Sunteți pe pagina 1din 15

Dumitrascu Alexandru Cls a-X a E

MASURAREA PRESIUNILOR
Notiuni generale
Definitie-Presiunea este un parametru de stare dintre cei mai importanti care
caracterizeaza starea unui fluid. Ea se defineste ca fiind raportul dintre forta cu care un fluid actioneaza asupra unei suprafete si aria acesteia intr-un punct al fluidului considerat ca mediu continuu, presiunea este independenta de orientarea suprafetei pe care se exercita, avind aceeasi valoare in toate directiile. Suprafetele orizontale sunt plane de presiune statica egala in cazul fluidelor inchise intrun recipient, presiunea este independenta de forma geometrica a acestuia. In interiorul fluidelor fiecare strat serveste drept suport pentru toate straturile de deasupra lui. In cazul lichidelor presiunea determinata de aceste straturi poarta denumirea de presiune hidrostatica. Gazele fiind compresibile, actiunea dintre straturile care le compun face ca densitatea sa fie cu atit mai mare cu cit stratul este plasat mai jos. Prin urmare si presiunea statica a gazului va creste in acelasi sens. in practica, intrucit densitatea gazelor este foarte mica in comparatie cu cea a lichidelor, se poate considera ca presiunea gazelor dintr-un recipient este aceeasi in orice punct al acestuia In natura si in instalatiile tehnice pot exista diferite tipuri de presiuni: a) presiunea atmosferica pb. Presiunea exercitata de invelisul gazos care inconjoara globul terestru poarta denumirea de presiune atmosferica sau presiune barometrica. Aceasta variaza cu: altitudinea (datorita greutatii aerului), cu starea vremii (data de deplasarea maselor de aer atmosferic) si cu pozitia geografica de pe globul terestru. Variatia densitatii aerului functie de presiune a condus la necesitatea de a stabili o presiune de referinta numita presiune normala, aceasta fiind presiunea corespunzatoare nivelului marii la latitudinea de 45o si temperatura de 0oC si care are valoarea pN = 760 mmHg = 101325 Pa;

Dumitrascu Alexandru Cls a-X a E b) presiunea absoluta pa. Presiunea absoluta reprezinta presiunea unui fluid considerata fata de zero absolut de presiune. Este presiunea care se utilizeaza in toate relatiile termotehnice; c) suprapresiunea ps. Cind in instalatiile tehnice presiunea absoluta este mai mare decit presiunea atmosferica, diferenta dintre acestea poarta denumirea de suprapresiune sau presiune manometrica; d) depresiune pV. Cind in instalatiile tehnice presiunea absoluta este mai mica decit presiunea atmosferica, diferenta dintre acestea poarta numele de depresiune, subpresiune, vacuum sau presiune vacuummetrica. Vidul, exprimat in procente din presiunea atmosferica, este:

[ % ] . (2.1) Suprapresiunea si depresiunea, fiind exprimate in raport cu presiunea atmosferica, se mai numesc si presiuni relative. Presiunile precizate anterior pot fi reprezentate schematic in figura 2.1, relatiile de legatura dintre acestea fiind urmatoarele:

Fig.2.1. Schema domeniilor de masurare a presiunilor.

1. in cazul suprapresiunilor: pa = pb + ps , (2.2) 2. in cazul depresiunilor: pa = pb pv , (2.3)

Dumitrascu Alexandru Cls a-X a E e) presiunea statica pst .Presiunea statica reprezinta presiunea care se exercita pe suprafata plana de separare dintre doua mase de fluid aflate in miscare; f) presiunea totala ptot . Daca intr-un curent de fluid se introduce un obstacol viteza fluidului devine zero iar intreaga energie cinetica specifica a fluidului se manifesta sub forma de presiune. Presiunea din acest punct de oprire (de stagnare) poarta denumirea de presiune totala; g) presiunea dinamica pdin . Presiunea dinamica se defineste ca diferenta dintre presiunea totala si cea statica dintr-o sectiune transversala printr-un curent de fluid, pdin = ptot - pst , (2.4) fiind functie de viteza w si densitatea r a fluidului prin relatia:

pdin =

(2.5)

Clasificarea aparatelor de masurat presiunea


Criteriul de clasificare : Dupa principiul de functionare Cu lichid - cu tub in forma de U - cu tub si rezervor: cu tub vertical cu tub inclinat - micromanometre cu compensare (Askania) - cu doua lichide manometrice - diferentiale Cu element elastic - cu tub Bourdon Tipul aparatului

Dumitrascu Alexandru Cls a-X a E - cu membrana - cu capsula - cu burduf Cu piston si greutati - simplu - cu piston diferential - cu piston echilibrat Electrice - cu traductoare electrice (rezistive, inductive, tensometrice, piezoelectrice, capacitive) - cu traductoare pneumatice - cu traductoare de presiune utilizate in sistemele de reglare automate

Avind o constructie simpla, aparatele cu lichid se utilizeaza pe scara larga pentru masurarea presiunilor. Principiul de functionare se bazeaza pe legea fundamentala a hidrostaticii, comparindu-se presiunea de masurat cu presiunea hidrostatica a unei coloane de lichid (mercur, apa, alcool etilic etc.). Se utilizeaza pentru masurarea suprapresiunilor (manometre), depresiunilor (vacuummetre), suprapresiunilor si depresiunilor (manovacuummetre) si diferentelor de presiune (manometre diferentiale). 1) Aparate cu tub U. Constructiv, sunt cele mai simple aparate fiind compuse dintr-un suport rigid 1 pe care sunt fixate cele doua brate ale tubului din sticla 2 si scara gradata 3 (fig.2.2).

Dumitrascu Alexandru Cls a-X a E

Fig.2.2. Manometru cu tub U.

In cazul majoritatii aparatelor, intreg ansamblul este protejat de o cutie metalica 4 prevazuta cu sticla de protectie. La partea superioara se pot prevedea doua robinete de izolare 5 si un robinet pentru egalizarea presiunilor 6. Daca nivelul lichidului in ambele ramuri ale tubului este acelasi, presiunea din rezervor va fi egala cu presiunea atmosferica (fig.2.3.,a). Considerind echilibrul coloanei de lichid manometric la nivelul A-A (fig.2.3,b), presiunile din cele doua ramuri, exprimate in unitati de lungime ale coloanei de lichid, vor fi egale rezultind: pa = pb + h , (2.6) unde h este presiunea hidrostatica data de greutatea coloanei de lichid dintre cele doua nivele, exprimata in unitati de lungime ale coloanei de lichid. Comparind relatia (2.6) cu relatia (2.2) rezulta h = ps, aparatul masurind in acest caz o suprapresiune. Asemanator, montajele din figurile 2.3, c, d, servesc pentru masurarea depresiunilor pv respectiv a diferentelor de presiune dintre doua rezervoare D p. 2) Aparate cu rezervor si tub vertical. Acestea inlatura inconvenientul care apare la aparatele cu tub U datorita necesitatii a doua

Dumitrascu Alexandru Cls a-X a E

Fig.2.3. Moduri de utilizare a tubului U.

citiri, dificultati care cresc mai ales cind presiunea variaza. Principial, aceste aparate sunt construite la fel ca cele de tip U, unul dintre tuburi fiind insa inlocuit cu un rezervor de sectiune mult mai mare decit sectiunea celuilalt tub (fig.2.4).

Fig.2.4. Manometru cu rezervor si tub vertical.

Valoarea presiunii este data de relatia :

p = pa - pb = r g h = r g h1 unde:

, (2.7)

h1 este nivelul lichidului manometric fata de reperul zero al scarii gradate;

Dumitrascu Alexandru Cls a-X a E h - diferenta dintre nivelul lichidului din tub si cel din rezervor. in practica se alege D > > d astfel incit influenta raportului d2/ D2 sa poata fi neglijata. 3) Aparate cu rezervor si tub inclinat. Aceste aparate, numite si micromanometre, se utilizeaza pentru masurarea presiunilor sau a depresiunilor reduse de ordinul milimetrilor coloana de apa. Spre deosebire de aparatele cu rezervor si tub vertical, la aceste aparate tubul este inclinat fata de orizontala cu un unghi a putindu-se obtine deplasari mari ale lichidului manometric in tub la presiuni reduse. Relatia (2.7) este valabila si in cazul acestor aparate. Din figura 2.5 rezulta: h1 = l sin a , (2.8) unde l este lungimea coloanei de lichid din tub fata de reperul zero.

Fig.2.5. Micromanometru cu tub inclinat. Principiu de functionare.

Neglijind influenta raportului d2 / D2 rezulta: p = r g h1 = r g l sin a = k g l [ N/m2] , (2.9) sau: p = k l [ mm H2O] , (2.10) unde k = r sin a este o constanta pentru o anumita valoare a unghiului a , ea fiind inscrisa pe sectorul circular 1 al aparatului (fig.2.6) . Aparatul se compune dintr-un postament 2 pe care este montat rezervorul 3 care se afla in comunicatie cu tubul din sticla 4. Tubul se poate roti in plan vertical prin intermediul bucsei 5,

Dumitrascu Alexandru Cls a-X a E pozitia acestuia fiind fixata pe sectorul circular 1 cu ajutorul unei armaturi si a unei tije 6. Cu ajutorul suruburilor 7 si 8 si a nivelelor 9 si 10 se realizeaza reglarea la zero a aparatului.

Fig.2.6.Micromanovacuummetru cu rezervor si tub inclinat.

b) Aparate cu element elastic Aparatele cu element elastic de masurare au o raspindire larga in cele mai diverse ramuri ale tehnicii avind un domeniu foarte intins de masurare, de la presiuni de ordinul milimetrilor coloana de apa pina la mai mult de 10.000 bar. Sunt in acelasi timp robuste, constructia elementului de masurare precum si manipularea fiind simpla, iar precizia satisfacatoare. Elementul elastic poate fi de tip tub Bourdon (simplu, dublu curbat, elicoidal, spiralat etc.), membrana, capsula sau burduf. Principiul de functionare al acestor aparate se bazeaza pe deformarea elastica sub actiunea suprapresiunii asupra suprafetei active a unui element de masurare. Majoritatea acestor aparate au elementul elastic de tip tub Bourdon (fig.2.7). Suprapresiunea determina deplasarea capatului liber al tubului 1 transmitind miscarea prin intermediul unei tije 2 si a unui sistem

Dumitrascu Alexandru Cls a-X a E

Fig.2.7. Manometru cu tub simplu curbat.

dintat 3 la un ac indicator 4 care se deplaseaza in fata unei scari gradate 5. Manometrele cu membrana (fig.2.8) au elementul sensibil constituit dintr-o membrana de otel 1 cu ondulatii circulare concentrice. Sub actiunea suprapresiunii, membrana se curbeaza in sus iar sub actiunea depresiunii aceasta se curbeaza in jos. Printr-o tija 2 legata de centrul membranei 3 si a unui angrenaj 4, miscarea se transmite unui ac indicator 5.

Fig.2.8. Manometru cu membrana.

Capsula (fig.2.9), ca element de masurare, poate fi cu actiune unilaterala sau bilaterala, fiind formata din doua membrane lipite intre ele, care permit deformarea datorita actiunii presiunii.

Dumitrascu Alexandru Cls a-X a E

Fig.2.9. Modul de lucru a unei capsule manometrice.

Burduful elastic (fig.2.10) se mai numeste si tub ondulat. Este format dintr-un tub cilindric cu ondulatii uniforme. Supus la actiunea presiunilor din interiorul si exteriorul lui, inaltimea acestuia va creste sau va scadea, determinind deplasarea acului indicator.

Fig.2.10. Modul de lucru a unui element elastic tip burduf pentru manometre.

c) Aparate cu piston si greutati Aparatele cu piston si greutati se utilizeaza in special ca aparate etalon datorita performantelor deosebite ale acestora. Principiul de functionare se bazeaza pe legea lui Pascal, presiunea lichidului manometric din interiorul cilindrului 1 (fig.2.11) fiind echilibrata de presiunea data de

Dumitrascu Alexandru Cls a-X a E

Fig.2.11. Manometru cu piston.

piesele calibrate 2, care se aseaza pe talerul 3 al pistonului 4. La echilibru, valoarea presiunii este data de relatia:

, (2.11) unde G este suma fortelor corespunzatoare greutatilor pistonului cu taler si a pieselor calibrate asezate pe acesta, in N; Aa aria activa a pistonului, in m2; r1, r2 raza pistonului respectiv a cilindrului, in m. d) Aparate cu traductoare electrice si pneumatice, Partile principale ale unor astfel de aparate sunt: 1- elementul sensibil, asupra caruia actioneaza presiunea de masurat, el putind fi: element elastic, tub U, rezervor si tub, tor oscilant, vase cu plutitor, clopot etc. ; 2- traductorul, care preia de la elementul sensibil marimea rezultata prin aplicarea presiunii de masurat si o converteste intr-o marime electrica sau pneumatica; 3- aparatul de masurat, care masoara valoarea marimii electrice, indicatia fiind data in unitati de presiune. Aceste aparate sunt utilizate indeosebi pentru transmiterea la distanta a indicatiilor. Traductoarele utilizate pentru masurarea presiunii pot fi: rezistive, inductive, tensometrice, piezoelectrice, capacitive, pneumatice, cu radiatii etc.

Dumitrascu Alexandru Cls a-X a E

TUBUL PITOT MSURAREA PRESIUNII DIFERENIALE


I A VITEZEI

Tubul Pitot a fost inventat de inginerul francez Henri Pitot la nceputul anilor 1700 i a fost modificat i adus la forma sa actual de ctre inginerul francez Henry Darcy la mijlocul anilor 1800.

Tubul Pitot msoar viteza de curgere a unui fluid (de obicei gazos) prin transformarea energiei cinetice a fluidului n energie potenial. Sau tubul Pitot este un instrument simplu i eficient de msurare a diferenei dintre presiunea static, dinamic i total.

Este utilizat pe scar larg pentru a determina viteza unei aeronave i pentru a msura viteza aerului i a gazelor naturale n aplicaii industriale.

Orificiul central, axial, cu funcia de a sesiza preasiunea total i care se continu cu un tub interior (galben), ce se termin cu portul de presiune total; Mai multe orificii laterale, care sesizeaz presiunea static i se continu cu un tub exterior (albastru), avnd n capt porul de presiune static; Manometru, mecanic sau electronic, conectat la cele dou porturi prin intermediul a dou conducte de cuplare. Tubul Pitot de baz const dintr-un tub ndreptat direct n fluxul de fluid. Deoarece acest tub conine fluide, presiunea poate fi msurat; fluidul n micare este adus n starea de repaos, dup cum nu exist nici o ieire pentru a permite fluxului s continue. Aceast presiune este presiunea de stagnare a fluidului, cunoscut i ca presiunea total sau presiunea Pitot.

Presiunea de stagnare msurat, n sine, nu poate fi utilizat pentru a determina viteza fluidului.

Presiunea total = presiunea static + presiunea dinamic Scris altfel: ps + ( v2)= pt Obinem pt vitez relaia: v = (2( pt - ps)/ )1/2

Dumitrascu Alexandru Cls a-X a E unde V este viteza fluidului, pt este presiunea total, ps este presiunea static, iar este densitatea fluidului. Atunci, presiunea dinamic este diferena dintre presiunea total i cea static. Presiunea static este n general msurat folosind porturi statice pe o parte a fuselajului. Presiunea dinamic este determinat utiliznd o diafragm n interiorul unui container nchis. n cazul n care aerul de pe o parte a difragmei este la presiune static, iar de partea cealalt este la presiune de stagnare, atunci deformarea diafragmei este proporional cu presiunea dinamic, care poate fi apoi folosit pentru a determina viteza indicat de aeronave. Regimul diafragmei este de obicei inclus n indicatorul de vitez, care convertete presiunea dimanic n viteza citit prin intermediul unor prghii mecanice. n loc de porturi statice, un tub static Pitot (numit i Prandtl) poate fi folosit, care are un al doilea tub cu guri laterale ce este coaxial cu tubul Pitot, n afara fluxului de aer direct, pentru a msura presiunea static. Tuburile Pitot de la bordul avioanelor au de obicei elemente de nclzire numite Pitot de cldur folosite pentru a preveni tubul de a deveni nfundate cu ghea. Eecul acestor sisteme poate avea consecine catastrofale. Un sistem static pitot este un sistem de instrumente senbilile la presiune i este cel mai des utilizat n aviaie pentru a determina viteza unui avion, numrul Mach i altitudinea. Un asemenea sistem const, n general, dintr-un tub pitot, un port static i intrumente statice pitot. Acest echipament este folosit pentru a msura forele care acioneaz pe un vehicul n funcie de temperatura, densitatea, presiune i vscozitatea fluiduli n care opereaz. n timp ce explicaiile de mai jos sunt oferite pentru intrumentele mecanice tradiionale, multe aeronave moderne folosesc datele aerului computerizate (air data computers ADC)pentru a calcula viteza, rata de urcare, altitudinea i numrul Mach. Dou ADC-uri primesc presiunea total i presiunea static de la tuburi pitot i poruti statice independente, i datele de zbor computerizate compar informaiile de la ambele calculatoare. Exist, de asemenea, i instrumente standby, care sunt instrumente pneumatice de back-up puse n funciune n cazul unor probleme cu cele primare.

Dumitrascu Alexandru Cls a-X a E Indicatorul de vitez este singurul instrument care folosete presiunea ram de la tubul pitot. Acesta este conectat att la sursa presiunii ram ct i la cea static. Cu ct este mai mare diferena dintre presiunea ram i presiunea static, cu att este indicat o vitez mai mare. Un indicator mecanic de vitez conine o diafragm de presiune care este conectat la tubul pitot. Cu ct este mai mare viteza i presiunea ram, cu att presiunea exercitat asupra diafragmei este mai mare, i micarea acului este mai ampl prin legtura mecanic. Altimetrul de presiune, cunoscut i ca altimetru barometric, este folosit pentru a determina schimbrile de presiune ale aerului care apar cnd aeronava i schimb altitudinea. Altimetrele trebuie calibrate nainte de zobr pentru a nregistra presiunea ca o altitudinea deasupra nivelului mrii. Carcasa altimetrului este etan i are o aerisire pentru portul static. n interiorul instrumentului este un barometrul aneroid sigilat. n timp ce presiunea din interiorul carcasei descrete, barometrul intern se extinde, care este tradus mecanic printr-o determinare de altitudine. Reciproca este valabil atunci cnd de la altitudini mari la unele mai joase. Cunoscut i ca indicatorul vertical de vitez (VSI), este un instrument pitot static utilizat pentru a determina dac o aeronav funcioneaz n nivelul de zbor. Viteza vertical este msurat prin legtura mecanic a diafragmei situate n instrument. Zona care nconjoar diafragma este degajat la portul static printr-o scurgere calibrat (difuzie restricionat). Cnd aeronava crete n altitudine, diafragma ncepe s se contracte ntrun ritm mai rapid dect cel al scurgerii calibrate antrennd astfel acul s arate o vitez pozitiv vertical. Inversul acestei situaii este valabil atunci cnd aeronava este n coborre. Scurgerea calibrat variaz de la model la model, dar timpul mediu pt ca diafragma s egalizeze presiunea este de 6 pn la 9 secunde.

Blocarea tubului Pitot este o problem static pitot care va afecta doar indicatoarele de vitez. Aceasta face ca indicatorul de vitez s nregistreze o cretere a vitezei cnd aeronava urc, dei viteza este constant.

Blocarea porturilor statice este o situaie mai serioas deoarece afecteaz instrumentele statice pitot. La urcare, viteza va fi indicat ca fiind mai mic dect este n realitate, iar la coborre viteza va fi supra-raportat.

Dumitrascu Alexandru Cls a-X a E Erori inerente cuprind mai multe categorii: erori de densitate, erori de compresibilitate, erori de histerezis (prop. Mecanice ale capsulei aneroide), erori reversibile (cauzate de o citire fals a presiunii). Erori de poziie este cauzat de aerul trecut prin portul static la o vitez diferit de viteza adevrat a aeronavei.