PLANTE MODIFICATE GENETIC

APLICATII IN AGRICULTURA

Ciurci Alina Florina

BA II
• Modificare genetica a culturilor este o tehnologie care implică introducerea
ADN-ului în genomul unui organism. Pentru a produce o plantă modificată
genetic, ADN-ul nou este transferat în celulele plantei.
• De obicei, celulele sunt apoi cultivate în culturi de ţesut, care se vor transforma în
plante. Semințele produse de aceste plante vor moșteni ADN-ul nou. Fiecare
celulă dintr-o plantă conține aproximativ 30.000 de gene. Modificare genetică
implică, de obicei, adăugarea a una până la zece gene în plus.
• Bacteria cea mai frecvent utilizată se numește Agrobacterium tumefaciens.
• Scopul GM si cultivării conventionale al plantelor este de a produce
culturi cu caracteristici îmbunătățite prin schimbarea structurii lor
genetice.
GM obţine acest lucru prin adăugarea unei/unor gene noi,
genomului unei plante de cultură.
Creșterea convențională este realizată prin încrucişarea plantelor cu
caracteristici relevante și selectarea descendenților cu combinația
de caracteristici dorită, ca urmare a unor combinații particulare de
gene moștenite de la cei doi părinți.
În anul 2015, culturile modificate genetic au fost cultivate în 28 de țări și pe 179,7
milioane de hectare - care reprezintă peste 10% din suprafața arabilă mondială și
echivalează cu șapte ori mai mare decât pământul zona din Marea Britanie.

Statele Unite, Brazilia și Argentina sunt producătorii principali.

Principalele culturi modificate genetic, porumb și soia sunt folosite în principal

pentru hrănirea animalelor.
Plante modificate genetic cu nutrienți adăugați –Orez

Orezul, o hrană distilată în multe țări, a fost modificat genetic pentru a fi o sursă îmbunătățită de vitamină A.
Această orez GM este capabil să biosinteze β-caroten, ceea ce duce la producerea de vitamina A în corpul uman.
Biosinteza beta-carotenului în orezul modificat genetic a fost realizată prin inserarea genei fitoen sintază (psor) din daffodils și gena fitoene desaturază (ctrI) din bacteria Erwinia uredovorainto ADN de orez.
"OREZ DE AUR“
Beta-carotenul suplimentar produs de
endosperm (porumb de orez care este
consumat de oameni) îi conferă o nuanță
caracteristică galben sau auriu

Din acest motiv, orezul modificat genetic cu

vitamine este de asemenea cunoscut sub
numele de "orez auriu"
Plante modificate genetic cu substanțe nutritive adăugate- căpşunile

Căpșunile, care sunt o sursă bună de vitamina C, au fost

modificate genetic pentru a furniza de 3 ori mai multă
vitamină C

O genă din planta de căpșuni, numită gena GalUR,

codifică o enzimă care transformă o proteină în plantă
în vitamina C

O genă asemănătoare se găsește în Arabidopsis

thaliana.

Cercetatorii au creat o plasmidă ADN folosind A.

Thaliana gene și bacteria Agrobacterium și introduse în
planta de căpșuni pentru a supraexprima gena GalUR și
a produce de 3 ori mai multă vitamină C
METODE DE TRANSFORMARE A PLANTELOR
 TRANSFORMAREA PROTOPLAŞTILOR
Dintre sistemele de transformare, transformarea utilizând protoplaşti
este una dintre metodele care necesită mare fineţe.

Protoplaştii sunt izolaţi fiecare printr-un proces mecanic sau

enzimatic prin îndepărtarea peretelui celular.

Aceste rezultate de producere a unei suspensii cu milioane de celule

individuale oferă avantajul probabil de ţintire a unei singure celule.

Protoplaştii pot fi de asemenea transformaţi cu Agrobacterium, acest

proces fiind facilitat de tratamentul cu polietilenglicol, electroporare
sau lipozomi.

Aceste sisteme de utilizare a protoplaştilor pentru transformare sunt

eficiente în cazul monocotiledonatelor (Shillito R., Carswell G.,
Kramer C.M., 1994).
 TRANSFORMAREA BIOLISTICĂ
Biolistica este o metodă ce utilizează microproiectile de tungsten sau de aur care sunt
acoperite cu ADN şi propulsează în celulele ţintă prin acceleraţie.

Această acceleraţie poate fi produsă de o puşcă cu putere, cu gaze sau cu dioxid de carbon
sau heliu, sau prin descărcare electrică (Finer J.J., Finer K.R., Ponnapa T., in press).

Prin această metodă se pot introduce secvenţe de ADN în orice ţesut, dar succesul
depinde de capacitatea ţesutului ţintă de a prolifera şi da naştere la o plantă fertilă.
 TRANSFORMAREA MEDIATĂ DE AGROBACTERIUM

Cea mai utilizată metodă cunoscută sub

numele de metodă de transformare mediată
de Agrobacterium.

Bacteriile de sol din genul A.tumefaciens şi

A.rhizogenes sunt agenţi cauzali ai unor boli
la plante si anume producerea de gale în
formă de coroană, respectiv rădăcini firoase
(Tepfer D., 1990).
 Transformarea mediată de Agrobacterium

În timpul procesului de transformare, un segment specific al vectorului, ADN-

T, care poate conţine markeri de selecţie şi/sau gene de interes, este
transferat de la bacterie în celula gazdă a plantei şi inserat în genomul nuclear.

Aceste funcţii sunt mediate de un set de gene de virulenţă cu o expresie

optimă la un pH acid şi în prezenţa inductorilor fenolici, cum ar fi
acetosiringona, care se produc prin rănirea celulelor plantei (Hamilton C.M.,
1996).

Sistemul Agrobacterium este foarte utilizat deoarece este uşor de realizat iar
costurile de realizare sunt foarte scăzute.
 GENE INTRODUSE IN CULTURILE
MODIFICATE GENETIC

Rezistenţa la ierbicide :

Roundup (sau glifosat) la soia

• Roundup este un erbicid comun fabricat de
Monsanto, care este dăunător atât buruienilor,
cât și plantelor
Din acest motiv, Monsanto a dezvoltat o linie
de culturi "Roundup ready" care sunt
rezistente la erbicid
Prin inserarea genei 5'-enolpiruvil-șikimat-3'-
fosfat (EPSP) din bacteria Agrobacterium,
plantele cum ar fi porumb, soia, bumbac și
lucernă ar putea fi rezistente la erbicide
• Rezistenţa la insecte

Bacteria Bacillus thuringiensis (Bt) produce un grup de proteine

cunoscute sub numele de toxina Bt, care sunt toxice pentru
anumite insecte, dar nu dăunează benefic insecte sau alte animale
• Rezistenţa la virusuri
GM a fost folosit pentru a repopula papaya industriala din Hawaii
dupa ce papaya ringspot virus aproape a distrus plantațiile în anii
1990.
Papaya ringspot virus cauzează inele mici, întunecate pe
suprafața fructelor, precum și pagubele foliare.
Fenotipurile pentru culturile transgenice din
Statele Unite în cursul anului 2013.
BENEFICIILE OFERITE DE PLANTELE
MODIFICATE GENETIC
Castanul american a fost unul dintre copacii cei mai
obișnuiți și mai valorificați din pădurile nord-americane,
înainte ca acesta să fi fost aproape eliminat de o boală
fungică invazivă. Timp de peste un secol, abordările
convenționale de combatere a bolilor nu au reușit să
anuleze daunele cauzate de stomacul castanelor.
Cu toate acestea, cercetătorii au făcut un avans
semnificativ care ar putea ajuta la restaurarea
castanelor americane.
O singură gena din grâu, transferată în castan
american, o face foarte rezistentă la daunele provocate
de ciuperca de castane.
DEZAVANTAJELE CULTURILOR MODIFICATE
 NOI CULTURI MODIFICATE GENETIC SUNT ÎN CURS DE DEZVOLTARE

• Există și proiecte de modificare genetica

pe termen lung care urmăresc a produce
cereale de fixare a azotului (plante care vor
să cuprindă azot din aer ca un nutrient),
care ajuta la îmbunătățirea eficienței
fotosintezei și producției de plante perene
care nu ar avea nevoie de plantare fiecare
an.
 INTREBARI FRECVENTE CU PRIVIRE LA CULTURILE MODIFICATE GENETIC

• UNDE SUNT CONSUMATE CULTURILE MODIFICATE GENETIC?

Principalele culturi modificate genetic, porumb și soia sunt folosite în
principal pentru hrănirea animalelor.
• ESTE SIGUR SĂ MĂNÂNCI CULTURI MODIFICATE GENETIC?
Da. Nu există dovezi că o recoltă este periculoasă de a mânca doar
pentru că este modificata genetic.
S-ar putea să existe riscuri asociate cu noua genă specifică introdusă.
• AR PUTEA ALIMENTELE MODIFICATE GENETIC SĂ AIBĂ UN EFECT
ASUPRA GENELOR MELE?
Nu. Alimentația alimentelor modificate genetic nu va afecta genele
unei persoane.
• AU PROVOCAT CULTURILE MODIFICATE GENETIC DAUNE
MEDIULUI?
Culturile nu dăunează mediului doar pentru că sunt modificate
genetic.
• DACĂ CULTIVĂM CULTURILE MODIFICATE GENETIC, ELE SE VOR
ÎNCRUCIȘA CU ALTE PLANTE?
Da. Culturile modificate genetic pot fi încrucișate cu plante strâns
legate.
• EXISTĂ EXEMPLE ÎN CARE MODIFICAREA GENETICĂ NU A
FURNIZAT ÎMBUNĂTĂȚIRILE PROMISE ÎN CULTURI?
Da, există cazuri în care o recoltă modificată genetic nu a livrat
intenția îmbunătățiri cum ar fi randamentele crescute ale culturilor
sau rezistența la virusuri.
La fel problemele apar cu abordările convenționale de reproducere.
 BIBLIOGRAFIE
HAMILTON C.M., 1996, Stable transfer of intact high molecular weight DNA into plant
chromosomes, Proc.Natl.Acad.Sci.U.S.A., 26, 2135-2142;
HANSENG., WRIGHT M.S., 1999, Recent advances in the transformation of plants, Trends in
plant science 4, 226-231;
HAYMES, K.M., DAVIS T.M., 1998, Agrobacterium mediated transformation of alpine Fragaria
vesca and transformation of transgenes to R1 progeny, Plant.Cell.Rep, 17, 279-283;
HIEI I., OHTA S., KOMARI T., KUMASHIRO T., 1994, Efficinet transformation on rice (Oryza
sativaL) mediated by Agribacterium and sequences analysis of the boundaries of the ADN-T,
Plant Journal 6, 271-282;
HOOPEN R.T., 1996, Localization of T-DNA insertion in Petunia by fluorescence in situ
hybridization: physicali evidence for suppresion of recombination, Plant Cell 8, 823-830.
MAHESHWARI N., 1995, In vitro culture of wheat and genetic transformation-retrospect and
prospect, Crit.Rev.Plant. Sci.14, 149-178;
MATZKE A.J., MATZKE M.A., 1998, Position effects and epigenetic silencing of plants
transgenes, Curr.Opin.Plant Biol.1, 142-148;
Kim, C.S., Kamiya, S., Sato, T., Utsumi, S. and Kito, M. (1990) Improvement of Nutritional Value and
Functional
Properties of Soybean Glycinin by Protein Engineering. Protein Engineering, Design and Selection,
3, 725-731.
http://dx.doi.org/10.1093/protein/3.8.725
Malik, M.K., Solvin, J.P., Hwang, C.H. and Zimmerman, J.L. (1999) Modified Expression of a Carrot
Small Heat
Shock Protein Genes, Hsp17.7, Results in Increased or Decreased Thermo Tolerance. Plant Journal,
20, 89-99.
http://dx.doi.org/10.1046/j.1365-313X.1999.00581.x
Dow Agro Sciences LLC (2004)
http://ceragmc.org/index.php?action=gm_crop_database&mode=ShowProd&data=281-24-236
Dennis, E.S., Dolferus, R., Ellis, M., Rahman, M., Wu, Y., Hoeren, F.U., et al. (2000) Molecular
Strategies for Improving
Waterlogging Tolerance in Plants. Journal of Experimental Botany, 51, 89-97.
http://dx.doi.org/10.1093/jexbot/51.342.89 BASF (2005)
http://ceragmc.org/index.php?hstIDXCode%5B
%5D=30&auDate1=&auDate2=&action=gm_crop_database&mode=Submit
Knutzon, D. (1999) Polyunsaturated Fatty Acids in Plants (International Patent Publication No. WO
99/64614, Date
Filed: 6/10/1999). World Intellectual Property Organization, Geneva.
NEWBIGEN E., SMYTH DR., CLARKE AE., 1995, Understanding and controling plant development, Trends Biotechnology
13, 338-343;
PAWLOWSKI W.P., SOMERS D.A., 1998, Transgenic DNA integrated into the oat genome in freqvently interspersed by
host DNA, Proc.Natl.Acad.Sci. U.S.A. 95
Primose, S.B. and Twyman, R.M. Principles of Gene Manipulation and Genomics, 7th ed. 2006. Blackwell Publishing,
Malden, MA.
Margawati, E. Transgenic Animals: Their Benefits To Human Welfare. Actionbioscience.org publication.
http://www.actionbioscience.org/biotech/margawati.html
Buy, M. Transgenic Animals. CCAC Resource Supplement, Spring/Summer 1997.
http://www.ucalgary.ca/~browder/transgenic.html
Lewcock, A. Down on the biopharm http://www.in-pharmatechnologist.com/Industry-Drivers/Down-on-the-biopharm
http://www.actionbioscience.org/biotech/margawati.html
Lundmark, C. December 2007. Genetically Modified Maize. Bioscience 57 (11): 996. Available at:
http://web.ebscohost.com.proxy-um.researchport.umd.edu/ehost/detail?vid=2&hid=109&sid=a9bb52f4-9a93-4cdb-
acd6-
e5a7f1b86f83%40sessionmgr102&bdata=JmxvZ2lucGFnZT1Mb2dpbi5hc3Amc2l0ZT1laG9zdC1saXZl#db=aph&AN=280
55306.
Widhalm, S. January 2006. Pros and Cons of Tinkering With Crop Genetics. World & I 21 (1):8 . Available at:
http://web.ebscohost.com.proxy-um.researchport.umd.edu/ehost/detail?vid=2&hid=116&sid=c8c74fe7-1597-49fc-
ad9a-0c6a7cbc2fad
%40sessionmgr103&bdata=JmxvZ2lucGFnZT1Mb2dpbi5hc3Amc2l0ZT1laG9zdC1saXZl#db=ulh&AN=21419861