UTILAJE PENTRU TRANSPORTUL FLUIDELOR ÎN

INDUSTRIA ALIMENTARĂ

CUPRINS

1
Introducere
Capitolul I.Aspecte generale despre transportul fluidelor
1.1. Clasificarea pompelor utilizate în transportul fluidelor……... 6
1.2. Deplasarea fluidelor…………………………………………. 8
Capitolul II.Analiza utilajelor utilizate pentru transportul fluidelor
2.1. Pompe centrifugale………………………………………….. 11
2.2. Pompe axiale………………………………………………… 12
2.3. Pompe cu canal lateral………………………………………. 12
2.4. Pompe cu fluid motor………………………………………... 13
2.5. Pompe sifon………………………………………………….. 13
2.6. Alte tipuri de pompe utilizate………………………………... 14
2.7. Caracteristicile pompelor pentru transportul fluidelor………. 21
2.8. Alegerea pompelor…………………………………………... 25
Capitolul III.Exemple de calcul
3.1. Ecuatia Bernoulli…………………………………………….. 30
3.2. Relații și mărimi caracteristice în transportul fluidelor……... 32
Capitolul IV.Concluzii……………………………………………….... 36
Bibliografie……………………………………………………………... 37

INTRODUCERE

In procesele tehnologice din industria alimentară,materiile prime care se prelucrează produsele

intermediare si produsele finite obţinute se gasesc de cele mai multe ori in stare fluidă sau sunt
aduse in aceasta stare.

Prin starea fluidă sau fluid se intelege acea stare care se caracterizează prin mişcarea
moleculelor unele faţa de altele si printr-o deformare uşoară.

2
 Cele mai reprezentative fluide sunt lichidele si gazele.Acestea se deosebesc prin efectele pe
care le au asupra starii lor ,tempereatura si presiunea.

Lichidele se consideră practic necompresibile si nedilatabile,adică cu creşterea presiunii işi

micşoreaza puţin volumul iar cu creştera temperaturii işi maresc puţin volumul.Deci densiatea
lor variaza puţin cu schimbarea presiunii si a temperaturii.

Curgerea este caracterizată de deplasările straturilor sau particulelor ce constituie fluidul

respectiv. La vitezele relativ mici ale fluidului ce curge printr-o conductă se formează straturi de
particule dispuse paralel, care se deplasează liniştit, menţinându-se pe traiectorii paralele de-a
lungul conductei. Curgerea realizată în aceste condiţii cu o anumită viteză direcţionată în direcţia
generală de curgere se numeşte curgere laminară.

La viteze mai mari de deplasare, curgerea poate păstra aspectul de curgere laminară până la o
anumită viteză, numită viteză critică, când particulele nu se mai menţin în straturi paralele. In
acest caz, particulele se amestecă între ele, iar traiectoriile de deplasare nu se mai continua
paralel, ci apar uneori şi traiectorii transversale ce determină deplasarea dezordonată a unor
particule în aşa numitele vârtejuri sau turbioane, cu toate că în ansamblu fluidul se deplasează
într-un singur sens.

In stare fluidă,materialele sunt transportate in instalaţiile industriale conform fluxului

tehnologic,sau sunt supuse unor prelucrari de natură fizică ,chimică si microbiologică cerute de
procesul tehnologic.

CAPITOLUL I.

ASPECTE GENERALE PRIVIND TRANSPORTUL FLUIDELOR

 În marea majoritate a cazurilor transportul fluidelor este preferat transportului solidelor.

 Astfel, este preferat transportul soluţiei în locul transportului separat al componentelor
acesteia.

3
  De multe ori, materialele solide sunt transportate prin antrenarea lor cu un fluid:
 transportul pneumatic al materialelor solide pulverulente (cereale, făinuri etc.),
 transportul hidraulic al unor materii prime ale industriei alimentare (sfeclă,
cartofi, tomate, fructe etc.), concomitent cu spălarea acestora.
 În instalaţiile de proces ale industriilor alimentare se transportă numeroase fluide cu
proprietăţi foarte diverse.
 Fluidele se deplasează prin:
 conducte,
 –canale,
 aparate şi reactoare
 sub acţiunea unei energii primite din exterior,
 în cazul lichidelor – sub acţiunea energiei potenţiale create de o diferenţă de nivel.
Utilajele care servesc la transferul energiei de la o sursă exterioară la un fluid poartă denumirea
generică de:

pompe(daca fluidul compresoare(daca

este un lichid) fluidul este un gaz)

Denumirea de pompe de vid este dată utilajelor care servesc la realizarea unei depresiuni sau la
evacuarea unui recipient.
.1.1 CLASIFICARE

Pompele sunt maşini care realizează creşterea presiunii statice a fluidelor în scopul
mişcării lui dintr-un loc în altul. Prin pompare se înţelege operaţia de ridicare a energiei totale a
unui fluid, cu ajutorul unei maşini, în scopul transportării lui. În acest scop, în pompă se
transformă energia mecanică de antrenare a pompei în energie hidraulică.

4
 Caracteristicile pompei folosesc la analiza funcţionării unei pompe, la alegerea regimurilor
optime şi la alegerea tipului de pompă care va satisface cel mai bine cerinţele impuse.

Caracteristica absolută a unei pompe volumice exprimă legătura dintre debitul Q, puterea
P, randamentul  şi presiunea de refulare p la o turaţie constantă.

POMPE

pompe sifon

folosind energie pompe

potential montejus

pompe gaz-lift
CU ELEMENT FLUID MOTOR

pompe ejector
folosind energia cinetica
pompe injector

CU ELEMENT
SOLID MOTOR

 roto-dinamice: - pompe centrifuge: -radiale

-axial-radiale

-pompe elicoidale

-pompe perifiale

5
  volumice: -alternative: -pompe cu piston: -disc

-plunjer

-pompe cu pistonase

-rotative:-pompe cu angrenaje: -roti dintate

-melcate

-suruburi

-pompe cu pistoane profilate

-pompe cu palete culisante

-pompe cu clapeta raclor

-pompe cu clapete flexibile

-pompe peristaltice

-pompe cu inel de lichid

-pompe cu canal lateral

 alte tipuri: -pompe electromagnetice

-pompe inertial:-cu soc hidraulic

-cu element vibrator

1.2 DEPLASAREA FLUIDELOR

Pentru a provoca deplasarea (curgerea) fluidelor există mai multe posibilităţi, şi

anume:

1. Prin acţiunea unei forţe centrifuge:

6
 Fig.1. ACȚIUNEA FORȚEI CENTRIFUGE

2. Prin deplasarea unui volum de fluid:

prin
pe cale
mecanică intermediul
altui fluid

7
 Fig.2. CALE MECANICĂ

Fig.3. PRIN INTERMEDIUL UNUI FLUID

3. Prin transfer de impuls de la alt fluid:

Fig.4. TRANSFER DE IMPULS DE LA ALT FLUID

4. Prin acţiunea forţelor gravitaţionale

8
 Fig.5. ACȚIUNEA FORȚELOR GRAVITAȚIONALE

Pe baza acestor 4 metode de principiu sunt construite toate echipamentele destinate

transportului fluidelor.

Prin
Prin
Prin deplasar
transfer
acţiunea de Printr-un
ea unui impuls
unei forţe impuls
volum mecanic
centrifuge de la alt
de fluid
fluid

9
 CAPITOLUL II.
ANALIZA UTILAJELOR

2.1.Pompe centrifugale

Aici cresterea energiei lichidului se datoreaza actiunii fortelor centrifuge ca apar la rotirea
unui rotor in contact cu lichidul pe care il antrenează in mişcarea de rotaţie. Rotorul poate fi
radial sau diagonal ,iar carcasa poate fi spirală sau cu aparat direct.

Pentru producerea fortei centrifuge,rotorul pompei este rotit cu o turatie mare,se ordinal 750-
5000 [rot/min].Daca pompa este plina cu lichid acesta este antrenat in miscarea de rotatie prin
intermediul paletelor rotorului.

Cel mai mare dezavantaj al pompelor centrifuge este acela ca nu pot fi puse in functiune cand
nu sunt pline cu lichid,deoarece aerul,avand o masa redusa,nu pot fi puse in miscare de forta
centrifuga a pompei.Nu se poate deci amorsa aspiratia lichidului. Inaltimea maxima de aspiratie
la pompele centrifuge este limitata de pericol de cavitatie,adica de formarea de vapori,cand
presiunea la aspiratie este mai mica decat presiunea de vaporizare a lichidului.Inaltimea maxima
de aspiratie la pompele mari este de 6-7 m si la cele mici de 4-5 m.

Inaltimea de refulare a unui rotor de pompa

centrifuga este de 100-125 m,fiind limitata
de rezistenta paletelor lui.In cazul cand este
necesara o presiune de refulare mai mare,se
monteaza pe axul pompei,doua sau mai
multe rotoare,lichidul trecand in serie dintr-
unul in altul ridicandu-si de fiecare data
presiunea cu 100-125 m.Se spune ca pompa
are mai multe etaje,numarul de etaje fiind
egal cu numarul de rotoare montate pe ax.

Fig.6. POMPĂ CENTRIFUGALĂ

10
2.2.Pompe axiale

Aici creşterea energiei lichidului se datorează forţelor hidrodinamice generate de rotirea

rotorului,care creează o diferenţa de presiune intre feţele paletei

Fig.7. POMPĂ AXIALĂ

2.3.Pompe cu canal lateral

Aici creşterea energiei lichidului se datorează diferenţei de presiune intre zona de aspiraţie si
refulare prin variaţia volumului dintre braţele radiale ale rotorului si suprafaţa libera interioară a
unui inel aflat in interiorul carcasei .

11
 Fig.8. POMPE CU CANAL LATERAL

2.4.Pompe cu fluid motor

Pompele cu fluid motor sunt lipsite de elemente solide în mişcare, în care transportul
lichidelor se face fie sub presiunea aerului fie folosind energie cinetică a unui fluid motor, abur,
apă sub presiune sau aer comprimat.

Aici cresterea energiei fluidului energiei fluidului motor are loc prin: efect de jet creat la
scurgerea fluiduluimotor printr-un ajutaj amplasat intr-un difuzor ,obtinandu-se la refulare un
amestec intre agentul motor şi fluidul pompat ; barbotarea unui gaz in lichidul de pompat
,formand un amestec cu dnsitate mai mică si aplicand principiul vaselor comunicante.

2.5.Pompe sifon

Pompe sifon sunt folosite pentru transvazarea unor cantităţi mici de lichid dintre două vase.
În principiu, sifonul este un tub în formă literei ”U” care, pentru a fi pus în funcţiune, trebuie
amorsat, adică umplut cu lichid. Sifonul este plin cu lichid si se cufunda cu un brat al tubului sau
in rezervor,iar lichidul curge sub actiunea fortei gravitatiei prin celalalt brat.In felul acesta se
creeaza in tubul sifonului o depresiune si lichidul din rezervor,fiind la presiune atmosferica,va
intra continuu in tub si va curge in rezervor.Amorsarea sifonului se poate face manual sau cu
anumite dispositive.Debitul sifonului este determinat de viteza lichidului.

12
 Fig.9. POMPĂ SIFON

a.POMPĂ SIFON OBIȘNUIT b. POMPĂ SIFON CU AMORSARE

2.6.ALTE TIPURI DE POMPE UTILIZATE

Pompe gaz-lift sau mammut

Pompe gaz-lift pot fi folosite pentru transportul lichidelor curate sau cu suspensii, cu ajutorul
aerului sau aburului sub presiune cu care se amestecă. Se folosesc pentru transportul în apă a
sfeclei de zahăr, cartofilor sau fructelor, dar şi pentru evacuarea apelor reziduale cu suspensii
provenite din diverse procese tehnologice alimentare.

13
 Fig.10. POMPE GAZ-LIFT SAU MAMMUT

Pompe cu membrană

Pompele cu membrană sunt pompe volumice cu mişcare alternativă la care locul pistonului
este preluat de o membrană flexibilă. Variaţia volumului din corpul pompei în vederea aspiraţiei
şi refulării se realizează prin încovoierea unei diafragme elastice.

Pompe cu membrană (diafragmă) şi-au găsit aplicaţii în diferite domenii. Aceste pompe sunt
utilizate pentru transportul lichidelor cu conţinut mare de suspensii sau a celor corosive în
industria alimentară, în instalaţiile de alimentare cu combustibil ale motoarelor cu carburator
pentru autovehicule, în hidrotehnică, la apele cu nămol, la epuizmente din gropile de fundaţii de
construcţii, în industria cărbunelui la înnobilarea cărbunelui etc.

In general, pompa cu membrană, fiind foarte simplă, dă rezultate bune acolo unde nu se cer
înălţimi mari de refulare. Construcţia ei permite autoreglarea debitului refulat după rezistenţa
opusă de sectorul de refulare. Sunt mai multe soluţii constructive impuse de caracteristicile
necesare şi de domeniul de utilizare, formă, dimensiuni, materiale. Camerele de aspiraţie şi de
refulare pot fi de aceeaşi parte a membranei sau de o parte şi de alta a membranei.

Fig.11. POMPE CU MEMBRANĂ

14
Fig 11a) Schema funcţională pompei cu membrană acţionată direct cu ajutorul mecanismului
manivelă-bielă

Nr.crt. Elemente
1. Record de admisie
2. Supapă de aspirație
3. Supapă de refulare
4. Record de refulare
5. Corpul pompei
6. Membrană
7. Tijă
8. Culisor
9. Bielă
10. Manivelă

Pompe cu roti dintate cu angrenare exterioară

Pompele cu roti dintate cu angrenare exterioara sunt cele mai raspandite pompe cu roti
dintate.Din categoria acestor pompe cele mai raspandite sunt cele cu dinti drepti.La aceasta
turatie debitul este constant la o turatie data pentru o gama larga de presiuni,caracteristica de
lucru este suficient de slabita,iar constructia nu este complicate.Pompele cu roti dintate sunt
compacte,sigure in exploatare si au o greutate specifica mica.

Pompele cu roti dintate cu dinti inclinati,desi prezinta o serie de avantaje cum ar fi

micsorarea zgomotului,micsorarea uzurii,un grad de acoperire al angrenarii,nu sunt larg
raspandite.Datorita unghiurilor mici de inclinare 4-7º,pentru a nu rezulta eforturi axiale
mari,aceste avantaje sunt neglijabile.

La pompele cu dinti in V,unghiul de angrenare atinge valori de pana la 20º ceea ce permite sa
se realizeze mai bine avantajul inclinarii dintilor.Pompele cu dinti in V se utilizeaza avantajos la
debite mari 3000-5000 l/min,si lichide cu vascozitate ridicata,pana la 300ºE.

15
 In industria alimentara pompele cu roti dintate se folosesc la pomparea
lichidelor:bere,sucuri,siropuri de fructe,siropuri din industria zaharului si produselor
zaharoase,siropuri de glucoza,unt de cacao,masa de ciocolata,in industria uleiurilor,etc.

Fig.12 POMPE CU ROȚI DINȚATE CU ANGRENARE EXTERIOARĂ

Pompe cu pistoane profilate

Pompele cu cilindrii rotitori sunt pompe volumice rotative prevazute cu doi arbori ce sunt
formati din doua corpuri cilindrice tangente pe linia de contact si care se rotesc in sensuri
contrare.

Procesul de pompare are loc ca urmare a variatiei volumului inchis de cilindrii rotitori cu
suprafata rotitoare a carcasei.Aceasta pompa nu are supape si nici camera pneumatica.Ele se
utilizeaza pentru transportul lichidelor cu vascozitate ridicata,in industria laptelui,a berii,etc.,dar
se utilizeaza si ca pompe de vid sau compresoare.

Pompe cu palete culisante

16
 Pompa cu palete culisante este o pompa volumica frecvent utilizata in industria alimentara,in
domeniul constructiilor de masini sau in diverse instalatii hidraulice.Debitul acestor pompe este
proportional cu suprafata efectiva de lucru a paletelor si cu turatia pompei.

Pompa este formata dintr-o carcasa,in interiorul careia se roteste rotorul.Rotorul este
prevazut cu un numar de canale radiale,in care culiseaza paletele.Rotorul este montat excentric in
carcasa,astfel incat axa carcasei sa se afle la distant fata de axa rotorului

Fig 13. POMPE CU PALETE CULISANTE

17
Pompa cu piston rotativ si clapeta raclor

Pompa cu piston rotativ si clapeta raclor se utilizeaza pentru produse vascoase care au
tendinta de a adera la suprafata pistonului.

Pompa cu palete flexibile

Pompele cu palete flexibile sunt relativ simple din punct de vedere constructiv.Datorita
elementelor component dimensiunile realizabile sunt limitate.Presiunile de refulare sunt
de pana la aproximativ 8[bar],frecvent pana la 4[bar],si debitele pana la 20[l/min].

Pentru lichide cu vascozitate mica,turatia de lucru poate ajunge si la 5000[rot/min].Deoarece

randamentul scade mult cu cresterea vascozitatii,aceste pompe nu sunt indicate pentru pomparea
lichidelor vascoase.

Pompa peristaltica

Pompa peristaltica este o pompa de vehicular a lichidelor cu presiune de refulare mica,la

debite mici.Avantajul specific pompelor peristaltice este acela ca lichidul pompat este in contact
numai cu interiorul unui tub de material plastic sau cauciuc,pe toata durata procesului de
pompare.Din acest motiv aceste pompe se folosesc pentru pomparea lichidelor corrosive,produse
chimice etc.sau lichide care nu trebuie sa fie contaminate.

Pomparea are loc prin deplasarea spre refulare a volumelor de lichid preluate din zona de
aspiratie de intervalul de tub cuprins intre doua strangulari successive ale tubului.Strangularea
tubului flexibil se realizeaza pe suprafata pe suprafata interioara a carcasei,prin apasare de catre
rolele situate la periferia a doua-trei brate ale unui rotor antrenat intr-o miscare de rotatie.

18
Pompa cu inel de lichid

Pompa cu inel de lichid este destinata pentru crearea vidului necesar in diversele procese
tehnologice,prin urmare poate fi folosita si ca si compressor de aer.Pompele si compresoarele cu
inel de lichid sunt larg raspandite in industria chimica,industria alimentara,in instalatiile de
concentrare din industria laptelui,conservelor,industria zaharului etc.,de asemenea pompele de
vid cu inel lichid se folosesc in intreprinderi poligrafice etc.

AVANTAJELE FOLOSIRII POMPELOR CU INEL LICHID

evacuarea gazelor
din
transportarea conducte,aparate,
fluidelor rezervoare
agresive
comprimarea
gazelor fara
ridicarea
importanta a
temperaturii
obtinerea
aerului
comprimat
curat,fara sa
contina
urme de ulei

19
 din punct de consum mic de
nu comporta vedere hidraulic lubrifianti,pomp
mecanisme si mecanic nu greutate redusa
special de sunt influentate a este prevazuta si gabarit redus
distributie de lichidul cu lagare pe
antrenat de aer rulmenti

Pompe volumice

Aici cresterea energiei lichidului se datorează modificării periodice a volumului unui spaţiu
sub acţiunea unui organ de lucru. La creşterea volumului ,depresiunea formată favorizează
aspiraţia ,iar reducerea volumului suprapresiunea formata favorizează refularea.

La pompele volumice rotative ,organele de lucru sunt roţi dinţate cu angrenare exterioara sau
interioara, pistoane profilate cu una sau mai multe aripi,palete elastice,culisante sau
rabatabile,şurub excentric ,role la pompele peristaltice.

AVANTAJELE POMPELOR VOLUMICE

pot transporta
lichide ce
conţin vapori
şi gaze

au durată de
funcţionare mare

20
 DEZAVANTAJELE POMPELOR VOLUMICE

 sunt grele
 sunt voluminoase
 dau pulsaţii
 motopompele nu pot funcţiona cu orificiul de refulare închis

Pompe cu piston

Structura unei pompe cu piston este similaraă cu a unui motor. Etanşarea se face de
obicei cu garnituri de cauciuc, a căror stare de uzurătrebuie supravegheată
permanent.Pompele cu piston funcţioneaze de obicei dupa sistemul bielă – manivelă, cum
e prezentat in pistonul indeplineşte rolul de ghidare a bielei în cilindru.

Pompa cu piston realizeaza pomparea lichidului prin miscare rectilinie alternativa a

pistonului in cilindrul pompei,in timp ce,succesiv si sincronizat,se inchid si se deschid supapele
de aspiratie si respectiv de refulare pentru a permite accesul lichidului in pompa,respectiv iesirea
lichidului din pompa.Antrenarea pistonului se poate realiza cu motor electric,cu motor cu ardere
interna cu motor cu abur,manuala,etc.

Schema 1. SCHEMA POMPEI CU PISTON ACŢIONATĂ PRIN MECANISM BIELĂ-

MANIVELĂ

21
2.7. Caracteristici ale pompelor pentru transportul fluidelor

In industria alimetară pompele reprezinta utilaje auxiliare de mare importanţă care se folosesc la
execuatarea urmatoarelor operatii:

1. Ridicarea fluidului de la o inaltime h1 la înalţimea h2 ;de exemplu ,transportul

unui lichid dintr-un rezervor in altul amplasat la un nivel mai ridicat.
2. Ridicarea presiunii fluidului de la p1 la p2;de exemplu transportul lichidelor sau
a gazelor sub presiune la filtrare.
3. Marirea vitezei unei mase de fluid de la v1 la v 2; de exemplu alimetarea unor
aparate tehnologice intr-un timp determinat.
Pentru deplasarea unui lichid printr-o conductă sau utilaj este necesară asigurarea unei
diferenţe de presiune la capetele conductei sau între punctual de intrare şi cel de ieşire a fluidului
din utilaj. Pompele sunt utilaje care măresc presiunea fluidului, prin utilizarea unei părţi din
energia mecanică exterioară consumată de pompă.

Pompele trebuie să fie ermetice, pentru a preîntâmpina pătrunderea aerului în lichidul pompat
şi să se asigure un debit uniform, în special la filtrare. Ele trebuie să aibă un randament înalt,
masă şi dimensiuni mici, productivitate bună şi presiune corespunzătoare. Pompele nu trebuie să
reprezinte un pericol pentru personalul de deservire, dar trebuie să se repare uşor, să fie simple în
exploatare, montare, să fie dirijate automat şi de la distanţă.

Pompele realizează nu numai transportul, ci şi amestecul, atunci când este necesar. Atunci
când pompele sunt folosite pentru transportul fluxului de lichid, ele asigură transportarea
propriu-zisă a lichidului prin conducte, mărindu-I energia, astfel încât să permită ridicarea sa de
la un nivel h1 spre un nivel h2 şi presiunea lor de la p1 la p2. Pentru a creşte, presiunea trebuie să
învingă rezistenţa frecării şi a obstacolelor, iar fluxul trebuie să aibă la alimentare viteze mai
mari decât în cazurile obişnuite, pentru a reduce durata de alimentare a aparatului.

3
Productivitatea Q ( m /s) este determinată de volumul de lichid pompat într-o unitate de timp.

22
Presiunea creată de pompă se compune din înălţimea geometrică de ridicare a lichidului
Hr, învingerea diferenţelor de presiuni la capetele conductelor p1 şi p2 şi rezistenţele

hidraulice ∑h în conductele şi aparatele prin care curge lichidul:

p1 − p 2
+∑ h
H=Hr- ρg

ρ densitatea lichidului kg/m3

H înălţimea geometrică de ridicare a lichidului
r egală cu suma înălţimilor de aspirare şi
pompare,m
g acceleraţia căderii libere

Puterea (kW) consumată de pompă depinde de productivitatea pompei, mărimea fluxului

şi densitatea transportoare:

3
Qg ρH Q productivitatea pompei, m /s
N= 1000η η randamentul mecanic

Puterea motorului electric se stabileşte ţinând seama de eventualele supraîncărcări,

introducând coeficientul β:

Nm.e=Nβ

Debitul pompei reprezintă cantitatea de fluid transportată de pompă în unitatea de timp.

Cantitatea poate fi exprimată prin masa sau volumul de fluid, ceea ce corespunde unui
debit masic, respective unui debit volumic. În cazul pompelor se deosebeşte un debit real

23
Mv
ηv= Mvt
 şi unul teoretic. Raportul dintre debitul volumic real şi cel teoretic defineşte randamentul
volumic al pompei:

Înălţimea maximă de aspiraţie este în funcţie de înălţmea la care se poate monta

racordul de aspiraţie al pompei faţă de nivelul lichidului.

Dacă se montează pompa la o distanţă mai mare (pe verticală) decât înălţimea maximă de
aspiraţie, atunci funcţionarea ei nu mai este posibilă. Valoarea maximă a înălţimii de aspiraţie se
determină aplicând ecuaţia lui Bernoulli: între punctual 1 situat la suprafaţa lichidului care
urmează a fi asiprat şi punctual 2 situat la intrarea în pompă.

Diferenţa h1-h2 reprezintă chiar înălţimea de aspiraţie Ha. Alte caracteristici sunt: viteza W care
la suprafaţa lichidului este nulă; energia specifică Eh este de asemenea nulă; p1 presiunea în
spaţiul de aspiraţie; p2 presiunea la intrarea în pompă.Având în vedere aceste consideraţii
abţinem:
1
ρ gH a +( p1 − p2 )− ρW 2 −E p =0 2
2 [ N /m
]

Dacă se împarte ecuaţia la ρg se poate calcula înălţimea maximă de aspiraţie Ha:

p1 p2 W 2 E p
H a( max )=
ρg
− ( + +
ρg 2 g ρg ) [m]

Înălţimea manometrică. Distanţa măsurată pe verticală H2, între pompa şi nivelul până
la care impinge lichidul se numeşte înălţimea de refulare şi se notează cu Hr. Distanţa
între nivelul de aspiraţie şi cel şi cel de refulare este înălţimea geometrică Hg=Ha+Hr şi
reprezintă presiunea statică a lichidului.

Se scrie ecuaţia lui Bernoulli sub forma:

2 2
E p − p W −W 1 E p
H= h =( h 3−h1 )+ 3 1 + 3 +
ρg ρg 2g ρg
24
 Se observă că toţi termenii au dimensiuni liniare. Raportul dintre energia specifică Eh şi
greutatea specifică se numeşte înălţimea manometrică şi se notează cu H. Ea cuprinde pe lângă

p 3− p1
H p=
înălţimea geometrică de pompare Hg, înălţimea ρg necesară ridicării presiunii

2 2
W −W 1
H d= 3
lichidului, înălţimea 2g , necesară creşterii energiei cinetice, precum şi înălţimea

Ep
Hf =
necesară pentru a învinge frecarea ρg .Înălţimea manometrică H se măsoară în metri ai
coloanei de lichid pompat şi este întotdeauna mai mare decât înălţimea geometrică.

25
 Schema 2. SCHEMA PROCESULUI DE POMPARE

2.8. Alegerea pompelor

Alegerea pompelor comportă rezolvarea cătorva probleme.

Stabilirea tipului de pompă se face in funcţie de natura lichidului transportat.Natura lichidului

pompat determină,de asemenea ,materialul de construcţie a reperelor care vin in contact cu
acestea .

Stabilirea domeniului de lucru

Principalii parametrii de lucru sunt debitul Q şi inalţimea de refulare H.Aceştia trebuie sa

corespundă cu caracteristicile instalatiei sau utilajelor deservite de pompă,de accea este necesară
cunoaşterea valorilor maxime şi minime ale acestor parametrii. Domeniile de utilizare a
pompelor depind de corelatia debit-înaltime şi debit-vascozitate.

26
 Pompa cu piston cu simplu efect este formată din:

camera de
pompare

canalele de
pistonul Pompa cu aspiraţie şi
de
piston cu evacuare

simplu
efect
supapele
sistemul de de aspiraţie
acţionare şi de
evacuare

Pompele cu piston sunt acţionate de un cilindru cu abur, de un motor electric cu reductor de

viteză sau de o roată de transmisie cu curea.

Aspiraţia şi refularea lichidului în pompa cu piston cu simplu efect are loc la mişcarea du-
te – vino a pistonului 1 în cilindrul 2 al pompei. La deplasarea pistonului spre dreapta în spaţiul
dintre capacul 3 al cilindrului şi piston se formează vacuum.Diferenţa de presiune între cilindru
şi recipient face ca lichidul să se ridice prin conducta de aspirare şi să ajungă în cilindru, prin
supapa de aspirare 4 care se deschide în acest moment, la cursa pistonului în dreapta. Supapa de
refulare 5 este închisă, deoarece asupra ei acţionează forţa de greutate a lichidului, care se află în
ţeava de aspiraţie. La mişcarea pistonului spre stânga, în cilindru apare presiunea sub acţiunea
căreia se închide supapa 4 şi se deschide supapa 5.Prin supapa de refulare lichidul ajunge în
conducta de presiune şi de acolo în recipientul de presiune. Astfel, aspiraţia şi refularea lichidului
în pompele cu piston cu simplu efect au loc neuniform: aspiraţia la deplasarea pistonului de la
stânga spre dreapta, refularea – la deplasarea inversă a pistonului.Pistonul este pus în mişcare de

27
mecanismul bielă – manivelă 6, care transformă mişcarea de rotaţie a arborelui în mişcare de du-
te-vino a pistonului.Pistonul este dotat cu segmenţi de etanşare 7.

Schema 3. SCHEMA POMPEI CU PISTON CU SIMPLU EFFECT

Nr.crt Elemente
.
1. Pistonul
2. Cilindrul pompei
3. Vacuum
4. Supapă
5. Supapă
6. Manivelă
7. Segmenți de etanșare

Cilindrul de pompare este de obicei vertical, la pompele mici şi orizontal la pompele mari. Este
construit de fontă până la 20 de atmosfere sau din oţel turnat pentru presiuni mari.

28
Pistonul este organul care preia forţa lichidului şi lucrul mecanic prestat de acesta, pentru a-l
transmite mai departe la bielă şi arbore cotit. În acelaşi timp, pistonul trebuie să asigure etanşarea
faţă de carter a camerei de ardere, precum şi evacuarea cantităţii importante de căldură primită de
agentul motor.

Schema 4. PISTON

Pistonul

La alegerea materialului se cere îndeplinirea următoarelor condiţii:

 rezistenţă la solicitări mecanice şi termice (cu şocuri termice repetate);

 coeficient redus de schimb superficial de căldură faţă de gaze pentru a prelua o cantitate
mai mică de căldură de la mediul din cilindru. În acelaşi timp se cere conductivitate termică
pentru transmiterea căldurii şi o deformabilitate cât mai redusă pentru a se menţine jocul dintre
piston şi cilindru în limite admise;
 greutate redusă, pentru micşorarea forţelor de inerţie;
 asigurarea unei etanşări bune între corpul pistonului şi peretele cilindrului;
 alegerea unui cuplu de materiale corespunzătoare pentru piston şi cilindru, în scopul
micşorării frecării;
tehnologie de execuţie uşor de realizat şi preţ de cost scăzut.

29
 cap fustă canale umerii PISTONUL

 capul, care are rolul de a prelua presiunea fluidului, de a da forma camerei de lucru
(camera de ardere la motoare, respectiv spaţiul vătămător), iar la unele pistoane (la procedeul de
injecţie Meurer de la motoarele Diesel) şi de a vaporiza combustibilul;
 fusta, sau mantaua, care are rolul de a ghida pistonul în cilindru la pistoanele care nu sunt
ghidate de tije cu cap de cruce;
 umerii, care sunt nişte bosaje care permit realizarea unei suprafeţe de contact suficiente
între piston şi bolţ, la pistoanele care nu transmit forţa prin tije cu cap de cruce;
 canalele pentru segmenţi, care servesc ca suport şi ghidaj pentru segmenţii care asigură
etanşarea cilindrului.

30
 CAPITOLUL III.

EXEMPLE DE CALCULE

3.1. Ecuatia Bernoulli

31
Bernoulli pentru regimforma:
Ecuația Bernoulli pentru regim staționar poate fi pusă sub forma:

SAU

32
Pe baza acestor două ecuații se poate afirma că energia W furnizată pompei are rolul de a:

ridica un lichid
de la înălțime
Z1 la înălțimea
Z2

mări viteza
unui fluid de
la V1 la V2

ridica
mări entalpia presiunea unui
unui gaz de la
H1 la H2 fluid de la P1
la P 2

3.2.RELAŢII ŞI MĂRIMI CARACTERISTICE ÎN TRANSPORTUL LICHIDELOR

O pompă sau un grup de pompe deserveşte un sistem alcătuit din:

 spaţiul de aspiraţie (A),
 ansamblul de conducte şi armături (C),
 spaţiul de refulare (R).

33
Sistemul împreună cu pompa sau grupul de pompe alcătuiesc AGREGATUL DE
POMPARE(AP).

.Schema 5. AGREGATUL DE POMPARE

DEBITUL POMPELOR
 Debitul masic al pompelor = masa de lichid transportata de pompă în unitatea de timp
 Debitul volumic = volumul de lichid transportat în unitatea de timp

ÎNĂLŢIMEA MANOMETRICĂ

Dacă ecuația se împarte prin accelerția gravitațională g :

34
Sensul fizic al acestei mărimi este echivalentul în presiune (înălţime coloană de lichid) al
energiei care trebuie transferată fluidului de către pompa sau grupul de pompe care deservesc
sistemul. Pompa va trebui să transfere lichidului energia necesară trecerii sale din vasul inferior
în cel superior, adică:

 energia necesară măririi vitezei lichidului de la valoarea v1 la intrare în conducta de

aspiraţie la valoarea v2 la ieşire din conducta de refulare.
Dacă ambele conducte au acelaşi diametru interior, viteza lichidului în conducta de
aspiraţie va fi tot v2;
 energia necesară măririi presiunii statice a lichidului de la valoarea P1, deasupra
lichidului în spaţiul de aspiraţie, la valoarea P2, deasupra lichidului în spaţiul de refulare;
 energia necesară ridicării lichidului de la cota z1 la cota z2;
 energia necesară învingerii rezistenţelor prin frecare şi a rezistenţelor hidraulice
locale pe traseul pe care se deplasează lichidul..

35
ÎNĂLȚIMEA GEOMETRICĂ

Această înălţime depinde de modul în care sunt amplasate utilajele, respectiv de distanţa pe
verticală între cele două puncte.Aceeaşi înălţime geometrică va produce presiuni hidrostatice
egale, indiferent de configuraţia conductei dintre cele 2 puncte.

Schema 6. ILUSTRAREA RELAȚIEI DINTRE ÎNĂLȚIMEA GEOMETRIC ȘI

PRESIUNEA HIDROSTATICĂ

ÎNĂLȚIMEA DE ASPIRAȚIE

 mărime deosebit de importantă pentru amplasarea pompei în sistem

 Pt. calculul înălţimii de aspiraţie, Za, se scrie bilanţul energetic între nivelul lichidului în
rezervorul de aspiraţie şi cota axului racordului de aspiraţie:

36
 CAPITOLUL IV.
CONCLUZII

În industria alimentară pompele reprezinta utilaje auxiliare de mare importanţă.Pentru

deplasarea unui lichid printr-o conductă sau utilaj este necesară asigurarea unei diferenţe de
presiune la capetele conductei sau între punctual de intrare şi cel de ieşire a fluidului din utilaj.
Pompele sunt utilaje care măresc presiunea fluidului, prin utilizarea unei părţi din energia
mecanică exterioară consumată de pompă.

37
 Pompele trebuie să fie ermetice, pentru a preîntâmpina pătrunderea aerului în lichidul
pompat şi să se asigure un debit uniform, în special la filtrare. Ele trebuie să aibă un randament
înalt, masă şi dimensiuni mici, productivitate bună şi presiune corespunzătoare. Pompele nu
trebuie să reprezinte un pericol pentru personalul de deservire, dar trebuie să se repare uşor, să
fie simple în exploatare, montare, să fie dirijate automat şi de la distanţă.

Pompele realizează nu numai transportul, ci şi amestecul, atunci când este necesar. Atunci
când pompele sunt folosite pentru transportul fluxului de lichid, ele asigură transportarea
propriu-zisă a lichidului prin conducte, mărindu-I energia, astfel încât să permită ridicarea sa de
la un nivel h1 spre un nivel h2 şi presiunea lor de la p1 la p2. Pentru a creşte, presiunea trebuie să
învingă rezistenţa frecării şi a obstacolelor, iar fluxul trebuie să aibă la alimentare viteze mai
mari decât în cazurile obişnuite, pentru a reduce durata de alimentare a aparatului.

38
 BIBLIOGRAFIE

RESURSE MONOGRAFICE
1. ANA, Alexandru; BANU, Constantin; BÂRSAN, Iulian Gabriel. Tratat de industrie
alimentară: volumul II – Tehnologii alimentare. Bucureşti: Editura ASAB, 2009.
2. BANU, Constantin (coord.). Manualul inginerului de industrie alimentară: Vol 1.
Bucureşti: Editura Tehnică, 1998.
3. GANEA, Grigore. Utilaj tehnologic în industria alimentară. Probleme şi metode de
rezolvare. Bucureşti: Editura Tehnică, 2011.
4. RĂŞENESCU, Ioan. Operaţii şi utilaje în industria alimentară. Vol 1 şi 2. Bucureşti:
Editura Tehnică, 1971- 1972.
RESURSE ELECTRONICE
5. http://cadredidactice.ub.ro/gavrilalucian/files/2012/10/ou1-c1-transportul-lichidelor.pdf?
fbclid=IwAR0sKllVwiPKZiYE5sJieAne812PXrCpVwnIWwU7arP8vY4N18-LQdPUaTk
6. https://ro.wikipedia.org/wiki/Mecanica_fluidelor
7. http://www.industriealimentara.ro/utilaje-industria-alimentara/67-transportul-in-industria-
alimentara/transportul-fluidelor/transportul-lichidelor.html?fbclid=IwAR2MEgvqw-
b7usQgTDLvu3e9zb5_cphBlPRlrdFrU5KcDi1oRD-GB7aBQYM
8. https://www.scribd.com/document/93026372/51787889-proiect-utilaje
9. https://www.scribd.com/doc/187330186/1-Transportul-fluidelor

39