Sunteți pe pagina 1din 21

UNIVERSITATEA TRANSILVANIA BRAŞOV

FACULTATEA DE ŞTIINŢE ECONOMICE ŞI ADMINISTRAREA


AFACERILOR
SPECIALIZAREA MARKETING

REFERAT
MARKETING ECOLOGIC
Organisme modificate genetic

Marina Iunia
Anul II Grupa 8102
Cuprins

Ce sunt organismele modificate genetic


Top 10 alimente modificate genetic
Caracteristici ale alimentelor modificate genetic

Avantaje și dezavantaje ale alimentelor modificate


genetic Situația mondială privind cultura transgenică

Cultivarea alimentelor modificate genetic în Europa și Uniunea


Europeană Situația în România
Cifre oficiale
Porumbul modificar genetic MON810
Dezbateri europene
Legislație
Etichetare
Opinia publică
Recunoașterea produselor modificate genetic
Orez cu gene umane?
Concluzie
Bibliografie

1
Ce sunt organismele modificate genetic?

Organismul modificat genetic este un


organism al cărui material genetic a fost alterat
folosind tehnici de inginerie genetică. Tehnicile
ingineriei genetice constau în izolarea
segmentelor ADN (materialul genetic) de la o
fiinţă vie (virusuri, bacterii, plante, animale şi
inclusiv om) pentru a le introduce în materialul
ereditar al alteia. Pentru acest lucru, genele care
se doresc adăugate fie se ataşează unui virus cu
care organismul este apoi contaminat, fie se
introduc direct în nucleul unei celule cu o
seringă specială.

Organismele modificate genetic au fost introduse în România în anul 1998, cultivându-se


mai multe varietăți de soia modificată genetic.

Top 10 alimente modificate genetic

1. Porumbul – a fost modificat de natură să-şi dezvolte


propriul insecticid. Monsanto a recunoscut că în SUA
jumătate din culturile de porumb sunt modificate genetic.
Şoarecii hrăniţi cu porumb modificat genetic au
probleme de reproducere şi fertilitate.

2. Soia – modificată să reziste la ierbicide. Produse: făină de soia, tofu,


băuturi de soia, ulei de soia etc. Hamsterii hrăniţi cu soia modificată
genetic au probleme de înmulţire şi o rată ridicată a mortalităţii.

2
3. Bumbacul – de asemenea proiectat să reziste erbicidărilor. Mii
de fermieri indieni au suferit afecţiuni ale pielii după expunerea
la vata de bumbac modificat genetic.

4. Papaya – o varietate rezistentă la un virus a fost introdusă în


Hawaii în 1999. Culturile de papaya transgenică ocupă acum
trei pătrimi din totalul arhipelagului Hawaii.

5. Orezul – cultura emblemă a Asiei de Sud Est a fost modificată


genetic să conţină o mare cantitate de vitamina A. Se pare că există
şi o varietate ce conţine gene umane care e cultivată pe teritoriul
Statelor Unite. China Daily, un ziar online, arată că s-au semnalat
probleme serioase de sănătate publică şi mediu date de culturile de
orez OMG, care dau reacţii alergice. Există şi unele temeri legate
de transferul de gene.

6. Tomatele – au fost modificate pentru păstrare mai îndelungată pe rafturi,


prevenindu-se alterarea lor care, în mod natural, are loc rapid. Într-un test
vizând siguranţa roşiilor OMG, unele animale au murit la câteva săptămâni de la
ingerarea unor astfel de tomate.

7. Rapiţa – uleiul de rapiţă se foloseşte la producerea de ulei comestibil şi de margarină. Şi mierea


mai poate fi produsă din flori de rapiţă. În Germania, autorităţile au raportat că o treime din
polenul prezent în mierea canadiană provine de la culturi modificate genetic.

8. Produsele din lapte. S-a descoperit că 22% din vacile de pe teritoriul Statelor Unite au fost
injectate cu hormon de creştere bovin recombinant (modificat genetic) – rbGH. Acest hormon produs
de Monsanto determină vacile să-şi sporească producţia de lapte cu 15%. Laptele provenit de la astfel
de vaci conţine un nivel ridicat de IGF–1 (Insulin Growth Factors – factori de creştere insulinici).
Oamenii au de asemenea IGF-1 în organismul lor. Cercetătorii şi-au exprimat
îngrijorarea, arătând că nivelurile sporite de IGF-1 în corpul uman au fost asociate cu cancere
de colon şi de sân.

3
9. Cartofii – şoarecii hrăniţi cu cartofi modificaţi cu Bacillus
thuringiensis var. Kurstaki Cry 1 au fost descoperiţi cu toxine
în organism. În pofida anunţurilor contrare, aceasta arată că
toxina Cry 1 era stabilă în organismul şoarecilor de laborator.
Când riscurile de sănătate au fost date publicităţii, s-a pornit
o dezbatere.

10. Mazărea – cea modificată genetic a fost identificată ca fiind


cauza unor răspunsuri imunologice la şoareci şi posibil la om.
O genă de fasole a fost inclusă în mazărea modificată genetic,
cu scopul de a crea o proteină care funcţionează ca un pesticid.

Caracteristici ale alimentelor modificate genetic1


Planta Caracteristici de Caracteristici nutriționale și de
cultivare prelucrare
Porumb Rezistență la boli Conținut mai mare de amidon
Rezistență la insecte Amidon modificat
Rezistență la dăunatorii de depozit Conținut ridicat de lizină și triptofan
Conținut îmbunătățit de protein
Conținut crescut de ulei și modificarea
proporției de acizi grași
Orez Rezistență față de bacterii Conținut mai mare de pro-vitamina A
Rezistență față de insecte Conținut mai mare de fier
Rezistență la dăunătorii de depozit
Rezistență la boli de natură fungică
Toleranță erbicide
Capacitate de fotosinteză crescută
Soia Protecție față de insecte Compozițiție îmbunătățită a uleiului
Rezistență la viroze Conținut crescut de vitamina E
Nivel scăzut de compuși flatulenți
Aromă îmbunătățită
Rapiță Rezistență crescută la boli Compoziție îmbunătățită a uleiului
Protecție față de insecte
Cartof Rezistență la insecte Conținut mai ridicat de amidonuri
Rezistență la boli fungice
Rezistență la virusuri
Rezistență la dăunători de depozit
Rezistență la lovituri
Tomate Rezistență la insect Conținut crescut de licopen
Rezistență la boli Proprietăți de procesare îmbunătățite
Rezistență la virusuri
Banane Rezistență la boli fungice Coacere întârziată

1Nicolau A.- „Alimente modificate genetic în scopuri nutriționale”, pg. 86

4
Avantaje/ dezavantaje ale alimentelor modificate genetic

Părerile specialiștilor în agricultură și ale oamenilor de știință sunt încă împărțite, între cei
care susțin că aceasta ar fi o soluție pentru rezolvarea unor situații precum foametea din unele
zone din Africa sau Asia și cei care spun că acest tip de plante pun în pericol sănătatea oamenilor.

Avantaje Dezavantaje
-rezistență îmbunătățită la boli, dăunători și -posibile boli umane (efecte toxice sau alergice)
erbicide
-plante rezistente la secetă și la dăunători -efecte negative asupra dinamicii și diversității
genetice a populațiilor de specii din mediul
respectiv
-cereale cu conținut crescut de protein -apariția infertilității și, implicit, scăderea
natalității
-cereale fără gluten -diminuarea rezistenței organismelor la microbe
(creșterea bolilor infecțioase)
-orez cu conținut ridicat de vitamina A -rezistența la antibiotic atât la oameni, cât și la
animale
-semințe de rapiță cu acizi grași care pot fi -modificarea descompunerii în sol a materialului
utilizați în regimurile dietetic organic
-plante fără proteine provocatoare de alergii -dominarea producției mondiale de alimete de
(precum kiwi) câteva companii
-roșii cu coacere în timpul transportului -creșterea dependenței de națiunile industrializate
de către țările în curs de dezvoltare
-reducerea timpului de maturare -etichetarea care nu este obligatorie în unele țări
-biotransformare pentru produsele forestiere
Sursa: 1. http://www.gazetadeagricultura.info/stiri-agricultura/11566-imbolnavirea-organismul-prin-
inginerie-genetica.html
2. Genomycs.energy.gov

5
SITUAȚIA MONDIALĂ

Suprafețele cultivate cu plante modificate genetic la nivel mondial au depășit anul trecut
160 milioane de hectare, în creștere cu 8% față de anul anterior, dar dublu față de anul 2004. Peste
16,7 milioane de agricultori din 29 de țări cultivă organisme modificate genetic (OMG), potrivit
raportului anual al ISAAA (International Service for the Acquisition of Agri-biotech Applications).
Creșterea suprafețelor este de două ori mai rapidă în țările în curs de dezvoltare. Acestea reprezintă
50% din creșterea mondială înregistrată de culturile transgenice, fiind așteptat ca în acest an
suprafețele cultivate să le depășească pe cele din țările industrializate.

Aproape 90% din suprafața plantată cu organisme modificate genetic în 2007 se rezumă la
cinci țări în America de Nord și Sud, cu 80% în Statele Unite, Argentina și Brazilia. O singură țară,
Statele Unite, cultivă peste 50% din culturile modificate genetic a lumii. Pe mai puțin de 3% din
suprafața cultivabilă din India și China sunt plantate culturi modificate genetic, dintre care aproape
exclusiv bumbac modificat genetic.

SUA este principalul producător de culturi transgenice cu 69 milioane de hectare cultivate,


fiind urmată de Brazilia – 30,3 milioane de hectare -, aceasta fiind și țara cu cel mai mare ritm de
creștere anual (20%). În India, cultura bumbacului modificat genetic – 10,6 milioane hectare – a
devenit cea mai productivă, în timp ce în China s-a ajuns la suprafete de 3,9 milioane de hectare.
În Filipine, suprafețele cultivate cu porumb transgenic ating 600.000 ha, în creștere cu 20%.

Situația mondială a celor mai importante


culturi de organisme modificate genetic în anul 2011

Țara Suprafață cultivată cu OMG (ha)


SUA 69 mil.
Brazilia 30,3 mil.
India (bumbac) 10,6 mil.
China 3,9 mil.
Filipine (porumb) 600 000
Sursa: http://www.forbes.ro

6
CULTIVAREA PLANTELOR MODIFICATE GENETIC ÎN EUROPA

Din punct de vedere legal soia modificată genetic nu este autorizată pentru cultivare pe
teritoriul Uniunii Europene (UE). În România aceasta a fost interzisă în anul 2006 înainte de
aderarea la UE. Cultivarea de OMG fără autorizaţie se sancţionează cu amendă de la 50 000
la 80 000 lei.

Este autorizată, însă, cultivarea porumbului modificat genetic MON810, "inventat"


de compania Monsanto.

În Uniunea Europeana există, însă, șase state care au interzis cultivarea porumbului
MON810: Franța, Germania, Austria, Grecia, Ungaria și Polonia. Conform eurobarometrelor
realizate în ultimul deceniu, consumatorii europeni și-au exprimat refuzul categoric de a nu
consuma organisme modificate genetic.

Uniunea Europeana, una din piețele cheie pentru industria biotehnologică, rămâne închisă
culturilor transgenice, opinia publică fiind opusă acestui tip de alimente de mai bine de zece ani.

Doar două culturi transgenice sunt autorizate să fie cultivate în UE, porumbul de la
Monsanto, MON810 și cartoful Amflora de la BASF. Porumbul a fost modificat genetic pentru a
produce propria toxina împotriva dăunătorului comun Ostrinia Nubilialis (vierme sfredelitor al
tulpinii porumbului).

Cartoful Amflora a fost modificat genetic pentru un conținut sporit de amidon, dar totodată,
conține și o gena marker de rezistență la antibiotice precum kanamicina și neomicina.

În ceea ce priveşte Europa, anul trecut s-a înregistrat o creştere de peste 25% la
suprafeţele cu porumb transgenic, suprafaţa cultivată atingând 114 490 ha. Trebuie menţionat că
BASF a îngheţat începând cu jumătatea lunii ianuarie dezvoltarea şi comercializarea tuturor
culturilor transgenice destinate continentului european.

7
În anul 2010, opt țări europene au cultivat plante transgenice, pe o suprafață totală de 91
438 ha, astfel:

Sursa: „Ghid de buzunar. Culturi și politici OMG”, pg. 24

Un studiu recent, efectuat de Universitatea din Reading, Marea Britanie a relevat faptul că
agricultorii europeni pierd între 443 şi 929 de milioane de Euro în fiecare an, din cauză că nu li se
permite să cultive plante transgenice. Dacă, de exemplu, agricultorii europeni ar putea adopta
porumbul Bt rezistent la dăunători şi în alte ţări decât în Spania, valoarea estimativă a beneficiului
pe care aceştia l-ar obţine ar fi de 157-334 milioane de Euro/an. Dacă bumbacul transgenic
rezistent la insectele dăunătoare ar fi disponibil pentru cultivare şi în Uniunea Europeană,
potenţialul beneficiu de circa 80 de Euro la hectar pe care l-ar obţine agricultorii care cultivă în
prezent circa 260.000 ha de bumbac în Grecia şi Spania ar duce la un total de 20,8 milioane de
Euro/an.

8
Creşterea estimativă a venitului anual, dacă
porumbul transgenic ar putea fi cultivat în toată Europa

Sursa: „Ghid de buzunar. Culturi și politici OMG”, pg. 25

Beneficiul estimativ al cultivării soiei tolerante la erbicide în Europa se situează între 5


milioane şi 19 milioane de Euro. Introducerea rapiţei oleaginoase transgenice în Europa le-ar
aduce agricultorilor din UE un beneficiu anual potenţial de 195-318 milioane de Euro.

Europa importă o parte substanţială din furajele de care are nevoie, iar o mare parte din
oferta mondială pentru aceste produse este transgenică. Un total de circa 30 de milioane de tone
sunt importate anual în Europa din ţări terţe, format din 13 milioane t de soia boabe, 22 milioane
t de şrot de soia, 2,5 milioane t de porumb, 2 milioane t de rapiţă şi 0,1 milioane t de bumbac.
Crescătorii europeni de animale depind de importurile de soia, pentru furaje. Europa importă cea
mai mare parte a soiei pe care o utilizează, iar majoritatea acestor importuri constau din culturi
transgenice din America de Nord şi America Latină.

Opinia publică rămâne opusă alimentelor transgenice (conform Eurobarometer) și opiniile


guvernelor Europene rămân împărțite în problema autorizării plantelor transgenice în Europa.

9
Institutii relevante din UE:

Autoritatea Europeana pentru Siguranta Alimentara – EFSA

Responsabilitatea principală a acestei autorități, așa cum a fost stabilită în 2002, este de a
oferi consultanță științifică pe toate problemele cu impact direct sau indirect asupra siguranței
alimentare. EFSA desfășoară evaluări ale riscurilor asupra lanțului alimentar, inclusiv referitor la
sănătate și mediu de viață pentru animale și sănătatea plantelor. EFSA coordonează evaluarea
științifică a organismelor modificate genetic în cadrul procedurii de autorizare a noilor organisme
modificate genetic pe piața europeană, conform Legislației pentru Alimentație și Hrană Furajeră.
În cadrul EFSA funcționează un birou special desemnat pentru activități pe tema organismelor
modificate genetic: Biroul OMG.

Co-Extra
Co-Extra este un proiect finanțat de Uniunea Europeană cu implicarea sectorului public și
privat, oameni de știință, și agenții de PR. Proiectul are scopul de a introduce organismele modificate
genetic în agricultura europeană. Se concentrează pe co-existența culturilor modificate genetic cu
cele nemodificate genetic și pe promovarea organismelor modificate genetic.

Centrul de Cercetare Combinată - JRC (Joint Research Centre)

JRC, prin diferitele sale institute servește ca și resursă științifică pentru Comisia Europeană. În
numele Directoratului General pentru Sănătate (DG Sanco), JRC furnizează informații publice legate
de organismele modificate genetic și validează metode pentru identificarea (testarea) acestora. Sub
coordonarea JRC funcționeaza Rețeaua Europeană a Laboratoarelor OMG, rețea care constă în peste
45 de laboratoare care dezvoltă și validează metode de testare a organismelor modificate genetic,
precum și colectează materiale de referință necesare. Unul dintre studiile importante coordonate de
JRC este: „O Analiză Descriptivă a Culturilor Convenționale, Ecologice și Modificate Genetic și a
Certificării Seminței de Producție în UE - 2008.”

Directoratul General de Mediu - DG Environment

Este departamentul de mediu din cadrul Comisiei Europene și are responsabilitatea


implementării legislației în domeniul organismelor modificate genetic.

10
SITUAȚIA ÎN ROMÂNIA

Soia modificată genetic


Primele culturi comerciale de plante modificate genetic (MG) au
fost introduse în România în anul 1998. Este vorba de 14 varietăți de soia
modificată genetic.

Cifre oficiale arată că:


- în anul 2004 au fost cultivate 5 523 ha cu soia MG,
- în anul 2005 au fost cultivate 87 600 ha cu soia MG
- iar în 2006 au fost cultivate 137 275,5 ha.

Când România a devenit stat membru al UE în anul 2007, soia MG a fost oficial
interzisă pentru cultivare pe teritoriul României, conform reglementărilor europene (soia MG nu
era autorizată pentru cultivare pe teritoriul UE, fiind considerată nefezabilă din punct de vedere
economic).

Porumbul modificat genetic MON810

Totusi, în acelașii an, în luna aprilie, a fost aprobat tacit pentru


cultivare în România un soi de porumb MG cu denumirea MON810 (ce
aparține companiei Monsanto). Acesta era singurul OMG autorizat în UE.
În România nu au fost efectuate studii de evaluare a porumbului
modificat genetic pentru a se vedea care sunt efectele asupra mediului.

România este o țară în care culturile de porumb au devenit o tradiție, deținând un patrimoniu
genetic valoros de varietăți tradiționale de porumb. Cele aproximativ 3 milioane de hectare
cultivate cu porumb nemodificat genetic sunt expuse contaminarii.

11
În privința porumbului modificat genetic MON810, cifrele oficiale arată că suprafețele pe
care a fost cultivat au intregistrat:

- în 2007 - 332,5 ha.


- în 2008 - 6130,44 ha.
- în 2009 - 3243,52 ha.
- în 2010 - 822,6 ha.
- în 2011 - 588,18 ha.

Astfel, se poate analiza evoluția cultivării acestui tip de aliment, pe perioada 2007- 2011.

Sursa: http://www.infomg.ro/web/ro/Situatia_in_Romania/

12
2
Situația cultivării porumbului modificat genetic pe teritoriul țării, în perioada 2007- 2011

2http://www.infomg.ro/web/ro/Situatia_in_Romania/

13
Dezbateri Europene

Încă din 2007, România a arătat o puternică atitudine pro OMG în cadrul dezbaterilor
europene. Există o serie largă de discuții în domeniul OMG în cadrul structurilor UE în ceea ce
privește noi aprobări de OMG. Votul României în aceste discuții s-a situat fie în favoarea OMG-urilor,
fie neutru. Acest lucru demonstrează pe de o parte succesul eforturilor depuse de companiile
producătoare de OMG, pentru a influența decizia la nivelul autorităților românești, iar pe de altă parte,
lipsa de interes a autorităților de a evalua riscurile asupra mediului și sănătății umane.
Deasemenea, guvernul român acționează ca facilitator pentru Monsanto și alte companii
producătoare de soia modificată genetic. Acestea folosesc exemplul "experienței românești" în
cazul soiei modificate genetic pentru lobby în cadrul Comisiei Europene. "Experiența românească"
se referă la succesul enorm pe care l-a avut soia modificata genetic în România și cum se poate
implementa o astfel de practică la scară largă.
România este singura țară din lume care a raportat o producție la hectar mai mare pentru
soia modificată genetic decât soia convențională. Datele despre producția record nu au fost
niciodată verificate în mod oficial și nu au fost autentificate.

Legislatia OMG

În ceea ce privește legislația românească în domeniul OMG, aceasta este rezultatul unei
armonizari grăbite a normelor naționale cu directivele europene. România este statul cu cele mai
multe legi în acest domeniu – 27 la numar – ce reglementeaza OMG-urile într-o maniera complicată
ce lasă loc interpretării. Multe dintre aceste legi nu au fost supuse dezbaterii publice.

Legea nr. 247 din 30/06/2009 - Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 472 din
08/07/2009 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 43/2007 privind
introducerea deliberată în mediu şi introducerea pe piaţă a organismelor modificate genetic.

Legea nr. 3 din 09/01/2008 - Publicat în Monitorul Oficial nr. 21 din 11 ianuarie 2008.
pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 44/2007 privind utilizarea în
condiţii de izolare a microorganismelor modificate genetic.

Ordinul Guvernului nr. 98 din 25.01.2008 pentru aprobarea Regulamentului privind
organizarea şi funcţionarea Comisiei pentru Securitate Biologică

Ordinul Guvernului nr. 5 din 31/01/2008 - Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 111 din
12/02/2008- pentru modificarea si completarea Normelor metodologice de aplicare a
Hotarârii Guvernului nr. 956/2005 privind plasarea pe piata a produselor biocide, aprobate
prin Ordinul ministrului sanatatii publice, al ministrului mediului si gospodaririi apelor si al
presedintelui Autoritatii Nationale Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor
(ANSVSA) nr. 1.321/280/90/2007.

Ordinul Guvernului nr. 466 din 22/04/2008 pentru stabilirea componentei nominale a
Comisiei de Securitate Biologica.

14

Ordinul Guvernului nr. 55 din 16/01/2007 - Publicat în Monitorul Oficial nr. 81 din 1
februarie 2007 -pentru înfiinţarea Registrului naţional al informaţiei cu privire la
modificările genetice din organismele modificate genetic şi transmiterea informaţiei
către Comisia Europeană.

Hotărârea Guvernului nr. 497 din 23/05/2007 - Publicat în Monitorul Oficial nr. 398 din 13
iunie 2007 -privind stabilirea unor măsuri pentru aplicarea Regulamentului Parlamentului
European şi al Consiliului (CE) nr. 1.946/2003 din 15 iulie 2003 privind mişcarea
transfrontieră a organismelor modificate genetic.

Ordonanță de urgență a Guvernului nr. 44 din 23/05/2007 - Publicat în Monitorul Oficial nr.
438 din 28 iunie 2007 -privind utilizarea în condiţii de izolare a microorganismelor
modificate genetic.

Ordonanță de urgență a Guvernului nr. 43 din 23/05/2007 - Publicat in Monitorul Oficial,
Partea I nr. 435 din 28/06/2007 -privind introducerea deliberată în mediu și introducerea pe
piață a organismelor modificate genetic.

Ordinul ministrului mediului nr. 1829 din 21/11/2007 - Publicat în Monitorul Oficial, Partea
I nr. 856 din 13/12/2007 -pentru aprobarea îndrumarului privind evaluarea riscurilor asupra
mediului şi sănătăţii umane, datorate introducerii deliberate în mediu şi pe piaţă a
organismelor modificate genetic.

Hotărârea Guvernului nr. 173 din 09/02/2006 - Publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr.
206 din 06/03/2006 -privind trasabilitatea şi etichetarea organismelor modificate genetic şi
trasabilitatea alimentelor şi hranei pentru animale, obţinute din organisme modificate
genetic.

Hotărârea Guvernului nr. 256 din 22/02/2006 - Publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr.
206 din 06/03/2006 -privind introducerea pe piață a organismelor modificate genetic
destinate utilizării ca hrană pentru animale și alimente.

Ordinul ministrului agriculturii nr. 237 din 07/04/2006 - Publicat în Monitorul Oficial,
Partea I nr. 337 din 14/04/2006 -privind autorizarea cultivătorilor de plante modificate
genetic.

Ordinul ministrului agiculturii nr. 284 din 26/04/2006 - Publicat în Monitorul Oficial, Partea
I nr. 377, din 03/05/2006 -pentru abrogarea Ordinului ministrului agriculturii, padurilor,
apelor si mediului nr. 462/2003 privind evidenta agentilor economici care cultiva organisme
modificate genetic.

Legea nr. 265 din 29/06/2006 - Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 586 din
06/07/2006 -pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/2005
privind protecţia mediului.

Ordinul ministrului agriculturii nr. 471 din 14/07/2006 - Publicat în Monitorul Oficial,
Partea I nr. 663 din 02/08/2006 -pentru modificarea şi completarea Ordinului ministrului
agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale nr. 237/2006 privind autorizarea cultivatorilor
de plante modificate genetic.

Ordinul ministrului agriculturii nr. 730 din 01/11/2006 - Publicat în Monitorul Oficial,
Partea I nr. 918 din 13/11/2006 -pentru aprobarea radierii soiurilor de soia modificate
genetic din Catalogul oficial al soiurilor de plante de cultură din România.

Ordinul ministrului mediului nr. 606 din 06/07/2005 -Publicat în Monitorul Oficial nr. 704
din 4 august 2005 -privind aprobarea Formularului pentru prezentarea rezultatelor
introducerii deliberate în mediu a plantelor superioare modificate genetic, în alte scopuri
decât introducerea pe piaţă.

15

Ordinul ministrului mediului nr. 838 din 15/09/2005 - Publicat în Monitorul Oficial, Partea I
nr. 864 din 26/09/2005 -pentru aprobarea Îndrumarului privind aplicarea anexei nr. 122
"Planul de monitoring" la Ordonanţa Guvernului nr. 49/2000 privind regimul de obţinere,
testare, utilizare şi comercializare a organismelor modificate genetic prin tehnicile
biotehnologiei moderne, precum şi a produselor rezultate din acestea, aprobată cu
modificări şi completări prin Legea nr. 214/2002.

Ordinul ministrului mediului nr. 923 din 06/10/2005 -Publicat în Monitorul Oficial nr. 937
din 20 octombrie 2005 -pentru aprobarea Formularului de prezentare a rezumatului
notificării privind introducerea pe piaţă a organismelor modificate genetic, ca atare sau în
produse.

Norma ANPC din 07/10/2005 -Publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 77 din 27/01/2006
-privind autorizarea punerii pe piață a porumbului dulce din linia de porumb modificat
genetic Bt11, ca aliment nou sau ingredient alimentar nou. Autoritatea Națională pentru
Protecția Consumatorului - ANPC.

Ordinul ministrului mediului nr. 1295 din 23/12/2005 - Publicat în Monitorul Oficial, Partea
I nr. 42 din 17/01/2006 -pentru aprobarea Formularului de prezentare a rezumatului
notificarii privind introducerea deliberată în mediu a organismelor modificate genetic, în
alte scopuri decât introducerea pe piață.

Legea nr. 59 din 11/03/2003 - Publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 192 din 26/03/2003
-pentru ratificarea Protocolului de la Cartagena privind biosecuritatea la Convenţia privind
diversitatea biologică (semnată la 5 iunie 1992 la Rio de Janeiro), adoptat la Montreal la 29
ianuarie 2000.

Legea nr. 214 din 19/04/2002 - Publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 316 din
14/05/2002 -pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 49/2000 privind regimul de
obținere, testare, utilizare și comercializare a organismelor modificate genetic prin
tehnicile biotehnologiei moderne, precum și a produselor rezultate din acestea.

Legea nr. 266 din 15/05/2002 - Publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 343 din
23/05/2002 -privind producerea, prelucrarea, controlul şi certificarea calităţii,
comercializarea seminţelor şi a materialului săditor, precum şi înregistrarea soiurilor de
plante.

Legea nr. 86 din 10/05/2000 - Publicat în Monitorul Oficial al României nr. 224 din 22 mai
2000 -pentru ratificarea Convenţiei privind accesul la informaţie, participarea publicului la
luarea deciziei şi accesul la justiţie în probleme de mediu, semnată la Aarhus la 25 iunie
1998.

Legea nr. 58 din 13/07/1994 - Publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 199 din 02/08/1994
-pentru ratificarea Convenţiei privind diversitatea biologică, semnată la Rio de Janeiro la 5
iunie 1992.

16
Un aspect și mai grav legat de legislația OMG este aplicarea acesteia. Un exemplu concret,
este felul în care România a pus în aplicare interzicerea cultivării soiei MG. Eforturile depuse
pentru înlăturarea acesteia din câmpuri au fost superficiale și iresponsabile. Mai mult de atât,
Registrul National al OMG din anul 2006 arată faptul că autoritățile nu aveau niciun control
asupra cultivării soiei MG nici în momentul în care era autorizată în România. Există numeroase
cazuri de date care lipsesc (locații ale culturilor, dimensiuni ale culturilor, varietățile cultivate,
originea semințelor, destinația producției etc.) precum și date procesate greșit (greșeli aritmetice de
baza – suma suprafețelor).

Etichetare

Legislația românească prevede etichetarea produselor modificate genetic ca fiind


obligatorie înca din iunie 2006 (Legea 106/2002 – prevederile legate de OMG fiind completate de
HG 173/2006). Aceasta lege în vigoare, nu este implementată. Nici in prezent nu există nici măcar
un produs alimentar sau furajer comercializat pe piața din România, care sa fie etichetat ca fiind
modificat genetic sau ca având ingrediente modificate genetic. Astfel, consumatorii din România
sunt privați de dreptul de a alege de pe rafturile din magazine produse ne-modificate genetic,
neputând identifica acele produse modificate genetic prin simpla consultare a etichetei.

Opinia publică

81,5 % dintre români vor ca autoritățile de la București să interzică Organismele Modificate


Genetic (OMG), în timp ce trei sferturi dintre aceștia nu doresc să consume astfel de produse,
relevă un sondaj de opinie realizat de IMAS, la comanda Centrului de Informare pentru
Organismele Modificate Genetic-InfOMG.

De cealalată parte, Federația Națională a Producătorilor Agricoli din România consideră că


argumentele asociațiilor "anti OMG" din punct de vedere științific și tehnic sunt lipsite de rigoare.

Potrivit FNPAR, importurile de materii prime sau subproduse, provenite din culturi
modificate genetic, continuă să fie permise. FNPAR susține că scoaterea soiei modificate genetic din
3
cultură a dus la pierderi de 1,2 miliarde de euro anual pe întreaga filieră în România.

3http://www.ziare.com/economie/agricultura/cultivarea-plantelor-modificate-genetic-pro-si-contra-1017118

17
4
Recunoașterea produselor modificate genetic
Întregul secret constă în descifrarea etichetei, adică acel autocolant lipit direct pe coaja
legumei/fructului sau, după caz, pe punga în care sunt ambalate acestea (de ex. la portocale).

Orice etichetă are între 4-5 cifre:

 dacă produsul are 4 cifre (de ex. 4021) înseamnă că a fost crescut într-un mediu normal,
însă nu BIO. Produsul însă NU a fost modificat genetic.

 dacă produsul are 5 cifre, iar prima cifră incepe cu 9 (de ex. 96584), înseamnă ca este BIO.

 dacă produsul este format din 5 cifre, iar prima cifră este 8 (de ex. 86584), înseamnă
că acesta a fost modificat genetic.

Printre giganții biotehnici se enumeră:


Monsanto
Ventria BioScience
Dow Chemical Corporate
Bayer CropScience
Syngenta
DuPont
BASF.

Orez cu gene umane?

Chiar între organismele modificate prin inginerie genetică, există un caz cu totul special.

Este un orez ce conţine gene umane, produs de compania Ventria Bioscience şi care este cultivat
acum pe circa 1600 de hectare în Junction City, Kansas, SUA – poate şi prin alte părţi, şi cea mai
mare parte a oamenilor habar n-au că există aşa ceva.

Firma cultivă de câţiva ani buni în secret soiul de orez modificat cu gene din ficatul uman, în
scopul de a preleva proteinele dezvoltate de acest “Frankenorez” şi de a le folosi la producerea de
medicamente. Cu aprobare de la USDA – departamentul agriculturii din SUA – Ventria a luat una
din cele mai larg răspândite cereale din lume şi o foloseşte drept catalizator pentru obţinerea de noi
medicamente.

Iniţial, cultivarea acestui tip de OMG, în trei varietăţi, a fost limitată la interiorul laboratoarelor. În
2007, Ventria a scos orezul afară, în aer liber.

Compania a încercat să-l cultive mai întâi în Missouri, dar a întâmpinat rezistenţă din partea

4http://www.gazetadeagricultura.info/marketing/12120-recunoasterea-produselor-modificate-genetic.html

18
Anheuser-Busch şi a altor firme, care au ameninţat să boicoteze tot orezul produs în acel stat
dacă Ventria ar fi plantat orezul în graniţele statului din inima SUA. Aşa încât Ventria s-a mutat
cu plantările în Kansas.

Problema cea mare constă în faptul că, deşi acest tip de orez nu a fost aprobat pentru
consumul uman, este cultivat în câmp deschis, unde potenţialul de înmulţire necontrolată este
uriaş, iar pericolul pentru sănătatea publică este, de asemenea, pe măsură.

Cu toate protestele care au urmat conştientizării acestor riscuri, USDA (U.S. Department of
Agriculture) a aprobat cultivarea în câmp deschis a acestui orez. Şi aceasta după ce FDA (Food and
Drug Administration) a refuzat autorizarea OMG-ului produs de Ventria în 2003.

În concluzie, impactul organismelor modificate genetic poate să fie atât pozitiv, cât și
negativ, atât asupra umanității, cât și asupra mediului înconjurător. Informarea cu privire la acest
subiect lasă de dorit, oamenii nefiind conștienți de ceea ce consumă, cu atât mai puțin la efectele
a ce consumă asupra a tot ce îi privește.

Modificarea genetică constituie o încercare a umanității, a stiinței de a dezvolta produse


mai bune, mai rezistente în timp și împotriva factorilor dăunători, o privire către viitor și evoluție,
în vederea îmbunătățirii stării sociale și economice

19
Bibliografie
Ghid de buzunar. Culturi și politici OMG

http://www.realitatea.net/ce-sunt-organismele-modificate-genetic-sunteti-de-acord-cu-
ele_821597.html

http://www.agir.ro/buletine/41.pdf

http://www.infomg.ro/web/ro/Legislatie_OMG/Legislatie_RO/

http://www.gazetadeagricultura.info/marketing/12120-recunoasterea-produselor-modificate-
genetic.html

http://www.gazetadeagricultura.info/stiri-agricultura/11566-imbolnavirea-organismul-prin-
inginerie-genetica.html

http://www.ornl.gov/hgmis/elsi/gmfood.shtml

http://www.badpolitics.ro

http://www.forbes.ro/Culturile-transgenice-acopera-10-din-supratele-cultivate-
din-lume_0_3743.html

http://www.infomg.ro/web/ro/Situatia_in_Romania/

20