CUPRINS

INTRODUCERE...............................................................................................................................2
1.NOTIUNI TEORETICE ALE PROCESULUI DE CONDENSATOR BAROMETRIC...............4
2.ANALIZA NIVELULUI TEHNIC.................................................................................................7
3.DESCRIEREA SI PRINCIPIU DE LUCRU A INSTALATIEI....................................................12
4.CALCULUL PROCESULUI A CONDESATORULUI BAROMETRIC....................................22
CONCLUZII....................................................................................................................................29
BIBLIOGRAFIE..............................................................................................................................30

Procese și aparate în idustria

Mod.Coala N.Document Semnat Data alimentare
A efectuat Ionita N. Litera Coala Coli
A verificat Melenciuc M. Condensatorul 1 30
barometric U.T.M.
F.T.A.
gr. TMAP-181
 INTRODUCERE

Condensarea este procesul termodinamic prin care agentul frigorific îşi

schimbă starea de agregare din vapori în lichid, cedând căldură sursei calde,
reprezentate de aerul sau apa de răcire a condensatorului. Condensarea realizează
efectul util în pompele de căldură. Uneori răcirea condensatorului este realizată
mixt, de aer şi apă împreună.

Procesul de condensare poate fi analizat, separat pentru cazul răcirii cu aer şi

separat pentru cazul răcirii cu apă, deşi din punct de vedere calitativ, pentru
comportarea agentului frigorific nu există diferenţe fundamentale.

De regulă, în cazul răcirii cu aer condensarea se realizează în interiorul ţevilor,

în aparate construite din serpentine, iar în cazul răcirii cu apă condensarea se
realizează în spaţiul dintre un fascicul de ţevi şi manta, în aparate de construcţie
multitubulară, cel mai adesea orizontale.

O altă diferenţă, între cele două tipuri de procese de condensare, este

reprezentată de regimul termic al agenţilor de lucru (agentul frigorific şi agentul de
răcire), între cele două tipuri de aparate, existând unele diferenţe .

În gama echipamentelor termice care servesc la transmiterea căldurii un

condensator este o instalaţie care condensează un fluid din stare de vapori la starea
sa lichidă, prin răcire. Prin condensare fluidul cedează căldura sa latentă de
condensare fluidului de răcire, care de obicei este apa. Condensatoarele sunt
considerate schimbătoare de căldură. Ele se construiesc în diferite dimensiuni, de la
componente foarte mici, cum sunt condensatoarele frigiderelor, până la dimensiuni
foarte mari, cum sunt condensatoarele turbinelor cu abur din termocentrale.

În industria alimentară cu scopul de a crea depresiune destul de frecvent se

întrebuinţează procesul de condensare a aburului la recirea acestuia cu apă sau aer
rece. Cauza formării depresiunii în acest caz este faptul că volumul, ocupat de către
condensat, este de o mie şi mai multe ori mai mic, decît volumul aburului, din care
provine acest condensat.

Condensarea aburului se efectuează în schimbători de căldură, numiţi

condensatori.
Există : condensatori de suprafaţă în care aburul şi agentul rece sunt separate
de către suprafaţă termică – se foloseşte pentru obţinerea condensatului pur ;
condensatori cu amestec condensatul obţinut se amestecă cu agentul rece.

Coala
Procese și aparate în industria
Mod Coala N. Document Semnat Data
alimentare
 În instalaţii de evaporare depresiunea deobicei se creează cu ajutorul
condensatorilor cu amestec, în care se condensează aburul secundar a ultimului
corp. Aceşti condensatori se numesc barometrici şi se disting în :

1. umezi- dacă amestecul condensatului cu apă se evacuează împreună cu gaze

necondensabile. Deobicei deservesc instalaţii de capacitate de evaporare moderată şi
sunt de nivel inferior, adică se instalează la nivelul pînă la 5m superior nivelului
instalaţiei de evaporare, ceea ce permite folosirea depresiunii, create în condensator,
cu scopul asigurării acestuia cu apă rece;

2. uscat- dacă amestecul de lichizi şi gaze necondensate se evacuează separat.

Deservesc instalaţii de capacitate de evaporare avansată şi sunt de nivel

superior, adică se instalează la nivelul în jur de 11m faţă de nivelul instalaţiei de
evaporare. Acest tip de condensatori funcţionează în contracurent (aburul şi apa rece
se deplasează în sensuri contrare) şi sunt amenajate cu pompe pentru pomparea apei
rece.

Coala
Procese și aparate în industria
Mod Coala N. Document Semnat Data
alimentare
 1. NOȚIUNI TEORETICE ALE PROCESULUI DE CONDENSATOR
BAROMETRIC

Condensarea este un proces important cu realizarea unui schimb de căldură cu

trecerea din stare gazoasă în stare lichidă. Acest proces este pe larg utilizat în multe
sfere , printre care un loc aparte îl are industria alimentară.

Clasificarea condesatorilor constituie o actiune utilă, având menirea să ușureze

identificarea lor dupa anumite caracteristici: forma, dimensiune, tipul de dielectric
folosit, variabilitate etc.

După modul de transmitere a căldurii:

 condensator de suprafață;
 condensatoare de amestec;
După modul de evacuare a consumului și a gazelor necondensabile:
 condensator umed;
 condensator uscat;
După sensul de curgere a vaporilor si agentului tehnic:
 condensator de echicurent;
 condensator în contracurent;
După modul de evacuare a condensatorului:
 condensator barometric;
 condensator semibarometric;
 condensator la nivel inferior;
Condensador de suprafață- transferul de căldură în aceste condensatoare are loc
prin intermediul unei suprafețe care efectuiază transfer energiei termice între egentul
cald și rece, fără a contacta direct.

Condensator de amestec- transferul de căldură are loc prin contact direct a agenților,
ca rezultat al amestecării acestora.

Condensator umed- reprezintă condensatoarele în care amestecul de apă și

condensat este evacuat împreună cu gazele de necondensare.

Condensator uscat- evacuarea amestecului apă plus condensat este evacuat, separat
de gazele necondensabile.
condensului este efectuat cu ajutorul pompei.

Dupa variabilitate:

Coala
Procese și aparate în industria
Mod Coala N. Document Semnat Data
alimentare
  condesatori fixi;
 condesatori variabili;
Condensatoarele electrolitice prezintă proprietăți remarcabile (permitivitate și
rigiditate mare) și posibilitatea de obținere a unei pelicule sub un micron, ceea ce
duc la realizarea de capacități specifice mari (sute). Ele se bazează pe proprietatea
oxizilor unor metale ca aluminiul si tantalul, de a conduce intr-un sens și de a
prezenta o rezistență de blocare mare in celalalt sens. De aceea, aceste
condensatoare sunt polarizate.

Anodul este format dintr-o folie de aluminiu de înaltă puritate, groasă de 60-
100 microni, care este oxidată simultan pe ambele parți prin electroliză. Stratul de
oxid gros de circa o miime de micron pentru fiecare volt al tensiunii nominale,
constutuie dielectricul. Pentru marirea suprafetei anodului și pentru obținerea de
capacități mari într-un volum mic, ea nu este netedă ci asperizată prin corodare
electrochimica.

Catodul este o soluție de acid boric, hidroxid de amoniu și glicoletilena, care

patrunde în toți porii anodului. Această soluție este menținută in contact cu stratul de
oxid anodic pe toata suprafața prin împregnarea a 2-5 foițe de hârtie fară impurități.

Dacă dorim obținerea de condensatoare de mare capacitate nepolarizată,

acestea se realizează prin legarea în serie, dar în antifaza a doua condensatoare
electrolitice (ambii anozi sau ambii catozi conectați împreuna).

Datorită modului de realizare constructiv, condensatoarele electrolitice prezintă

o inductanță pronunțată. De aceea, când este necesar, se montează în paralel,
condensatoare de valori mici, neinductive, cum ar fi condensatoarele ceramice sau
cele cu poliester metalizat.

O problemă specifică condensatoarelor electrolitice apare atunci când din

diferite motive, acestea nu sunt utilizate un timp mai mare de un an de zile. În acest
caz are loc o degradare a stratului de oxid de catre electrolit și pentru a le face
reutilizabile este necesar a le aplica o tensiune nominală timp de circa o oră.

Un alt condensator electrolitic este condensatorul cu tantal in care anodul este

sintetizat din pulbere de tantal, care apoi se oxidează, iar ca electrolit se utilizează o
peliculă solidă semiconducătoare de MnO2. Condensatoarele cu tantal sunt utilizate
în domeniul de temperatură -80ºC si +85ºC.

Față de condensatoarele electrolitice cu aluminiu, condensatoarele cu tantal

prezintă o serie de avantaje:

7
Coala
Procese și aparate în industria
Mod Coala N. Document Semnat Data
alimentare
  gama frecventelor de lucru este mai largă;
 temperatura minima de funcționare este mai coborâtă;
 fiabilitatea este mai ridicată;
 timpul de stocare este mai mare;
 curentul de fugă este extrem de mic.
Dezavantajul condensatoarelor cu tantal se manifestă în comportarea în regim
de impulsuri, prin cristalizarea în punctele slabe ale peliculei (curent de fuga mărit),
ceea ce duce la străpungere termică.

În general, un condesator este caracterizat de mărimea capacității, tensiunea

optimă de lucru, de gabaritul său.

Capacități mari se obțin la un condesator plan pentru o anumită geometrie a lui

precum și prin folosirea unor dielectrici cu permitivitate mare. Însă nu orice
dielectric cu permitivitate mare poate fi folosit în construirea unui condesator plan.

O altă caracteristică a condesatorilor (dimensiunile) are implicații nu numai

asupra capacitații, ci și a prețului de cost și funcționalitățiii aparatelor electronice.
În ultimii 10 ani a fost pusă la punct o tehnică de fabricație a unor condesatori din ce
în ce mai mici numiți condesatori miniaturizați sau microminiaturizați. În rândul
acestor condesatori sunt incluși și condesatorii de tip MOM (metal-oxid –metal).

Un sistem de acest gen este obtinut intr-o incinta vidata unde este evaporat un
metal intr-o “barcuta” metalica greu fuzibila (wolfram, tantal) prin incalzire cu un
curent electric. Metalul este depus pe un suport dielectric, de exemplu placute de
sticla, dupa ce atomii ce trec printr-o masca metalica prevazuta cu orificii adecvate.
Stratul metalic este oxidat apoi la suprafata, oxidul respectiv jucind rolul de
dielectric. In ultima etapa va fi evaporat un alt strat metalic, obtinindu-se astfel un
condesator in miniatura.

8
Coala
Procese și aparate în industria
Mod Coala N. Document Semnat Data
alimentare
 2. ANALIZA NIVELULUI TEHNIC

Condensatoare de amestec

În aceste condensatoare vaporii rezultaţi la evaporarea soluţiilor sunt

amestecaţi cu apa de răcire în care se condensează. În condensatoarele de amestec
presiunea este inferioară presiunii atmosferice, dar este egală cu presiunea din
corpul de evaporare de unde se aduc vaporii secundari. Pentru menţinerea presiunii
constante în condensator, acesta se montează la o înălţime de aproximativ 10 m,
evacuarea condensatului şi a apei folosită la răcire realizându-se printr-o conductă
numită coloană barometrică. Închiderea etanşă a condensatorului faţă de atmosferă
se realizează prin apa din coloana barometrică; în acest scop coloana este introdusă
cu capătul inferior pe o lungime de 0,5 m într-un bazin de apă în care se colectează
apa ce se scurge din condensator. În acest bazin este obligatorie menţinerea unui
nivel constant de lichid cu ajutorul preaplinului, astfel încât să nu se producă ieşirea
coloanei barometrice din apă şi din admisia aerului în condensator. Condensatoarele
de amestec pot funcţiona cu eliminarea condensatului împreună cu apa de răcire prin
coloana barometrică (fig. a-e) sau prin coloana de înălţime mică, cu ajutorul unei
pompe (fig. f).

Condensatorul barometric cu talere şi şicane (fig. a) este format din corpul

cilindric 1. terminat printr-un trunchi de con la care se sudează conducta
barometrică 2. În interiorul corpului cilindric se montează talerele inelare 3. şi
alternând cu acestea şicanele 4. sub formă de discuri. Deasupra şicanei superioare se
montează un grătar 5 din tablă perforată pentru distribuirea uniformă a apei de
răcire. Vaporii secundari produşi în evaporator sunt alimentaţi prin racordul 6,
datorită uşoarei depresiuni realizate în condensator de către pompa de vid care
elimină în permanenţă gazele necondensabile prin racordul 7. Apa de răcire
alimentată cu ajutorul unei pompe prin racordul 8, este distribuită pe talerul perforat,
apoi curge în flux descendent de pe şicane pe talere, realizând astfel condensarea
vaporilor cu care se întâlneşte în contracurent. Apa şi condensul obţinut se scurg în
coloana barometrică şi apoi în rezervorul de acumulare 9 prevăzut cu preaplinul 10
care elimină în permanenţă până la nivel constant.

Coala
Procese și aparate în industria
Mod Coala N. Document Semnat Data
alimentare 7
 a) 7 1- corp condensator
8
2- conductă barometrică
3- talere inelare
5 4- şicane
1 5- grătar
6- racord vapori
4 7- racord gaze necondensabile
3 6 8- racord apă răcire
9- rezervor acumulare
10- preaplin
2
Vapori+gaze
1
Condensat
0
Gaze necondensabile
9 Fluid de răcire

Preaplinul de evacuare a apei din rezervor şi coloana barometrică trebuie astfel

alese, încât secţiunea de trecere apei să asigure scurgerea acesteia, menţinând
coloana plină cu apă până aproape de capătul superior. Depăşirea nivelului apei
peste capătul superior ar putea conduce la fenomenul de inundare a condensatorului.
În acest caz se poate închide racordul 6, iar admisia aburului secundar este oprită,
ceea ce conduce la creşterea presiunii în corpul de evaporare.

Condensatorul cu talere perforate (fig. b) are construcţie asemănătoare cu a

condensatorului cu şicane, cu deosebirea că în interior se montează alternând numai
talerele perforate 3 de forma unor sectoare de cerc. Pe poţiunea liberă, talerul are o
bordură (prag), a cărui înălţime asigură menţinerea unui strat de apă necesar
barbotării şi condensării aburului. Surplusul de apă de pe taler curge, o parte prin
orificii, iar altă parte deversează peste bordură, ajungând pe talerele inferioare şi de
aici se scurge pe conicitatea condensatorului în coloana barometrică.

Coala
Procese și aparate în industria
Mod Coala N. Document Semnat Data
alimentare
 b) 7 c) 1 8
8
2 7

1 1
1
1

6 6

2 2
1 1
0 0
9 9

Condensatorul cu injectoare (fig. c) se utilizează în operaţiile în care cantitatea

de vapori secundari este redusă, însă debitul de gaze necondensabile este mare. Se
impune în acest caz evacuarea totală a acestor gaze care în situaţia menţinerii lor în
evaporator ar duce la creşterea presiunii, deci şi a temperaturii de evaporare. În acest
caz pe corpul cilindric 1 al condensatorului se montează un ejector- injector astfel
încât să aspire vaporii prin racordul 11. În injector se aduce fluid motor prin
racordul 12. Prin mărirea energiei vaporilor secundari, aceştia sunt alimentaţi sub
talerul inferior în condensator unde, întâlnind apa rece ce circulă în contracurent,
sunt condensaţi. Injectorul poate fi montat şi în interiorul condensatorului (fig. d).
d) 1 1 8 e) 8 1 f)
7 6 8 3
1 2 4
7 1
6
1 1 8
1
1
3 1
3

2
1 1 1
0 0 5
9 9

Condensatorul cu jet (fig. e). La acest tip de condensator prin coloana

barometrică se evacuează în amestec apa provenită din condensarea vaporilor şi cea

Coala
Procese și aparate în industria
Mod Coala N. Document Semnat Data
alimentare
 folosită la răcire precul şi gazele necondensabile. În interiorul condensatorului se
montează un perete cilindric 13 sudat la partea superioară de capac, liber la partea
inferioară. Conductele de apă pătrund în interiorul corpului cilindric. La conducta
superioară se montează un dispozitiv de pulverizare a apei 14, iar pe conducta
inferioară se află mai multe orificii pentru împrăştierea uniformă a apei de răcire.
Vaporii (împreună cu gazele necondensabile provenite din evaporator) sunt
alimentaţi prin racordurile 6 în partea inelară a condensatorului, ocolesc în curent
descendent peretele cilindric, apoi se ridică prin ploaia de apă, unde vaporii de apă
sunt total condensaţi. Gazele necondensabile sunt antrenate de ploaia creată şi
evacuate odată cu acestea prin conducta barometrică.

Condensatorul de nivel inferior (fig. f) funcţionează cu pompă pentru

evacuarea condensatului prin racurdul 8 şi placa cu duze 16. Gazele necondensabile
sunt evacuate prin racordul 7, după ce mai întâi au fost separate de eventualele
picături de apă, prin şicanarea circulaţiei, cu ajutorul peretelui despărţitor 13

Condensatoare de suprafaţă

Sunt identice din punct de vedere constructiv cu schimbătoarele de căldură cu

schimb de căldură indirect (prin intermediul unei suprafeţe de schimb de căldură, pe
care vaporii condensează fie sub formă de peliculă, fie sub formă de picături). Pot fi
de mai multe tipuri:

1. Condensatoare multitubulare verticale care se construiesc în cele mai multe

cazuri cu o singură trecere, apa circulând prin ţevile 1 de jos în sus, iar vaporii prin
spaţiul 2 dintre ţevi, de sus în jos, pentru a permite evacuarea imediată a
condensatului. Gazele necondensabile sunt evacuate continuu pe la partea
superioară 3 a spaţiului dintre ţevi. Astfel de condensatoare se folosesc la
condensarea vaporilor de spirt în instalaţiile de distilare.

2. Condensatoare multitubulare orizontale sunt folosite la condensarea

vaporilor substanţelor volatile mai grele pentru a le separa de substanţele volatile
mai uşoare ale căror vapori trecând mai departe sunt condensaţi separat. La
instalaţia de distilare a spirtului, ele sunt numite deflegmatoare şi sunt amplasate
lângă coloana de distilare, deasupra ei, astfel încât substanţele care se condensează
să fie readuse în coloană la anumite nivele sub formă de reflux. Deflegmatoarele pot
avea două circuite de fluide de răcire, respectiv unul pentru plămada I care în acest
fel este preîncălzită înainte de a fi introdusă în coloana de distilare iar al doilea
pentru apă rece II, care serveşte la reglarea temperaturilor.

3. Condensatoare serpentină formate din ţevi cu aripioare servesc la

condensarea vaporilor lichidelor frigorifice şi sunt construite sub formă de pânze.

Coala
Procese și aparate în industria
Mod Coala N. Document Semnat Data
alimentare
 Răcirea se face cu aer. Pentru ca în timp coeficientul de transmitere a căldurii să se
menţină la o valoare constantă, este necesar a se asigura o circulaţie intensă de aer
rece, iar pe de altă parte suprafaţa de schimb de căldură să fie ferită de depuneri de
impurităţi.

4. Condensatorul ţeavă în ţeavă este folosit în cazuri mai rare la preîncălzirea

apei. Apa rece circulă prin tuburile interioare 1 iar vaporii prin tuburile exterioare.

Condensatoare răcite cu aer

Procesul de condensare este reprezentat în fig. 1, unde se observă că în interiorul

Fig.1 Procesul de condensare [1]

ţevilor are loc întâi răcirea vaporilor până la saturaţie, urmată apoi de transformarea
vaporilor in lichid, cantitatea de lichid crescând treptat spre ieşirea agentului
frigorific din aparat.
Ultima porţiune a serpentinei este integral umplută de lichid.de

Coala
Procese și aparate în industria
Mod Coala N. Document Semnat Data
alimentare
 3.DESCRIEREA SI PRINCIPIU DE LUCRU A INSTALATIEI
u a unui condensator răcit cu aer
Agentul frigorific intră în apărat sub formă de vapori supraîncălziţi (refulaţi de
compresor) şi iese din acestă sub formă de lichid subrăcit. Aerul la intrarea în
condensator este rece, iar la ieşirea din acestă devine cald, deoarece în aparat preia
căldura cedată de agentul frigorific. Presiunea agentului frigorific în condensator,
este considerată constantă şi are valoarea presiunii de condensare. Această ipoteză
este corectă în condiţiile în care se neglijează pierderile de presiune din condensator,
datorate curgerii agentului frigorific, în condiţii reale.

Fig.2 Schema condensatorului barometric uscat

Coala
Procese și aparate în industria
Mod Coala N. Document Semnat Data
alimentare
 La intrarea în condensator, vaporii sunt supraîncălziţi. Această stare, poate fi
considerată cea de refulare a vaporilor din compresor.

Procesul de răcire a vaporilor supraîncălziţi, până la atingerea stării de

saturaţie, este numit de supraîncălzire şi pentru realizarea acestuia este necesară o
suprafaţă de schimb de căldură care reprezintă cca. 10-20% din suprafaţa totală a
condensatorului.

Condensarea propriu-zisă începe în momentul în care vaporii ajung la

temperatura de condensare, iar în ţeavă apare prima picătură de lichid saturat. Din
acest moment,cantitatea de lichid din interiorul ţevii creşte continuu, până când la
sfârşitul condensării, ultima bulă de vapori îşi schimbă şi aceasta starea de agregare.

Pe toată durata procesului de condensare, temperatura rămâne constantă, iar

vaporii de agent frigorific sunt saturaţi şi se găsesc în echilibru cu lichidul, care de
asemenea este saturat.

Pentru condensarea propriu-zisă, este utilizată aproximativ 60-80% din

suprafaţa totală a condensatorului.

În ultima parte a condensatorului, lichidul obţinut continuă să rămână în

contact termic cu aerul rece şi astfel condensul va continua să cedeze căldură,
ajungând ca la ieşirea din aparat să fie uşor subrăcit. Pentru realizarea subrăcirii,
este utilizată cca. 10-20% din suprafaţa totală a condensatorului.

La intrarea în condensator, vaporii supraîncălziţi au temperatura de refulare,

iar la ieşire, condensul are o temperatură ceva mai redusă decât temperatura de
condensare, denumită temperatură de subrăcire.
Regimul termic al condensatorului răcit cu aer este determinat de
caracteristicile constructive ale aparatului (materiale, dimensiuni geometrice, starea
suprafeţelor, etc.), de regimul de curgere (debite, respectiv viteze de curgere), de
amplasarea ventilatoarelor care asigură circulaţia aerului, etc.

Calculul regimului termic al condensatorului răcit cu aer constă în

determinarea tuturor temperaturilor caracteristice. La proiectarea condensatoarelor,
un obiectiv important al calculului regimului termic, este determinarea temperaturii
de condensare tk, care reprezintă unul din parametrii interni de lucru ai instalaţiei.

Coala
Procese și aparate în industria
Mod Coala N. Document Semnat Data
alimentare
 Temperatura aerului la intrarea în condensator t ai , este cunoscută,
reprezentând cea mai ridicată temperatură a aerului, pe timp de vară, în zona
geografică în care va funcţiona condensatorul.

Temperatura aerului la ieşirea din condensator a fost notată, cu t ae , iar

variaţia temperaturii aerului în condensator, sau gradul de încălzire a aerului, a fost
notată cu ta k .
t a k = t ae – t ai [°C] (1)
unde:  t a k - gradul de încălzire a aerului;
tk- temperatura de condensare;
tai-temperatura aerului la ieșire;
tae- temperatura aerului la intrare.

Variaţia temperaturii aerului în condensator, are în cazul unor construcţii

uzuale şi condiţii de lucru normale, valori în intervalul:

t a k =5…10°C (2)

Temperatura aerului, la ieşirea din condensator se poate determina cu relaţia:

t ae = t ai + t a k [°C] (3)

Condensarea:
t ae = t ai + 5…10 [°C] (4)

Diferenţa dintre temperatura de condensare şi temperatura aerului la ieşirea

din aparat, este pentru construcţii uzuale şi condiţii normale:

tk – t ae = 5…10°C (5)
Diferenţa totală de temperatură din condensator, este diferenţa dintre
temperatura de condensare şi cea a aerului la intrare în acesta, iar în condiţiile
prezentate, se poate constata că valorile normale pentru aceasta sunt:

ttot k
= tk – t ai = 10…20°C (6)
Temperatura de condensare, se poate determina direct în funcţie de
temperatura aerului la intrarea în condensator şi diferenţa totală de temperatură în
condensator:

tk = t ai + ttot k [°C] (7)

tk = t ai + 10…20 [°C] (8)

13
Coala
Procese și aparate în industria
Mod Coala N. Document Semnat Data
alimentare
 Presiunea de condensare, poate fi determinată uşor, dacă se cunoaşte
temperatura de condensare, cu ajutorul diagramelor sau tabelelor termodinamice,
corespunzătoare agentului de lucru din instalaţie:

tk → pk (9)

pk- presiunea de condensare.

Gradul de subrăcire a condensului, reprezintă diferenţa dintre temperatura de

condensare şi temperatura lichidului la ieşirea din condensator:

t sr = tk – t sr [°C] (10)
t sr
-temperatura de subracire.
Valorile normale ale gradului de subrăcire, se încadrează în intervalul:

t sr = 4…7°C (11)

Temperatura de subrăcire, cea la care iese agentul frigorific lichid din

condensator, se poate calcula cu relaţia:

t sr = tk – t sr [°C] (12)
t sr = tk – 4…7 [°C] (13)

Condensatoare răcite cu apă

Construcţia unui condensator răcit cu apă este prezentată în fig. 2

w.i
v.si

w.e

I.
s

Coala
Procese și aparate în industria
Mod Coala N. Document Semnat Data
alimentare
 Fig. 2 Fig.3

iar schema de principiu a unui condensator răcit cu apă este prezentată în figura 3.

Agentul frigorific intră în aparat sub formă de vapori supraîncălziţi (refulaţi de

compresor) (v.si.), şi iese din acesta sub formă de lichid subrăcit (l.s.). Apa la
intrarea în condensator (w.i.) este rece, iar la ieşirea din acesta (w.e.) devine caldă,
deoarece în aparat preia căldura cedată de agentul frigorific.
Presiunea agentului frigorific în condensator, este constantă şi are valoarea
presiunii de condensare.

Spre deosebire de condensatoarele răcite cu aer, în cele răcite cu apă,

condensarea se realizează pelicular, pe suprafeţele exterioare, reci, ale ţevilor
schimbătoare de căldură.

Pelicula de condens se formează pe primele rânduri de ţevi şi condensul curge

de pe ţevile superioare pe cele inferioare, grosimea peliculei crescând treptat de sus
în jos.

În fig. 4 este redată o imagine 3D a modului în care se formează condensul, pe

suprafaţa exterioară a ţevilor condensatoarelor răcite cu apă.

Fig. 4 Formarea condesnsului

După intrarea în aparat, în contact termic cu apa rece, temperatura vaporilor
supraîncălziţi se reduce, care prezintă variaţia temperaturii celor doi agenţi de lucru,
în lungul suprafeţei de transfer termic.

Desupraîncălzirea se realizează pe primele ţevi, din partea superioară a

condensatorului, pe o suprafaţă de schimb de căldură de cca. 10% din suprafaţa
totală a condensatorului.

Coala
Procese și aparate în industria
Mod Coala N. Document Semnat Data
alimentare
 Condensarea propriu-zisă începe în momentul în care vaporii ajung la
temperatura de condensare, moment în care apare pe ţeavă prima picătură de lichid
saturat . Din acest moment, cantitatea de lichid formată la exteriorul ţevii creşte
continuu, până când la sfârşitul condensării, pe ţevile din partea inferioară a
condensatorului, vaporii îşi schimbă integral starea de agregare.

Pe toată durata procesului de condensare, temperatura rămâne constantă la

valoarea, iar vaporii de agent frigorific sunt saturaţi şi se găsesc în echilibru cu
lichidul, care de asemenea este saturat.

Pentru condensarea propriu-zisă este utilizată aproximativ 80% din suprafaţa

totală a condensatorului.

Pe ultimele ţevi din partea inferioară a condensatorului, lichidul continuă să se

găsească în contact termic cu apa rece din interiorul ţevilor şi astfel lichidul va
continua să cedeze căldură, ajungând ca la ieşirea din aparat să fie uşor subrăcit.
Subrăcirea este realizată pe cca. 10% din suprafaţa totală a condensatorului.

Aspecte practice

Un grad de subrăcire prea redus poate fi asociat cu o cantitate prea redusă de

lichid în condensator.
Această concluzie poate fi exploatată eficient în activitatea de diagnoză a
instalaţiilor frigorifice, dar valoarea gradului de subrăcire, trebuie corelată şi cu
valorile altor parametrii funcţionali ai instalaţiei.

Cantitatea de lichid din condensator, depinde şi de temperatura aerului la

intrarea în condensator. Cu cât temperatura aerului de răcire a condensatorului este
mai redusă, cu atât mai redusă va fi lungimea de ţeavă, deci suprafaţa de transfer
termic, necesară realizării unei subrăciri normale. Astfel, pentru un condensator
dintr-o anumită instalaţie, pe timp de iarnă, gradul de subrăcire va fi mai mare decât
pe timp de vară.
Temperatura de condensare poate fi citită pe manometrul montat pe conducta
de refulare a compresorului, iar temperatura de subrăcire poate fi citită pe un
termometru de contact, montat pe conducta de ieşire a lichidului din condensator.
Fiind montat pe conducta de refulare, manometrul va indica presiunea de
condensare, iar temperature de saturaţie corespunzătoare acestei presiuni este
temperatura de condensare, care trebuie citită pe scala corespunzătoare agentului de
lucru din instalaţie.

Coala
Procese și aparate în industria
Mod Coala N. Document Semnat Data
alimentare
 Condensatoarele pot fi condensatoare de amestec , în care vaporii sunt
amestecaţi cu agentul de răcire şi condensatoare de suprafaţă , la care schimbul de
căldură între vapori şi agentul de răcire se face printr-un perete despărţitor. Primele
sunt preferate , pentru că ocupă un spaţiu redus , în cazul cînd condensatul nu se
recuperează .

Condensatoarele trebuie să îndeplinească o serie de condiţii . şi anume :

 agentul de răcire să aibă o viteză mare , pentru a se obţine o

transmitere de căldură intensă , respectiv un coeficient mare de
transmitere a căldurii
 condensatorul rezultat să fie evacuat continuu , pentru a nu îneca
aparatul şi în acest fel a micşora sau reduce complet suprafaţa de
schimb de căldură ;
 gazele necondensabile care au intrat odata cu vaporii în condensator
trebuie eliminate continuu , pentru a nu micşora spaţiu de vapori şi
prin aceasta a reduce schimbul de căldură .

Pentru a obţine un amestec intim între vapori şi agentul de răcire ,

condensatoarele de amestec pot fi cu stropire , cu trecere , peste un strat cu
umplutură ceramică , cu talere şi cu şicane .

Condensatoarele de suprafaţă sunt schimbătoare de căldură de diferite tipuri,

care atunci cînd realizează o condensare totală pot realiza şi o răcire a lichidului
obţinut prin condensare. Se pot întrebuinţa drept condensatoare de suprafaţă aparate
multitubulare , chimbătoare de căldură cu serpentină , schimbătoare de căldură în
spirală şi chiar schimbătoare de căldură cu plăci. Din punct de vedere constructiv
condensatorul de suprafaţă nu se deosebeşte de schimbătoarele de căldură descrise.
La calculul lor în cazurile în care se realizează condensare totală şi răcire , este bine
ca determinarea suprafeţei de schimb de căldură să se determine separat pentru faza
de condensare şi cea de răcire şi pentru dimensionare să se însumeze suprafeţele ,
deoarece cele două faze se diferenţiază atît prin valoarea coeficientului total de
transfer de căldură cît şi prin diferenţa medie de temperatură. Valoarea coeficientului
total de transfer de căldură se diferenţiază prin faptul că , în cazul condensării,
coeficientul parţial de transfer de căldură are alte valori şi se calculează pe baza
altor relaţii decît în cazul lichidului care se răceşte . La diferenţa medie de
temperatură în cazul condensării trebuie să se ţină seama de evoluţia temperaturii
fazei vapori, care pentru lichide pure este constantă. Un element foarte important de
care trebuie să se ţină seama în cazul condensatoarelor de suprafaţă este eliminarea
gazelor necondensabile , care se pot acumula într-o anumită parte a suprafeţei de
transfer de căldură şi împiedică sau reduce transferul de căldură în acea zonă.

Coala
Procese și aparate în industria
Mod Coala N. Document Semnat Data
alimentare
 Condensatoarele de amestec se pot folosi numai pentru condensarea vaporilor
de apă sau a unor lichide care nu sunt valoroase, sau a lichidelor care nu sunt
miscibile cu apa ce se foloseşte ca agent care acumulează căldură.Condensatoarele
de amestec sunt răspîndite ca anexe ale instalaţiilor de evaporare , pentru
condensarea vaporilor rezultaţi în procesul de evaporare. Se caracterizează prin
debit mare de condensare şi construcţie relativ simplă, determinată numai de
urmărirea unui contact cît mai intim între faza lichidă şi faza gazoasă şi mărirea
duratei de contact.

După direcţia de mişcare a vaporilor şi a apei condensatoarele de amestec

funcţionează în curent parael (echicurent) sau în contracurent.După modul în care
lucrează , condensatoarele pot fi de două tipuri : umede şi uscate.

În conensatoarele umede apa, condensatul şi gazele necondensabile se

evacuează împreună cu ajutorul unei pompe de vid speciale denumită pompă de vid
umed. În condensatoarele uscate apa şi condensatul se scurg printr-o conductă la
partea inferioară a condensatorului, iar gazele se evacuează pe la partea superioară
prin intermediul unei pompe de vid pentru gaze.

După modul de evacuare a amestecului apă de răcire – condensat se întîlnesc

două sisteme : cu coloană barometrică sau de nivel ridicat şi cu coloană
semibarometrică sau de nivel scăzut.

În condensatoarele cu coloană barometrică eliminarea amestecului se

realizează prin curgere liberă , înălţimea coloanei barometrice avînd şi rolul ca prin
coloana de lichid să echilibreze diferenţa de presiune dintre interior şi exterior.
Condensatoarele cu coloană barometrică apar la instalaţii care funcţionează sub
depresiune. În condensatoarele cu coloană semibarometrică eliminarea amestecului
lichid se realizează cu ajutorul unei pompe care aspiră şi refulează lichidul. Coloana
de lichid dintre condensator şi pompă are rolul să împiedice fenomenele de
evaporare în corpul pompei , datorită depresiunii de la aspiraţie. Condensatoarele cu
coloană semibarometrică prezintă avantajul reducerii înălţimii necesare pentru
montarea aparatului , iar consumul de energie necesar pentru evacuarea apei este
compensat de faptul că la acest tip de condensator există posibilitatea ca apa să fie
aspirată în aparat sub influienţa depresiunii din interior.

În condensatoarele de amestec vaporii se amestecă cu apa de răcire care se

pulverizează în interiorul lor şi ca urmare a contactului direct dintre lichid şi vapori,
are loc transferul de căldură sub influienţa căruia vaporii se condensează încălzind
apa. Direcţia de mişcare a vaporilor şi a lichidului în condensator nu are importanţă
prea mare, deoarece procesul are loc cu schimbarea stării de agregare a vaporilor
care participă la transferul de căldură. Totuşi temperatura la care este evacuat

Coala
Procese și aparate în industria
Mod Coala N. Document Semnat Data
alimentare
 condensatul în amestec cu apa de răcire, cît şi temperatura la care se evacuează
gazele necondensabile, diferă între condensatoarele la care circulaţia este în
echicurent sau în contracurent. În cazul condensatoarelor în contracurent se poate
ajunge în final la o evaluare a amestecului la temperaturi cu 1...3 grade mai puţin
decît temperatura de condensare, pe cînd în cazul curentului paralel (echicurent) la
evacuare se ajunge la o diferenţă de temperatură de 5...6 grade şi ca urmare
consumul de apă de răcire în cazul curentului paralel este mai mare decît în cazul
contracurentului.

În condensatoarele uscate care funcţionează în contracurent, gazele

necondensabile sunt eliminate la o temperatură mai apropiată de temperatura iniţială
a apei de răcire şi în consecinţă cantitatea de vapori antrenaţi este mai redusă. În
condensatoarele în curent paralel aerul se îndepărtează la o temperatură mai ridicată.
Pe lîngă faptul că volumul vaporilor antrenaţi în condiţii de saturare este mai ridicat
creşterea temperaturii face ca şi volumul fazei gazoase în ansamblu, să fie mai mare.

Creşterea temperaturii apei de răcire în condensator este de 10...40℃ în funcţie

de temperatura iniţială a apei de răcire şi temperatura la care are loc condensarea
(depresiunea din instalaţie). Cînd apa de răcire provine din reţea sau de la un turn de
răcire temperatura în timpul verii este mai ridicată şi poate ajunge la 22...30℃ la
întrare în condensator. Temperatura apei la ieşire din condensator – chiar dacă
condiţiile de depresiune o permit – nu este bine să depăşească temperatura de
45...50℃ pentru a se evita depunerile de crustă rezultate din precipitarea durităţii
temporare.

Din condiţiile de lucru (temperatura de condensare , temperatura iniţială a apei

şi tipul circulaţiei fluidelor în condensator ) debitul de apă de răcire necesar pentru
condensarea unui kg vapori variază în limite foarte largi, de la 15-16. Din lipsă de
surse de apă de răcire în cele mai multe cazuri apa este refolosită după trecerea
printr-un turn de răcire cu scopul de a i se reduce temperatura şi adaugă apă
proaspătă numai pentru înlocuirea apei pierdute prin vaporizare.

Sub aspectul construcţiilor tipurile de condensatoare sunt variate , urmărindu-

se în diferite moduri mărirea suprafeţei de contact între lichid şi vapori. Aceasta se
realizează atît prin pulverizarea iniţială a apei cît şi prin pulverizarea apei şi dirijarea
drumului vaporilor cu ajutorul talerelor sau şicanelor care se montează în interior.
Talerele utilizate pot fi sub formă de segment sau de talere inelare. Sub aspectul
utilizării spaţiului sunt mai indicate talerele sub formă de segment deoarece acestea
nu mai impun existenţa unei conducte centrale care să ocupe un spaţiu în interior în
care practic nu are loc condensarea . Talerele deobicei, sunt perforate şi asigură
scurgerea celei mai mari cantităţi de lichid prin orificiile talerului. O parte din apă
însă se scurge şi peste preaplinul de la marginea talerului.

Coala
Procese și aparate în industria
Mod Coala N. Document Semnat Data
alimentare
 Gazele necondensabile la ieşirea din condensator antrenează şi picături de apă
care nu este indicat să ajungă în corpul pompei de vid. Pentru a se evita acest
neajuns majoritatea condensatoarelor de amestec au recordul de evacuarea gazelor
în legătură cu un separator de picături, unde datorită măririi de secţiune şi
schimbării de direcţie picăturile cu viteză de sedimentare mai mare decit viteza
curentului de gaz se vor depune şi printr-un record se scurg în coloana de evacuare a
lichidului (barometrică sau semibarometrică) din condensator.

Coala
Procese și aparate în industria
Mod Coala N. Document Semnat Data
alimentare
 4.CALCULUL PROCESULUI A CONDESATORULUI BAROMETRIC

Condensator barometric uscat, cu miscare in contracurent.

Data initiale:

Productivitatea condensatorului D=5000 kg/h, vapori de apa.

ʺ

Temperatura vaporilor t 81ºC

r = 2310 kJ/kg

Presiunea barométrica -735,6

Bo = 745 mm col Hg

init apa
Temperatura inițială a apei t = 20ºC
ʺ

Entalpia vaporului uscat saturat i =2644 kJ/kg

ʺ 3

Volumul aburului uscat saturat V = 3,414 m /kg

Determinarea consumului orar de apa rece

1.
Determinăm presiunea absolută a condensatorului

B0  B
Pabs 
735.6 (1)

Coala
Procese și aparate în industria
Mod Coala N. Document Semnat Data
alimentare
 Pbar= (2)

2.
Determinăm temperatura barometrică. În practică se ia cu 3ºC mai mica

fin
decât t .

tbar  t   3, C (3)

3.
Consumul de apă rece se determină din bilanțul de energie al

condensatorului.

i  m  tinit  1  m   t f (4)

4.
Temperatura finală a apei corespunde cu temperatura barometrica.

tf =tbar=811̊ C (5)

5.
Determinăm consumul specific de apă rece.

i  t fin
m (6)
t fin  tinit

6.
Determinăm consumul de apă rece

W  mD (7)

Coala
Procese și aparate în industria
Mod Coala N. Document Semnat Data
alimentare
 D= (8)

7. Determinarea diametrului condensatorului

4  D  V 
d cond  ,m (9)
n

n
unde ω – viteza vaporilor raportata la aria sectiunii condensatorului

n
ω =15m/s.

Conform standardelor, condensatoarele barometrice au un diametru

exterior de 500, 600, 1000, 1200, și 2000 mm. Acceptăm diametru exterior al

condensatorului cu o grosime a condensatorului de 600 mm. Pentru 5mm diametru

interior:

600-5·2 = 590 mm. (10)

8.
Determinăm lungimea rafturilor

d cond
l  50mm
2 (11)

9. cond
Determinăm grosimea plăcii la d = 490mm, si l=295mm, din formula:

Coala
Procese și aparate în industria
Mod Coala N. Document Semnat Data
alimentare
 2 2 2 2
 d cond   b   b   d cond 
      50
2
de unde      50
2
(12)
 2  2 2  2 

Calculul termic al condensatorului

10. Numărul de rafturi în condensator

N= ;

unde tʺ-temperatura de condensare, 1̊C;

tH-temperatura initiala a apei de racier, 1̊C;
tbar- temperature apei barometrice, 1̊C;
t2- temperature apei la iesirea primei trepte;
t1-tH- temperature apei la intrarea primei trepte;

Alegem pentru instalatie data 5 rafturi, distanța dintre care o alegem de 0.5mm = H

11.Calculam cantitatea de apa ce curge de pe rafturi

W+D (13)
12.Calculam inaltimea stratului de lichid pe rafturi

h= (14)

13.Calculăm viteza inițiala de miscare a apei de pe rafturi

W D
0  ,m/ s (15)
bh

Coala
Procese și aparate în industria
Mod Coala N. Document Semnat Data
alimentare
 14.Calculăm viteza medie de miscare a apei printre rafturi

0  02  2 g  H
med  (16)
2

H – distanta dintre rafturi.

15.Determinăm grosimea suvitei de apa

W D
  (17)
med  b

16.Determinăm diametrul echivalent al șuviței

2  b 
d ech  (18)
b 

17.Utilizând bilanțul de energie, calculăm schimbarea temperaturii apei la

trecerea ei de pe un raft pe altul:
0.2 0.7
t   t1  g  d ech   H 
lg  0.029     (19)
t   t2  0 
2
 d ech 

unde tʺ-temperatura aburului;

t1-temperatura apei la sosirea pe raft;
t2-temperatura apei, care la plecarea din partea superioara pe urmatorul raft a
condensatorului;

und unde (20) (20)

18.Similar cu calcululul de mai sus de a 2-lea la a 3-lea raft, apa trece cu o
temperatură:

(21)

= 10m (22)

Coala
Procese și aparate în industria
Mod Coala N. Document Semnat Data
alimentare
 t2=t" (23)

19.Calculăm cantitatea de căldură necesară pentru încalzirea apei pentru

fiecare raft.
Q  Gsec  c t2  t1  kJ/s (24)
Unde Gsec – consumul secundar de vapori de apă
c- căldura specifică a apei – 4.19kJ/kgK

20.Determinăm cantitatea de vapori condensați

Q
Qvap  , kg / s (25)

i  c  t2

Calculul constructiv al condensatorului.

21.Calculăm diametrul țevii barometrice
D W  4
d tevii  (26)
 
 - viteza de curgere a apei – 0.5-0.6m/s

22.Calculăm înalțimea șuviței de apă, care corespunde presiunii de 608mm

col Hg
368
H 1  10   5,0m (28)
735.6

23.Calculăm criteriul Reynolts Re

 d tevii
Re  (29)


Unde : - viscozitatea cinematică a apei

Determinăm coeficientul de frecare a țevii pentru Re în intervaluri de 105 108 după

formula:

Coala
Procese și aparate în industria
Mod Coala N. Document Semnat Data
alimentare
  = 0,0032+ (30)

24.Calculăm pierderile de presiune în țeava barometrica

2  H 
H2   2.5   , m (31)
2 g  d tevii 

Luăm lungimea țevii barometrice cu 0,5-1,0 m mai lungă Hadaos = 1,0m.

25.Calculăm lungimea totală a țevii barometrice

Htot=H1+H2+Hrez (32)
Calculul conductelor de apă se determină prin consumul de apă și viteza maximă
de curgere a ei = 2m/s
26.Calculăm consumul orar de apă
W
V  , m3 / s (33)
3600  

27.Calculăm diametrul conductei de apă

4 V
d cond  (34)
 

Alegem conductoare de 95*4 mm, cu diametrul interior al conductei de 87 mm.

Calculul conductei de vaporlculam consumul de vapori
D  V  3
Vsec  ,m / s (35)
3600

28.Calculăm diametrul conductei pentru vapori

4  Vsec
d vap  ,m (36)
  vap

ωw= viteza vaporilor, o alegem de 50m/s.

Alegem țeava pentru vapori de 426*11 mm, cu diametrul interior de 404 mm.
Calculul pompei de aer.
29.Calculăm cantitatea de aer, pentru pompare:
Gaer  0.000025  D  0.000025  W  0.01  D, kg / s (37)
30.Determinăm temperatura aerului aspirat

Coala
Procese și aparate în industria
Mod Coala N. Document Semnat Data
alimentare
 t aer  tinit  4  0.1 t fin  tinit , C (38)
31.Determinăm presiunea parțial a aerului

(39)

32.Determinăm cantitatea de aer in timp de o secundă din formul:

(40)

33.Determinăm diametrul țevei de aer ,unde

(41)

34.Determinăm puterea pompei

(42)

Unde,
(43)

(44)

Coala
Procese și aparate în industria
Mod Coala N. Document Semnat Data
alimentare
 CONCLUZII

În urma lucrării am analizat foarte minuțios procesul de condensare și

condensatorul barometric, unde am sesizat ca condensarea este un proces
termodinamic prin care agentul frigorific îşi schimbă starea de agregare din vapori
în lichid. În industria alimentară pentru a crea depresiune destul de frecvent se
întrebuinţează procesul de condensare a aburului la recirea acestuia cu apă sau aer
rece. Agentul frigorific intră în apărat sub formă de vapori supraîncălziţi şi iese din
acestă sub formă de lichid subrăcit. Aerul la intrarea în condensator este rece, iar la
ieşirea din acestă devine cald, deoarece în aparat preia căldura cedată de agentul
frigorific. Ele se construiesc în diferite dimensiuni, de la componente foarte mici,
cum sunt condensatoarele frigiderelor, până la dimensiuni foarte mari, cum sunt
condensatoarele turbinelor cu abur din termocentrale. Condensatoarele pot fi de 2
tipuri umede și uscate.

Coala
Procese și aparate în industria
Mod Coala N. Document Semnat Data
alimentare
 BIBLIOGRAFIE

1. К.Ф. Павлов, „Примеры и задачи по курсу Процессов и аппаратов

химической технологии” - Л.: - Химия, 1976;
2. И.В. Стахеев, „Основы проектования процессов и аппаратов пищевых
продуктов”, изд. „Вища школа” 1972
3. И.А. Чубик, А.М. Маслов „Справочник по теплофизическим
характеристикам продуктов и полуфабрикатов”, изд. „Пищевая
промышленность”, Москва 1970;
4. М. Я. Дикис, „Технологическое оборудование консервных заводов”, изд.
„Пищевая промышленность”, Москва 1969
5. www.referat.ro/referate/Condensatoare_Electrolitice
6. www.scribd.com
7. www.referat.ro

Coala
Procese și aparate în industria
Mod Coala N. Document Semnat Data
alimentare
 Coala
Procese și aparate în industria
Mod Coala N. Document Semnat Data
alimentare