Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Introducere................................................................................................................................ 2
1. Studiul tehnic............................................................................................................................ 3
2. Motivarea tehnico-economic .............................................................................................16
3. Construcia i principiu de funcionare a liniei tehnologice ........................................ 18
4. Construcia i principiu de funcionare a utilajului ..................................................... 20
Laptele si produsele lactate , datorit compozitiei lor chimice si gradului nalt de asimilare, ocup un
loc important n alimentatia rational a omului, fiind si sursele cele mai accesibile de proteine de
origine animal. Calittile nutritive excelente ala laptelui ca produs alimentar se cunosc din vremuri
strvechi. Filosofii antici au numit laptele izvorul snttii , sucul vietii, snge alb, iar marele
fiziolog rus Pavlov l-a numit hran remarcabil creat de nssi natura.
Rcirea laptelui are ca scop prelungirea duratei de pstrare a proprietatilor iniiale ale laptelui
proaspat, fiind cea mai eficace metoda de incetinire a dezvoltrii microflorei laptelui i deci, de
conservare a acestuia. Temperatura la care este rcit laptele depinde de durata pstrarii lui.
In conditiile de ferm mai frecvent sunt folosite racitoarele cu placi si rezervoare - racitoare de
lapte.
Racitoarele cu placi sunt folosite in cazul utilizarii instalatiilor de muls in care caz racitorul cu placi
face parte integranta din instalatia de muls mecanic.
Racitoarele cu placi au ca parte activa o serie de placi stantate astfel incat sa formeze prin
suprapunere un canal sinuos, placile sunt etansate cu garnituri si presate formand corpul racitorului.
Racitoarele cu placi pot fi racordate direct la instalatia de muls cu transportul laptelui prin conducta,
laptele racit fiind depozitat in tancuri izoterme. Aceste racitoare pot fi utilizate si separat in laptarie
facind racirea laptelui ce se depoziteaza apoi in tancuri izoterme. In tara noastra se fabrica racitoarele
cu placi TRAP-3 cu 12 placi avand capacitatea de racire a laptelui de 3000 litri/h, si TRAP-6 cu 24
placi avand capacitatea de 6000 litri/h, care folosesc ca agent de racire saramura racita de
evaporatorul unei instalatii frigorifice.
Pentru satisfacerea necesittilor populatiei n produse lactate republica noastr dispune de o baz
industrial de prelucrare a laptelui bine dezvoltat, dotat cu instalatii ct se poate de modern de
mare eficacitate.
Coala
Coala
- Capacitatea de rcire n mod eficient a laptelui n rezervoare atunci cnd se schimb nivelul de
lapte din ele dupa modul deplasarii lui, de exemplu, de la masinile de muls. Acest lucru face posibil
pentru a ncepe procesul de rcire lapte aproape simultan cu nceputul mulsului, si, foarte important,
permite timp pentru muls, pentru rcirea laptelui, fr a atepta finalizarea acestuia. Acest lucru face
posibil pentru a fi meninuta calitatea laptelui.
- Practic permit de a elimina pierderea de lapte atunci cnd este rcit, fr a compromite calitatea
laptelui i fr a crete costul tancurilor i costurile de exploatare.
Esenta inventiei se explic prin desene, care arat schematic forma general a instalaiei.Instalatia
pentru refrigerare cu freon a laptelui conine o camer de vid 1 pentru lapte, n partea de jos este
Coala
Coala
Coala
Inventia se refer la dispozitivele de racire a laptelui i alte produse lichide i poate fi utilizata n
producia agricol, n agricultura, ferme, precum i n alte industrii. Dintre dispozitivele cunoscute,
cel mai apropiat, ca esen tehnic este tancul de lapte DB- 06.000 cu vid. Acest rezervor de lapte
poate efectua transportul de lapte i de a lucra cu conducte de lapte sub vid.
Dezavantajul acestui dispozitiv consta in incapacitatea sa de a rci laptele direct n rezervor i in
necesitatea de a avea n acest scop, o unitate de refrigerare i schimbtor de cldur.
Obiectivul inveniei este de a extinde funcionalitatea rezervoarelor, pentru a asigura universalitate
acestora, reducerea consumului de energie, de capital i costurile de funcionare pentru rcire,
depozitare i transport de lapte.
Rezultatul tehnic de mai sus este realizat astfel nct un rezervor cilindric, cu gura de scurgere de
turnare de lapte este stabilit n aer liber i plasat ntr-un nveli flexibil, cu trapele de deschidere n
partea superioar, cu un nveli flexibil umplut cu particule de sol de material impermeabil, cum ar fi
de polietilen sau poliuretan, precum i un tub de vid acoperi prin supapa este conectat la o pompa
de vid i condensator, i prin supapa cu o pomp de vid, muls de sistem i tub de lapte printr-o
supap de vacuum conectat la un sistem de ferm de lapte muls prin conducta de lapte, cu legturi la
peretele lateral al supapei elastice prin carcasa conectat la o surs de expunere naturale sau sistem
de ap n ferm.
Esenta inventiei se explic prin desen, ceea ce arat o vedere general a aparatului.
Tankul pentru transportul i rcirea laptelui, folosind lapte rece natural de ferm include: un
recipient cilindric 1 cu o macara pus pe ea 2 pentru descrcarea si gestionare de lapte care sunt
instalate n aer liber i plasat ntr-un nveli flexibil 3 cu deschiderea trapelor 4 n partea superioar,
care este umplut cu particule de sol. Toat construcia este montata pe rama 5 i 6 roi, un tub de vid
7 de pe coperta 8, prin poarta 9 este conectat la pompa de vid principal 10, pompa auxiliara 11 i
condensator 12, i prin supapa 13, pompe de vid pentru sistem de muls i tub de lapte 14, supapa de
vid 15 este conectata la sistemul de muls al fermei, i carcasa elastica de la supapa 3 la 16 este
conectata la o surs de sistem de apa naturala sau rece in ferma.
Rezervorul pentru transportul i rcirea laptelui, folosind lapte rece natural de la ferm funcioneaz
dup cum urmeaz.
Rezervorul 1 este direct mpotriva peretelui de spaii al efectivelor de animale n aer liber i este
Coala
n sezonul rece trapele 4 a mpachetarii elastice 3 sunt deschise, iar carcasa elastica 3 este umplut
cu ap sau cu o soluie apoas cu un punct de nghe sczut (de exemplu, soluia este NaCl). n
acest caz, conductivitatea termic a volumul intern a carcasei elastice 3 scade brusc, iar laptele se
rceste cu aer rece din exterior. n cazul receptoarelor sau bateriilor cu racire naturala de la ferm,
refrigerate cu lichid de rcire, prin cele 16 supape pot fi depuse direct la carcasa elastica 3, pentru
racirea laptelui pe tot parcursul anului. Amestecarea laptelui poate fi efectuat cu rezervorul sub vid
1 din cauza " frigului" a fierberii laptelui sau controlate de un aport limitat de aer n rezervorul 1 prin
supapa pentru curgerea laptelui 2.
n sezonul cald, apa sau soluia apoas din carcasa elastic 3 se prelinge prin supapa mai mica 16,
spaiul su interior se usca, dup care trapele 4 sunt nchise. Conductivitatea termic din volumul
intern al carcasei 3 crete brusc. Rcirea se efectueaz la prin vacuumul 1, rezervorul auxiliar 11
prin pompa de vid 10 i condensatorul 12. n acelai timp, dup muls, supap de vid 15,supap 13 se
nchide iar supap 9 se deschide.
In lipsa frigului natural, n orice moment al anului poate fi inclusa pompele de vid : un auxiliar 11
,principal 10 i condensatorul 12 este alimentat cu ap rece dintr-o surs natural, sau a sistemelor de
apa rece in ferma. Volumul rezervor 1 pe suprafaa de lapte este evacuat prin supapa 9 i la o priz
de aer 7. Rcirea laptelui se petrece din cauza evaporrii parial a apei din lapte cu ajutorul
rezervoruluide vid 1.
Hit-l condenseaz vaporii de ap de pe suprafaa rece al condensatorului. Pompa auxiliara de vid 11
pompeaza din condensatorului 12 gazele necondensate (aer).
Astfel, volumul intern al carcasei elastice 3 servete ca o conductibilitate termic variabil n sezonul
cald si rece, care permite de a minimiza pierderile de caldura.
Utilizarea rcirii de vid, dup cum s-a menionat mai sus este realizat numai n cazul n care este
insuficient capacitatea de rcire din surse naturale de frig. In rezervoare poate fi rcit orice lichid pe
parcursul ntregului an, cu utilizarea minima de energie electric. Cnd se utilizeaz rezervorul
pentru transportarea i rcirea laptelui natural rece la ferma, el poate sa amestece i sa ndeplineasca
funciile rezervoarelor de stocare pentru lapte, a instalaiilor frigorifice, schimbtorelor de cldur,
camionelor de lapte, care preved o reducere substanial a capitalului, costurile de exploatare i zonei
de producie.Acesta face ca sa nu fie nevoie de a crea o unitate de lactate din rezervoare de stocare
suplimentar pentru lapte, reduce procesul lanului de echipamente, care promoveaza grsime i
Coala
1. Rezervorul pentru transportul i rcirea laptelui, cu utilizarea laptelui rece naturale la ferme,
inclusiv cu nchiderea ermetica a rezervorului cilindric,cu cadru, roti, macara pentru descrcare
laptelui, trapa, vid i tuburi de lapte, caracterizat prin faptul c rezervorul cilindric, cu o gura de
scurgere de turnare a laptelui este setat pentru deschiderea aerului i plasat ntr-un nveli flexibil,
cu deschiderea trapelor n partea superioar.
2. Dispozitivul in functie de punctul 1, caracterizat prin faptul c tubul de vid, printr-o supap este
conectat la o pomp de vid i condensator.
3. Dispozitivul in functie de punctul 1, caracterizat prin faptul c tubul de vid, printr-o supap este
conectat la un sistem de pompe muls sub vid i tub de lapte printr-o supap de vacuum conectat la
ferm la un sistem muls lapte.
4. Dispozitivul in functie de punctul 1, este invelit intr -un nveli flexibil i condensatorul prin
robinete este conectat la o surs de apa naturala sau rece in ferma.
Coala
Rezumat:
Inventia se refera la domeniul de rcire a produselor agricole. Unitatea de racire pentru racirea
laptelui cu ajutorul racirii naturale conine o main de refrigerare; rezervor de acumulare in partea
de sus, situat sub unitatea de fabricare a rezervorului mai mic unde se acumuleaz unitatea de
evaporator de refrigerare; rezervor-schimbtor de cldur cu un agitator i de rcire conectat la
partea superioar i cu poriunile mai mici de depozitare a rezervorului; unitate de control, electrica
conectata la o pompa de lichid de rcire; agitator i senzor de temperatur exterioar a aerului,
laptelui, lichidului de rcire. Jos se afl rezervorul de acumulare care se umple cu fr riscuri pentru
mediu cu un lichid netoxic. Rezervorul de acumulare de sus se umple sub form de capacitate
cumulativ, care este ntr-un vas gol. n partea de sus a rezervorului este instalat ventilator, dar in
interior sunt instalate permanent duze, conectate prin conducte cu supape de reglare, cu pompa de
rcire cu lichid i cu partea superioar a rezervorului inferior de stocare. Partea inferioar a
capacitii de acumulare a conductei este conectat la partea superioar a rezervorului inferioar de
stocare. Invenia mbuntete capacitatea de acumulare, capacitatea de rcire i fiabilitate sporit la
temperaturi joase ale aerului.
Inventia se refera la domeniul de rcire a produselor agricole, inclusiv laptelui, i poate fi utilizat n
producia agricol, industria alimentar, precum i prelucrarea produselor de stocare.
Cunoscut pentru dispozitiv de rcire a produselor agricole, n special pentru lapte, folosirea rcirii
naturale. A se vedea, de exemplu, "Dispozitivul pentru rcirea laptelui, AS URSS numrul 1124167,
numrul BI 42 din data de 15.11.84 care conine un schimbtor de cldur, receptorul rece, o pompa
pentru a circula rcirea prin conducte.
Dezavantajul acestor dispozitive este c au capacitatea mic de rcire precum i de acumulare a
puterii i fiabilitatea la temperaturi de aproape zero grade.
Dintre dispozitivele cunoscute cel mai apropiat de natura tehnic a inveniei propuse este
"dispozitivul de rcire pentru exploataiile agricole" (RF brevet numrul 2081564, BI 17, 1997).
Dispozitivul conine o main de frigidere cu un condensator, rezervor superior i inferior cu
instalaii de acumulare, respectiv, n aer liber i n sala de producie, un schimbtor de cldur,
rotative cu duze de pulverizare i plci de aerodinamic, unitate de control, senzori de temperatur.
Coala
Coala
Unitatea de racire pentru racirea laptelui cu ajutorul rcirii naturale, funcioneaz dup cum urmeaz.
Laptele provine de la animale n rezervorul schimbatorului de caldura 5 pentru lapte. n sezonul rece,
caracterizat prin temperaturi negative a aerului nconjurtor, comanda de la unitatea de control 8
include un mod de acumulare a pompei de rcire a lichidui 10 i ventilatorul 18. Echipa format
pentru a integra semnale ale temperaturii aerului exterior senzor 11 i de rcire 13. Condiii posibile
de a pune n funciune pompa de rcire a lichidului 10 i ventilatorul 18 sunt urmtoarele:
temperatura aerului nconjurtor este zero grade sau negativ, precum i a lichidului de rcire nu este
mai mic de 1C. Pompa cu lichidul de racire 10 livreaz lichidul de rcire spre duzele cu aspersoare
19, situate ntr-un rezervor gol 17, n care lichidul rcit este pulverizat. n rezervorul gol 17,
ventilatorul 18 este alimentat cu aer rece cu temperaturi nu mai jos de yero grade. Lichidul rcit
ajunge n partea de jos a capacitii de acumulare 16 de top 2 i rezervorul de stocare printr-un
gazoduct intr in rezervor mai mic de acumulare izolat 3, n cazul n care are loc acumularea de frig.
La temperaturi negative de ngheare a lichidului rcit de intrare (de exemplu apa), situat in
rezervoarul 14, care n mod dramatic crete capacitatea de acumulare a rezervorului de stocare mai
mic 3. Aerul rece care intr n rezervorul gol 17 dup rcire direcia de stropire a lichidului se
modific i merge n gaura dintre marginea superioar a capacitii acumulative 16 i suprafaa
lateral a peretelui tubular 17, nchis cu robinetul 21.
Procesul de rcire a laptelui, efectuat n rezervorul schimbtorului de cldur 5, unitatea de control 8
cu senzorii de temperatur 12 include pompa de rcire a lichidului 9. Lichidul de rcire intr n
camaa de rcire (pct.) 7 a schimbtorului de cldur 5. Includerea mixerului 6 mpiedic congelarea
laptelui direct de la suprafaa de rcire a schimbtorului de cldur pentru lapte 5 cu temperaturi
medii n volumul su. Temperatura medie a laptelui se nregistreaza cu senzorii de temperatur 12.
Dup atingerea temperaturii lichidului de rcire, setul de pompe de rcire 9 la la comanda senzorului
de temperatur 12 este oprit.
Coala
2. Unitatea de rcire pentru rcirea laptelui cu ajutorului rcirii naturale dup cererea 1, unde
rezervoarele sunt ataate bretele si tevi conectate ntre ele cu guri de scurgere i cu umplere
amplasate pe peretii de jos a rezervorului de stocare.
Coala
Aceasta include un schimbtor de cldur montat n aer liber. n partea de jos a acestuia pe suprafaa
exterioar a camerei de admisie este instalat un rezervor i o linie de priz conectat la acesta. Dupa
pompa, supapa conductei este conectata la schimbtorul de cldur i a sistemului de drenare a
exploataiei. Mai sus de camera de intrare este instalata eava de drenaj. eava de alimentare prin
supapa este conectata la sistemul de ap n ferm.
Rezultatul tehnic a dispozitivului se realizeaz prin faptul c partea de jos a rcitorului pe suprafaa
exterioar a camerei de admisie este instalata ntr-un rezervor i linia de evacuare conectata la acesta,
i dup pomp, prin supap este conectat la schimbatorul de caldura si sistemul de drenaj de la
ferma, n timp ce n partea de mai sus a camerei de admisie este instalata o eav de drenaj iar eava
de furaje prin supap este conectat la sistemul de ap n ferm.
Unitate de rcire cu utilizarea rcirii naturale pentru ferme conine: rcitor cu lichid de rcire 1,
executat n forma unui rezervor cu partea de sus deschis, n partea de jos are stabilit o conduct de
alimentare 2 de la un capt al creia pe vertical, exist una sau mai multe duze de lichid de rcire 3,
i cellalt capt este conectat la schimbatorul de caldura 4 i prin supapa 5 cu o sistem alimentare
cu ap la ferm, iar n partea de jos a rcitorului cu lichid de rcire 1 pe suprafaa exterioar a
camerei de admisie 6 este instalat un rezervor conectat la conducta de evacuare 7 , conectate la
pompa 8, instalate n spaii comerciale i n continuare, supapa 9 - cu un schimbator de caldura 4,
precum i cu sistemul de drenaj de la ferm, dar mai sus de camera de primire este instalat conducta
de scurgere 10 i partea de sus a rcitorului cu lichid de rcire 1 peste pulverizatorul cu lichid de
rcire 3 este instalat un ventilator 11, peste care este instalat ecranul 12.
Unitate de rcire cu utilizarea rcirii naturale pentru ferme funcioneaz, dup cum urmeaz.
Rcitorul pentru lichid de rcire 1 este umplut cu lichid de rcire - nivelul de ap care ar trebui s
ajung la partea de jos a evii de evacuare 7. Apa primit ncepe s rceasc aerul atmosferic pn la
congelare. Pentru a intensifica rcirea poate fi pornit i ventilatorul 11, situat sub ecranul 12.
nainte de refrigerare, sistemul de conducte sub presiune pompeaz apa prin sistem n ferm. Apa
curge, respectiv, prin intermediul conductei de alimentare 2 n rcitorul 1. Apa se acumuleaz pe
suprafaa de ghea sau de amestec de ap-ghea i n camera de primire 6. curgerea apei continu
pn va atinge nivelul su din partea de jos a conductei de scurgere 10. Apoi ntoarce pompa 8.
Amestecul de ap rcit-ghea intr n schimbtorul de cldur 4, i raceste laptele prin eava furaje
2 ajunge n duyele lichidului de rcire 3 i n continoare apa rcit sub influena aerului rece vine de
la ventilatorul 11, se acumuleaz pe suprafaa stratului ap - ghea n camera de admisie 6, de unde
prin conducta de evacuare 7 intr n pompa de centrifugare 8 i ciclul se repet.
Dup rcirea laptelui, fluxul lichidului de rcit, prin intermediul conductei 7, pompei 8 i supapei 9
se varsa in canalizarea fermei. n aceast conduct, legtura la schimbtorul de cldur, se face prin
ventilul 9. Apa n rcitorul pentru lichid de rcire 1 coboar la nivelul iniial, i anume la nivelul
gaurei conductei 7. Dup aceasta apa este descrcat ntr-o canalizare i prin conducte la trecerea n
aer liber, previne decongelarea conducte. Sistemul este din nou gata pentru procesul de rcire.
Prin completarea cu ap a rcitorului pentru lichid de rcire 1 mai ales la aproape zero grade
Coala
Coala
Instalaia pentru pasteurizare-racire pe care l-am ales in descriere la proiectul de curs asigura o
incalzire omogena, modificari minime in compozitia i structura fizico-chimica a laptelui.
Deasemenea are loc distrugerea maxim a microflorei din lapte i pe cit este posibil - procesului de
pasteurizare se desfasoara in absenta aerului. In afara de aceasta, el este comod in exploatare, ieftine
i cu dimensiuni comode pentru utilizare.
Pasteurizatorul cu placi are dimensiuni mai mici in comparatie cu cel tubular. El este alcatuit
dintr-o serie de placi unite intre ele, care formeaza sectii separate - de preinclzire, pasteurizare
(daca se prevede conform tehnogiei) i sectia de racire a laptelui. Laptele in strat de 2-4 mm circula
in contracurent cu agentii de incalzire si racire, avind la iesire temperatura de 4-6 C. Procesul
Coala
Coala
Laptele este vehiculat mai departe in rezervorul pentru laptele normalizat (5) , aici se petrece
operatia prin care se aduce continutul de grasime al laptelui la o anumita valoare, in vederea
asigurarii unei calitati constante produsului finit.Aceasta presupune in majoritatea cazurilor o
reducere a continutului initial de grasime cu ajutorul separatoarelor centrifugale.In situatia in care se
prelucreaza cantitati mari de lapte, normalizarea se obtine prin reglarea separatorului in functie de
continutul de grasime al laptelui materie prima.Deoarece practic continutul in grasime al laptelui
integral receptionat variaza in limite destul de largi normalizarea se face prin amestecarea laptelui
integral cu o anumita cantitate de lapte smantanit, in tancuri.
Coala
Dupa aceasta laptele este dirijat in omogenizator, unde are loc procesul de omogenizare.
Omogenizarea laptelui se face n scopul stabilizrii emulsiei de grsime datorat reducerii
diametrului globulelor de grsime de la o medie > 3.5 - 5 m pn la o medie de < 2 m. La
omogenizare se formeaz noi globule de grsime a cror membran este diferit de cea a globulelor
iniiale de grsime. Omogenizarea laptelui de consum se face ntr-o singur treapt de presiune (100-
200 kgf/cm3), temperatura de omogenizare fiind de 60-80C.
Mai departe laptele este vehiculat spre instalatia de incalzire tubulara.Aici are loc incalzirea la
temperaturi mai mari (pn la 90 - 135 C),acestea sunt formate din dou tobe, care se acoper cu
capace. Inclzirea la temperatura de pasteurizare are loc cu ap cald. Pe partea interioar a
capacelor sunt partiii pentru trecerea fluxului de rotaie de lapte de ctre tuburi de nclzire
(seciuni). Laptele trece prin partea de jos a tamburului, n care el n mod repetat secvenial trece prin
stratul de tuburi.Apoi acesta trece in rezervorul pentru lapte pasteurizat, de unde pleaca spre a fi
ambalat.
Prin asigurarea unei eficiente de pasteurizare corespunzatoare va trebui sa se tina cont de:
Curatirea(centrifugarea) corespunzatoare a laptelui inainte de pasteurizare.
Igienizarea minutioasa a pasteurizatorului, timpul si temperatura optima de pasteurizare.
Siguranta de functionare a pasteurizatorului.
Coala
Instalatii de incalzire tubulare sunt concepute pentru nclzirea laptelui, nainte de separare (de la
10 la 50 C) este prezentat n figura. 1. nclzitorul este format din 2 evi cu placi, cu diametrul de
28 mm i o lungime de 1200 mm. Laptele trece succesiv prin conducte i este nclzit de aburul care
intr n atmosfer.
Instalatiile de incalzire tubulare sunt concepute pentru a incalzi la temperaturi mai mari (pn la 90
- 135 C),acestea sunt formate din una sau dou tobe, care se acoper cu capace. Pe partea interioar
a capacelor sunt partiii pentru trecerea fluxului de rotaie de lapte de ctre tuburi de nclzire
(seciuni). Laptele trece prin partea de jos a tamburului, n care el n mod repetat secvenial trece prin
stratul de tuburi, schimbnd direcia de micare a lui. Partiiile instalate orizontal n interiorul prii
de jos a tamburului, mprind cavitatea n niveluri. Deaceea, apa cald este furnizat de la pompa de
cazan circulnd n contracurent cu laptele, care trece n fiecare nivel al tamburului. Instalatia de
incalzire tubular instalat n liniile de pregtire a laptelui pentru a fi condensat, precum dar este i
utilizat n producia uleiului.
n funcie de cerinele tehnologice pentru instalaiile de nclzire tubulare acestea pot fi diferite.
Atunci cnd acestea sunt utilizate ca instalatii de incalzire inainte de separare, acestea ar trebui s
lucreze pentru rate minime a fluxul de lichid, cu scopul de a asigura un transfer intensiv de cldur i
s reduc la minimum depunerile de protein de pe suprafaa de nclzire.
n instalatii de incalzire tubulare, concepute pentru a incalzi la temperaturi mai mari, se poate de
crescut semnificativ viteza fluxului.
Instalatiile de incalzire tubulare sunt compuse din urmtoarele:
1-urub
2- dispozitiv de srtngere
3- corp
4- izolaie
5-cma
6-eav
Coala
Instalaiile de rcire reprezint un set de plci de schimb de cldur. Plcile sunt tampilate, lipite
la periferia sigiliilor de cauciuc. Ele sunt realizate din oel inoxidabil. Pe o parte dintre plci curge
produs, precum i pe de alt parte agentul frigorific sau de nclzire(ap rece, saramur, ap cald).
Aceste dispozitive pot fi cu una i dou piese. ntr-un aparat de-a seciunii de nclzire este realizat
cu ap fierbinte (incalzitor), precum i de rcire - apa rece sau saramur (coolere).
Aceste aparate pot fi cu o secie sau cu dou. n instalaia cu o secie nclzirea se efectueaz cu ap
cald, iar rcirea cu ap rece. n instalaia cu dou secii in prima secie cu lapte fierbinte (secia
regenerativ), a doua secie -cu apa fierbinte incalzita in cazane (de nclzire), precum i rcirea - n
prima secie cu ap iar n a doua agent frigorific. Acest produs trece n prima i a doua secie n
concordan
Coala
Instalatiile frigorifice sunt utilizate in laptarii atat pentru racirea laptelui imediat dupa muls cat
si pentru mentinerea unei temperaturi scazute a laptelui pe tot timpul pastrarii in tancurile de
depozitare sau a derivatilor din lapte (smantana, branza) in dulapuri sau camere frigorifice. In laptarii
se utilizeaza cel mai perfect instalatiile frigorifice cu compresor. Temperatura de racire a unei
instalatii frigorifice depinde de temperatura de evaporare a agentului frigorific ; cu cat aceasta
temperatura este mai joasa cu atat este mai joasa temperatura creata de agentul frigorific, deci de
instalatie.
- racirea laptelui se face in ultima parte a instalatiei de pasteurizare prin care circula
agentul frigorific care asigura laptelui o temperatura de 4-6 C dupa care aceasta se depoziteaza in
tancurile izoterme de unde trece in fabricatie ca lapte de consum sau pentru preparatele din lapte.
Indiferent de produsele lactate care se proceseaza, fazele tehnologice descrise anterior sunt
obligatorii in obtinerea unor produse salubre.
In cazul instalatiilor cu racire indirecta saramura din corpul evaporatorului poate avea diferite
concentratii, concentratia saramurii se alege in functie de temperatura de racire dorita. Punctul de
inghet al saramurii este cu atat mai coborat cu cat concentratia este mai mare si se alege astfel incat
sa fie cu cel putin 10 C sub temperatura de inghet a corpului ce trebuie racit. In mod obisnuit pentru
racirea laptelui se foloseste saramura in concentratie de 18 21 %.
Racitoarele de lapte pot fi plane sau cu placi
Racitoarele plane cu aceiasi constructie ca si cele folosite la racirea cu apa, acestea pot
constitui serpentina evaporatorului instalatiei frigorifice, agentul de racire fiind chiar agentul de
racire a instalatiei sau poate fi folosit un agent indirect (apa racita sau saramura) preluat cu o pompa
dintr-un bazin de racire, in care este instalata serpentina evaporizatorului. La racirile plane cu doua
sectii in sectia superioara preracirea cu apa iar in sectia inferioara racordata la instalatia frigorifica se
face racirea profunda.
Racitoarele cu placi au ca parte activa o serie de placi stantate astfel incat sa formeze prin
suprapunere un canal sinuos, placile sunt etansate cu garnituri si presate formand corpul racitorului.
Racitoarele cu placi pot fi racordate direct la instalatia de muls cu transportul laptelui prin conducta,
laptele racit fiind depozitat in tancuri izoterme. Aceste racitoare pot fi utilizate si separat in laptarie
facand racirea laptelui ce se depoziteaza apoi in tancuri izoterme. In tara noastra se fabrica
Coala
Pasteurizarea laptelui.
Prin aceasta operatie se urmareste distrugerea, sub actiunea temperaturii, a microorganismelor aflate
in stare vegetativa, inactivarea pentru o anumita perioada a celor sporulante si prelungirea duratei de
pastrare a laptelui. Intrucit germenii patogeni se gasesc in stare vegetativa, sub actiunea pasteurizarii
la temperaturi de 65-900 C si sunt practic distrusi in totalitate, asigurndu-se obinerea unui lapte
salubru. Astfel la temperatura de 750 C, aproape toi germenii patogeni sunt distrui n 2-12 secunde.
Cu ct temperatura este mai ridicat, cu att scade timpul necesar distrugerii microorganismelor, deci
i durata de contact a laptelui cu agentul de nclzire. n funcie de valoarea temperaturii i durata de
contact a laptelui cu reagentul termic, pot fi utilizate urmtoarele metode de pasteurizare:
pasteurizarea joas (sau de durat), care se realizeaz la temperatura de 63-650 C, timp
de 30 min. Este o metod lent, care necesit consum de energie termic. Se aplic cu
rezultate bune n pasteurizarea laptelui destinat fabricrii brnzeturilor.
Pasteurizarea nalt( rapid sau HTST-temperatur nalt, timp scurt), care se realizeaz
la 72-740 C, cu o durat de 15 sec. Este folosit n producie, deoarece permite
mecanizarea i automatizarea operaiei tehnologice.
Pasteurizarea instantanee(tip flash sau fulger) prevede nclzirea laptelui la 80-900 C,
pe o durat de timp sub 10 sec, urmat de o rcire brusc. Acest procedeu se aplic n
special laptelui cu o calitate mediocr.
Clasificarea pasteurizatoarelor
Coala
Pasteurizatorul cu plci
Este utilizat n industria alimentar n cazurile n care apare necesar transferul de cldur.
Pasteurizatoarele cu placi sunt utilizate ma frecvent, deoarece ele au dimensiuni mai mici in
comparatie cu cele tubulare. Ele sunt alcatuite dintr-o serie de placi unite intre ele, care formeaza
sectii separate- de preincalzire, pasteurizare si sectia de racire a laptelui. Laptele in strat de 2-4mm
circula in contracurent cu agentii de incalazire si racire, avind la iesire temperatura de 4-6 gradeC.
Procesul tehnologic decurge in flux continuu, fiind mentinut si controlat de dispozitive automate.
Capacitatea acestor aparate variaza de la 1000l/ ora pina la 15-25 mii l/ora.
Aceste utilaje sunt foarte eficace, deoarece permit economisirea in sectia de recuperare a 90% din
caldura consumata, iar cantitatea de abur pentru pasteurizare se micsoreaza de 8-10 ori.
Pentru pasteurizare se folosesc :
Cazane sau vane de pasteurizare cu pereti dubli ;
Pasteurizatoare cu placi.
Vane :
In industria alimentara se folosesc, pe scara larga, vanele paralele. In aceste vane,discurile
sunt presate pe corp cu o pana de impingere situata central. Aceste vane se fac din fonta, pentru
presiunea conventionala pana la 10 bari, in doua variante : cu inele de bronz 1 si 2 pentru apa si fara
inele, pentru gaz.
In comparatie cu ventilele, vanele prezinta urmatoarele avantaje :
Opun o rezistenta mai mica mediului care circula ;
Mediul poate circula in ambele sensuri ;
Nu prezinta pericol din punct de vedere al socurilor hidraulice ;
Au inaltime mai mica, ca dezavantaje, mentionam;
Coala
Coala
Plcile cu canale sau plcile curente au diferite forme pe suprafaa lor fiind tanate canale sau
ondulaii adinci de 3-6 mm i late de 20-80 mm, care mresc suprafaa de schimb de cldur, ajut la
dirijarea deplasrii lichidului sub form de pelicul i intensific turbulena necesar mririi
coeficientului de transfer de cldur. Fiecare plac este prevzut cu patru orificii situate in colurile
plcilor, care formeaz prin alturare canale pentru intrarea i ieirea celor dou lichide ntre care are
loc transferul de cldur. Pe faa fiecrei plci este realizat o adncitur pe toat periferia, in care se
introduc o garnitur din cauciuc sintetic, care are rolul s asigure etanietatea plcii fa de exterior
i etanietatea a dou din canale care nu trebuie s comunice cu spaiul dintre dou plci.
Plcile din capt sunt mai groase au numai una din fee ondulate, faa din interior i au numai
dou orificii prin care intr sau iese unul din fluide. Plcile intermediare au deasemenea o construcie
special i au rolul de a permite divizarea pachetului de plci i de a asigura trecerea lichidului de la
un grup de plci la altul, evacuarea sau introducerea lui in sistem. Pentru a se reduce greutatea
plcilor intermediare, interiorul lor poate avea form de fagure. Lichidul circul intr-un strat de 3-4
mm prin spaiul liber pe o fa a plcilor, iar pe cealalt fa circul in contracurent ap cald sau
abur de joas presiune.
Coala
Procesul de lucru al pasteurizatorului cu plci cuprinde mai multe operaii n care lichidele ntre
care se fac schimburile de cldur circul n contracurent pe o parte i pe cealalta a plcilor.
Pasteurizatorul cu plci, considerat in cazul pasteurizrii laptelui, are urmtoarele sectoare de
lucru(fig.3): dou sectoare de recuperare a cldurii(C i D), un sector de pasteurizare (E), un sector
de rcire cu ap(B) i un
sector de rcire intens cu
saramur sau cu ghea(A).
Coala
Laptele crud este dirijat cu ajutorul unei pompe n primul sector de recuperare a cldurii (C), unde,
circulind in contracurent cu laptele cald pasteurizat, i ridic temperatura de la 100-150 C la 300-400
C, dup care este introdus ntr-un filtru sau separator centrifugal. De aici, laptele este trecut in cel de-
al doilea sector de recuperare a cldurii (D), in care circul n contracurent cu laptele fierbinte
pasteurizat i se inclzete la 500-600 C. Astfel preinclzit, laptele este introdus in sectorul de
pasteurizare n care pe o parte a plcilor va circula lapte iar pe cealalt parte abur de joas presiune
sau ap cald, temperatura sa ridicindu-se la 710-900 C(E). Apoi laptele pasteurizat trece printre
plcile pentru deozitarea de scurt durat la 710-900 C, prin cele dou sectoare de recuperare a
cldurii (D i C) unde va nclzi laptele crud i se va rci la 300-350 C i va intra n sectorul de rcire
cu ap (B), n care temperatura va scdea de la 300-350 C la 130-200 C. n sfirit, astfel prercit
laptele intr in sectorul de rcire intens(A) unde, circulind n contracurent cu saramura de la o
instalaie frigorific sau cu ap rcit cu gha, se rcete de la 30-50 C fiind apoi dirijat la cisternele
de depozitare.
Pasteurizatoarele cu placi : Este cea mai cunoscuta metoda de pasteurizare industriala a laptelui.Ele
sunt construite din placi de otel inoxidabil pe suprafata carora sunt prevazute canale.Placile unite
prin presare una peste alta, formind sectiuni separate pentru anumite tipuri de caldura. Astfel, in
primul sector de schimb termic agentul de incalzire este apa fierbinte-abur, in al doilea sector laptele
pasteurizat incalzeste ce intra in pasteurizator, iar cel de-al treilea sector apa cu gheata este agentul
de racire a laptelui pasteurizat. Laptele este introdus in pasteurizatoarele cu placi cu ajutorul
pompelor centrifuge, prin fiecare sector prin care trece sufera o operatie de tratament termic.
Coala
Pasteurizatoarele sunt formate dintr-o serie de placi din otel inoxidabil pe suprafata carora sunt
prevazute canale. Placile sunt stranse una langa alta, alcatuind sectiuni separate unde se face
schimbul de caldura. Laptele circula pe una din fetele placii, iar apa calda, aburul agentul de racire
sau laptele care cedeaza caldura pe cealalta parte a placii. Placile formeaza mai multe sectiuni astfel:
- preincalzirea initiala a laptelui de la 5-10 0C la 35-40 0C prin circulatie in contracurent cu laptele
cald pasteurizat(zona de recuperare I );
- preincalzirea a doua a laptelui de la 35-40 0C la 55-60 0C, tot pe seama laptelui pasteurizat( zona de
recuperare II );
- pasteurizarea propriu-zisa, unde laptele atinge temperatura dorita in functie de regimul ales;
- mentinerea de scurta durata la temperatura de pasteurizare;
- zona de racire cu apa unde temperatura laptelui scade la 15-25 0C;
- zona de racire finala in care laptele iesit din sectiunea de recuperare II ajunge la temperatura de 4-6
0
C, datorita circulatiei in contracurent cu apa racita la 0+4 0C;
Pasteurizatoarele cu placi se compun dintr-o serie de placi din otel inoxidabil ondulate prin stantare.
Prin canalele de pe o parte a fiecarei placi circula lapte iar pe cealalta agentul de incalzire sau racire.
Placile avand intre ele garnituri de cauciuc sunt astfel grupate incat formeaza mai multe sectoare
Coala
Termometre inregistratoare ;
Dispozitiv de recirculare lapte insuficient pasteurizat si penuru reglarea automata a temperaturii de
pasteurizare ;
Tablou comanda ;
Dispozitiv de semnalizare optica si acustica.
Placile schimbatoarelor de caldura se construiesc intr-o mare diversitate si
se pot clasifica dupa profilul placii in :
- placi cu canale
- placi cu flux unic
- placi plane cu elemente pentru crearea turbulentei.
In general transferul de caldura prin placile cu canale este mai redus comparativ cu placile cu flux
unic. Viteza fluidelor prin canalele placilor este de 22,5 m/s, iar marirea vitezei peste aceste valori
nu este recomandata din cauza ca determina o crestere a pierderilor de presiune, o marire insemnata
a presiunii de intrare a fluidului si, prin urmare, dificultati in etansarea intregii instalatii transversale,
in V sau cu proeminente circulare, cu d=2025mm,prin efectul de dezintegrare a filmului de curent,
prin schimbarile bruste ale sectiunii canalului si ale sensului de curgere, transforma curgerea
laminara in curgele turbulenta. Chiar la Re=150300 apare curgerea turbulenta, recomandata, iar
transferul de caldura prin convectie si conductie se realizeaza in conditii foarte bune.
Placile cu flux unic peliculare sunt cele mai raspandite tipuri de placi. Se impart in doua categorii :
peliculare si cu retea. La aceste tipuri de placi, lichidul se deplaseaza sub forma unor pelicule in
valuri, urmand configuratia geometrica a placii (viteza peliculei este de 0,30,8 m/s).
Toate placile unui schimbator de caldura (placi normale, intermediare si de capat) sunt numerotate
de la 1 la n pentru a se putea respecta ordinea de montaj necesara circulatiei corecte a fluidelor si
Coala
Pasteurizarea HTST
Instalatia consta din trei camere care lucreaza sub vid prin care laptele trece in flux continuu. Laptele
intra in prima camera in care se pasteurizeaza. Aceasta camera lucreaza sub un vid de 0,68/0,81
kgf/cm2 care mentine o temperatura de 90-950C. Aburul saturat este alimentat la partea superioara si
prin condensarea acestuia temperatura laptelui creste la 430C la 90-950C. De aici laptele diluat este
dirijat catre partea superioara a celei de a doua camera care lucreaza sub un vid de 0,42-0,45
kgf/cm2. O parte din vapori de apa se elimina si produsul se raceste la 71-820C.
Coala
Vidul in instalatie este produs de sistemul ejector-condensator. Aburul utilizat trebuie sa aiba
puritate ridicata iar cantitatea de abur introdusa in prima camera trebuie sa fie egala cu cantitatea de
vapori eliminata in celelalte doua camere.
Coala
Coala
Coala
Constantele termofizice a apei: c=4187 J/(kg*K), Z=0,574 W/mk, q=1000 kg/m3, Pr=9,
=1,33*10-3 Pa*sec/m2
Ne luind in calcul regimul de temperatura, productivitatea usor se calculeaza din ecuatia fluxului
curentului. Din aparatul deschis pe peretele vertical pe care curge intr-un strat subtire lapte nivelul
fluxului de curent va fi:
2B6wq=m
o = 53 h2 (1)
Viteza scurgerii stratului de lapte se calculeaza:
3
ms = 80 h (2)
In formulele anterioare (1) si (2) cinematica viscozitatii se admite la temperatura initiala a laptelui
atunci cind Z=0,638 *10-6, inlocuind in formula(1) obtinem:
2
0,638
o=5* 3 = 0,37mm
102
Viteza scurgerii stratului de lapte dupa formula(2) va fi:
0,638
m = 803 = 0,688m / sec
s
106
Coala
Aceasta productivitate este posibila luind in consideratie fluxul curentului. Pentru a asigura regimul
de temperatura dat trebuie sa verificam lungimea fluxului necesar.
Viteza de scurgere a apei in tevi este urmatoarea:
n*m 2443,1* 3
m = = = 2,11m / sec
0,785 * d * q apei * 3600 0,785 * 0,0352 *1000 * 3600
2
Coala
Suprafata de racire este data F=9,5 m2. evile sunt sudate unele de altele prin intermediul jumper,
astfel nct o parte a generatorului cade din tuburile schimbtorului de cldur. Lungimea
generatorului este de aproximativ i=5 mm. Numarul de tuburi intr-un racitor este:
9.5
n= = = 79,1
x (d 2i)B 3,14(0,037 2 * 0,005)*1,5
In aceasta lungime se includ ambele parti a racitorului. Lungimea primei parti L=2,375m. Inaltimea
pompei racitorului H=56*0,037=2,07m. Aceste marimi coincid cu cele din catalog.
Comparind datele calculelor cu lungimile reale, ne dam seama ca la temperatura data nu are loc
racirea laptelui.
Intradevar se poate
Avind n considerare aceast opiune de calcul, aplicam m = 2000kg / h . Din ecuaia de continuitate
a performanelor n fluxul de 1,85 ori mai mare dect calcul termic. n prezena a seciunii putem
mri temperatura final de pina la 10 grade, atunci temperatura final a seciunii de ap este
0
tk = 10 C .
Coala
Temperatura initiala a agentului frigorific este tag . r = 5 Co . Atunci temperatura agentului frigorific
m 2000
m= = = 0,139kg / s
3600 * 4 3600 * 4
1,85 h 1,85 2
1 = = = 735w / m * k
3* * m 3* 2,75* 0,139
3 3
q 103 *10302
a = coeficient partial de transport de caldura de la perete spre lapte.
Temperatura medie a agentului frigorific este tmed .ag . r = 4 C.
o
Constantele termofizice a agentului
m*n 3* 2443,1
wag . r = 2
= = 1,78m / s
q * 3600 * 0,785 * d 1183 * 3600 * 0,785 * 0,0352
Coala
0,23 * h * Re0,72 * t 0,48 apei .iesire 0,052 * 0,52 * 21172 0,72 * 23,50,48
1 = = = 4576,1w / m2 * C o
d 0,035
1 1
k= = = 666,66w / m 2 * C 0
1 1 1 0,001 1
+ + + +
1 h 2 735 15 4576,1
Aceasta temperatura este mai joasa de temperatura crioscopica a laptelui = -0,5 C. Avnd n vedere
c agentul frigorific n conditiile produciei se foloseste i pentru alte scopuri, cu o temperatur
iniial ti = -5 C, insa cel mai bine este s nu se ridice aceasta temperatura, ci sa se ridice
temperatura iniial a laptelui pe seciunea agentului frigorific, fapt care va facilita lucru seciunii de
ap, i va elimina congelarea laptelui. Cu suprafaa expus la rcire, se va produce evaporarea, ceea
ce duce la pierderea unei pri a produsului. In sectia agentului frigorific se petrece condensatia
aburilor in lapte. Dac lum temperatura aerului din sala de t = 20 C, atunci presiunea parial a
aburului la aceasta temperatura va fi P=235Pa.
Figura. II este prezentata curba de rcire a laptelui. Evaporarea va avea loc pe linia AB, ntre
temperaturile 80 i 20 C. Pe linia BC e posibila o condensare din aer. Temperatura medie a
laptelui tmed = 50,5 C.
Coala
m*n 3* 2000
w= = = 1,74m / s
2
q *3600 * 0,785 * d 1000 * 3600 * 0,785* 0,0352
0,3164 0,3164
(1 = 4
= 4
= 0,022.
Re 45600
47 47
(2 = 4
= = 3,24.
Re 4 45600
Numarul tevilor in sectia de apa 38 sau 37 la cotitura se afla sub un unghi de 1800
Pierderile presiunii apei:
Coala
Coala
Coala
Coala
Coala