Sunteți pe pagina 1din 35

UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURESTI Facultatea de Chimie Aplicata si Stiinta Materialelor

Organisme modificate genetic

STUDENTI: Purcareanu Bogdan Pelesca Maria Daniela CATB, AN IV

AN UNIVERSITAR 2011-2012

CUPRINS 1. Organisme Modificate Genetic.


1.1. Definiie. 1.2. Prezentare generala. 1.3. Etapele obtinerii OMG-urilor. 1.4. De ce exist OMG. Ingineria genetica si organisme modificate genetic. Principalele directii de implementare a O.M.G. 3.1. OMG in domeniul agriculturii-cultura plantelor modificate genetic. 3.1.1. Plantele modificate genetic. 3.1.2. Cine cultiva plante modificate genetic. 3.2. OMG in domeniul cresterii animalelor. 3.2.1. Organisme modificate genetic la extrem. Influenta organismelor modificate genetic asupra calitatii materiilor prime de origine vegetala si animala. Efectele generate de organismele modificate genetic asupra sanatatii consumatorilor si a mediului inconjurator. 5.1. Riscurile legate de cultura plantelor transgenice si animalelor cu mutatii genetice. 5.2. Riscuri ambietale. 5.3. Traseul toxinelor generate de organismele modificate genetic lanturilor trofice. 5.4. Cuantificarea riscurilor pentru sanatatea umana. Prezenta pe piata romaneasca a organismelor modificate genetic. Ce reglementari impune UE? Argumente pro si contra Concluzii.

2. 3.

4. 5.

6. 7. 8. 9.

Bibliografie

1. Organismele modificate genetic. 1.1. Definiie. Omul s-a preocupat dintotdeauna de ameliorarea si selectionarea acelor specii, vegetale sau animale, pe care le-a socotit a raspunde cel mai bine nevoilor sale de subzistenta. Dar numai in ultimele doua decenii, odata cu formdabilul avant al geneticii, el a reusit sa obtina, prin manipulari specifice, mai intai in laborator, apoi si pe terenurile de cultura, organisme cu alte caracteristici decat cele naturale. Acestea sunt denumite OMG sau GMO (de la englezescul genetically modified organisms), adica organisme genetic modificate. Organism Modificat Genetic sau transgenic este termenul cel mai folosit pentru a definii o planta de cultura sau un animal aparent normale, carora, prin intermediul unor tehnici de inginerie genetica li s-au transferat gene de la alte specii: plante, animale, bacterii, virusuri sau chiar gene umane, pentru a le conferi anumite proprietati noi. Organismul modificat cu care organismul este apoi genetic este un organism al carui contaminat, fie se introduc direct material genetic a fost alterat in nucleul unei celule cu o seringa folosind tehnici de inginerie speciala. genetica. Tehnicile ingineriei genetice constau in izolarea segmentelor ADN ( materialul genetic) de la o fiinta vie (virusuri, bacterii, plante, animale si inclusiv om) pentru a le introduce in materialul ereditar al alteia. Pentru asta, genele care se doresc adaugate fie se ataseaza unui virus Notiunea de organism modificat genetic este prezentata pe plan national si international astfel: OMG sunt organisme al caror material genetic a fost modificat intr-un mod care nu exista in natura in conditii naturale sau de recombinare naturala. Organismul modificat genetic trebuie sa fie o unitate capabila de autoreplicare sau transmitere a materialului genetic; organism modificat genetic se refera la plante si la animale care contin gene transferate de la alte specii, pentru a obtine anumite caractere, precum rezistenta la anumite pesticide si ierbicide;

organismul modificat generic este un organism care contine o combinatie noua de material genetic, obtinut prin tehnicile biotehnologiilor moderne care ii confera noi caracteristici.
1.2.

Prezentare generala.

Cercetari privind primele organisme modificate genetic se desfasoara prin anii 70, iar primul animal obtinut astfel a fost un soricel, prima planta, tutunul, acesta fiind si primul introdus in mediul natural, in 1994. Toate acestea se intamplau in Europa. La cateva luni apare si prima rosie modificata genetic, de data aceasta in SUA. Tot aici, la scurt timp, apare si soia modificata genetic. Aceste produse nu numai ca apar ca organisme noi, dar ele sunt si introduse in culturile agricole, deci in mediul natural. Se face distinctia intre doua grupe principale de OMG-uri: organisme hibride si transgenice. Asemanatoare din punctul de vedere al modificarilor produse in structura lor intima (deci si a posibilelor efecte, asupra celor ce ingurgiteaza alimentele produse in acest mod) ele difera doar din perspectiva mijloacelor si a metodelor de realizare a acestor operatii. Astfel, semintele, plantele si alte organisme hibride, rezulta din recombinarea genetica (incrucisare a genelor sau crossing-over), a materialului genetic de la doua soiuri diferite, ale aceleiasi specii. Cel mai cunoscut exemplu este oferit de vitade-vie, ai carei hibrizi rezulta din doua sau mai multe soiuri, prin procesul binecunoscut al altoirii. Hibridizarea este un proces, totusi, natural, cu minima interventie umana (acesta are loc doar la nivel de organism). In schimb, manipularea genetica in laborator, implica un alt nivel de interventie (cel genetic), prin patrunderea in miezul celulei cu obtinerea organismelor transgenice. Pentru obtinerea unui organism modificat genetic (OMG), sunt necesare parcurgerea mai multor etape: izolarea si multiplicarea genei de interes; introducerea sa, prin vectori, in celula-gazda; selectarea celulelor-gazda care au integrat transgena in genomul lor; obtinerea unui nou organism care contine ADN modificat sau recombinat; verificarea transmiterii ereditare a caracterului nou transferat, la descendenti. Plantele transgenice se obtin prin regenerarea de plante intregi, pornind de la plantulele obtinute prin cultivarea in vitro a celulelor-gazda care au integrat transgena in genomul lor. Urmeaza apoi cultura plantelor transgenice in sere sau camere de aclimatizare iar, in final, cultura experimental in camp. Cea mai utilizata tehnica pentru multiplicarea unei gene este tehnica PCR (Polymerase Chain Reaction), prin care o secventa de nucleotide este amplificata, cu

ajutorul ADN-polimerazei care catalizeaza reactia. Dupa fiecare ciclu de reactie, se dubleaza cantitatea de ADN sintetizata in ciclul anterior. Pentru a putea strabate membranele biologice, gena de interes trebuie sa fie integrata intr-un vector molecular, cel mai adesea, un plasmid. Este necesara apoi, o gena-marker pentru selectarea celulelor care au integrat transgena in genomul lor. Genele-marker cele mai utilizate codifica rezistenta la un anumit antibiotic. Principalele cinci specii de plante modificate genetic, din punct de vedere al suprafetei cultivate in lume sunt: soia (36,5%), porumbul (12,4%), bumbacul (6,8%), rapita(3%). O trasatura comuna a tuturor soiurilor de plante modificate, apartinand generatiei a doua de biotehnologii, o reprezinta faptul ca acestea au inserate in genomul lor si o secventa de gene menita sa inhibe germinatia oricaror seminte salvate dupa strangerea recoltei. Si aceasta deoarece companiile producatoare au observat ca un procent insemnat de fermieri (20-30% dintre cultivatorii de soia si un mare numar de cultivatori de grau) se reintorc pe piata semintelor o data la 4-5 ani. Lucru care, cum era si firesc, trebuia remediat, deoarece marile companii nu doresc sa-si transfere o parte din profit fermierilor. Cu alte cuvinte, exista un conflict de interese in companiile producatoare si fermieri, iar noi, consumatorii, suntem undeva la mijloc si tot noi suntem cei care avem de suferit de pe urma acestei paranoia a stiintei, cu implicatii majore economice si uriase interese financiare. 1.3. Etapele obinerii OMG-urilor.

Alimentele modificate genetic (OMG) sunt produse ce au calitti nutritive similare sau, uneori, chiar mai bune decat cele obtinute prin metodele clasice. "Noile alimente" sunt rezultatul ingineriei genetice. Practic, obtinerea unui OMG implica urmatoarele etape principale: omg-urile sunt definite ca reprezentand orice organism, cu exceptia celui uman, al carui material genetic a fost modificat altfel incat prin incrucisare si/sau recombinare naturala sau orice entitate biologica capabila de reproducere sau de transferare de material genetic; identificarea si pregatirea(multiplicarea) genei de interes; introducerea ei (prin diversi vectori) in celula gazda; selectarea celulelor gazda care au integrat transgena in genomul lor; obtinerea, in cazul organismelor pluricelulare, a unui nou organism pornind de la o singura celula transgenizata; verificarea transmiterii ereditare a caracterului codat de transgena, la descendentei organismului transgenic.

Plantele modificate genetic sunt create prin utilizarea tehnicilor ingineriei genetice. In ultimii ani, alaturi de metodele clasice de incrucisare a soiurilor sau de utilizare a ingrasamintelor, au aparut metode noi, care presupun folosirea unor tehnici specifice ingineriei genetice. Toate aceste plante nou create de catre om nu exista in natura, iar impactul lor asupra mediului si asupra fiintei umane nu este pe deplin cunoscut si scapa cu totul sferei de control a specialistilor.
1.4.

De ce exista OMG?

Caracteristicile urmarite prin aceste transformari artificiale sunt rezistenta la anumite boli si daunatori, toleranta la erbicide si inserarea unor proprietati de marketing. Se doreste de asemenea cultivarea de plante acolo unde conditiile de mediu0 nu o permit, cum ar fi temperaturile ridicate, gerul, seceta, salinitatea sau aciditatea solului. Acestea din urma, cele mai promovate, isi propun sa salveze de la foamete tarile din lumea a treia. 2. Ingineria genetica si organisme mogificate genetic. In anul 1865, GREGOR MENDEL a comunicat rezultatul cercetarilor sale privind hibridarea la plante, marcand inceputurile geneticii, stiinta ereditatii. El a fost primul naturalist care a aplicat cu succes teoria probabilitatilor, pentru a explica fenomenul de dominanta si segregare a factorilor ereditari la hibrizi, fiind considerat unul dintre fondatorii geneticii ca stiinta. Cercetarile lui MENDEL au ramas necunoscute pna n 1900, cand au fost redescoperite de HUGO de VRIES, CORRENS si TSCHERMACK, simultan si independent unul de celalalt, moment care marcheaza cu adevarat aparitia geneticii ca stiinta. Dupa 1970 s-au dezvoltat considerabil cercetarile de inginerie genetica care isi propune: izolarea si sinteza artificiala a genelor, transferul intraspecific si interspecific a genelor, de la organisme procariote la cele eucariote si invers, manipularea materialului genetic la nivel celular prin realizarea de haploizi prin androgeneza experimentala la plante, crearea de microorganisme capabile sa sintetizeze aminoacizi, proteine, hormoni, vitamine, antibiotice, s.a. In 1981, BERG si GILBERT, au reusit sa sintetizeze in vitro si sa construiasca o molecula de ADN-recombinant, prin care s-au demarat spectaculos cercetarile in domeniul ingineriei genetice si ale biotehnologiilor. Dintre realizarile spectaculoase, in acest domeniu, din ultima jumatate a secolului 20, merita mentionate: 1951 - primul transfer de embrioni la o vaca;
6

1952 - primul vitel nascut prin insamantare artificiala; 1952 - prima clonare la amfibieni; 1952 - prima planta regenerata in vitro; 1970 - prima planta regenerata pornind de la protoplasti; 1972 - primul hibrid interspecific obtinut prin fuziune de protoplasti (la tutun); 1973 - identificarea plasmidului Ti (tumor inducting); 1978 identificarea primei gene umane; 1983 - obtinerea primei plante transgenice; 1984 - prima nastere umana, pornind de la un embrion congelat; 1985 - prima planta transgenica rezistenta la o insecta; 1986 - prima clonare la mamifere, utilizand celule embrionare; 1987 - prima planta transgenica rezistenta la ierbicid; 1983 - prima cereala transgenica; 1991 - prima utilizare a unui segment de ADN ca medicament; 1995 - primul copil pornind de la fecundarea in vitro a unui ovocit; 1997 - prima clonare somatica in vitro la mamifere (oaia Dolly); 2001 - descifrarea genomului uman (dupa Mihaela CORNEANU, 2001). La noi in tara primele cercetari de genetica au fost efectuate inca inainte de 1900. C.VASILESCU (1840-1902) a urmarit in experientele hibridologice modul de transmitere a unor caractere la suine, semnaland fenomenul de dominanta si recesivitate precum si segregare n generatia F2. Realizari remarcabile s-au obtinut la Institutul Agronomic Bucuresti mai ales in domeniul geneticii cantitative (T. CRACIUN). Realizari deosebite in domeniul ameliorarii plantelor au fost obtinute de N.N. SAULESCU, la grau, Al. VRANCEANU la floarea soarelui, CABULEA si O. COSMIN, la porumb, L. DRAGHICI la orz s.a. Ingineria genetica poate fi definita ca un ansamblu de metode si tehnici care permit introducerea in patrimonial genetic al unei celule a uneia sau a mai multor gene noi, numite de interes, fie modificarea unor gene prezente deja in celula. Genele trasferate sunt denumite transgene. Ingineria genetica mai este denumita si modificare genetica, transformare genetica sau transgeneza, iar produsele produsele obtinute poarta numele de organisme modificate genetic sau organisme transgenice. Prin tehnicile de inginerie genetica au fost obtinute: plante rezistente la seceta si daunatori; cereale cu un continut crescut de proteine; cereale fara gluten; orez cu un continut ridicat de vitamina A; seminte de rapita cu acizi grasi care pot fi utilizati in regimuri dietetice;

plante fara proteine alergene (kiwi fara proteina alergena); bacterii acidolactice rezistente la bacteriofagi; tomate cu coacere in timpul transportului; cantitate crescuta de lecitina (prezenta, in mod obisnuit, in galbenusul de ou si soia) din soia si care este utilizata ca emulgator pentru margarina, ciocolata si alte produse alimentare; chimozina modificata genetic (in mod obisnuit, chimozina este o enzima extrasa din stomacul viteilor), care este utilizata in productia de branzeturi; fitaza obtinuta din OMG (elibereaza fosforul care este legat ca fitat nedigerabil) si care este utilizata in alimente de origine vegetala pentru dieta pasarilor si porcilor; vitamine si arome alimentare. Ingineria genetica care este n plina dezvoltare isi propune : Sa realizeze o molecula de ADN cu o secventa eliminata sau blocata din punct de vedere functional realizand un cariotip transgenic sau knock out Sa creeze un ADN cu o secventa suplimentara (un hibrid) Sa nlocuiasca intr-o molecula de ADN o secventa cu alta(o himera) Sa obtina un ADN care sintetizeaza molecule fluorescente Tot ingineria genetica a pus la punct tehnica reproducerii prin clonare . Orice fiinta eucariota provine din doi parinti fiecare din ei contribuind cu cate un set haploid de cromozomi. In reproducerea prin clonare care presupune o tehnologie foarte avansata - se obtine o fiinta noua cu materialul genetic provenind de la un singur parinte. Cum acest material genetic al noii fiinte nu mai sufera nici un mixaj el ramane identic cu cel al parintelui sau ca in cazul fratilor gemeni univitelini(monozigotici)proveniti dintr-un singur zigot(ou). De aceea relatia dintre fiinta ce a donat genomul sau si noua fiinta creata n laborator este ambigua caci este n acelasi timp verticala de tip filiatie,dar si orizontala de fratern. 3. Principalele directii de implementare a O.M.G.
3.1.

OMG in domeniul agriculturii-cultura plantelor modificate genetic.

Transformarea genetica a plantelor a cunoscut un progres spectaculos, de la obtinerea primelor gene himere, in anii saptezeci ai secolului trecut, la regenerarea primelor plante transformate genetic purtand gene straine . In ultimul deceniu, s-a ajuns la eliberarea n camp si cultivarea pe scara larga a plantelor transgenice, de la 1,7 ha in anul 1996 la 39,9 milioane ha n anul 1999. Metodele utilizate pentru

transferul eficace al alogenelor n organisme vegetale receptoare au cunoscut, de asemenea, un progres nu mai putin spectaculos, de la metode simple pana la adevarate metode razboinice, de impuscare directa a ADN n tesuturile tinta. Odata cu dezvoltarea metodologiei de izolare si clonare a genelor, respectiv a metodelor de transfer n celulele vegetale, un numar tot mai mare de plante au fost supuse transgenozei, incluzand grupele cu o mare importanta economica: cerealele, leguminoasele, solanaceele, speciile pomicole sau forestiere. In literatura de specialitate, s-au publicat o serie de sinteze sau chiar carti referitoare la transformarea genetica a plantelor. Descoperirea structurii de dublu helix a ADN-ului uman de catre Watson i Crick la nceputul anilor 1950 a dus la cunoasterea fundamentului biologic al speciei umane dar si a altor specii, iar dezvoltarea bio-tehnologiilor a fscut posibila interventia in genom in cadrul tehnicilor de inginerie genetica. Aplicarea acestor tehnici la plante a fcut posibila obtinerea unor specimene modificate genetic. Odata cu inceputul anilor 1970, o serie de tehnici ale geniului genetic(adica manipularea directa a genelor de catre om) permit extragerea unei gene din genomul unui organism si reimplantarea ei in genomul unui alt organism, apartinand unei alte specii sau chiar altui regn. Acest transfer de gene este numit trasgeneza, pentru ca el presupune traversarea barierelor care, pana nu demult, impiedicau schimburile de gene intre specii diferite, mai ales intre cele apartinand unor regnuri diferite. Gena care codifica un caracter pe care dorim sa-l transferam unui alt organism se numeste gena de interes, devenita in momentul transferului efectiv transgena, iar organismul receptor va fi numit prgenism transgenic. Mai mult geniul genetic permite astazi chiar crearea unor gene artificiale sau modificarea patrimoniului genetic al unei aceleiasi specii, prin inactivarea, modifivarea sau prin adaugarea(aditia) uneia din propriile sale gene. Sigla OMG desemneaza, asadar, orice organism al carui patrimoniu genetic a fost modificat prin mecanismele specifice geniului genetic. Practic, obtinerea unui OMG implica urmatoarele etape principale: identificarea si pregatirea(multiplicarea) genei de interes; Introducerea ei(prin diversi vectori) in celula gazda; selectarea celulelor gazda care au integrat transgena n genomul lor; obtinerea, in cazul organismelor pluricelulare, a unui nou organism pornind de la o singura celula transgenizata; verificarea transmiterii ereditare a caracterului codat de transgena, la descendentii organismului transgenic. Organismele modificate genetic create si cultivate pe scara larga in Statele Unite ale Americii sunt acceptate de guvernele unor tari ale lumii (care merg pana la a le prezenta drept o rezolvare a problemei foametei), dar sunt privite, in schimb, cu neincredere de nenumarate alte tari si respinse cu vehementa de organizatiile
9

ecologiste, devenind astfel un subiect foarte controversat. Unii specialisti chiar au ajuns s defineasca, mai in gluma, mai n serios, organismele modificate genetic ca o solutie periculoasa la o problema inexistenta. Progresele realizate in ultimii ani in stiinta si in tehnologie au avut un impact puternic asupra sectorului agricol si asupra celui alimentar din intreaga lume. Metode inovatoare de productie au revolutionat si chiar au eliminat numeroase sisteme traditionale, afectand capacitatea de producere a hranei pentru o populatie aflata in expansiune continua. Aceste evenimente au generat numeroase schimbari in economie si in organizarea sociala, dar si in gestiunea resurselor planetei. Mediul natural a fost bulversat de progresele tehnologice, care au permis nu doar obtinerea ameliorarilor genetice prin selectie, ci si crearea de noi combinatii genetice pentru a obtine vegetale, animale i pesti cu rezistenta si productivitate teoretic mult mai mare. Biotehnologia moderna ofera noi posibilitati de dezvoltare in sectoare foarte diverse, de la agricultura la productia farmaceutica, iar dezbaterile la nivel mondial asupra organismelor modificate genetic sunt fara precedent n ultima perioada si au polarizat atat atentia oamenilor de stiinta, cat si pe cea a producatorilor de bunuri alimentare, a consumatorilor, a grupurilor de aparare a interesului public, a institutiilor publice si a factorilor de decizie.Punerea la punct a organismelor modificate genetic este astazi, fara indoiala, un subiect care ridica numeroase probleme de etica referitoare la domeniul agriculturii si al alimentatiei. Plantel modificate genetic sunt create prin utilizarea tehnicilor ingineriei genetice. In ultimii ani, alaturi de metodele clasice de incrucisare a soiurilor sau de utilizare a ingrasamintelor, au aparut metode noi, care presupun folosirea unor tehnici specifice ingineriei genetice. Toate aceste plante nou create de catre om nu exista in natura, iar impactul lor asupra mediului si asupra fiintei umane nu este pe deplin cunoscut i scapa cu totul sferei de control alspecialistilor. Transferul de gene apare si in agricultura conventionala dar, spre deosebire de ingineria genetica, acesta are loc intre indivizi apartinand aceleiasi specii sau intre specii inrudite. Marea diversitate a speciilor de plante si de animale existente astazi atesta faptul c intotdeauna s-au produs modificari n zestrea genetica a acestora. Insa, de notat, toate modificarile s-au produs treptat, n mod firesc, de-a lungul unor perioade foarte mari de timp i, un fapt care iarasi trebuie retinut, de la sine, fara interventia omului. Ingineria genetica este, deci, o noua tehnologie care implica manipularea genelor. Datorita limbajului universal al genelor (codul genetic), oamenii de stiinta pot transfera gene intre diferite specii care nu sunt inrudite (animale, plante, microorganisme). De exemplu, genele unui peste pot fi transferate la o planta de tomate sau la capsuna pentru a le conferi rezistenta sporita la temperaturi foarte scazute. Plantele obtinute prin astfel de tehnici de inginerie sunt fortate sa produca substantele chimice ale pestelui, tocmai datorita acestui limbaj
10

universal, ele ajungand sa elaboreze, de pilda, o substanta pe care pestii o produc, in mod normal, pentru a supravietui in apa rece. Prin aceste noi tehnologii, au fost create numeroase plante modificate genetic, prezentate ca avand o importanta majora in alimentatie, cum sunt porumbul si cartofii rezistenti la insecte, fasolea si soia tolerante la glifosat (pesticid foarte toxic), rosiile cu coacere intarziata si cu continut ridicat de substanta solida. Cat de sanatoase sunt pentru consum este o alta problema. In ultima perioada, au fost create si organisme modificate genetic in scop nutritional. Daca plantele transgenice realizate in scop tehnologic constituie prima generatie de alimente modificate genetic, modificarile genetice care vizeaza imbunatatire calitatii nutritive a alimentelor se constituie n a doua generatie de astfel de produse. In cadrul acestei noi generatii de OMG se includ uleiurile a caror compozitie a fost modificata in vederea imbunatatirii raportului intre acizii grasi saturati si cei nesaturati, orezul auriu, cu un continut mult mai ridicat de provitamina A, amidonul cu proportia dintre amiloza si amilopectina modificata in vederea cresterii capacitatii de gelificare etc. Specialistii apreciaza ca, prin utlizarea tehnicilor de inginerie genetica, se altereaza grav hotarele pe care speciile le-au stabilit in mod firesc intre ele de-a lungul evolutiei. In opinia unora, combinarea genelor speciilor care nu se inrudesc, prin modificarea permanenta a codului genetic, este foarte posibil ca noile organisme create sa transmita urmasilor, prin ereditate, schimbarile genetice induse. Multi experti se tem, nu fara argumente, ca ingineria genetica va genera pierderea biodiversitatii, inlaturand barierele care au protejat integritatea speciilor de-a lungul timpului. Studii efectuate de acestia demonstreaza ca introducerea masiva si iresponsabila in circuitul agricol a plantelor modificate genetic sau transgenice, rezistente la ierbicide, va conduce, treptat, la disparitia unor vietuitoare care se hranesc cu semintele provenite de la ierburi si buruieni. In ultimele decenii, inrautatirea conditiilor pedoclimatice, diminuarea progresiva a resurselor naturale si explozia demografica au justificat cautarea unor solutii de diversificare a raselor de animale si a soiurilor de plante, de sporire a productivitatii culturilor prin cresterea rezistentei la daunatori si la conditii de mediu neprielnice (frig, seceta, soluri sarace etc.), de modificare in sens favorabil a compozitiei chimice. Solutiile s-au concretizat in aplicarea unor procedee pe cat de necontrolate, pe atat de stiintifice de modificare a zestrei genetice. Suprafata cumulata cultivata pe plan mondial cu plante transgenice in aceasta perioada este de 577 milioane ha. In anul 2006, sase tari au cultivat 97,5 milioane ha 95% din suprafata mondiala de plante modificate genetic . Pe primul loc se situeaz SUA, cu 54,6 milioane ha (53% din total), urmate de Argentina 18 milioane ha (18%), Brazilia 11,5 milioane ha (11%), Canada 6,1 milioane ha (6%), India 3,8 milioane ha
11

(4%) i China 3,5 milioane ha (3,5%). Restul de 5% din suprafata a fost cultivata de saisprezece tari (mpreuna, 4,5 milioane ha): Paraguay, Africa de Sud, Uruguay, Filipine, Australia, Romania, Mexic, Spania, Columbia, Iran, Honduras, Portugalia, Germania, Franta, Cehia si Slovacia. Sase din cele 25 de tari membre ale UE (Spania, Franta, Cehia, Portugalia, Germania si Slovacia) au cultivat n anul 2006 porumb modificat genetic pe cca 8.500 ha (fata de 1.500 ha n anul 2005). Spania cultiva inca din anul 1998 porumb modificat genetic (rezistent la atacul de Ostrinia nubilalis) pe suprafete semnificative (peste 60 mii ha n anul 2006). Principalele specii de plante modificate genetic cultivate pe plan mondial in anul 2006 sunt: Soia 58,6 milioane ha (57% din suprafata totala de plante transgenice), cultivata in: SUA, Argentina, Brazilia, Canada, Paraguay, Uruguay, Romania, Africa de Sud si Mexic. Porumbul 25,2 milioane ha (25%), cultivat in: SUA, Argentina, Canada, Africa de Sud, Uruguay, Filipine, Honduras si, pe suprafete mai mici, in sase state membre ale UE: Spania, Germania, Franta, Portugalia, Cehia si Slovacia. Bumbacul 13,4 milioane ha (13%), cultivat in: India, SUA, China, Argentina, Australia, Mexic, Africa de Sud si Columbia. Rapita canola 4,8 milioane ha (5%), cultivata n SUA si Canada. Lucerna toleranta la erbicide, planta perena modificata genetic, a fost cultivata pentru prima dat in anul 2006, in SUA (pe 80.000 ha). Alte specii de plante modificate genetic s-au cultivat pe suprafete mai mici (dovlecel si papaya in SUA, orez in Iran, garoafe in Olanda). 3.1.1. Plantele modificate genetic. Prima planta modificata genetic a fost introdusa in mediu in 1994 in SUA. Deci foarte recent. Exista 3 tipuri principale de asemenea plante cultivate la nivel mondial: culturi insecticide: plantele functioneaza ca un insecticid, omorand insectele care care le consuma; culturi rezistente la un erbicid neselectiv, care in urma aplicarii distruge toata flora din campul agricol, cu exceptia plantei modificate genetic; culturi care combina ambele proprietati. Alte culturi modificate genetic includ plante rezistente la boli, sau care au dezvoltate proprietatile nutritive: plante rezistente la seceta si daunatori; cereale cu un continut crescut de proteine; cereale fara gluten;
12

orez cu un continut ridicat de vitamina A; seminte de rapita cu acizi grasi care pot fi utilizati in regimuri dietetice; plante fara proteine alergene (kiwi fara proteina alergena); bacterii acidolactice rezistente la bacteriofagi; tomate cu coacere in timpul transportului; cantitate crescuta de lecitina (prezenta, in mod obisnuit, in galbenusul de ou si soia) din soia si care este utilizata ca emulgator pentru margarina, ciocolata si alte produse alimentare; chimozina modificata genetic (in mod obisnuit, chimozina este o enzima extrasa din stomacul viteilor), care este utilizata in productia de branzeturi; vitamine si arome alimentare.

Tabel 1. Tipuri de culturi modificate genetic Cultura Caracteristici Porumb Soia Rapita rezistenta la insecte; toleranta la ierbicide toleranta la ierbicide

Regiuni/tari ce aproba cultivarea Argentina,SUA, Canada,UE, Africa de Sud Argentina,SUA, Canada,Africa de Sud, UE (experimental) Canada,SUA

toleranta la ierbicide; continut mai mare de acizi grasi cu lant molecular mai lung Cicoare toleranta la ierbicide Dovlecel Cartof Sfecla de zahar rezistenta la virusuri rezistenta la insecte; toleranta la ierbicide rezistenta la ierbicide; rezistenta la virusuri; toleranta la seceta; rezistenta la daunatori

UE (numai pentru reproducere) Canada,SUA Canada,SUA SUA (din 2008), Canada

13

3.1.2. Cine cultiva plante modificate genetic?

Romania face parte dintre cele 16 tari din lume unde exista culturi modificate genetic. In lume, culturile modificate genetic sunt practicate de aproximativ 6 milioane de fermieri in 16 tari: SUA, Argentina, Canada, China, Australia, Bulgaria, Columbia, Germania, Honduras, India, Mexico, Romania, Africa de Sud, Spania si Uruguay. Cele patru mari culturi de plante modificate genetic sunt:

Bumbac

oia

Porumb

14

Rapita

Singura leguma modificata genetic care poate fi cultivata legal in Romania este soia, a declarat ziarului Evenimentul Zilei Gheorghe Mencinicopschi, directorul Institutului de Chimie Alimentara. Romania a adoptat in anul 2002 o lege care reglementeaza regimul culturilor si al importurilor de legume sau seminte modificate genetic. Conform actului normativ, o planta modificata genetic nu poate fi cultivata decat cu aprobare, iar soia este singura pentru care s-a dat aceasta aprobare. In 2002, in Romania s-a cultivat soia modificata genetic pe o suprafata de circa 30.000 de ha. In 2003, nu am date, deoarece aceasta chestiune a intrat sub jurisdictia Ministerului Agriculturii, a adaugat directorul Mencinicopschi. Directorul Institutului de Chimie Alimentara spune ca soia modificata genetic este naturala 100%, chiar daca este o leguma obtinuta cu ajutorul ingineriei genetice. Practic, soia modificata genetic este soia rezistenta la un ierbicid. Rezistenta este conferita de gena unei bacterii care trieste in sol. 3.2. OMG in domeniul cresterii animalelor

Animalul modificat genetic reprezinta acel animal care a suferit in mod deliberat modificari ale genomului, genomul fiind responsabil pentru transmiterea ereditara a unor caracteristici specifice speciei. Genomul animalelor manipulate genetic contine gene ce provin de la alte animale din aceeasi specie sau specii diferite. Genele inmagazineaza informatia genetica necesara pentru formarea si functionarea normala a unui organism, insa ele pot fi manipulate artificial astfel incat caracteristicile de baza ale animalului care a suferit o astfel de operatie sa fie modificate. Spre exemplu, unui embrion i se poate implanta o gena care sa sisteze functionarea altor gene continute in mod natural de catre acesta. Primul animal care a fost supus unor astfel de tratamente a fost soarecele, si mai apoi a fost urmat de catre iepuri, porci, oi si bovine. Aceste animale sunt produse acum la scara larga deoarece sunt folosite in cercetarile biologice si medicale, in productia de medicamente, in medicina experimentala si in agricultura. Un exemplu concret ar fi vitele modificate din punct de vedere genetic pentru a produce lapte ce contine anumite proteine umane, folosite in tratamentul emfizemelor umane, astfel reducandu-se considerabil costul tratamentului sau alte animale care au suferit modificari la nivelul genomului astfel

incat sa dezvolte simptomele anumite boli si astfel sa faca facila studierea tratamentelor pentru acestea. Acest lucru a fost posibil datorita celor doi cercetatori de renume mondial, Watson si Crick, care in anul 1953 au descoperit structura ADN-ului, ceea ce a facut ca cercetariile din domeniul biologiei moleculare sa poata lua un avant considerabil. Tehnologiile folosite au combinat tehnici si expertize din domenii precum biochimie, genetica, biologie celulara, biologia dezvoltarii si microbiologie, iar prin intermediul acestora s-au produs progrese extraordinare in recombinarea ADN-ului, clonarea genetica, analiza expresiei genelor procesul prin care ia nastere o proteina, harta genomica. Principiul de baza al producerii de animale modificate genetic este introducerea uneia sau mai multor gene de provenienta straina in ADN-ul animalului care urmeaza sa fie modificat. Genele introduse trebuie sa fie transmise in linia germinala astfel incat fiecare celula germinativa a animalului sa contina acelasi material genetic modificat. Exista 3 metode care sunt folosite pentru a modifica un animal din punct de vedere genetic: Microinjectarea de ADN ce consta in transferul de gene (care sunt recombinate, iar mai apoi clonate) care provin fie de la animale din aceeasi specie, fie de la animale apartinand unor specii diferite, in pronulceul unei celule reproductive (gametice). Celule manipulate sunt cultivate in vitro pana la un anumit stadiu de dezvoltare si introduse apoi in organismul femelei purtatoare. Transferul de gene mediat de retrovirusi ce implica retrovirusi folositi ca vectori pentru a transfera materialul genetic intr-o celula gazda, care mai apoi da nastere unui organism ce contine tesuturi sau parti de la alte specii. Organismele ce prezinta aceleasi modificari sunt imperecheate timp de circa 20 de generatii pentru a putea da nastere unor indivizi homozigoti care sa prezinte in mod caracteristic genele dorite. Transferul de gene mediat de celulele embrionare stem care consta in izolarea celulelor stem capabile de multiplicare si specializare, din embrion. Dupa care gena dorita este introdusa in aceste celule, care mai apoi sunt incorporate intr-un alt embrion din care ia nastere organismul cu caracteristici specifice genei manipulate. Dintre acestea, transferul de gene prin microinjectare este cea mai utilizata metoda pentru a produce animale de ferma. Pentru ca gena dorita sa se poata transmite in descendenta sunt imperecheate animale care prezinta aceeasi modificare genetica. Insa in ciuda tuturor acestor eforturi din aceasta metoda rezulta un numar foarte mic de animale care sa prezinte modificarea, spre exemplu dintr-un esantion de 7000 de ovule de scroafa modificate genetic cu o gena specifica, doar 0,6% au manifestat la nastere caracteristicile dorite.

Spre deosebire de primele doua metode care permit studiul prezentei genelor modificate doar pe indivizi vii, transferul de gene mediat de celulele embrionare stem permite acest studiu in toate stadiile de dezvoltare celulara. Am adus in discutie acest subiect deoarece are o importanta deosebita pentru agricultura si multe dintre statele care sunt renumite pentru productii mari de carne, lapte si alte produse de provenienta animala profita de pe urma acestor descoperiri biotehnologice pentru a-si spori productivitatea. Impactul pe care il au aceste animale asupra ramurii zootehnice a agriculturii este unul de luat in seama pentru ca stim cu totii cat de greu este sa obtii animale care sa abia o productie cat mai mare de lapte, carne sau lana prin metoda traditionala de imperechere selectiva. Ai nevoie de timp pentru a obtine rezultatele dorite si cu toate acestea se poate ca rezultatul acestor imperecheri sa nu fie multumitor. Recurgand insa la metoda modificarii genetice timpul in care se pot obtine caracteristicile dorite pentru animalele de ferma este cu mult mai scurt, iar precizia manifestarii lor este mult mai mare. In felul acesta fermierul obtine o crestere considerabila a productivitatii. Calitatea produselor este si ea foarte importanta pentru fermierul care doreste sa-si valorifice produsele obtinute de la animale. Cu ajutorul modificarilor genetice pe care le sufera animalele de ferma aceasta se poate imbunatatii de asemenea . Spre exemplu au fost create vaci care sa produca lapte in cantitati mai mari si de o calitate superioara, cu mai putina lactoza sau colesterol, porci si bovine care sa dezvolte masa musculara mai mare, deci mai multa carne sau oi care sa dea mai multa lana. Modificarea genetica e o alternativa mai sanatoasa la prostul obicei al fermierilor de a folosi hormoni de crestere in hrana animalelor, acestia ramanand stocati ca rezid in produsele animaliere duc la scaderea calitatii acestor.
3.2.1. Organisme modificate genetic duse la extrem.

Pestele Fluorescent. Este primul organism transgenic care a fost acceptat ca animal de companie. A fost obtinut prin incrucisarea unor gene straine cu cromozomii cunoscutului peste Zebra, inainte de eclozarea icrei. Genele apartin unor vietati marine care emana lumina. S-au obtinut astfel zebre rosii si verzi care in timpul zilei absorb lumina iar noaptea devin fosforescente. Au fost create initial pentru a fi folosite drept sistem de avertizare in cazul poluarii, dar cu timpul au patruns pe piata pestilor de acvariu.

Dolionul. Acesta este probabil cel mai elocvent exemplu al evolutiei stiintei. Dolion-ul este rezultatul combinarii genelor unui caine cu cele ale unui leu. Este similar ligrului (incrucisarea dintre un leu si un tigru), exceptie facand faptul ca cel din urma se poate produce si in mediul natural, fara a se interveni asupra ADN-ului.

Lemuratul. Este un animal de companie pentru oamenii foarte bogati din China. Asa cum ii sugereaza si numele este rezultatul incrucisarii genelor dintre un lemur si o pisica. Este mai agresiv decat o felina domestica obisnuita dar nu mai mult decat un caine Chihuahua. Numele stiintific al acestei vietati este Prolos Fira.

4. Influenta organismelor modificate genetic asupra calitatii materiilor prime de origine vegetala si animala. Dupa ce ani de zile s-au obtinut organisme modificate genetic in beneficiul fermierilor si fabricantilor de produse alimentare (generatia I de alimente modificate genetic), tehnicile de inginerie genetica au nceput sa fie folosite pentru modificarea calitatilor nutritive ale alimentelor, ceea ce conduce la aparitia celei de a doua generatii de alimente modificate genetic, alimente proiectate in beneficiul consumatorilor. Cele mai multe organisme modificate genetic, utilizate drept surse alimentare, apartin lumii vegetale. n tabelul 2 sunt prezentate plantele care,

pe langa modificarile cu scop agricol, prezinta modificari genetice efectuate in scop nutritional.

Avand in vedere evolutia cultivarii plantelor modificate genetic la nivel mondial, se preconizeaza ca in viitorul apropiat sa inceapa si cultivarea plantelor cu modificari genetice realizate in scop nutritional. Dintre organismele animale, pestii au fost modificati genetic cu scopul de a se constitui in sursa de alimente cu proprietati nutritionale imbunatatite. In tabelul 3 sunt prezentati pestii asupra carora se experimenteaza transferul de gene n beneficiul consumatorilor. Cererea actuala de carne de peste sugereaza ca in viitorul apropiat, pestii modificati genetic pot deveni o sursa importanta de hrana, atat pentru tarile dezvoltate cat si pentru cele subdezvoltate. Totusi, acest lucru va fi posibil doar cu acceptul consumatorilor. Alte organisme modificate genetic din categoria celor utilizate ca surse de alimente de origine animala (porcine, ovine, bovine si pasari) sunt departe de momentul in care vor aparea pe piata. Metodele utilizate pentru

obtinerea lor sunt in prezent scumpe si ineficiente. La introducerea pe piata a acestora hazardurile potentiale care le sunt asociate vor trebui evaluate atent. In plus, ingrijorarea publica privind etica manipularii genetice a animalelor domestice este mai mare decat in cazul plantelor. Asadar, alimentele care provin din organisme modificate genetic n scop nutritiv nu sunt in prezent disponibile pe piata, desi pot fi create n laboratoare. Modificarile compozitionale sunt realizate cu scopul de a imbunatati valoarea nutritiva a alimentelor sau calitatile de prelucrare ale acestora. Una dintre primele modificari genetice efectuate cu scop nutritional a vizat modificarea compozitiei uleiurilor, avand in vedere eficienta dietelor bogate n acizi grasi nesaturati, in special in acid linolenic, in normalizarea dislipidemiilor. Uleiul de soia, palmier si rapita prezinta, in urma modificarilor genetice suferite de plantele din care este extras, un raport imbunatatit intre acizii grasi saturati si nesaturati. In aceste conditii, nutritionistii pot recomanda consumul de astfel de uleiuri pentru a preveni aparitia bolilor cardiovasculare si a reduce numarul persoanelor afectate de ateroscleroza. O alta modificare genetica, ce are atat implicatii nutritionale cat si de fabricatie, se refera la modificarea amidonului. Modificarea proportiei existente in mod normal intre cei doi polimeri continuti de amidon, amiloza si amilopectina, conduce la obtinerea de amidonuri destinate unor scopuri bine definite, cum sunt imbunatatirea proprietatilor de gelificare sau ingrosare si absorbtia redusa a uleiului in timpul procesului de prajire. De asemenea, amidonurile modificate din plantele modificate genetic reduc tratamentele chimice pe care acestea trebuie sa le sufere post-extractie pentru a li se modifica structura n concordanta cu domeniul de utilizare. Tot din motive nutritionale, ingineria genetica a fost folosita pentru a obtine grau care permite fabricarea painii cu continut ridicat de amidon rezistent (forma de amidon care exercita efecte benefice asupra starii de sanatate, asemanatoare celor produse de fibrele alimentare). Ingineria genetica poate fi de asemenea utlizata pentru a imbunatati compozitia alimentelor de baza din tarile sarace din Africa, Asia i America Latina, unde posibilitatea de alegere a alimentelor este limitata, motiv pentru care apar frecvent carente de macro si micronutrienti (vitamine, minerale). Spre exemplu, Institutul Federal pentru Tehnologie din Elvetia a creat un orez modificat genetic cu continut ridicat de provitamina A. Acest orez, care are boabe galbene si a devenit cunoscut sub denumirea de orez auriu, a fost proiectat special pentru cele circa 700 de milioane de persoane care sufera de carenta in vitamina A si care consuma orezul ca hrana de baza.

Tehnicile conventionale de obtinere a unui astfel de orez nu sunt aplicabile, deoarece nu exista nici o varietate de orez care sa produca provitamina A n endosperm. Utilizand tehnicile de inginerie genetica, intreaga cale de biosinteza a provitaminei A a fost introdusa orezului folosind doua gene: una provenind de la narcise si alta de la o bacterie. Realizatorii orezului auriu cred ca acesta poate furniza circa jumatate din necesarul zilnic de vitamina A prin consumul unei portii de 300 g orez pe zi. In plus, orezul auriu a fost modificat si in scopul solutionarii unei alte probleme nutritionale majore: carenta de fier, care afecteaza 2,15 miliarde de persoane. Asadar, pe langa genele pentru sinteza -carotenului, orezul auriu contine o gena care mareste gradul de absorbtie a fierului din sol si alta care mreste gradul de absorbie a acestuia in organismul uman. Un alt aliment modificat genetic, cu posibile beneficiipentru sanatatea locuitorilor din tarile in curs de dezvoltare,este un orez care are un randament de obtinere cu 30% mai mare decat orezul normal. Ca si orezul auriu, acesta se afla inca in stadiu de cercetare. Nu intotdeauna imbunatatirile nutritionale obtinute folosind tehnicile de inginerie genetica sunt considerate a fi un succes. De exemplu, incercarea de a imbunatati continutul de aminoacizi al soiei a fost o nereusita pe considerente alergice. Soia a fost modificata genetic utilizand gene de la alunele de Brazilia, care contin concentratii ridicate de aminoacizi cu sulf, iar transferul realizat a inclus si gene ale unei substante alergene. Deoarece derivatele din soia sunt utilizate ca ingrediente alimentare, soia cu continut imbunatatit de aminoacizi cu sulf a fost desemnat necorespunzatoare pentru utilizare in alimentatie. A stabili daca un aliment provenit dintr-un organism modificat genetic este sigur pentru consum presupune compararea lui cu un aliment conventional similar, despre care se stie ca nu a creat probleme in decursul consumului sau, si aprecierea ca este substantial echivalent cu acesta. La crearea conceptului echivalentei substantiale si-au adus contributia mai multe organizaii internationale independente (FAO, WHO, OECD, ILSI Europe) si grupuri de experti (NNT, SCF, ILSI Europe). Aplicarea conceptului echivalentei substantiale permite incadrarea alimentelor care provin din organisme modificate genetic in trei categorii (Recomandarile Comisiei 97/618/EC): Categoria I: alimente modificate genetic care sunt substantial echivalente cu alimentele conventionale. Aceste alimente se considera la fel de sigure ca alimentele traditionale, incat nu mai e nevoie de a le evalua pe criterii de siguranta alimentara. Categoria a II-a: alimente modificate genetic care sunt substantial echivalente cu alimentele conventionale, cu exceptia uneia sau unor

diferente bine definite. In acest caz, alimentele modificate genetic vor fi evaluate din punct de vedere al sigurantei alimentare doar in ce priveste diferentele semnalate. Categoria a III-a: alimentele modificate genetic nu sunt substantial echivalente cu alimentele conventionale, fie pentru ca diferentele nu sunt bine definite, fie pentru ca nu exista un aliment conventional cu care sa fie comparate. Pentru aceste alimente sunt necesare evaluari atat din punct de vedere nutritional cat si de siguranta alimentara. Majoritatea alimentelor care deriva din organisme modificate genetic sunt incluse n categoria I si a II-a, dar alimentele modificate genetic in scopuri nutritionale sunt incluse in categoria a III-a. Pentru un numar apreciabil de alimente modificate genetic in scop nutritional nu se gaseste element de comparatie (ex. orezul auriu), de aceea ele necesita evaluari speciale, mai ales cand procesul de prelucrare nu elimina diferentele dintre alimentul modificat genetic si cel conventional. Daca echivalenta substantiala nu poate fi stabilita, trebuie realizate evaluari preliminare adecvate, mai intai pe animale si apoi pe oameni. Consecintele nutritionale trebuie evaluate pentru nivelul normal si maxim de consum, iar datele privind compozitia nutritiva trebuie sa tina seama de modificarile care pot sa apara in timpul depozitarii si prelucrarii alimentelor. Trebuie evaluat si efectul prezentei factorilor antinutritivi asupra valorii nutritive a intregii diete. Numarul de persoane implicate in aceste studii trebuie sa fie suficient de mare pentru ca rezultatele sa aiba semnificatie statistica. Apoi, toate studiile trebuie sa concorde cu elementele relevante si principiile etice din ghidurile despre bunele practici clinice si bunele practici de laborator. Companiile producatoare de alimente modificate genetic in scop alimentar pretind ca acestea sunt destinate atat consumatorilor din tarile dezvoltate, cat si celor din tarile in curs de dezvoltare. In tarile dezvoltate, unde exista o abundenta de produse alimentare, alimentele modificate genetic in scop alimentar nu sunt esentiale pentru asigurarea hranei populatiei. In aceste tari, astfel de alimente sunt destinate imbunatatirii dietelor care contribuie semnificativ la aparitia obezitatii, diabetului, bolilor de inima si cancerului. Cu alte cuvinte, tehnicile de inginerie genetica sunt aplicate pentru a obtine alimente care au acelasi gust si arata la fel ca alimentele normale, dar au caracteristici nutritionale imbunatatite si contribuie in proportie mai mare la asigurarea sanatatii consumatorilor. Un astfel de obiectiv ar putea fi insa realizat si prin actiuni educative. Pentru tarile subdezvoltate sau in curs de dezvoltare, se considera ca doar biotehnologia va putea solutiona problemele legate de asigurarea

hranei, desi acest obiectiv ar putea fi atins prin dezvoltarea unei agriculturi durabile, pe baza plantelor si animalelor deja existente si a celor create prin tehnici conventionale de incrucisare. Dar, in domeniul stiintei alimentelor, ca in orice alt domeniu stiintific, cercetatorii sunt incurajati sa investigheze noi metode de productie si sa creeze tehnologii noi, care pot conduce la imbunatatirea conditiei umane.

5. Efectele generate de organismele modificate genetic asupra

sanatatii consumatorilor si a mediului inconjurator. 5.1. Riscurile legate de cultura plantelor transgenice si animalelor cu mutatii genetice. Anumiti oameni de stiinta pun la indoiala superioritatea tehnicilor de transgeneza actuala fata de tehnicile de hibridare - selectie folosite pana in prezent, amintind caracterul aleatoriu al localizarii transgenelor in genomul celulelor gazda. Transmiterea si imperechierile naturale ale cromozomilor se fac dupa legi mult mai precise decat insertia unei transgene. Opozantii OGM-urilor considera ca principalii beneficiari ai acestor organisme sunt producatorii de seminte. In primul rand, prin brevetarea fiecarui soi transgenic se asigura o revenire a unei bune parti din investitie, apoi, prin interzicerea agricultorului de a folosi o parte a recoltei sale drept samanta, se garanteaza producatorului de seminte-OGM o vanzare anuala sigura (o piata de desfacere asigurata).

In ceea ce priveste ideea dezvoltarii unei agriculturi transgenice mondiale pentru a hrani omenirea se stie ca foametea n lume este, inainte de toate, o problema de acces la hrana, lucru generat de conflictele locale si/ sau internationale, de sistemele politice, de epuizarea solurilor sau, de accesul la pamant. Superproductiile agricole realizate n sistemul conventional nu se datoreaza OGM-urilor, doar repartizarea globala a acestor productii obtinute este deficitara! Animale transgenice. Proprietatile animalelor transgenice. Primele experiente in vederea obtinerii de animale transgenice au fost realizate de R. Palmiter si R. Brinster(1982), cercetatori americani(de la Universitatile din Seattle, Philadelphia si San Diego) care au reusit transferul genei hormonului de crestere (somatotropina) de la sobolan la soarece. Gena respectiva a fost prima oara clonata in bacterii pentru obtinerea ei in cantitati mari. Acest soarece a inspirat specialistii din zootehnie, care au vazut in astfel de transgeneza un mijloc de a spori performantele productive. Dupa cativa ani, un alt veritabil entuziasm s-a instaurat pentru nimalele transgenice producatoare de medicamente, mai ales in anumite societati gigante din domeniul farmaciei, provocand aparitia de noi intreprinderi start-up si atragand investitori care au mizat in mod generos pe aceste animale. La vertebratele inferioare (pesi, amfibieni) s-au obtinut rezultate bune prin injectarea ADN in citoplasma si nu in nucleu, ca la mamifere. Aceasta din cauza ca enzimele care distrug ADN sunt mai putin active la vertebratele inferioare. ADN-ul injectat este replicat foarte rapid in citoplasma de zece pana la cincizeci de ori. La Jouy-en-Josas, in Franta, s-au facut astfel de injectari la pastav cu gena hormonului de crestere uman sau de sobolan. S-a constatat ca cca 20% dintre ovulele injectate erau transgenice, iar animalele obtinute aveau un ritm de crestere mai intens. La porcii transgenici cu gena hormonului de crestere s-a constatat o crestere mai rapida si o productie de carne mai frageda, cu valoare comerciala mai buna, iar animalul are capacitatea de a valorifica mai bine furajele. Totusi s-a observat ca animalele transgenice prezinta unele dificultati fiziologice din cauza ca produc hormonul de crestere permanent, in timp ce in mod normal hormonul este produs doar in primele doua luni de viata. In Australia s-au inceput experiente pentru transferul la oi a doua gene bacteriene care datermina transformarea serinei intr-un alt aminoacid, cisteina. Acest ultim aminoacid aste un factor limitant al productiei de lana

la oi. In acelasi scop se preconizeaza transferul keratinei, care este o proteina majora a lanii la oi. In mod clasic, tehnica obtinerii unui animal transgenic presupune microinjectarea unei solutii continand numeroase copii ale genei de interes intr-un ovocit, imediat dupa fecundarea sa, ca si transferul celulei ou in oviductul sau uterul unei femele receptive. Domeniile de aplicare a transgenezei animale sunt foarte diversificate deoarece ele privesc deopotriva cercetarea in biologie si medicina, in farmacie si agricultura. 5.2. Riscuri ambietale.

Odata eliberate in mediu, fie ca sunt culturi de testare, fie comerciale, plantele modificate genetic nu pot fi controlate pentru ca acestea interactioneaza in mod liber cu intregul ecosistem. Culturile conventionale sau ecologice din jur pot fi impurificate prin polenizare, datorita vantului sau insectelor. De asemenea intreaga biodiversitate are de suferit de pe urma culturilor modificate genetic rezistente la insecte si erbicide. Multe insecte care se hranesc in mod natural cu daunatorii plantelor de cultura sufera si chiar mor daca consuma daunatori de pe plante modificate genetic. Asa este cazul buburuzelor care se hranesc cu paduchi de frunza. Au aparut deja buruieni rezistente la erbicidele neselective cu care sunt tratate plantele modificate genetic. OMG se pot reproduce si incrucisa cu organisme din mediul natural, rezultand astfel organisme noi, intr-un mod necontrolat si imprevizibil. Porumbul modificat genetic este nesigur pentru mediul nconjurator. Mare parte din porumbul modificat genetic din toata lumea este o varietate numita porumb Bt. Acest porumb a fost modificat genetic astfel incat sa isi poata produce propria toxina. Aceasta toxina este daunatoare pentru anumite insecte benefice care omoara daunatorii. De asemenea, s-a demonstrat ca porumbul Bt este daunator pentru fluturi si exista pericolul ca sanatatea solului sa fie afectata pe termen lung. Industria ingineriei genetice a creat si porumbul tolerant la erbicide (porumbul T25, produs de concernul agrochimic german Bayer). Cultivarea acestei varietati va duce, fara indoiala, la cresterea rezistentei la buruieni astfel ca din ce n ce mai multe ierbicide vor trebui aplicate, o tendinta care a fost semnalata si la alte culturi modificate genetic. Ierbicidele pulverizate pe porumbul modificat genetic sunt adesea foarte daunatoare pentru mediul nconjurator.

Porumbul modificat genetic nu este necesar pentru combaterea schimbarilor climatice. Biomasa are un rol n combaterea schimbarilor climatice doar cand este folosita pentru a genera energie intr-un mod eficient si sustenabil. Cutoate acestea, studii independente confirma faptul ca combustibilul bazat pe etanol obtinut din porumb nu este o forma sustenabila de energie bio. In primul rand, folosirea porumbului la obtinerea etanolului duce la cresterea preturilor la alimente si ameninta securitatea alimentara a celor saraci in anumite regiuni; acest lucru se intampla in America Centrala. In al doilea rand, este unanim recunoscut faptul ca economiile de CO2 provenite din folosirea etanolului din porumb sunt mici sau chiar negative, n functie de tehnicile de productie folosite si sursele de energie utilizate (4). In al treilea rand, folosirea porumbului modificat genetic pentru a fabrica biocombustibil este o alegere riscanta, porumbul modificat genetic proiectat pentru obtinerea combustibilului industrial contine proteine care nu sunt prezente in mod normal in alimentatia umana. Aceste proteine pot fi toxice si pot provoca alergii, fapt recunoscut de catre departamentul de agricultura din Africa de Sud care in martie 2007 a respins aplicatia companiei Syngenta pentru aprobarea etanolului produs din porumb MG. Acesta ar putea foarte usor sa contamineze lantul trofic, asa cum arata peste 10 ani de experienta cu porumbul MG (5). Cu alte cuvinte, daca industria agrochimica va obtine ceea ce isi doreste, fulgii de porumb de la micul dejun ar putea contine, in curand, porumb MG pentru etanol, un plus de energie de care nu ai nevoie! Recoltele modificate genetic si cele nemodificate genetic nu pot coexista fara nicio problema. Cercetarile stiintifice au demonstrat ca recoltele modificate genetic contamineaza recoltele conventionale si organice, alimentele si mierea. Iar cand recoltele MG sunt plantate intr-un mediu deschis chiar daca exista o legislatie restrictiva este imposibil sa controlezi insectele, polenul si bataia vantului. Contaminarea genetica nu prezinta riscuri doar fata de siguranta alimentara, ci si asupra biodiversitatii, securitatii alimentare, mai ales in centrele de origine si diversitate a porumbului. Principalele centre de diversitate a varietatilor de porumb sunt Mexicul si America Centrala, insa stramosii fermierilor din emisfera vestica sunt cei care au pastrat timp de mii de ani varietatile traditionale ale porumbului cultivat. Daca porumbul MG contamineaza plantele originale de porumb care sunt cultivate n aceste regiuni, omenirea ar putea pierde plantele-mama din care provin toate varietatile de porumb. Acest lucru ar putea fi un dezastru, din moment ce diversitatea este esentiala pentru

programele de inmultire si dezvoltare a varietatilor rezistente la daunatori, boli, seceta si alte provocari agronomice. O populatie de albine lucreaza intr-o zona de cel putin 30 de kilometri patrati, astfel ca o contaminare a mierii ar putea proveni din mai multe campuri diferite de culturi agricole, daca cultura OMG-urilor va fi reglementata si aprobata. Costurile pentru analiza mierii pentru a verifica daca este contaminata genetic ar face apicultura neeconomica pentru majoritatea apicultorilor. Acest lucru nu doar ar periclita productia de miere, ci si polenizarea necesara in agricultura si in natura. Walter Haefeker, apicultor n Germania si vicepresedinte al Asociatiei de Apicultori Profesionali, mai 2005. Concluzie: porumbul modificat genetic, inutil si nedorit. Porumbul modificat genetic este rezultatul inutil, depasit si riscant al unei tehnologii care prezinta o amenintare serioasa asupra sanatatii oamenilor si a mediului. Porumbul MG este de asemenea o afacere riscanta din punct de vedere economic. Cea mai buna optiune pentru fermieri, apicultori, guverne, piete globale si consumatori este sa respinga porumbul MG si sa asigure protectia unuia dintre cele mai importante alimente din lume. Sunt multe alternative viabile la porumbul MG, precum agricultura organica si alte forme de agricultura sustenabila care pot asigura siguranta si securitatea alimentara pentru toti, protejand in acelasi timp si mediul inconjurator.
5.3.

Traseul toxinelor generate de organismele modificate genetic lanturilor trofice.

O serie de experiente efectuate de catre cercetatori americani, in medii controlate au aratat ca toxina porumbului-Bt era prezenta in sol, via secretiile radiculare ale porumbului modificat genetic. Timp de 25 de zile, aceasta toxina a ucis larvele de insecte, dupa care ea s-a fixat de particulele de sol si se pare, si-a pierdut capacitatea insecticida. Alti cercetatori au constatat ca toxina Bt s-a dovedit vatamatoare pentru colembole (grup de insecte cu un important rol in reciclarea materiei organice moarte) si ca ea ar putea persista in sol timp de 8 luni(Environment Protection Agency, MRID nr. 434635, ap. Hansen et. al., 2001). Desi acest tip de porumb poate fi folosit in alimentatia organismelor cu sange cald, ne intrebam daca este cu adevarat sigur.
5.4.

Cuantificarea riscurilor pentru sanatatea umana.

Plantele modificate genetic sunt create prin utilizarea tehnicilor ingineriei genetice. In ultimii ani, alaturi de metodele clasice de incrucisare a soiurilor sau de utilizare a ingrasamintelor, au aparut metode noi, care presupun folosirea unor tehnici specifice ingineriei genetice. Toate aceste plante nou create de catre om nu exista in natura, iar impactul lor asupra mediului si asupra fiintei umane nu este pe deplin cunoscut si scapa cu totul sferei de control a specialistilor. Numeroase pareri insa sustin ca modificarile genetice genereaza numeroase efecte adverse asupra sanatatii umane si a mediului. efecte alergice si toxice asupra oamenilor; Majoritatea culturilor modificate genetic sunt concepute sa reziste la aplicari fara limita de ierbicide. Doua dintre cele mai folosite chimicale, bromoxynil si glyphosat (Roundup TM) sunt asociate cu tulburari de crestere ale fetusilor, cu tumori, carcinoame, limfoame non-Hodgkin. Se considera ca soiul de porumb modificat genetic numit StarLink declanseaza reactii alergice precum voma, diareea si socul anafilactic. Unii consultanti stiintifici din SUA considera ca toate proteinele din porumbul modificat genetic (36% din productia SUA) ar putea actiona ca agenti antigenici si alergenici. efecte alergice si otravitoare asupra plantelor si animalelor. Putem transfera aceste reactii adverse asupra alimentatiei umane, considerand ca aceste animale si plante pot intra in consumul curent al locuitorilor planetei. In aceasta privinta, cercetatoarea dr. biolog Irina Ermakova a efectuat un experiement la Institutul de Neurofiziologie si Studiul Activitatii Nervoase Superioare de pe langa Academie Rusa de Stiinta. Noua femele de cobai au fost impartite in 3 grupe de cate 3: un grup de control, un grup in a carui hrana s-a adaugat faina de soia modificata genetic si un grup care a consumat alimente amestecate cu faina de soia obisnuita. Au fost numarate femelele care au nascut si numarul de cobai nascuti si morti. Dupa primul stagiu, cobaii au fost impartiti in doua grupe, una hranita cu faina de soia modificata genetic, cealalta hranita cu faina de soia obisnuita. A rezultat un numar anormal de mare de decese printre urmasii femelelor hranite cu soia modificata genetic. In plus, 36% dintre aceiasi cobai cantareau mai putin de 20 de grame, fapt care evidentia starea lor de extrema slabiciune. Acesta este primul studiu care a demonstrat o dependenta clara intre hranirea cu alimente modificate genetic si starea de sanatate a urmasilor. Morfologia si structurile biochimice ale cobailor sint foarte asemanatoare cu cele ale oamenilor, ceea ce este extrem de ingrijorator in ce priveste efectele asupra mamelor si bebelusilor nenascuti, mai ales in

contextul in care se urmareste introducerea de cat mai multe OMG in alimentatia umana, din ratiuni comerciale, a declarat in concluzie Ermakova. efecte daunatoare asupra dinamicii populatiei de specii in mediul gazda si asupra diversitatii genetice a fiecareia dintre aceste populatii; Plantele modificate genetic sunt specii exotice, capabile sa puna stapanire pe noi teritorii, eliminand alte culturi si creind supergandaci si superburuieni, care obliga la folosirea a si mai multe chimicale toxice. Plantele modificate genetic pot poleniza incrucisat cu plantele culturilor similare, fenomen care a provocat deja distrugerea multor ferme organice, ale caror standarde nu permit folosirea semintelor modificate genetic. sensibilitatea modificata a agentilor patogeni, facilitand raspandirea bolilor infectioase sau crearea de noi vectori; diminuarea actiunii tratamentelor profilactice sau terapeutice medicale, veterinare sau fitofarmaceutice prin transferul genelor care confera rezistenta la antibioticele utilizate in medicina. Deoarece modificarea genetica este o stiinta cat se poate de inexacta, specialistii geneticieni folosesc o gena-marker pentru a stabili daca insertia genelor in organisme a reusit. Adesea, gena-marker este tocmai una dintre cele care codeaza rezistenta la antibiotice. Organizatia Mondiala a Sanatatii a avertizat in 2001 ca oamenii manifesta deja niveluri de rezistenta la antibiotice care ii fac mai vulnerabili la maladiile mortale. Cresterea rezistentei la antibiotice. Aceasta problema se pune pentru ca porumbul-Bt comercializat contine gene ale rezistentei la un anumit antibiotic, gene folosite ca markeri si pe care producatorii nu le-au eliminat, considerandu-le fara pericol pentru om. Motivatia adusa de ei este aceea ca ele fie nu se exprima in planta, fie ca ele codifica rezistenta la un antibiotic care nu mai este utilizat in medicina umana. In plus, ei considera ca foarte putin probabil transferul acestor gene din alimente n bacteriile prezente n tubul digestiv al omului. efecte asupra biogeochimiei, prin schimburi in descompunerea in sol a materialului organic. Pornind de la amenintarile pe care OMG-urile le reprezinta pentru sistemul imunitar uman si pentru biodiversitatea planetei, cercetatorii din diverse domenii ale cunoasterii (patologia, agronomia), precum si organizatiile ecologiste au creat un puternic curent de opinie impotriva producerii plantelor transgenice, dar cu toate acestea, marile companii cultiva OMG-urile la scara larga in lume, in dispretul opiniei publice. 6. Prezenta pe piata romaneasca a organismelor modificate genetic.

Inca de la introducerea pe piata, pe la mijlocul anilor 90, a unui aliment modificat genetic important(boabe de soia rezistente la ierbicide), s-a declansat si un interes crescand al politicienilor, activistilor si consumatorilor din Europa, asupra subiectului. La sfarsitul anilor 80, inceputul anilor 90, rezultatele decadei din domeniul cercetarilor moleculare au ajuns la urechile publicului. Pana in acel moment, publicul nu era constient, in general, de potentialul acestor cercetari. Exista perceptia publica privind legatura dintre tehnologia moderna si crearea de specii noi. Romania are o istorie relativ lunga in cultivarea de organisme modificate genetic (OMG). Soia modificata genetic. Primele culturi comerciale de plante modificate genetic (MG) au fost introduse in Romania in anul 1998. Este vorba de 14 varietati soia modificata genetic. Cifre oficiale arata ca: in anul 2004 au fost cultivate 5 523 ha cu soia MG, in anul 2005 au fost cultivate 87 600 ha cu soia MG iar in 2006 au fost cultivate 137 275,5 ha. Cand Romania a devenit stat membru al UE in anul 2007, soia MG a fost oficial interzisa pentru cultivare pe teritoriul Romaniei, conform reglementarilor europene (soia MG nu era autorizata pentru cultivare pe teritoriul UE, fiind considerata nefezabila din punct de vedere economic). Porumbul modificat genetic. Totusi, in acelasi an, in luna aprilie, a fost aprobat tacit pentru cultivare in Romania un soi de porumb MG cu denumirea MON810 (ce apartine companiei Monsanto). Singurele organisme modificate autorizate de UE sunt cartoful Amflora, ce are un continut ridicat de amidon (produs de BASF) si porumbul MON810, rezistent la atacul viermelui sfredelitor al porumbului. Din fericire, cartoful Amflora nu se cultiva in Romania, existand soiuri conventionale care produc o cantitate sporita de amidon. Daca ajunge in consum, in mod accidental poate crea rezistenta la antibiotice. In privinta porumbului modificat genetic MON810, cifrele oficiale arata ca: in 2007 au fost raportate 332,5 ha cultivate cu porumbul MON810, iar anul trecut in 2008, suprafetele au crescut semnificativ pana la 6 130,44 ha, in 2009, s-a raportat insamantarea unor terenuri de suprafata totala de 3093,5177 ha.

In ultimii doi ani suprafata cultivata a scazut sub 1000 de hectare. In Romania nu au fost efectuate studii de evaluare a porumbului modificat genetic pentru a se vedea care sunt efectele asupra mediului. Cercettorii francezi au publicat n International Journal of Biological Sciences rezultate care arata efectele toxice ale consumului de porumb modificat genetic asupra organelor vitale pentru detoxifierea organismului rinichii si ficatul, precum si asupra inimii, glandelor suprarenale, splinei.
7. Ce reglementri impune UE?

Inainte de introducerea pe piata a OMG-urilor trebuie sa primeasca autorizatie. Plantele modificate genetic trebuiesc cultivate si manipulate in asa fel incat sa se previna amestecarea necontrolata cu produsele conventionale. Termenul utilizat de legislatie pentru acest lucru este coexistenta. Depinde de fiecare stat membru al UE cum asigura aceasta coexistenta. Comisia Europeana a furnizat un set de reguli pentru asigurarea coexistentei dintre aceste produse: etichetarea: este cea mai importanta unealta pentru asigurarea libertatii de alegere, libertate care este ceruta de legislatia UE: De cate ori OMG sunt utilizate intentionat in producerea de alimente trebuie specificat clar pe eticheta; trasabilitatea: etichetrarea este ceruta chiar daca OMG nu mai pot fi detectate in produsul final. Toti producatorii si distribuitorii trebuie sa isi informeze clientii dac in fabricarea produselor au fost utilizate OMG. Pentru aceasta exista obligativitatea de a pastra inregistrari si documente referitoare la utilizarea OMG-urilor (Legea 1830/2002). Directiva pentru diseminarea deliberata a organismelor modificate genetic n mediu: Autorizaia in temeiul prezentei directive (2001/18), este necesara inainte ca semintele plantelor modificate genetic sa fie puse pe piata. Acest proces cere testarea pentru a vedea daca cultivarea pe scara larga a plantelor ar putea avea efecte asupra mediului. Autorizatia este de asemenea necesara pentru culturile care nu sunt cultivate in UE, dar care sunt importate intr-o forma de viata, care ar putea creste undeva si sa se imprastie in mediul inconjurator. Produsele care intra in aceasta categorie sunt considerate "organisme din punct de vedere juridic". De aceea boabele de porumb modificat genetic sau semintele de rapita vor avea nevoie de aceasta autorizatie. Pe de alta parte, autorizarea in temeiul prezentei directive nu este necesara pentru importul de produse procesate cum ar fi amidon de porumb sau de ulei de rapita obtinut din plante modificate

genetic, pentru c aceste produse nu sunt capabile de crestere si prin urmare, nu sunt considerate organisme din punct de vedere legal. Regulamentul UE pentru produse alimentare modificate genetic si furaje: Produsele alimentare si furajele obtinute din OMG-uri, se incadreaza in Regulamentul lor,care a intrat n vigoare pe intreg teritoriul UE, in aprilie 2004. Prezentul regulament se refera la produsele alimentare care sunt OMG-uri (de exemplu, porumb dulce), precum si alimente prelucrate care provin dintr-un OMG (de exemplu, amidon de porumb), care nu mai sunt organisme. Acest regulament (1829/2003) se aplica in cazul produselor alimentare si a hranei pentru animale.
8. Argumente pro si contra.

Argumente pro: sporirea randamentului culturilor prin utilizarea unor plante transgenice va permite acoperirea necesarului de hrana al unei populatii in continua crestere fara extinderea suprafetelor agricole; imbunatatirea vitezei fotosintezei; sporirea tolerantei/rezistentei fata de atacurile patogenilor si daunatorilor; cresterea tolerantei fata de factorii de stres abiotic; diminuarea poluarii mediului prin reducerea cantitatilor de pesticide aplicate in culturi; utilizarea anumitor plante modificate genetic poate ameliora si randamentele culturilor practicate pe soluri improprii, atenuand tendinta de convertire a padurilor in ferme. sporirea randamentului culturilor prin utilizarea unor plante transgenice va permite acoperirea necesarului de hrana al unei populatii in continua crestere fara extinderea suprafetelor agricole; diminuarea poluarii mediului prin reducerea cantitilor de pesticide aplicate in culturi; utilizarea anumitor plante modificate genetic poate ameliora si randamentele culturilor practicate pe soluri improprii, atenuand tendinta de convertire a padurilor in ferme.

Argumente contra: imbolnaviri ale oamenilor, incluzand efecte alergice sau toxicitate; pot provoca cancer si boli degenerative (fragmente de ADN strain care nu pot fi digerate complet de sistemul digestiv, trec in sistemul circulator combinandu-se cu ADN-ul propriu generand consecinte neprevazute);

imbolnaviri ale animalelor si plantelor, incluzand efecte de toxicitate si unde este cazul, alergice (nasteri premature, avort, infertilitate, deces. In SUA multi fermieri au declarat ca mii de porci au devenit sterili dupa ce au fost hraniti cu varietati de porumb modificat genetic sau au avut sarcini false sau au dat nastere la pungi cu apa) ; otravirea mamiferelor (studii au aratat ca, cartofii modificati genetic imbinati cu ADN de ghiocel au fost otravitori pentru mamifere, distrugandu-le organele vitale, sistemul digestiv si sistemul imunitar); o posibila modificare a unor agenti patogeni care ar putea facilita transmiterea bolilor infectioase si/sau aparitia unor noi surse ori vectori patogeni (virusurile se pot combina cu gene ale altor virusuri,de exemplu HIV, dand nastere la supervirusuri); efecte asupra circuitelor biogeochimice, in special pentru circuitele carbonului si azotului, prin modificarea capacitatii solului de a descompune materia organica; crearea de noi daunatori: planta de cultura care a fost modificata prin inginerie genetica pentru a fi toleranta fata de saruri ar putea scapa (evada) din lanul de cultura, ar putea invada estuarele, sufocand vegetatia naturala a acestui habitat; amplificarea problemelor cu daunatorii deja existeni: plantele de cultura sunt capabile de a transfera gene la distante de kilometri la specii inrudite, prin polenizarea mediata de vant sau insecte, unele dintre aceste specii putand fi buruieni cunoscute; provoaca poluarea solului si infertilitatea acestuia (bacteria modificata genetic Klebsiela planticola utilizata pentru descompunerea rumegusului si a cocenilor de porumb in vederea obtinerii etanolului, a micsorat continutul de nutrienti esentiali ai solului, consumand azotul din sol); omorarea insectelor benefice (s-a descoperit ca albinele pot fi omorate de o proteina aflata in floarea de rapita modificat genetic); prin folosirea OMG-urilor, plantele organice in circa 50-100 de ani nu vor mai fi organice, isi vor pierde puritatea; unele plante modificate genetic au un nivel scazut de nutrienti esentiali.

9. Concluzii

Este etic sa consumam OMG? Primul raspuns pe care l-as rosti ar fi NU si in final l-as alege tot pe acesta. Faptul ca se cunosc deja unele consecinte negative asupra sanatatii umane cauzate de consumul produselor modificate genetic imi da dreptul si

libertatea de a nu fi de acord sa le consum. Ce este mai de pret decat sanatatea? Folosirea unor produse modificate genetic este echivalenta cu incheierea unui pact cu o alimentatie necorespunzatoare, poate nesanatoasa, ce va avea drept urmari dezechilibre in organism. Vom deveni mai fragili, mai lipsiti de imunitate si poate mai vulnerabili la boli. Partea cea mai necunoscuta si care ne poate aduce surprize neplacute este faptul c produsele lansate pe piata nu sunt testate suficient, iar utilizarea lor pe termen lung nu se stie ce monstri va crea. Concluzia Academiei Americane de Medicina a Mediului este ca exista o legatura mai mult decat intamplatoare intre alimentele modificate genetic si efectele adverse asupra sanatatii. Exista o relatie de tip cauza-si-efect, iar puterea legaturii si asemanarea dintre alimentele modificate genetic si boala sunt confirmate de cateva studii efectuate pe animale. Este infricosator prin ceea ce au trecut animalele supuse experimentelor si hranite cu alimente modificate genetic. De exemplu, atunci cand femelele de sobolan au fost hranite cu soia modificata genetic, majoritatea puilor lor au murit in primele 3 saptamani, comparativ cu o rata de deces de 10% in grupul de femele care au fost hranite cu soia nemodificata genetic. Puii femelelor hranite cu soia modificata genetic au fost mai mici si au avut mai tarziu probleme legate de fertilitate. Atunci cand sobolanii masculi au fost hraniti cu soia modificata genetic, testiculele lor si-au schimbat culoarea de la culoarea roz normala la un albastru inchis. Conform sondajelor oficiale Eurobarometer din ultimii ani, peste 70% dintre consumatorii din UE nu doresc sa consume produse alimentare modificate genetic. De asemenea, peste 95% dintre cei interogati vor sa aiba dreptul de a alege intre un produs modificat genetic si unul nemodificat genetic. Europenii nu mai au incredere totala in declaratiile oficiale ale expertilor si cercetarile aparatorilor OMG-urilor, dupa catastrofele alimentare <<boala vacii nebune>> din Anglia si <<puii cu dioxin>> din Belgia. Ei se tem tot mai mult de artificializarea hranei si prefer tot mai mult produsele ecologice, naturale. Consumatorii romani nu se afla nici macar in pozitia de a alege un produs modificat genetic de unul nemodificat genetic. Nici un produs de pe piata romaneasca nu este etichetat ca si OMG.

BIBLIOGRAFIE

1. Microbiologie si ingeneria genetica, Moldoveanu D., Militaru C., Ed. Fiat Lux, Bucuresti, 2004 ;
2. http://www.gmo-compass.org/eng/database/plants/13.sugar_beet.html; 3. http://www.infomg.ro/web/ro/Home/FAQ/#faq_15; 4. http://www.ornl.gov/sci/techresources/Human_Genome/elsi/gmfood.s

html;
5. http://www.raw-wisdom.com/50harmful; 6. http://www.csa.com/discoveryguides/gmfood/overview.php.