt (se pot m`sura varia\ii rapide de presiune) semnalul poate fi transmis la distan\` dac` membrana se acoper` cu un strat protector, poate fi utilizat` pentru m`surarea presiunii [n medii corozive nu este sensibil la suprasolicit`ri sau la vibra\ii deformarea membranei este mic` (aprox. 1.5 ... 2 mm), ceea ce duce la o sensibilitate mic` a aparatului ]i la necesitatea utiliz`rii unor sisteme de transmisie care s` asigure o amplificare mare a mi]c`rii presiunea maxim` este determinat` de limita de elasticitate a materialului membranei [n timp apar deform`ri permanente ale membranei influen\e exterioare: temperatura (prin modificarea dimensiunilor membranei ]i ale sistemului de transmisie). 3.4.3. Aparate cu capsul`

Elementul sensibil: dou` membrane identice lipite pe circumferin\` (fig. 3.21). Una dintre membrane este rigidizat` de un suport, iar cealalt` transmite deplasarea datorat` presiunii c`tre un sistem de indicare sau c`tre un traductor.
indica\ie deplasare membran` flexibil`

presiune din proces Fig. 3.21 Aparat de m`sur` a presiunii cu capsul`

Presiunea necunoscut` ac\ioneaz` [n interiorul capsulei. Deformarea rezultat` prin aplicarea presiunii este dubl` fa\` de membran` (deoarece se ob\ine prin deformarea a dou` membrane). Ca ]i [n cazul membranei, pentru a se ob\ine o varia\ie liniar` a deplas`rii [n func\ie de presiune, suprafa\a capsulei se face sub form` ondulat` (figura 3.22). Materialele utilizate pentru capsul` sunt acelea]i ca ]i cele pentru membran`. Cele mai des utilizate sunt: o\elul inoxidabil, alama, bronzul.

74

M`surarea m`rimilor neelectrice

Fig. 3.22 Profiluri de capsul`

Variante constructive: Aparatul cu capsule multiple: format din mai multe capsule [nseriate (pentru amplificarea mi]c`rii) figura 3.23
cap`t fix indica\ie

element elastic cu capsule multiple element de transmisie a mi]c`rii [nchidere etan]` presiune proces

Fig. 3.23 Aparat de m`sur` a presiunii cu capsule multiple

Avantaje ]i limit`ri: toate avantajele aparatelor cu membran` membranele se deformeaz` [n mod egal, iar deplasarea este amplificat` o deplasare suplimentar` se ob\ine prin capsule multiple recomandat pentru domenii de m`surare foarte mici deformarea capsulei este destul de mic` (sensibilitate mic` a aparatului) ; dar se poate cre]te prin utilizarea de capsule multiple presiunea maxim` este determinat` de limita de elasticitate [n timp apar deform`ri permanente ale capsulei m`soar` suprapresiuni, depresiuni, presiuni diferen\iale valoarea m`surat` este influen\at` de temperatur`, prin modificarea dimensiunilor capsulei ]i ale sistemului de transmisie.

M`surarea presiunii

75

3.4.4.

Aparate cu burduf

Aparatul cu burduf este confec\ionat dintr-un tub metalic sub form` de burduf, av@nd pere\ii sub\iri, ondula\i uniform (figura 3.24)
deplasare

burduf flexibil

presiune proces

Fig. 3.24 Aparat de m`sur` a presiunii cu burduf

Func\ionarea burdufului este asem`n`toare cu cea a capsulei. Presiunea necunoscut` se aplic` [n interiorul burdufului, pe la unul dintre capete. La varia\ia presiunii, burduful se dilat` sau se contract`, duc@nd la deplasarea cap`tului liber (care este conectat la un ac indicator sau la un traductor). Sensibilitatea aparatului depinde de dimensiunea burdufului (diametru, grosimea pere\ilor, num`rul ondula\iilor max. 24, forma ondula\iilor) ]i de propriet`\ile elastice ale materialului. Variante constructive: Burduf cu balan\` (figura 3.25 a). Modificarea domeniului de m`sur` ]i a sensibilit`\ii burdufului se face prin modificarea presiunii de referin\` din cel de-al doilea burduf. Burduf cu arc (figura 3.25 b). Modificarea domeniului de m`sur` ]i a sensibilit`\ii burdufului se face prin montarea unui arc [n interior. Acesta modific` elasticitatea burdufului.
presiune proces pres. ref. indica\ie

arc calibrat burduf indica\ie presiune proces

(a) Burduf cu balan\`

(b) Burduf cu arc

Fig. 3.25 Aparat de m`sur` a presiunii cu burduf variante constructive

76

M`surarea m`rimilor neelectrice

Avantaje ]i limit`ri ale aparatelor cu burduf: m`soar`: presiuni relative, diferen\iale; nu ]i presiuni absolute sensibilitate mai mare comparativ cu celelalte aparate cu element elastic semnalul poate fi transmis la distan\` presiunea maxim` este determinat` de limita de elasticitate a materialului [n timp apar deform`ri permanente ale burdufului influen\e exterioare: temperatura (prin modificarea dimensiunilor burdufului ]i ale sistemului de transmisie). 3.5. Traductoare de presiune Traductoarele de presiune con\in un senzor de presiune (de obicei cu element elastic): care transform` presiunea [ntr-o deformare sau deplasare un traductor: care converte]te valoarea de deformare/deplasare [ntr-un semnal ce poate fi transmis la distan\`. Cea mai larg` r`sp@ndire o au traductoarele electrice, motiv din care numai acestea sunt tratate. Traductoarele electrice au un semnal de ie]ire: 420 mA cc, 010 V cc sau digital. In func\ie de modalitatea de ob\inere a semnalului electric, exist` mai multe tipuri de traductoare : - rezistive : bazate pe varia\ia rezisten\ei electrice - poten\iometrice: modificarea rezisten\ei unui poten\iometru - inductive: modificarea inductan\ei - capacitive: modificarea capacit`\ii - piezoelectrice: modificarea sarcinii electrice [ntr-un element piezoelectric - cu fir rezonant: modificarea frecven\ei de rezonan\` - optice: modificarea radia\iei infraro]ii. 3.5.1. Traductor de presiune rezistiv

Traductorul de presiune rezistiv este compus dintr-un element rezistiv fixat pe un suport flexibil. Principiul de func\ionare se bazeaz` pe varia\ia rezisten\ei electrice a materialelor conductoare o dat` cu deformarea acestora. Elementul rezistiv const` dintr-un fir conductor foarte sub\ire (0.025 mm). Dac` asupra lui ac\ioneaz` o for\` (datorat` presiunii), acesta este supus unei deform`ri elastice. Ca urmare, cre]te lungimea ]i scade aria sec\iunii transversale (fig.3.26). Modificarea acestor dimensiuni are ca efect cre]terea rezisten\ei:

R=
unde:

L A
R rezisten\a []; L lungimea [m] ;

(3.16)

rezistivitatea [m]
A aria sec\iunii [m2]

M`surarea presiunii

77

deplasare for\`

deplasare

Fig. 3.26 Deformarea firului rezistiv

(de presiune)

Rezisten\a este m`surat` cu un circuit punte (ca ]i [n cazul temperaturilor). Materialele utilizate pentru fabricarea firului conductor pot fi: metale pure, aliaje (CuNi, NiCr) sau semiconductori (siliciu, germaniu). Variante constructive: Traductor rezistiv cu rezisten\a fixat` direct pe senzor
for\` fire de leg`tur` for\` fir metalic

senzor de presiune Fig. 3.27 Traductot cu rezisten\a fixat` direct pe senzor

Elementul rezistiv este fixat direct pe senzorul de presiune (membran` sau capsul`). Deformarea acestuia duce la modificarea rezisten\ei firului (figura 3.27).

Traductor rezistiv cu rezisten\a fixat` pe suport flexibil

suport flexibil

fir metalic

fir metalic presiune burduf Fig. 3.28 Traductor de presiune rezistiv cu burduf

Elementul rezistiv este fixat pe un suport flexibil sub form` de tij` sau de lamel` (figura 3.28). Prin deformarea senzorului de presiune (burduf), se deformeaz` ]i suportul flexibil [mpreun` cu firul metalic. Prinderea firului metalic de suport se face prin lipire cu un strat sub\ire de epoxy sau prin tehnica straturilor sub\iri.

Avantaje ]i limit`ri: aparat ieftin dimensiuni foarte mici se pot m`sura presiuni absolute, relative, diferen\iale influne\e exterioare: temperatura (componentele mecanice sistemului au coeficien\i de dilatare diferi\i).

ale

78

M`surarea m`rimilor neelectrice

3.5.2.

Traductor de presiune poten\iometric

Principiul de func\ionare se bazeaz` pe varia\ia rezisten\ei unui poten\iometru (figura 3.29). Rela\ia dintre tensiunea V ]i rezisten\a Rx este liniar`, cu condi\ia ca voltmetrul s` aib` rezisten\a suficient de mare (ca s` nu influen\eze m`sur`toarea)
V

R0 E Rx

V =E
Fig. 3.29 Traductor poten\iometric

Rx R0 + R x

(3.17)

Cursorul poten\iometrului este legat la cap`tul mobil al unui senzor de presiune (cu burduf) figura 3.30. Prin deformarea burdufului, se deplaseaz` cursorul ]i variaz` rezisten\a electric`. Valoarea ei se m`soar` cu un circuit punte. Arcul este utilizat pentru reglarea domeniului de m`sur` ]i a sensibilit`\ii aparatului.
presiune proces senzor poten\iometru

arc

cursor

leg`tura la puntea Wheatstone

Fig. 3.30 Traductor de presiune poten\iometric

Avantaje ]i limit`ri: aparat ieftin dimensiuni reduse se pot m`sura presiuni absolute, relative, diferen\iale semnal de ie]ire destul de puternic (nu necesit` amplificare) influen\e exterioare: temperatura (componentele mecanice au coeficien\i de dilatare diferi\i), umiditate, praf, vibra\ii, ]ocuri, uzura mecanic` a componentelor ]i contactelor.

M`surarea presiunii

79

3.5.3.

Traductor de presiune capacitiv

Capacitatea electric` ce apare [ntre doi conductori desp`r\i\i de un mediu izolator ( numit dielectric) este:

C=E

kA d
C

(3.18) [n care: C capacitatea E permitivitatea absolut` a spa\iului liber Conductor k capacitatea dielectric` a izolatorului 2 A aria conductoarelor d distan\a dintre conductoare

Conductor 1 d

Traductorul capacitiv se bazeaz` pe modificarea distan\ei dintre cele dou` conductoare. Pentru aceasta unul sau ambii conductori ([n func\ie de varianta constructiv`) sunt lega\i la un senzor de deplasare. Capacitatea format` se m`soar` cu un circuit punte. Valoarea ei depinde de distan\a dintre conductori. Variante constructive: Traductor capacitiv cu un senzor de presiune Traductorul este compus dintr-un senzor de presiune cu element elastic (cu burduf [n figura 3.31), legat de un conductor (mobil). De o parte ]i de alta a conductorului mobil, la aceea]i distan\`, se afl` doi conductori fixi. Cei trei conductori formeaz` dou` capacit`\i. Atunci c@nd asupra senzorului nu ac\ioneaz` nici o presiune, cele dou` capacit`\i sunt egale, circuitul punte [n care sunt incluse este echilibrat ]i tensiunea de ie]ire este nul`.
discurile capacit.
presiune diafragm` din proces tensiune de ie]ire surs` de c.a. (tens. intr.)

suporturi izolatoare

presiune proces presiune Fig. 3.31 Traductor de presiune capacitiv (cu un senzor de presiune)

Odat` cu modificarea presiunii, duce la deplasarea senzorului ]i implicit a conductorului mobil. Prin deplasarea conductorului mobil se modific` distan\a dintre conductoare, valoarea celor dou` capacit`\i ]i puntea se dezechilibreaz`. Presiunea se ob\ine din tensiunea de ie]ire a pun\ii.

80

M`surarea m`rimilor neelectrice

Traductor capacitiv cu doi senzori de presiune Capacitatea este format` din dou` discuri flexibile fabricate din materiale conductive care sunt [n acela]i timp ]i senzori de presiune (cu membran`). Fluidul manometric dintre discurile-senzor reprezint` dielectricul capacit`\ii(fig. 3.32).
presiune disc flexibil disc flexibil

La cre]terea presiunii, discurile se dep`rteaz` unul fa\` de cel`lalt, modific@nd capacitatea. Aceasta este m`surat` cu un circuit punte. Presiunea rezult` [n func\ie de valoarea capacit`\ii

Fig. 3.32 Traductor de presiune capacitiv (cu doi senzori de presiune)

Avantaje ]i limit`ri: aparat robust, dimensiuni reduse se pot m`sura presiuni absolute, relative, diferen\iale domeniu mare de m`sur` (vid 70 MPa) sensibilitate ridicat` (se pot citi diferen\e de presiune de 0.01 mca) precizie mare de m`sur` (0.01% din scal` sau 0.1% din valoarea citit`) influen\e exterioare: temperatura mediului, vibra\ii, coroziune. 3.5.4. Traductor de presiune inductiv

Teoria aplicat`: Fenomenul de induc\ie electromagnetic`: apari\ia unei tensiuni electromotoare de induc\ie (a unui curent indus) [ntr-un circuit electric str`b`tut de un flux magnetic variabil [n timp. Legea lui Faraday: tensiunea electromotoare indus` (t.e.m.) este propor\ional` cu viteza de varia\ie a fluxului c@mpului magnetic:

ei =
unde:

d dt
ei t.e.m.; fluxul magnetic ; t timpul

(3.19)

Semnul minus exprim` legea lui Lenz: t.e.m. indus` este orientat` astfel [nc@t c@mpul magnetic indus s` se opun` varia\iei fluxului c@mpului inductor.

M`surarea presiunii

81

Autoinduc\ia: varia\ia intensit`\ii curentului electric [ntr-un circuit are ca efect varia\ia fluxului magnetic prin suprafa\a limitat` de circuit ]i apari\ia unei tensiuni electromotoare de induc\ie. Inductan\a: proprietate a circuitului electric care exprim` m`rimea for\ei electromotoare induse de o varia\ie a fluxului magnetic. Aceasta se calculeaz` ca raport dintre fluxul magnetic pe conturul circuitului bobinei ]i curentul care [l produce:

L=

N2 = [ H (henry) ] I R

(3.20)

unde:

I curentul electric; N num`rul de spire; R reluctan\a

Reluctan\a este o proprietate a circuitului magnetic care exprim` rezisten\a materialelor la c@mpul magnetic (reprezint` echivalentul rezisten\ei din c@mpul electric). Rela\ia de calcul este:

R =
l1

l2

1 dl S
l1, l2 limitele conturului [ntre care se define]te R [m]

(3.21)

[n care:

permeabilitatea magnetic` a mediului [H/m]

S sec\iunea circuitului magnetic [m2] Tensiunea electromotoare de autoinduc\ie:

ei = L

dI dt

(3.22)

Induc\ia mutual` (caz particular al induc\iei electromagnetice): excitarea prin induc\ie a curentului [ntr-un circuit electric prin varia\ia curentului [ntr-un alt circuit (vecin) Fluxul c@mpului magnetic al curentului inductor I1 prin suprafa\a m`rginit` de circuitul secundar este propor\ional cu intensitatea curentului carel genereaz`:

12 = M 12 I 1
unde: M inductan\a mutual`

(3.23)

Traductoarele inductive se bazeaz` pe modificarea: - num`rului de spire (al inductan\ei) traductoare cu miez mobil - geometriei c@mpului magnetic (a reluctan\ei magnetice) traductoare reluctive - inductan\ei mutuale traductoare tip transformator.

82

M`surarea m`rimilor neelectrice

3.5.4.1. Traductor inductiv cu miez mobil

Miez magnetic (mobil)
Fir metalic: bobinat pe un tub izolator alimentat de la o surs` de c.a.

Tub izolator presiune

Traductorul este format dintr-un tub izolator pe care este [nf`]urat` o bobin` (fig.3.33). In interiorul bobinei se afl` un miez magnetic legat la un senzor de presiune (cu element elastic). Deplasarea miezului (prin varia\ia presiunii) duce la modificarea inductan\ei, respectiv a curentului indus [n circuitul bobinei. Acest curent este dependent de presiune.

Fig. 3.33 Traductor de presiune cu miez mobil (cu o bobin`)

Variant` constructiv`: Traductor inductiv cu miez mobil cu dou` bobine Pentru a cre]te sensibilitatea traductorului inductiv cu miez mobil, firul metalic se [mparte [n dou` bobine identice (fig. 3.34). In acest caz, m`rimea ]i sensul semnalului de ie]ire depind de deplasarea miezului fa\` de pozi\ia central`: dac` miezul este centrat: tensiunea indus` [n bobine este nul` dac` miezul se deplaseaz`: apare o diferen\` de tensiune indus` propor\ional` cu deplasarea (inductan\a unei bobine cre]te, iar inductan\a celei de-a doua scade)

2 bobine [nf`]urate [n sens opus tub izolator miez magnetic mobil presiune Fig. 3.34 Traductor de presiune cu miez mobil (cu dou` bobine)

3.5.4.2. Traductor reluctiv Traductorul reluctiv se bazeaz` pe modificarea reluctan\ei magnetice, prin modificarea geometriei circuitului magnetic. Acesta cuprinde (fig. 3.35): - un senzor de presiune cu element elastic ([n figur`: tub Bourdon elicoidal) - o bar` magnetic` (mobil`), deplasat` de senzorul de presiune - un miez izolator (fix) - dou` bobine alimentate de la o surs` de c.a., [nf`]urate pe miezul izolator.

M`surarea presiunii

83

Deplasarea barei magnetice (datorat` varia\iei de presiune) duce la modificarea [ntrefierului, respectiv a fluxului magnetic indus [n cele dou` bobine (prin modificarea reluctan\ei circuitului magnetic).
bar` magnetic` y [ntrefier L1

Ca urmare, variaz` inductivit`\ile L1 , L2 ale celor dou` bobine ]i curentul indus.

tub Bourdon elicoidal bobine

L1 =
L2 miez

k k ; L2 = y + y y y

Fig. 3.35 Traductor de presiune reluctiv

(3.24) unde: k constanta aparatului y [ntrefierul ini\ial y deplasarea barei magnetice

Avantaje ]i limit`ri: semnalul de ie]ire are valoare mare precizie ridicat` pentru un domeniu de m`sur` mic se pot m`sura presiuni absolute, relative, diferen\iale necesit` surs` de curent alternativ sensibil la vibra\ii ]i interferen\e magnetice componentele sunt supuse uzurii mecanice 3.5.4.3. Traductor tip transformator Principiul de func\ionare se bazeaz` pe modificarea inductan\ei mutuale dintre dou` circuite electrice.
deplasare bobine secundare miez

senzor cu element elastic (capsul`) bobin` primar` deplasare miez

bobine secundare bobin` primar`

Traductorul cuprinde (fig. 3.36): senzor de presiune (cu element elastic: capsul`) miez metalic (mobil) trei bobine [nf`]urate pe un tub izolator: o bobin` primar` ([n centru) c`reia i se aplic` un c.a. ]i dou` bobine secundare (la capete), a]ezate simetric fa\` de bobina primar` ]i [nf`]urate [n sens opus.

Fig. 3.36 Traductor de presiune tip transformator

84

M`surarea m`rimilor neelectrice

Deplasarea miezului modific` cuplajul dintre bobina primar` ]i fiecare dintre bobinele secundare, modific@nd tensiunea electromotoare generat` prin induc\ie mutual`. Cele dou` tensiuni induse sunt de semn opus (deoarece bobinele secundare sunt inf`]urate [n sens opus) M`rimea ]i sensul semnalului de ie]ire depind de pozi\ia miezului: - dac` miezul este centrat: tensiunea indus` [n bobinele secundare este nul` - dac` miezul se deplaseaz`: apare o diferen\` a tensiunii induse [n bobinele secundare, care este direct propor\ional` cu deplasarea (presiunea m`surat`). Avantaje ]i limit`ri : domeniu mare de m`sur` cu precizie ridicat` se pot m`sura presiuni absolute, relative, diferen\iale necesit` surs` de curent alternativ sensibil la vibra\ii ]i interferen\e magnetice componentele sunt supuse uzurii mecanice. 3.5.5. Traductor de presiune piezoelectric

Elementele piezoelectrice sunt constituite din cristalele unor minerale (cuar\, turmalin` etc.) care au urm`toarea proprietatea: dac` asupra lor ac\ioneaz` o for\`, atunci genereaz` o sarcin` electric` dependent` de for\a aplicat`. Valoarea sarcinii electrice dezvoltate este foarte mic`, dar direct propor\ional` cu for\a aplicat` (respectiv cu presiunea).
senzor de presiune elemente piezoelectrice electrod

circuit integrat semnal de ie]ire Fig. 3.37 Traductor de presiune piezoelectric

Traductorul de presiune piezoelectric cuprinde (fig.3.37): - senzor de presiune cu element elastic - element piezoelectric - electrod - circuit integrat

Ca urmare a ac\iunii for\ei de presiune asupra cristalului piezoelectric apare o sarcin` electric` propor\ional` cu aceasta. Curentul generat [n cristal este preluat de un electrod. Dup` electrod se introduce un circuit integrat care are rolul de a condi\iona semnalul de ie]ire. Acesta asigur` conversia semnalului [ntr-un semnal de tensiune utilizabil, precum i amplificarea ]i filtrarea lui.

M`surarea presiunii

85

Pentru cre]terea sensibilit`\ii traductorului, se utilizeaz` mai multe cristale [n serie, astfel [nc@t sarcinile lor s` se adune ]i sarcina total` s` fie mai mare. Avantaje ]i limit`ri: ieftin robust dimensiuni reduse vitez` mare de reac\ie sensibil la varia\ia temperaturii mediului necesit` circuit special de condi\ionare a semnalului (amplificare, filtrare etc.) nu se pot m`sura depresiuni. 3.5.6. Traductor de presiune cu coard` vibrant`

Principiul de func\ionare se bazeaz` pe rela\ia dintre frecven\a de rezonan ` a unui fir fixat la ambele capete ]i starea de tensionare a acestuia:

f0 =
unde:

1 2l

F S
F for\a de presiune aplicat` ; l lungimea firului S - sec\iunea firului ; - densitatea firului

(3.25)

Traductorul con\ine o coard` confec\ionat` dintr-un fir metalic foarte sub\ire. Unul dintre capete corzii este fix, iar cel`lalt cap`t este legat la un senzor de presiune (figura 3.38).
senzor de presiune fir ce oscileaz` la frecven\a de rezonan\` l Fig.3.38 Traductor de presiune cu coard` vibrant` cap`t fix

Firului i se imprim` o mi]care de oscila\ie la frecven\a de rezonan\` (cu ajutorul unui c@mp magnetic permanent sau a unui electromagnet). La varia\ia presiunii, cap`tul care este legat la senzorul de presiune []i modific` pozi\ia. Ca urmare, se modific` starea de tensionare a firului ]i implicit frecven\a de rezonan\`. Frecven\a de rezonan\` este m`surat` ]i transformat` [ntrun semnal electric propor\ional cu presiunea.

86

M`surarea m`rimilor neelectrice

Avantaje ]i limit`ri: se pot m`sura presiuni absolute, relative, diferen\iale aparat cu precizie ridicat` (se pot m`sura valori mici) genereaz` un semnal digital (ce poate fi transmis direct [ntr-un microprocesor) semnal de ie]ire neliniar cu presiunea (dezavantaj compensat prin software) sensibil la varia\ii de temperatur` (dezavantajul se compenseaz` prin software) sensibil la ]ocuri ]i vibra\ii. 3.5.7. Traductor de presiune optic

Traductorul optic con\ine (fig. 3.39): un senzorul de presiune (cu element elastic) trei diode: o surs` de lumin` (LED), o diod` de m`sur` ]i o diod` de referin\` un obturator: ac\ionat de senzorul de presiune
LED diod` de referin\` diod` de m`sur`

senzor de presiune (membran`) presiune

obturator

Fig. 3.39 Traductor de presiune optic

Varia\ia presiunii duce la deplasarea obturatorului aflat [ntre LED ]i dioda de m`sur`. Ca urmare, se modific` cantitatea de radia\ie IR recep\ionat` de aceasta. Radia\ia IR este m`surat` ]i transformat` [n valoare de presiune. Dioda de referin\` nu este niciodat` blocat` de obturator. Rolul acesteia este de a m`sura radia\ia IR recep\ionat` atunci c@nd fasciculul nu este atenuat. In acest fel se elimin` erorile de m`sur` introduse prin [mb`tr@nirea LED-ului ]i prin depunerea de particule pe suprafe\ele optice. Avantaje ]i limit`ri: stabilitate bun` utilizabil pentru m`sur`tori de durat` nu se pot m`sura depresiuni

M`surarea presiunii

87

nu este influen\at de temperatur` (diodele sunt supuse la aceea]i temperatur`) nu are erori de histerezis nu necesit` [ntre\inere. 3.5.8. Traductor de presiune prin ionizarea gazelor

Traductoarele prin ionizarea gazelor sunt utilizate pentru m`surarea vidului [naintat (domeniul de m`sur`: 10-2 ... 10-10 torr ). Principiul de func\ionare se bazeaz` pe ionizarea gazelor prin bombardarea moleculelor de gaz cu electroni.

anod V catod incint` cu gaz

In func\ie de modalitatea de generare a electronilor, exist` dou` tipuri principale de aparate de m`sur`: cu catod cald: dintr-un filament adus la incandescen\` cu catod rece: cu ajutorul unul c@mp electric de poten\ial [nalt

3.5.8.1. Traductor cu catod cald Catodul cald const` din filamentul unui bec (fig. 3.40). Filamentul ([nc`lzit cu un circuit de curent continuu) emite electroni. Ace]tia sunt accelera\i cu ajutorul gilei (+). In continuare, electronii se ciocnesc cu moleculele gazului ]i formeaz` ioni pozitivi. Ionii pozitivi sunt atra]i de c`tre un colector. Se genereaz` astfel un curent electric [n circuitul exterior. Valoarea curentului generat este propor\ional` cu densitatea gazului, respectiv cu presiunea.
colector ioni pozitivi presiune (vacuum) curent de emisie al catodului

ioni Ampermetru Gril` (+) catod cald

Fig. 3.40 Traductor de presiune cu catod cald

88

M`surarea m`rimilor neelectrice

3.5.8.2. Traductor cu catod rece (tip Penning) Diferen\a dintre ionizarea gazelor cu catod cald ]i rece const` [n metoda de generare a electronilor. La traductorul cu catod rece, electronii sunt ob\inu\i de pe suprafa\a catodului printr-un c@mp electric de poten\ial [nalt (fig. 3.41).

catod presiune (vacuum) colector ioni pozitivi

mA

catod

c@mp magnetic Fig. 3.41 Traductor de presiune cu catod rece

Aparatul este plasat [n interiorul unui c@mp magnetic care imprim` electronilor o mi]care elicoidal` (m`rindu-le astfel probabilitatea de a [nt@lni molecule de gaz). Atunci c@nd electronii se ciocnesc cu moleculele gazului, se formeaz` ioni pozitivi. Ionii pozitivi sunt la r@ndul lor atra]i de c`tre un colector format dintr-un cilindru exterior. In acest fel se genereaz` un curent electric [n circuitul exterior. Valoarea curentului generat este propor\ional` cu densitatea gazului, respectiv cu presiunea sa. 3.6. Montarea aparatelor de m`sur` a presiunii Montarea aparatelor se face [n func\ie de condi\iile [n care acestea lucreaz` ]i de fluidul de lucru (parametrii, caracteristici). Traseul care leag` locul [n care se m`soar` presiunea ]i aparatul de m`sur` con\ine urm`toarele elemente de baz` (fig. aparat de 3.42): priza de presiune, conducta de m`sur` impuls, ventilul de separare, robinetul cu robinet trei c`i. cu trei conduct` In func\ie de natura fluidului ]i de c`i de impuls condi\iile de lucru se pot introduce c@teva acesorii suplimentare: protec\ii pentru ventil de conduct` separare elementele elastice, oale de condens, cicloane de separare a particulelor solide, amortizoare de pulsa\ii, dispozitive de separare. Fig. 3.42 Traseul de m`sur` a presiunii

M`surarea presiunii

89

3.6.1. Priza de presiune Condi\ii impuse prizelor de presiune: s` evite [nfundarea conductelor de impuls (prin depunere de particole sau formare de condensat) s` nu perturbe regimul de lucru din proces (s` aibe diametru c@t mai mic) s` asigure pierderi minime de presiune pe traseu (s` aibe muchiile rotunjite). Priz` de presiune pentru conducte de aer sau gaze - cazul fluidelor f`r` suspensii de particole solide Condi\ii de montare pentru: conducte orizontale sau [nclinate: [n partea superioar` a conductei (fig.3.43 a) conducte verticale: racord lateral (fig.3.43 b)
robinet de separare priz` de presiune conduct` de impuls fluid (b) conducte vericale conduct` de impuls

robinet de separare priz` de presiune

fluid

(a) conducte orizontale sau [nclinate

Fig. 3.43 Traseul de m`sur` a presiunii (aer/gaze f`r` suspensii)

Priz` de presiune pentru conducte de aer sau gaze - cazul fluidelor cu suspensii de particole solide Condi\ii de montare pentru: conducte orizontale sau [nclinate: [n partea superioar` a conductei (fig.3.43 a) conducte verticale: racord lateral ]i ciclon de separare a particolelor (fig.3.44)
priz` de presiune conduct` de impuls fluid ciclon de separare robinet de golire

Fig . 3.44 Racord lateral cu ciclon de separare

90

M`surarea m`rimilor neelectrice

Priz` de presiune pentru conducte cu lichide sau abur: Condi\ii de montare pentru: conducte orizontale sau [nclinate: [n partea superioar` a conductei sau lateral (nerecomandat) - conducte verticale: racord lateral 3.6.2. Conducta de impuls Conducta de impuls realizeaz` leg`tura dintre priza de presiune ]i aparatul de m`sur`. Amplasarea ei se face [n func\ie de pozi\ia conductelor ]i de natura fluidului. Condi\ii pentru montarea conductei de impuls: - s` aibe diametru c@t mai mare (5 ... 15 mm) - s` aibe lungime c@t mai mic` (maximum 50 m) - s` fie etan]e. Conduct` de impuls pentru aer, gaze Traseul trebuie ales astfel [nc@t s` [mpiedice depunerea de materiale solide sau acumularea de condensat. Pentru aceasta: traseele trebuie s` fie verticale sau pu\in [nclinate spre prizele de presiune dac` nu este posibil: pe traseu se monteaz` colectoare de condensat/ depuneri (cu posibilitatea de purjare). Conduct` de impuls pentru lichide: Traseul trebuie ales astfel [nc@t s` se evite formarea pernelor de aer sau gaze. Pentru aceasta: traseele trebuie s` fie verticale sau pu\in [nclinate spre prizele de presiune aparatul de m`sur` se monteaz` [n cel mai [nalt punct al traseului dac` nu este posibil: - [n cel mai [nalt punct se prev`d vase de aerisire - conductele dintre priz` ]i vasul de aerisire se [nclin` spre priza de presiune - conductele dintre vasul de aerisire ]i aparat se [nclin` spre aparatul de m`sur`. Conduct` de impuls pentru abur: Traseul trebuie ales astfel [nc@t nivelul de condensat [n conductele de impuls s` fie constant. Pentru aceasta se monteaz` oala de condensat [n punctul cel mai [nalt al traseului (figura 3.45 ).
Fig. 3.45 Conduct` de impuls pentru abur

M`surarea presiunii

91

Conduct` de impuls pentru protec\ia aparatelor cu elemente elastice [n cazul lichidelor calde (t > 70): In cazul m`sur`rii presiunii lichidelor calde este necesar` protejarea senzorului cu element elastic [mpotriva temperaturilor ridicate. Protec\ia nu este necesar` ]i pentru conductele lungi, la care lungimea conductei asigur` o r`cire suficient` a fluidului. Pentru conductele de impuls foarte scurte (aparate locale) protec\ia se realizeaz` prin [ndoirea conductei de impuls [n form` de U sau de bucl` (fig. 3.46). In acest fel, pe l@ng` r`cirea lichidului se asigur` astfel ]i protec\ia [mpotriva vibra\iilor.
Fig. 3.46 Protec\ia conductelor de impuls scurte [mpotriva temperaturilor ridicate

3.6.3. Ventilul de separare Pe conducta de impuls, [n apropierea prizei de presiune, se monteaz` un ventil de separare (figura 3.42). Rolul acestuia este de a izola (separa) conducta de impuls ]i aparatul de m`sur` de proces. In cazul conductelor de impuls scurte ]i a presiunilor mai mici de 100 bar nu este obligatorie montarea ventilului de separare. 3.6.4. Robinetul cu trei c`i Robinetul cu trei c`i (fig.3.47) se monteaz` tot pe conducta de impuls, dar la extremitatea dinspre aparatul de m`sur`. Acesta controleaz` curgerea a trei direc\ii: I - izolarea aparatului de proces (pentru efectuarea de repara\ii f`r` oprirea procesului) P - eliminarea fluidului p`truns spre instrumentul de m`sur` C - calibrarea/verificarea instrumentului (aparatul se calibreaz`/recalibreaz` la locul de func\ionare, f`r` a fi necesar` demontarea lui)
aparat de m`sur` P I proces Fig.3.47 Robinet cu trei c`i C Tabelul 3.1. Utilizarea robinetului cu trei c`i Direc\ie curegre P Opera\ia Func\ionare normal` [nchis Izolare aparat [nchis Purjare/aerisire deschis Calibrare/recalibrare/verificare [nchis C [nchis [nchis [nchis deschis I deschis [nchis [nchis [nchis

92

M`surarea m`rimilor neelectrice

3.6.5.

Amortizorul de pulsa\ii

Amortizorul de pulsa\ii se utilizeaz` pentru evitarea pulsa\iilor elementului sensibil (]i acului indicator) datorit` vibra\iilor conductei. Acesta poate fi un filtru, un robinet, un piston, un orificiu variabil etc. introduse pe traseul conductei pentru a [nt@rzia citirea valorii de presiune. Datorit` cre]terii timpului de reac\ie, amortizorul nu poate fi utilizat pentru m`surarea varia\iilor bru]te de presiune. 3.6.6. Dispozitive de separare Dispozitivele de separare se utilizeaz` [n cazul fluidelor agresive pentru separarea fluidului din proces de aparatul de m`sur` (dac` nu se pot utiliza aparate de m`sur` cu membran` - recomandate [n acest caz). Exist` dou` tipuri: - cu membran`: separarea se face prin intermediul unei membrane ( fig.3.48- a) - cu lichid de separare - separarea se face prin intermediul unui lichid av@nd densitatea mai mare dec@t cea a fluidului din proces ( fig. 3.48 - b)
aparat de m`sur` dispozitiv de separare cu membran` presiune (a) cu membran` (b) cu lichid de separare presiune aparat de m`sur` rezervor de separare

Fig.3.48 Dispozitive de separare

3.6.7. Protec\ia la suprapresiune Se utilizeaz` pentru protejarea aparatului [mpotriva suprapresiunilor (datorate loviturilor de berbec sau altor erori de exploatare sau proiectare). Nivelul de protec\ie uzual este de 50200 % din domeniul de m`sur` al aparatului.
Protec\ie suprapresiune cap`t mobil Presiune Tub Bourdon

De obicei, fiecare aparat de m`sur` este prev`zut cu protec\ie la suprapresiune (fig. 3.49) In afar` de protec\iile proprii ale aparatelor, exist` ]i alte variante de protejare:

Fig. 3.49 Protec\ie la suprapresiune amplasat` pe aparatul de m`sur`

M`surarea presiunii

93

Pentru suprapresiuni cu valori mici ]i de scurt` durat` rolul de protec\ie la suprapresiune [l preia amortizorul de pulsa\ii. Acesta filtreaz` v@rfurile de presiune, dar m`re]te timpul de reac\ie

Pentru suprapresiuni cu valori mari ]i de lung` durat` se utilizeaz` supape de siguran\`. Dezavantajul acestora este c` [mpiedic` m`surarea presiunii atunci c@nd supapa este deschis`.
3.6.8. Pozi\ia relativ` dintre priza de presiune ]i aparatul de m`sur` Valoarea de presiune indicat` de aparat reprezint` suma dintre presiunea geodezic`, presiunea static` ]i dinamic` [n punctul [n care acesta este amplasat (vezi rela\ia 3.5). Aceast` presiune este indicat` pentru un anumit plan de referin\`. In mod conven\ional s-a stabilit c` planul de referin\` se afl` la [n`l\imea la care se afl` extremitatea inferioar` a cepului de racord al aparatului(figura 3.50).
plan de referin\` Fig. 3.50 Planul de referin\` pentru indica\ia de presiune

Deoarece planul de referin\` nu se afl` [ntotdeauna la aceea]i [n`l\ime cu priza de presiune, indica\ia aparatului este afectat` de diferen\a de presiune geodezic` dintre acestea. Presiunea indicat` de aparat este: - dac` priza de presiune este peste planul de referin\`: pindicatie = p fluid + gh - dac` priza de presiune este sub planul de referin\`: pindicatie = p fluid gh [n care: pindicatie presiunea total` indicat` de aparatul de m`sur` [Pa] pfluid presiunea total` a fluidului [n punctul de m`sur` [Pa] - densitatea fluidului din conducta de impuls [kg/m3] g accelera\ia gravita\ional` [m2/s] h diferen\a de nivel dintre priza de presiune ]i planul de referin\` [m] In practic` apar situa\ii [n care produsul gh se poate neglija: [n cazul aparatelor locale, la care diferen\a de nivel dintre priza de presiune ]i planul de referin\` este neglijabil` (h 0) dac` fluidul manometric este aer sau gaz (care au densitate foarte mic`) [n cazul presiunilor mari (p 50 bar), la care influen\a diferen\ei de presiune geodezic` datorat` diferen\ei de nivel este neglijabil` [n raport cu valoarea presiunii totale.