ARGUMENT

           Procesul de masurare este partea integrantă si absolut necesara a oricarui

tip de productie. In functie de tipul de productie , se aleg mijloace de masurare
potrivite.
         Controlul trebuie sa asigure o productivitate corespunzatoare prelucrarii si
executiei produselor sa fie cat mai economic(cota-parte care-i revine din pretul
de cost al produselor sa fie cat se poate de redusa).
         Productivitatea inalta se poate realiza pe doua căi:
         1.Folosirea unor mijloace de control si masurare de inalta
productivitate,proiecte si construite special sau adaptate la o anumita productie;
         2.Aplicarea unor metode de inalta productivitate,folosindu-se fie mijloace
de masurare universale,fie mijloace speciale.
         Ambele cai trebuie sa conduca la micsorarea substantiala a numarului de
controlori,in raport cu volumul de productie.
         Astfel , dupa cum s-a constatat practic controlul cu productivitate inalta
reduce , pentru aceeasi cantitate de produse prelucrate , pana la de 10 ori
numarul de controlori.
         Totodata , in pretul de cost al produselor , cota-parte care revine
controlului se micsoreaza de la cateva procente , la cateva fractiuni de procente.
Măsurarea este operatia metrologica prin care o marime fizica este
comparata cu unitatea de masura specifica.
         Obiectul purtator al marimii fizice se numeste măsurand.
          Rezultatul masurarii este valoarea efectiva V, care ne arata de cate ori
unitatea de masura se cuprinde in marimea de masurat.
         V =M/U.M =k               
unde :
         M – marimea de masurat;
         U.M – unitatea de masura;
         Deci, V = k (U.M).
Masurarea se termina odata cu aflarea valorii V a marimii masurate si
prezinta aspect cantitativ.
         De multe ori, aflarea rezultatului cantitativ al masurarii nu este suficienta.
De aceea, in practica curenta, masurarea este, in mod frecvent, urmata de control
si verificare.
         Controlul include notiunea de calitate, deoarece el presupune si un proces
de comparare a valorii masurate cu o valoarea de referinta si, deci, stabileste
concordanta cu normele initial impuse.
         Prin verificare se stabileste daca valoarea determinate corespunde valorii
impuse, compararea facandu-se direct cu marimea impusa.

1
       Măsurarea presiunilor în sistemele tehnice este o componentă de bază a
procesului de funcţionare a sistemelor pneumatice şi hidraulice, întrucât
variaţiile necontrolate ale acestui parametru ar putea pune în pericol nu numai
funcţionarea, dar şi securitatea celor care deservesc sistemul: muncitori ,
tehnicieni, personal de control şi verificare, personal de întreţinere.
    Presiunea este factorul definitoriu al sistemelor pneumatice şi hidraulice şi de
aceea sunt monitorizate atent evolţiile în timp ale acestuia pe tot parcursul
procesului.

2
 MASURAREA PRESIUNILOR

1. Notiuni generale
Procesele tehnologice industriale se caracterizeaza printr-un numar
mare de parametri: temperaturi, presiuni, debite etc.
Cunoasterea modului de desfasurare a unui proces tehnologic necesita
obtinerea rapida de informatii privind valoarea fiecarui parametru.
In unele cazuri, informatia privind conditiile de desfasurare a unui proces
tehnologic este convertita, adica transformata in valori numerice care sunt
prelucrate de calculatoare.
                  Presiunea este o marime fizica egala cu raportul dintre marime fortei
F, care apasa normal si uniform pe o suprafata, si aria S acestei suprafete.
                                      p = F/S.
          In industrie presiunea este un parametru important pentru
diferite procese : chimice, hidraulice, pneumatice, mecanice, etc. astfel ca
masurarea si verificarea ei devine obligatorie  pentru supravegherea desfasurarii
acestor procese.
          In functie de originea scarii pe care se masoara, există mai multe tipuri de
presiuni:
 presiunea barometrica, (absoluta), masurata pe scara barometrica in care
reperul „0” corespunde vidului absolut;
 presiunea manometrica, (relativa), masurata pe scara manometrica, unde
reperul „0” corespunde presiunii atmosferice. In acest caz, presiunea mai mare
decit presiunea atmosferica se numeste suprapresiune iar presiunea mai mica
decit presiunea atmosferica se numeste depresiune sau vcuum (denumit uneori si
vid tehnic);
 presiunea diferentiala, pd = p1 – p2, reprezinta diferenta intre doua
presiuni. Aceste presiuni pot fi parametrii unor procese diferite sau parametrii
unor etape diferite ale aceluiasi proces;
 presiunea hidrostatica, ph = ρ· g·h, reprezinta presiunea exercitata de
greutatea unei coloane de lichid.
Presunea este un parametru de stare dintre cei mai importanti care
caracterizeaza starea unui fluid. Ea se defineste ca fiind raportul dintre forta cu care
un fluid actioneaza asupra unei suprafete si aria acesteia. intr-un punct al fluidului
considerat ca mediu continuu, presiunea este independenta de orientarea suprafetei
pe care se exercita, avind aceeasi valoare in toate directiile. Suprafetele orizontale
sunt plane de presiune statica egala. in cazul fluidelor inchise intr-un recipient,
presiunea este independenta de forma geometrica a acestuia.
In interiorul fluidelor fiecare strat serveste drept suport pentru toate straturile
de deasupra lui. In cazul lichidelor presiunea determinata de aceste straturi poarta
denumirea de presiune hidrostatica. Gazele fiind compresibile, actiunea dintre
straturile care le compun face ca densitatea sa fie cu atit mai mare cu cit stratul este
plasat mai jos. Prin urmare si presiunea statica a gazului va creste in acelasi sens. in

3
practica, intrucit densitatea gazelor este foarte mica in comparatie cu cea a
lichidelor, se poate considera ca presiunea gazelor dintr-un recipient este aceeasi in
orice punct al acestuia
In natura si in instalatiile tehnice pot exista diferite tipuri de presiuni:
a) presiunea atmosferica pb. Presiunea exercitata de invelisul gazos care
inconjoara globul terestru poarta denumirea de presiune atmosferica sau presiune
barometrica. Aceasta variaza cu: altitudinea (datorita greutatii aerului), cu starea
vremii (data de deplasarea maselor de aer atmosferic) si cu pozitia geografica de pe
globul terestru. Variatia densitatii aerului functie de presiune a condus la
necesitatea de a stabili o presiune de referinta numita presiune normala, aceasta
fiind presiunea corespunzatoare nivelului marii la latitudinea de 45o si temperatura
de 0oC si care are valoarea pN = 760 mmHg = 101325 Pa;
b) presiunea absoluta pa. Presiunea absoluta reprezinta presiunea unui fluid
considerata fata de zero absolut de presiune. Este presiunea care se utilizeaza in
toate relatiile termotehnice;
c) suprapresiunea ps. Cind in instalatiile tehnice presiunea absoluta este mai mare
decit presiunea atmosferica, diferenta dintre acestea poarta denumirea de
suprapresiune sau presiune manometrica;
d) depresiune pV. Cind in instalatiile tehnice presiunea absoluta este mai mica
decit presiunea atmosferica, diferenta dintre acestea poarta numele de depresiune,
subpresiune, vacuum sau presiune vacuummetrica. Vidul, exprimat in procente din
presiunea atmosferica, este:

 %  

Suprapresiunea si depresiunea, fiind exprimate in raport cu presiunea

atmosferica, se mai numesc si presiuni relative.

Presiunile precizate anterior pot fi reprezentate schematic in figura 1, relatiile

de legatura dintre acestea fiind urmatoarele:

Fig.1. Schema domeniilor de masurare a presiunilor

1. in cazul suprapresiunilor:
4
 pa = pb  ps 

2. in cazul depresiunilor:

pa = pb – pv 

e) presiunea statica pst .Presiunea statica reprezinta presiunea care se exercita pe

suprafata plana de separare dintre doua mase de fluid aflate in miscare;

f) presiunea totala ptot . Daca intr-un curent de fluid se introduce un obstacol

viteza fluidului devine zero iar intreaga energie cinetica specifica a fluidului se
manifesta sub forma de presiune. Presiunea din acest punct de oprire (de stagnare)
poarta denumirea de presiune totala;

g) presiunea dinamica pdin . Presiunea dinamica se defineste ca diferenta dintre

presiunea totala si cea statica dintr-o sectiune transversala printr-un curent de fluid,

pdin = ptot - pst

fiind functie de viteza w si densitatea  a fluidului prin relatia:

pdin = 

Unităţi de măsură pentru presiune.

            In S.I. unitatea de masura pentru presiune se numeste pascal, cu

simbolul „Pa”: 1Pa = 1N/1m2 . ). Această unitate a fost adoptată în 1971.
            In tehnica mai sunt tolerate si unele dintre vechile unitati de       masura:
       atmosfera fizic
        bar
                            1 bar = 105 Pa, ca fiind foarte apropiată ca mărime de vechea atmosferă
tehnică (at).
       milimetru coloana de mercur sau torr
       milimetru coloana de apa
       poundal per square inch
 MKfS: 1 kgf/cm2 = 1 at = 98166,5 Pa
 CGS: 1 barie = 1 dynă/cm2 = 0,1 Pa
    Uneori presiunea este exprimată în mmHg, ca presiunea exercitată de o
coloană de mercur cu înălţimea de 1 mm. Deoarece în această definiţie intervine
densitatea mercurului – mărime a cărei valoare se putea modifica odată cu
creşterea preciziei mijloacelor de măsurare – prin convenţie s-a stabilit că 760
mmHg = 1 atm (atmosferă fizică) = 101325 Pa. Atmosfera fizică este
considerată presiune normală în definirea multor proprietăţi şi corespunde

5
aproximativ la presiunea atmosferică la nivelul mării.
   La fel, presiunea se poate exprima în înălţimea unei coloane de lichid
oarecare, mult folosită fiind apa: mmH2O.
Densitatea lichidului ρ nu se cunoaşte exact, iar acceleraţia
gravitaţională g nu are valori identice în orice punct de pe Pământ, aşa că în mod
convenţional se consideră g = 9,80665 m/s2, iar pentru apă ρ = 1000 kg/m3.
Deşi neacceptate în fizică, aceste „unităţi manometrice” se întâlnesc în
practică, de exemplu presiunea sangvină adesea este exprimată în milimetri de
mercur, iar la scufundări 10 m adâncime corespund la „o atmosferă”.
La gaze, presiunea este uneori exprimată nu ca presiune absolută, ci
ca presiune relativă, relativ la presiunea atmosferică.
     Un exemplu este presiunea aerului în pneurile automobilelor, unde se
spune "220 kPa", ceea ce însemnă 220 kPa peste presiunea atmosferică.
Deoarece presiunea atmosferică la nivelul mării este de cca. 100 kPa,
presiunea absolută în pneu este cca. 320 kPa. În tehnică se spune "o
suprapresiune de 220 kPa".

2. Descrierea aparatelor de masurat presiunea

Clasificarea aparatelor de masurat presiunea este data in tabelul 1

Tabelul 1 Clasificarea aparatelor de masurat presiunea

Criteriul de Tipul aparatului

clasificare

Dupa cu lichid - cu tub in forma de U

principiul - cu tub si rezervor:  cu tub vertical
de  cu tub inclinat
functionare - micromanometre cu compensare (Askania)
- cu doua lichide manometrice
- diferentiale

cu - cu tub Bourdon
element - cu membrana
elastic - cu capsula
- cu burduf

Electrice - cu traductoare electrice (rezistive, inductive,

tensometrice, piezoelectrice, capacitive)
- cu traductoare pneumatice
- cu traductoare de presiune utilizate in sistemele
de reglare automate

6
 - cu plutitor
Combinate - cu tor oscilant
- indicatoare de vid
- cu clopot
- diferentiale

Dupa su- - etaloane

bordonarea - de lucru
metrologica

In raport cu - manometre si micromanometre care masoara suprapresiuni

presiunea - vacuummetre si microvacuummetre care masoara depresiuni
atmosferica - manovacuummetre si micromanovacuummetre care
masoara atit suprapresiuni cit si depresiuni

Dupa - indicatoare  cu indicare continua

afisarea  cu indicare discontinua
rezultatului - inregistratoare
masurat - indicatoare- inregistratoare

Dupa - de presiune relativa (manometre, vacuummetre,

domeniul manovacuummetre)
de presiune - de presiune absoluta joasa (de compresie, termoelectrice, cu
ionizare, radioactive)

Dupa locul - cu indicare locala

de masurare - cu transmitere la distanta a indicatiei

Dupa tipul - care lucreaza in conditii normale (obisnuite)

protectiei - cu protectii speciale (impotriva fluidelor corosive, presiuni-
lor pulsatorii, socurilor de presiune, temperaturilor mari, etc.)

a. Aparate cu lichid
Avind o constructie simpla, aparatele cu lichid se utilizeaza pe scara larga
pentru masurarea presiunilor. Principiul de functionare se bazeaza pe legea
fundamentala a hidrostaticii, comparindu-se presiunea de masurat cu presiunea
hidrostatica a unei coloane de lichid (mercur, apa, alcool etilic etc.). Se
utilizeaza pentru masurarea suprapresiunilor (manometre), depresiunilor
(vacuummetre), suprapresiunilor si depresiunilor (manovacuummetre) si
diferentelor de presiune (manometre diferentiale).

1) Aparate cu tub U.
Constructiv, sunt cele mai simple aparate fiind compuse dintr-un
suport rigid 1 pe care sunt fixate cele doua brate ale tubului din sticla 2 si scara
gradata 3 (fig 2).

7
  

Fig.2. Manometru cu tub U.

In cazul majoritatii aparatelor, intreg ansamblul este protejat de o cutie

metalica 4 prevazuta cu sticla de protectie. La partea superioara se pot prevedea
doua robinete de izolare 5 si un robinet pentru egalizarea presiunilor 6. Daca
nivelul lichidului in ambele ramuri ale tubului este acelasi, presiunea din
rezervor va fi egala cu presiunea atmosferica (fig.3.,a). Considerind echilibrul
coloanei de lichid manometric la nivelul A-A (fig.3,b), presiunile din cele doua
ramuri, exprimate in unitati de lungime ale coloanei de lichid, vor fi egale
rezultind:

pa = pb + h

unde h este presiunea hidrostatica data de greutatea coloanei de lichid dintre cele
doua nivele, exprimata in unitati de lungime ale coloanei de lichid. Comparind
relatia, rezulta h = ps, aparatul masurind in acest caz o suprapresiune.

Asemanator, montajele din figurile 3, c, d, servesc pentru masurarea

depresiunilor pv respectiv a diferentelor de presiune dintre doua rezervoare  p.

Fig.3. Moduri de utilizare a tubului U.

8
2) Aparate cu rezervor si tub vertical.

Acestea inlatura inconvenientul care apare la aparatele cu tub U datorita

necesitatii a doua citiri, dificultati care cresc mai ales cind presiunea variaza.
Principial, aceste aparate sunt construite la fel ca cele de tip U, unul dintre tuburi
fiind insa inlocuit cu un rezervor de sectiune mult mai mare decit sectiunea
celuilalt tub (fig.4).

 Fig.4. Manometru cu rezervor si tub vertical 

Valoarea presiunii este data de relatia :

p = pa - pb =   g  h =   g  h1  

unde:

h1 este nivelul lichidului manometric fata de reperul zero al scarii

gradate;
h - diferenta dintre nivelul lichidului din tub si cel din rezervor.
In practica se alege D   d astfel incit influenta raportului d2/ D2 sa poata
fi neglijata.
3) Aparate cu rezervor si tub inclinat. Aceste aparate, numite si
micromanometre, se utilizeaza pentru masurarea presiunilor sau a
depresiunilor reduse de ordinul milimetrilor coloana de apa.
Spre deosebire de aparatele cu rezervor si tub vertical, la aceste aparate
tubul este inclinat fata de orizontala cu un unghi  putindu-se obtine deplasari
mari ale lichidului manometric in tub la presiuni reduse.
Din figura 5 rezulta:
h1 = l  sin 
unde l este lungimea coloanei de lichid din tub fata de reperul zero.

9
  

Fig.5. Micromanometru cu tub inclinat.

Principiu de functionare.

Neglijind influenta raportului d2 / D2 rezulta:

p =   g  h1 =   g  l  sin  = k  g  l  N/m2

sau:

p = k  l  mm H2O

unde k =   sin  este o constanta pentru o anumita valoare a unghiului  , ea

fiind inscrisa pe sectorul circular 1 al aparatului (fig.6) .

Aparatul se compune dintr-un postament 2 pe care este montat rezervorul

3 care se afla in comunicatie cu tubul din sticla 4. Tubul se poate roti in plan
vertical prin intermediul bucsei 5, pozitia acestuia fiind fixata pe sectorul
circular 1 cu ajutorul unei armaturi si a unei tije 6. Cu ajutorul suruburilor 7 si 8 si
a nivelelor 9 si 10 se realizeaza reglarea la zero a aparatului. 

Fig.6.Micromanovacuummetru cu rezervor si
tub inclinat.

b) Aparate cu element elastic

Aparatele cu element elastic de masurare au o raspindire larga in cele mai
diverse ramuri ale tehnicii avind un domeniu foarte intins de masurare, de la
presiuni de ordinul milimetrilor coloana de apa pina la mai mult de 10.000 bar.
Sunt in acelasi timp robuste, constructia elementului de masurare precum si
manipularea fiind simpla, iar precizia satisfacatoare. Elementul elastic poate fi

10
de tip tub Bourdon (simplu, dublu curbat, elicoidal, spiralat etc.), membrana,
capsula sau burduf.

Principiul de functionare al acestor aparate se bazeaza pe deformarea

elastica sub actiunea suprapresiunii asupra suprafetei active a unui element de
masurare. Majoritatea acestor aparate au elementul elastic de tip tub Bourdon
(fig.7).

Fig.7. Manometru cu tub simplu curbat.

Suprapresiunea determina deplasarea capatului liber al tubului 1

transmitind miscarea prin intermediul unei tije 2 si a unui sistemdintat 3 la un ac
indicator 4 care se deplaseaza in fata unei scari gradate 5.

Manometrele cu membrana (fig.8) au elementul sensibil constituit dintr-

o membrana de otel 1 cu ondulatii circulare concentrice. Sub actiunea
suprapresiunii, membrana se curbeaza in sus iar sub actiunea depresiunii aceasta
se curbeaza in jos.

Printr-o tija 2 legata de centrul membranei 3 si a unui angrenaj 4, miscarea se

transmite unui ac indicator 5.

Fig.8. Manometru cu membrana.

Capsula (fig.9), ca element de masurare, poate fi cu actiune unilaterala sau

bilaterala, fiind formata din doua membrane lipite intre ele, care permit
deformarea datorita actiunii presiunii.
11
  

Fig.9. Modul de lucru a unei

capsule manometrice.

Burduful elastic (fig.10) se mai numeste si tub ondulat. Este format dintr-
un tub cilindric cu ondulatii uniforme. Supus la actiunea presiunilor din
interiorul si exteriorul lui, inaltimea acestuia va creste sau va scadea,
determinind deplasarea acului indicator.

Fig.10. Modul de lucru a unui element elastic

tip burduf pentru manometre.

c) Aparate cu piston si greutati

Aparatele cu piston si greutati se utilizeaza in special ca aparate etalon

datorita performantelor deosebite ale acestora. Principiul de functionare se
bazeaza pe legea lui Pascal, presiunea lichidului manometric din interiorul
cilindrului 1 (fig.11) fiind echilibrata de presiunea data de piesele calibrate 2,
care se aseaza pe talerul 3 al pistonului 4.

12
  

Fig.2.11. Manometru cu piston

La echilibru, valoarea presiunii este data de relatia:

unde G este suma fortelor corespunzatoare greutatilor pistonului cu taler si a

pieselor calibrate asezate pe acesta, in N;

Aa - aria activa a pistonului, in m2;

r1, r2 - raza pistonului respectiv a cilindrului, in m.

d) Aparate cu traductoare electrice si pneumatice

Partile principale ale unor astfel de aparate sunt: 1- elementul sensibil,

asupra caruia actioneaza presiunea de masurat, el putind fi: element elastic, tub
U, rezervor si tub, tor oscilant, vase cu plutitor, clopot etc. ; 2- traductorul, care
preia de la elementul sensibil marimea rezultata prin aplicarea presiunii de
masurat si o converteste intr-o marime electrica sau pneumatica; 3- aparatul de
masurat, care masoara valoarea marimii electrice, indicatia fiind data in unitati
de presiune.Aceste aparate sunt utilizate indeosebi pentru transmiterea la
distanta a indicatiilor. Traductoarele utilizate pentru masurarea presiunii pot fi:
rezistive, inductive, tensometrice, piezoelectrice, capacitive, pneumatice, cu
radiatii etc.

Mersul lucrarii

Lucrarea consta din masurarea diferitelor tipuri de presiuni intilnite in

tehnica, prin utilizarea aparatelor de masura montate pe standurile din laborator:
a) masurarea presiunilor aerului debitat de un compresor, a aburului dintr-
o retea, prin intermediul manometrelor cu element elastic de tip Bourdon;

13
 b) masurarea diferentei de presiune data de o diafragma montata pe o
conducta de aer, cu ajutorul manometrului cu lichid tip U;
c) masurarea presiunii vacuummetrice dintr-un recipient, presiune
realizata de catre o pompa de vid, utilizind manometrul cu lichid de tip U;
d) masurarea presiunii atmosferice cu ajutorul barometrului cu mercur si a
barometrului aneroid;
e) masurarea presiunii dinamice la trecerea aerului printr-un canal,
prin intermediul micromanometrului cu tub inclinat, precum si a presiunii
statice, cu ajutorul manometrului cu lichid tip U.

Prelucrarea rezultatelor

Valorile presiunilor masurate cu aparatele indicate mai sus se

centralizeaza in tabelul 2.2, in unitatile de masura in care au fost etalonate
aparatele de masura, precum si valorile transformate in sistemul international de
unitati de masura. Se calculeaza de asemenea, presiunea absoluta in cazurile a, c
precum si a presiunii totale in cazul e, de la punctul 2.3.

Tabelul 2. Valori masurate si calculate

Nr. Nr. Simbol Unitatea de Valori
crt crt
masura
aparat S.I. 1 2 3

1. Suprapresiune pa   -      
- N/m2      
2. Depresiune Pv   -      
- N/m2      
3. Presiune pb   -      
atmosferica(barometrica, - N/m 2      
locala)
4. Diferenta de presiune  p   -      
- 2    
N/m
5. Presiune Cazul 1 pa - N/m2      

6. absoluta Cazul 2 pa - N/m2      

7. Presiune dinamica pdin   -      

- 2      
N/m
8. Presiune statica pst   -      
- 2      
N/m
9. Presiune totala ptot   -      
- 2      
N/m

14
3. Manometru presiune diferentiala Testo 510
Cod produs: 0560 0510
 0560 0510,
 Testo 510,
 domeniu de masura: 0 - 100 hPa (mbar),
 rezolutie: 0,01 mbar,
 10 unitati de masura selectabile: hPa, mbar, Pa, mmH2O, inH2O, inHg,
mmHg, psi, m/s, fpm,
 afisaj iluminat

Testo 510 este un manometru digital pentru masurarea presiunii

diferentiale din sistemele de aer conditionat si ventilatie.

Sistemele de aer conditionat si ventilatie sunt dotate cu filtre care

impiedica murdaria din aerul exterior sa patrunda in aerul interior. Aceste filtre
trebuie verificate si curatate periodic pentru a ne asigura ca sunt pe deplin
functionale. Imbacsirea filtrelor cu murdarie duce la o diferenta mare de
presiune intre aerul masurat in spatele filtrului si cel din fata sa, in acest caz
fiind necesara schimbare filtrului.

15
 Testo 510 (cod produs 0560 0510) masoara presiunea diferentiala in
intervalul de 0 - 100 hPa (mbar). Masurarea presiunii diferentiale este
compensata cu temperatura pentru asigurarea unor citiri exacte. Citirile pot fi
afisate in unul din cei 10 parametri selectabili: hPa, mbar, Pa, mmH2O, inH2O,
inHg, mmHg, psi, m/s, fpm.

Setul de furtunuri siliconice Testo (cod produs 0554 0448), cu lungime de

2 metri, impreuna cu manometrul diferential de presiune Testo 510 (cod produs
0560 0510) va ajuta sa realizati masuratori mult mai rapide si precise. Furtunul
siliconic este inclus in setul manometrului de presiune diferentiala Testo 510.

In combinatie cu un tub Pitot (se achizitioneaza separat), Testo 510

masoara viteza aerului in intervalul 10 la 100 m/s.

Acest instrument are pe partea din spate magneti ce permit utilizarea de

tip hands-free.

Date tehnice manometru diferential de presiune Testo 510:

1. domeniu de masura: 0 - 100 mbar
2. acuratete:
    +/- 0,03 mbar pentru domeniul 0 - 0,3 mbar
    +/- 0,05 mbar pentru domeniul 0,31 - 1 mbar
    +/- (0,1 mbar + 1,5% din vm) pentru domeniul 1,01 - 100 mbar [vm =
valoarea masurata]
3. rezolutie: 0,01 mbar
4. unitati de masura: hPa, mbar, Pa, mmH2O, inH2O, inHg, mmHg, psi, m/s,
fpm
5. interval de masurare: 0,5 sec
6. temperatura de operare: 0 - +50 grade Celsius
7. furtun siliconic cu lungime 2 metri, incarcare maxima 700 hPa (mbar)
8. temperatura de depozitare: -40 - +70 grade Celsius
9. tip alimentare: 2 baterii tip AAA
10. dimensiuni: 119 x 46 x 25 mm
Setul Testo 510 contine:

1. manometru diferential de presiune Testo 510 - cod produs 0560 0510

2. capac de protectie
3. protocol de calibrare
4. baterii tip AAA - 2 bc
5. suport din piele cu snur pentru transport
6. tub siliconic cu lungime de 2 metri
16
4. Manometre afriso standard cu tub boudron umplute cu glicerina
Domeniu de utilizare
Pentru medii gazoase si lichide, care nu cristalizeaza si nu sunt agresive
pentru aliajele de cupru.
Pentru punctele de masurare in care sunt vibratii si presiuni dinamice
ridicate.
Pentru medii gazoase sau vapori, instrumentele se folosesc in concordanta
cu EN 837-2.

SPECIFICATII

 Tip D6, D7
 Diametru de carcasa 50 - 63 - 80 - 100 mm
 Clasa de precizie: clasa 1,6 (EN 837-1/6)
 Domeniu de indicare (EN 837-1/5):
 -1/0 la -1/+15 bar
 0/0,6 la 0/400 bar (Ø63 pana la 0/600 bar)
 Temperatura de operare -20°C ... +60°C
 Protectie
 IP 65 (EN 60529) pentru carcasa cu aerisire (≤10 bar )   
17
  IP 54
 Racord   (EN 837-1/7.3)
 Ø40  G1/8B
 Ø40 , Ø50, Ø60   G1/4B – cheie de 14
 Ø80 , Ø100   G1/2B – cheie de 22
 Element de masurare: tub Bourdon, aliaj de cupru
 < 60 bar tub ‘C’
 > 60 bar tub elicoidal
 Mecanism alama
 Cadran - aluminiu, alb, gradare si caractere negre
 Ac indicator: aluminiu, plastic, negru
 Carcasa:
 D6: poliamida neagra cu dispozitiv de egalizare a presiunii
 D7: inox 1.4301 cu dispozitiv de egalizare a presiunii
 Rama D7: inox
 Vizor plastic
 Lichid de umplere glicerina (99,5%)

Optional

 Montare suparafata – flansa spate (Ø63)

 Montare in panou - prindere cu cleme
 Montare in panou - flansa fata 3 gauri  (Ø63)
 Sistem de masurare din otel inoxidabil (pana la 1000 bar) - (Ø100)
 Rama lustruita
 Scale speciale
 Drossel

18
 5. NORME DE TEHNICA SECURITATII MUNCII

Probleme cu caracter organizatoric aferente activitatii de masurare pot

influenta hotarator (direct sau indirect) producerea accidentelor de munca sau a
imbolnavirilor profesionale, a securitatii personalului si a aparatelor
(instalatiilor),
Datorita acestui lucru, se va acorda o atentie deosebita următoarelor
elemente:
-controlul frecvent a conditiilor la locul de munca;
-controlul dotarii instalaiilor si al aparatelor cu dispozitive de tehnica
securittaii muncii, precum si a personalului, cu echipament si materiale de
protecie, inainte de inceperea lucrului;
-organizarea locului de munca si a activitatii respective;
-asigurarea disciplinei in munca;
-supravegherea permanenta a elevilor, sub aspectul respectarii normelor
de protectia muncii;
-lucrarea de laborator se va executa numai dupa verificaea montajului de
catre profesor, respectand indrumarile si indicatiile profesorului;
- nu se va lucra cu mainiie ude si nu se vor atinge partile aflate sub
tensiune,nu se va efectua nici-un fel de modificari asupra montajului, atata timp
cat acesta se afla sub tensiune;
- se vor utiliza echipamentul si materialele de protecrtie individuala.
Este strict interzisa orice modificare a destinatiei aparatului sau a
utilajului, daca acestea contravin normelor si regulamentelor in vigoare.
Existenta si buna functionare a aparatelor de masura si control si a
dispozitivelor de protectie a muncii fac parte din buna organizare a locului de
munca.
La fiecare loc de munca, vor fi afiate vizibil  instruciunile de protecia a
muncii si de lucru, insotite schemele aparatelor si ale utiajelor si de
instructiunile de folosire.
Laborantii si profesorii sunt obligati sa asigure organizarea
corespunzatoare a activitaii, la fiecare loc de munca, in conditii de securitate a
personalului si a aparatelor, prin:
-verificarea bunei functonari a aparatelor si instalatiilor, luand masuri
operative de remediere a deficientelor
-verificarea modului in care sa intretin aparatele,instalatiile si legarea la
pamant si la nul a celor care pot produce accidente prin electocutare;
-instruirea corespunzatoare a elevilor , verificarea cunostintelor acestor ,
mentinerea stricta a ordinii si disciplinei;

19
 -repartizarea sarcinilor , indrumarea si controlul operatiilor , asigurarea
asistentei tehnice permanente;
-asigurarea iluminatului , a incalzirii si a ventilatiei in laborator.
Personalul desemnat poate indeplini lucrarile de verificare numai dupa ce
si-a insusit temeinic urmatoarele cunostinte:
-regulamentrul de ordine interioara a umiditatii;
-legislatia de protectie a muncii in vigoare , aferenta activitatii respective;
-normele de protectie a muncii,generale si cele specifice locului de
munca;
-instructiunile de lucru;
-notiunile de prim-ajutor.

20
 BIBLIOGRAFIE

1..Dodoc P, Metrologie generala -  Editura Didactica si Pedagogica

,Bucuresti

2..Ionescu , G.,Masurari tehnice si traductoare,Institutul Politehnic

Bucuresti

3.Neagu,I,Constantin , Mariana,Ciocârlea Vasilescu,A,-Măsuratori si

legislatia metrologica

          4. http://www.tdr.ro/

          5.www.spot.ro

          6. www.germanelectronics.ro

          7. www.micromed-shop.ro

          8. http://www.componenteindustriale.ro

          9 http://www.fland.ro/presiuni.html

        10.http://www.empeo.de/gb/index.html

         11. http://www.sincro.ro/produse.html

21