Universitatea Tehnică Cluj-Nord, Centru Universitar Nord Baia Mare

Specializarea: Biologie

Plante modificate genetic

1
Cuprins
Introducere:...........................................................................................................................................3
Ce sunt plantele modificate genetic?.................................................................................................3
Obiectivele lucrării:............................................................................................................................3
Capitolul I...............................................................................................................................................5
1.1.Tehnica ingineriei genetice:.........................................................................................................5
1.2.Rezonanța internațională............................................................................................................5
1.3. În România..................................................................................................................................5
Capitolul 2..............................................................................................................................................7
2.1. Soiuri MG prezente in România..................................................................................................7
2.1.1. Soia.......................................................................................................................................7
2.1.2. Cartoful................................................................................................................................7
2.1.3. Orezul...................................................................................................................................9
2.1.4. Rapița...................................................................................................................................9
2.1.5.Tomatele..............................................................................................................................10
2.1.6.Bumbacul............................................................................................................................11
Capitolul 3............................................................................................................................................12
3.1.Efecte asupra omului.................................................................................................................12
3.2. Efecte asupra mediului.............................................................................................................12
Concluzii...............................................................................................................................................13
Bibliografie...........................................................................................................................................14

2
 Introducere:

Ce sunt plantele modificate genetic?

Plantele modificate genetic (MG) sau transgenice sunt plante de cultură aparent
normale cărora, prin intermediul unor tehnici de inginerie genetică, l-i s-au transferat gene de
la alte specii pentru a le conferi anumite proprietăți noi: pentru a le creşte rezistenţa la secetă,
la dăunători, la ierbicide puternice, la salinitate, la aciditatea crescută a solului sau la
temperaturi scăzute. Alteori, scopul modificării genetice este de a modifica proprietăţile
nutritive ale unor culturi.

Scurtă descriere:

Primele cercetări privind organismele modificate genetic (OMG) se desfășoară prin

anii ’70, iar prima plantă obtinută astfel este tutunul, acesta fiind introdus în mediul natural,
în 1994 în Europa. La câteva luni apare și prima roșie modificată genetic, de data aceasta în
SUA. Tot aici, la scurt timp, apare și soia MG.
O categorie de organisme modificate genetic folositoare sunt plantele sau bacteriile
MG, cultivate în arii închise, care servesc la fabricarea medicamentelor, de exemplu a
insulinei. Nu putem nega avantajele pe care aceste organisme le aduc. În cazul producerii de
insulină, cantitatea produsă a crescut iar prețul acesteia a scăzut, aceasta fiind pentru
persoanele insulino-dependente un lucru extraordinar. Însa lucrurile nu stau la fel și în cazul
organismelor MG introduse în agricultură.
Substanțele chimice introduse în agricultură (pesticide, insecticide, ierbicide,
îngrășăminte chimice, stimulatori de creștere etc.) sunt extrem de nocive pentru sănătatea
oamenilor, animalelor și chiar a mediului natural. Datorită riscului dovedit pe care îl prezintă,
legislația impune ca un pesticid, de exemplu, să fie testat 2 ani înaintea scoaterii lui pe piață,
pentru a se vedea dacă apar efecte adverse la animalele de laborator, ceea ce înseamnă costuri
mai ridicate pentru producători. Astfel că, in loc să se mai producă pesticide, se fac organisme
care tolerează sau chiar produc pesticide. Acestea nu mai necesită 2 ani de testare în
laboratoare, ci doar 3 luni, după care se pot comercializa, în privința lor legislația fiind mult
mai lejeră.
Aceste plante au fost introduse pe piața din SUA ca fiind plante obișnuite, fără să aibă
etichete care să arate că sunt OMG-uri. Problema etichetării este încă nerezolvată în multe țări
și nici în România lucrurile nu stau prea bine. Este greșit să le considerăm plante obișnuite,
pentru că ele au fost inventate nu pentru a evita pesticidele, ci pentru a supraviețui împreună
cu ele și a rezista la cantități mari ale acestora, cantități la care plantele obișnuite ar fi distruse.

Obiectivele lucrării:

Lucrarea de față are rolul de a informa publicul cu privire la pericolul reprezentatde

soiurile MG, inclusiv potențialul impact pe care acestea l-ar avea asupra mediului și sănătății
populației. Aceasta este o lucrare accesibilă oricărei categorii de cititori, datorită limbajului
comun folosit, ajutând astfel orice persoană să facă diferența între produsele MG și cele Bio.
3
 Consider că problematica OMG-urilor nu este în întregime mediatizată, de aceea
lucrarea de față a fost creată cu scopul de a aduce un plus de informare în acest domeniu, prin
conținutul său scurt și cuprinzător. Aceasta cuprinde o serie de exemple de organisme MG și
explică posibilele efecte pe care acestea le-ar putea crea mediului înconjurător, animalelor și
omului.

4
 Capitolul I

1.1.Tehnica ingineriei genetice:

Ingineria genetică permite oamenilor de ştiinţă să transfere gene între specii diferite,
obţinând astefel organisme modificate genetic cu caracteristici noi.
“O genă este un fragment de informaţie care poate fi folosit în multe organisme
diferite, aşa cum un cuvânt poate avea acelaşi înţeles în mai multe contexte. Toate
organismele vii se află într-o relaţie şi împart acelaşi sistem genetic fundamental, aşa că o
genă dintr-un organism poate funcţiona satisfăcător în alt organism. Poţi să pui o genă dintr-
un peşte într-un fruct – sau o genă de fruct într-un peşte: genele de peşte sunt pur şi simplu
fragmente de informaţie şi nu au o etichetă spunând ‘Provin dintr-un pește’.”
(Prof.Vivian Moses, biochimist şi microbiolog)
Există două metode principale de modificare genetică: transfer de gene si modificarea
moleculară.Metodologia biotehnologică care face posibilă introducerea de părți de Acid
Dezoxiribo Nucleic (ADN) în structura moleculară a unei plante se numeste transfer genetic.
Se pot transfera o singură sau mai multe molecule. A doua metodă, se face la nivel molecular
si submolecular, prin despărțirea grupuilor de molecule care sunt în componența ADN-ului.
Această metodă este mult mai sigură, dar este încă într-o fază infantilă.
Modificarea genetică este folosită de către cercetători pentru a se:
• mări producţia;
• reduce deteriorarea culturilor după recoltare;
• produce culturi mai tolerante la stres (frig, secetă, salinitate, căldură);
• reduce dependenţa de pesticide chimice folosind gene disponibile în microorganismele din
sol;
• reduce impactul creşterii animalelor asupra mediului prin introducerea unor schimbări în
trifoi şi iarbă, astfel încât bovinele care le consumă să producă mai puţin metan;
• oferi resurse alternative pentru uz industrial folosindu-se plante pentru obţinerea de
amidon, combustibili şi produse farmaceutice – lucruri care nu ar putea fi niciodată obţinute
în mod convenţional

1.2.Rezonanța internațională

Peste 90% din suprafețele cultivate cu plante transgenice sunt găsite in doar 5 țari din
America de Nord și Sud - SUA, Canada, Argentina, Brazilia si Paraguay. Uniunea Europeană,
rămâne închisă culturilor transgenice, doar porumbul Bt de la Monsanto, MON810 fiind
autorizat sa fie cultivat . Acesta a fost modificat genetic pentru a produce propria toxină
împotriva daunatorului comun Ostrinia Nubilialis (vierme sfredelitor al tulpinii porumbului).

1.3. În România

Conform Ministerului Agriculturii, în Lista oficială a soiurilor de plante de cultură din

România pe anul 1998 au fost introduşi 12 hibrizi de cartof, soia, sfecla de zahăr şi porumb
MG.
Când România a devenit stat membru al UE în anul 2007, soia MG a fost oficial
interzisă pentru cultivare, conform reglementărilor europene. Totuși, în același an, în luna
aprilie, a fost aprobat un soi de porumb MG cu denumirea MON810 (ce aparține companiei
Monsanto).

5
 România este o țară în care culturile de porumb au devenit o tradiție, deținând un
patrimoniu genetic valoros de varietați tradiționale de porumb. Cele aproximativ 3 milioane
de hectare cultivate cu porumb nemodificat genetic sunt expuse contaminarii.
Eco Ruralis, o asociație inființată de țărani pentru țăranii români consideră culturile
modificate genetic, ca reprezentând o amenințare esențială asupra dreptului de a practica
agricultura pe care o au majoritatea agricultorilor.

6
 Capitolul 2

2.1. Soiuri MG prezente in România

2.1.1. Soia

Întreaga recoltă de soia a României este livrată spre două fabrici: una din Urziceni, iar
cea de-a doua din Constanţa. În aceste fabrici se extrage uleiul de soia, care este folosit pentru
uz casnic. Ceea ce rămâne după extracţia uleiului va fi transformat în proteine folosite la
fabricarea salamului de soia şi a margarinei. După extracţia uleiului făina de soia rezultată va
fi folosită ca furaj pentru animale.
În 2011 fermierii români au solicitat Parlamentului European dreptul a cultiva soia
MG pentru obţinerea proteinei vegetale necesară în hrana animalelor.
Multe dintre beneficiile promise agricultorilor de culturi modificate genetic, nu s-au
materializat. Pe de altă parte, au apărut probleme neaşteptate (ex.buruienile rezistente la
Glifosat).

2.1.2. Cartoful

Cartoful este al patrulea in lume ca și raspândire a culturilor, fiind consumat zilnic de

mai bine de un miliard de oameni. Din păcate, însă, cartoful obișnuit nu are foarte mare
valoare nutritivă, din cauza cantitatii scăzute de proteine.

Cartoful Amflora
Deocamdată, cartoful Amflora poate fi regăsit in unele alimente, dar intr-un procentaj
de 0,9%, fiind destinat, in principal, folosirii în industrie, pentru obținerea amidonului, cât și
hrănirii animalelor.

7
Cartoful Fortuna
Introducerea pe piață a acestui cartof este prevazută pentru 2014 sau 2015, Fortuna
având avantajul că rezistă la mucegai. Acest cartof, derivat din soiul Fontane, una dintre
varietățile utilizate pentru chipsuri, conținând cu 60% mai multe proteine decât cel obișnuit.

Cartoful Newleaf
Acest cartof conţine o genă modificată a toxinei naturale Bacillus thuringiensis (Bt),
care duce la formarea unei rezistenţe interne a soiului la gândacul de Colorado. Dintre cele
trei varietăţi de cartof Bt importate: Russet Burbank, Atlantic şi Superior numai cea Superior a
ajuns pe Lista oficială a soiurilor de plante de cultură din România, deoarece celelalte varietăţi
au fost afectate de de boala negilor şi mană determinată de Phytophthora infestans.

Cartoful Mnandi
Cu ajutorul bacteriei Agrobacterium, cartoful Mnandi a dobândit rezistență la molia
tuberculului de cartof (Phthorimaea operculella).

2.1.3. Orezul
8
Orezul auriu
Deficienţa de vitamina A (VAD) este răspândită în comunităţile sărace care se bazează
pe orez ca sursă principală de hrană, din cauză că dietele lor nu conţin beta-carotenul pe care
corpul trebuie să îl convertească în vitamina A.
Tehnologia modificării genetice a fost folosită pentru crearea unei varietăţi numite
‘orez auriu’ care produce beta-caroten pentru că are gene din porumb şi dintr-o bacterie din
sol.Orezul auriu nu este destinat să asigure întreaga doză zilnică recomandată de vitamina A,
ci să ajute la trecerea pragului de malnutriţie pentru eliminarea VAD.

Frankenorez
Compania Ventria Bioscience cultivă de câţiva ani buni în secret soiul de orez
modificat cu gene din ficatul uman, în scopul de a preleva proteinele dezvoltate de acest
“Frankenorez” şi de a le folosi la producerea de medicamente.
Problema cea mare constă în faptul că, deşi acest tip de orez nu a fost aprobat pentru
consumul uman, este cultivat în câmp deschis, unde potenţialul de înmulţire necontrolată este
uriaş, iar pericolul pentru sănătatea publică este, de asemenea, pe măsură.

2.1.4. Rapița

Aproximativ 90% din culturile de rapiță sunt modificate genetic. Uleiul de rapiță este
folosit la gătit, la producerea de ulei comestibil şi de margarină, în crearea biocombustibililor,
dar și mierea mai poate fi produsă din flori de rapiţă. Plante de rapiță MG se reproduc pe
terenurile agricole din Nord Dakota, Statele Unite, invadând ariile necultivate din
împrejurimi.

9
2.1.5.Tomatele

Au fost modificate pentru păstrare mai îndelungată pe rafturi, prevenindu-se alterarea

lor care, în mod natural, are loc rapid. Într-un test vizând siguranţa roşiilor OMG, unele
animale au murit la câteva săptămâni de la ingerarea unor astfel de tomate.

Roșia mov
Roșia creată de John Innes Centre din Norvegia conține o concentrație mare de
pigmenți care se găsesc în mure și merișor. Nuanța unică este creată de pigmenții antioxidanți
care protejează împotriva multor boli, inclusiv cancer, probleme ale inimii și diabet.

Roșiile negre
Roșiile de culoare neagră ar putea reprezenta o apariție bizară pe tarabele din piețele
românești. Totuși, ele sunt comercializate de foarte mult timp în alte țări cu tradiție în
legumicultură. Mai mult decât atât, se pare că acestea au și proprietăți afrodiziace.
Descoperirea s-a făcut în insulele Galapagos, de unde soiul este originar; țestoasele care
consumau aceste fructe se înmulțeau mai des decât suratele lor care se limitau la tomatele
clasice de culoare roșie. Nivelul de antioxidanți și de vitamine este și el superior la tomatele
negre.

10
2.1.6.Bumbacul - de asemenea proiectat să reziste ierbicidărilor. Mii de fermieri indieni au
suferit afecţiuni ale pielii după expunerea la vata de bumbac MG.

11
 Capitolul 3

3.1.Efecte asupra omului

O serie de experimente pe şobolani au concluzionat că utilizarea de OMG-uri ar putea

duce la boli oncologice, infertilitate, alergie, niveluri ridicate de morbiditate şi mortalitate la
sugari.
Încă din 2008, NaturalNews.com anunţa posibila legătură dintre organismele
modificate genetic şi aşa numita afecţiune Morgellon, cu simptome cum ar fi: mâncărimi,
înţepături, senzaţii de mişcare pe piele, granulaţie a pielii, leziuni. Unii pacienţi arată
oboseală, lipsă de memorie pe termen scurt, confuzie mentală, durere şi schimbări în modul
de a vedea.
Înainte de raportarea ei, boala a fost considerată ca fiind un fals. Studiile suplimentare
efectuate au relevat că fibrele invazive ale ţesuturilor normale extrase de la pacienţii cu
Morgellon sunt similare de la unii la alţii şi că nu se potrivesc cu nici o fibră din mediul
natural obişnuit.
ADN-ul extras din fibre a fost identificat ca aparţinând unui fungus (o ciupercă) şi că
acestea mai conţin şi Agrobacterium, un germen gram-negativ ce are capacitatea de a
modifica celulele plantelor, animalelor şi chiar şi pe cele umane.

3.2. Efecte asupra mediului

Insectele, păsările și vântul poartă polenul alterat genetic în câmpurile învecinate cu

ale culturilor MG si chiar mult mai departe. Astfel, apare polenizarea încrucișată între plantele
MG, pe de o parte, și plantele non-MG și cele sălbatice înrudite cu ele, pe de altă parte. În
acest mod, rezistența la ierbicide, de exemplu, poate fi transmisă buruienilor, ceea ce le face și
mai dificil de controlat decât înainte. Astfel apar așa zisele super buruieni. Există, de
asemenea, dovezi că plantele MG care iși produc propriul insecticid provoacă moartea unor
insecte benefice.
Atât în cazul fluxului de gene, cât şi în cazul “super buruienilor”, problema ţine de
managementul fermei şi apare atunci când fermierii nu îşi rotesc culturile sau nu schimbă
erbicidele.
Toate tipurile de porumb MG au potențialul de a afecta semnificativ viața sălbatică,
mediul natural și agricultura convențională și cea ecologică din Europa. Aceste potențiale
efecte includ:
- toxicitate pentru organele interne (rinichi și ficat) ale animalelor testate;
- efecte asupra speciilor nevizate, inclusiv efecte toxice și efecte pe termen lung (de exemplu
asupra fluturilor și moliilor);
- efecte asupra sănătății solului, în special pe termen lung;
- acumularea și persistența toxinei Bt în mediul acvatic;
- creșterea rezistenței insectelor la toxina Bt;
- creșterea cantității de pesticide utilizate în agricultura și introducerea unora noi tot mai
puternice;
- impact asupra practicilor de agricultură durabilă;
- rezistență la antibiotice (cartoful Amflora);

12
 Concluzii

Lucrea prezentată reprezintă o sinteză de date cu privire la OMG-uri. Nefiind o lucrare

complexă, aceasta nu are menirea de a oferi toate informațiile despre această temă. Realizarea
unor cercetări mai ample în acest domeniu necesită mult timp, iar organismele astfel create se
răspândesc exagerat de repede, astfel încât efectele pe termen lung ar putea fi devastatoare.
De aceea consider că oamenii de știintă ar trebui să-i acorde mai multă importanță.
De asemenea, acest subiect necesită o mediatizare mai amplă, deoarece publicul nu
este destul de informat asupra modului în care acționează efectele negative ale acestor
organisme și tinde să ignore această problemă. Una dintre greșelile pe care presa le face în
această privință este faptul că prezintă doar generalități cu privire la această problematică.
Pentru înțelegerea corectă și conștientizarea pericolelor, majoritatea oamenilor au nevoie de o
prezentare detaliată însoțită de exemple clare.
Pentru soluționarea acestei probleme, consider că este nevoie de crearea mai multor
ONG-uri în sprijinul cultivatorilor care practică o agricultură ecologică.

13
 Bibliografie

***May 2012,"Agrobacterium-mediated transformation of potato cv. Mnandi for resistance to

the potato tuber moth (Phthorimaea operculella)", [accesat in 15.10.2012],
<http://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S0254629912000294>

***"Care este statutul actual al culturilor modificate genetic in lume?", [accesat in

15.10.2012],
<http://www.coalitiademediu.ro/ri1n26/organisme-modificate-genetic.html>

***"Cine profită de culturile modificate genetic?", [accesat in 15.10.2012],

<http://www.infomg.ro/storage/Listitems/Cine%20profita%20de%20OMG.pdf>

***03 Martie 2010,"Comisia Europeana a autorizat cultivarea cartofului modificat genetic

Amflora",[accesat in 15.10.2012]
<http://www.ziare.com/articole/cartof+modificat+genetic>

***"Cyber-lobby sau noile metode de influenta", [accesat in 15.10.2012],

<http://www.infomg.ro/storage/Listitems/Dosar_Infogm_MetodeInfluentaOMG.pdf>

***30.09.2008, "Drop in genetically modified crops grown in EU", [accesat in 15.10.2012],

<http://www.europeanvoice.com/article/2008/09/drop-in-genetically-modified-crops-grown-
in-eu/62491.aspx>

***03 August 2012, "Ghid privind plantele modificate genetic", [accesat in 15.10.2012],
<http://www.scientia.ro/homo-humanus/75-granitele-gandirii/3615-ghid-modificarea-
genetica-a-plantelor.html>

***" GM Contamination Register Report 2007", [accesat in 15.10.2012],

<http://www.infomg.ro/storage/Listitems/GMContamReg20072.pdf>

***" Ingineria genetica versus agricultura ecologica", [accesat in 15.10.2012],

< http://eea.ngo.ro/biblioteca.htm>

***21 noiembrie 2011,"Mancati romaneste: Din 2014, in farfuriile dumneavoastra s-ar putea
strecura cartofi modificati genetic",[accesat in 15.10.2012],
<http://www.ziuaonline.ro/societate/sanatate/mancati-romaneste-din-2014-farfuriile-
dumneavoastra-s-ar-putea-strecura-cartofi-modificati-genetic.html>

***"OMG : sfarsitul foametei ?", [accesat in 15.10.2012],

<http://www.infomg.ro/storage/Listitems/Dosar_Infogm_OMGsfarsitulFoametei.pdf>

*** 26 Mai 2012, "Peste 70% din productia mondiala de soia este modificata genetic",
[accesat in 15.10.2012],
<http://www.ecomagazin.ro/peste-70-din-productia-mondiala-de-soia-este-modificata-
genetic/>

14
***18.10.2011, "Plantele modificate genetic - de două ori mai nocive decât ştiam", [accesat in
15.10.2012],
<http://www.gandul.info/magazin/plantele-modificate-genetic-de-doua-ori-mai-nocive-decat-
stiam-1015683>

***14.08.2010, " Pledoarie pentru porumbul modificat genetic", [accesat in 15.10.2012],

<http://www.agro-business.ro/pledoarie-pentru-porumbul-modificat-genetic/2010/08/14/>

***21 Septembrie 2010,"Primul cartof modificat genetic, in curand in farfurie", [accesat in

15.10.2012]
<http://www.ziare.com/articole/cartof+modificat+genetic>

***11.08.2010," Rapita OMG: periculoasa sau nu?", [accesat in 15.10.2012],

<http://www.descopera.ro/dnews/6844168-rapita-omg-periculoasa-sau-nu>

***"România – invadată de organismele modificate genetic", [accesat in 15.10.2012],

<http://www.infomg.ro/storage/Listitems/omg_ro2.pdf>

***03 Noiembrie 2011,"S-a creat cartoful ce ar putea scapa lumea de foamete", [accesat in
15.10.2012]
< http://www.ziare.com/magazin/stiri-magazin/s-a-creat-cartoful-ce-ar-putea-scapa-lumea-de-
foamete-1043191 >

***05 Iulie 2011,"Statele UE vor putea interzice cultivarea organismelor modificate genetic",
[accesat in 15.10.2012]
<http://www.ziare.com/articole/cartof+modificat+genetic>

***"STOP invaziei OMG", [accesat in 15.10.2012],

<http://www.agentgreen.ro/new/index.php?id=139>

***"Sunt plantele modificate genetic un pericol pentru viitorul omenirii?", [accesat in

15.10.2012],
<http://archive.romaniantimes.com/resources/181+Plante+Modificate+genetic.pdf>

*** March 23rd, 2009, "Super tomate visinii care lupta impotriva cancerului", [accesat in
15.10.2012 ],
<http://blocnotes.ro/2009/03/super-tomate-visinii-care-lupta-impotriva-cancerului/>

***"The NewLeaf Potato", [accesat in 15.10.2012],

<http://www.monsanto.com/newsviews/Pages/new-leaf-potato.aspx>

***Mai 5th, 2012," Top 10 alimente modificate genetic. Acum şi cu gene umane!", [accesat in
15.10.2012 ],
<http://gandeste.org/general/top-10-alimente-modificate-genetic-acum-si-cu-gene-
umane/21729>

15