MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI INOVĂRII

Anexa nr. 2 la OMECI nr. 4857 din 31.08.2009

CURRICULUM
CLASA a IX a

DOMENIUL PREGĂTIRII DE BAZĂ

PROTECŢIA MEDIULUI

2009
0
Autori:
ing. Micălăcian Lucica, profesor grad didactic I, Colegiul Tehnic de Construcţii şi Protecţia
Mediului, Arad
drd. ing. Zaharie Maria, profesor grad didactic I, Colegiul Tehnic de Construcţii şi
Protecţia Mediului, Arad

Consultanţi:
Scrioşteanu Catinca, expert CNDÎPT
Călinescu Claudia, expert CNDÎPT
Laslu Elena, preşedinte Comitetul Sectorial de Formare Profesională pentru Protecţia
Mediului
Arsene Denise, membru Comitetul Sectorial de Formare Profesională pentru Protecţia
Mediului

1
 PLAN DE INVĂŢĂMÂNT
clasa a IX –a
Aria curriculară Tehnologii

Domeniul pregătirii de bază: PROTECŢIA MEDIULUI

Cultură de specialitate şi pregătire practică săptămânală

Modul I. Ecologie generală

Total ore/an: 108
din care: Laborator tehnologic -
Instruire practică 36

Modul II. Metode practice de investigare a ecosistemelor

Total ore/an: 72
din care: Laborator tehnologic -
Instruire practică 36

Modul III. Fenomene de risc în hidrologie

Total ore/an: 72
din care: Laborator tehnologic 18
Instruire practică -

Modul IV. Fenomene de risc în meteorologie

Total ore/an: 72
din care: Laborator tehnologic 18
Instruire practică -

Total ore/an = 9 ore/săpt. x 36 săptămâni = 324 ore

Stagiu de pregătire practică - Curriculum în dezvoltare locală

Modul V. * _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ __ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ __ _ _ _ _ _ _ _ _ _
Total ore/an: 90

Total ore /an = 3 săpt. x 5 zile x 6 ore /zi = 90 ore/an

TOTAL GENERAL 414 ore/an

Notă: În clasa a IX-a stagiul de pregătire practică se desfăşoară în atelierele şcoală.

* Denumirea şi conţinutul modulului/modulelor vor fi stabilite de către unitatea de învăţământ cu

avizul inspectoratului şcolar, în vederea dobândirii unităţilor de competenţe cheie “Rezolvarea de
probleme” şi ,,Organizarea locului de muncă” din standardul de pregătire profesională.

2
MODULUL I: ECOLOGIE GENERALĂ

1. Notă introductivă

Modulul Ecologie generală face parte din pregătirea de bază şi vizează realizarea competenţelor pentru
calificările de nivel 3 aparţinând domeniului Resurse naturale şi protecţia mediului. Se studiază în clasa a IX a
pe parcursul a 108 ore, din care 36 ore de instruire practică.
Având în vedere că pentru domeniul Protecţia mediului nu au existat standarde de pregătire profesională
pentru nivelul 1 şi 2, a fost necesară utilizarea unităţilor de competenţe de nivel 3 din standardele de pregătire
profesională şi din standardele ocupaţionale, adaptate la nivelul 2 de calificare.

2. Rezultate ale învăţării la care se referă modulul

1. Identifică însuşirile sistemelor biologice în scopul caracterizării lor

2. Interpretează relaţia biotop – biocenoză pentru caracterizarea ecosistemelor
3. Caracterizează ecosistemele în funcţie de elementele componente
4. Interpretează influenţa omului în degradarea ecosferei
5. Aplică regulile de protecţia şi igiena muncii specifice activităţilor de protecţia mediului

3
3.Corelarea rezultatelor învăţării şi criteriilor de evaluare:

Denumirea modulului: ECOLOGIE GENERALĂ

Cunoştinţe Deprinderi Criterii de evaluare
Rezultatul învăţării 1: Identifică însuşirile sistemelor biologice în scopul caracterizării lor

Noţiunea de sistem biologic Identificarea sistemelor şi clasificarea acestora. Definirea noţiunii de sistem biologic

Însuşirile generale ale sistemelor biologice: Recunoaşterea însuşirilor generale ale sistemelor Descrierea însuşirilor generale ale sistemelor
integralitatea, echilibrul dinamic, autoreglarea, biologice biologice
caracterul istoric (evoluţia sistemelor biologice), Prezentarea însuşirilor generale ale sistemelor
caracterul informaţional, ierarhia sistemelor biologice
biologice şi ecologice Prezentarea însuşirilor generale ale sistemelor
ecologice
Rezultatul învăţării 2: Identifică structura şi funcţiile ecosistemului

Organizarea ecosistemelor Identificarea elementelor ecosistemelor Descrierea organizării ecosistemelor

Biotopul: structură şi caracteristici
Biocenoza: structură şi caracteristici
Nişa ecologică
Recunoaşterea caracteristicilor biotopului
Analiza structurii trofice a biocenozei
Analizarea structurii pe specii a biocenozei
Recunoaşterea diferitelor tipuri de nişe ecologice
Descrierea structurii biotopului
Prezentarea caracteristicilor biotopului
Prezentarea structurii şi caracteristicilor biocenozei
Descrierea nişei ecologice

Populaţiile Identificarea diferitelor populaţii Descrierea populaţiilor

Funcţiile ecosistemului Definirea funcţiilor ecosistemelor Prezentarea funcţiilor ecosistemului

Structura spaţială şi dinamica ecosistemului Analiza structurii spaţiale a ecosistemului Descrierea structurii spaţiale a ecosistemului
Descrierea dinamicii ecosistemului
Succesiunea ecologică Analiza succesiunii ecologice Prezentarea succesiunii ecologice
Rezultatul învăţării 3: Caracterizează ecosistemele în funcţie de elementele componente

Tipuri de ecosisteme terestre: silvice, de pajişte, Identificarea tipurilor de ecosisteme terestre Descrierea tipurilor de ecosisteme terestre
deşertice

Tipuri de ecosisteme acvatice: lotice, lacustre, Identificarea tipurilor de ecosisteme acvatice Descrierea tipurilor de ecosisteme acvatice
palustre, marine, oceanice

4
Tipuri de ecosisteme antropice Identificarea tipurilor de ecosisteme antropice Descrierea ecosistemelor antropice
Tipuri de agroecosisteme Identificarea agroecosistemelor Descrierea agroecosistemelor
Rezultatul învăţării 4: Interpretează influenţa omului în degradarea ecosferei

Ecosfera: organizare, circuite bio–geo-chimice Identificarea fenomenelor de degradare a ecosferei Descrierea organizării ecosferei
globale, degradare (cauze şi consecinţe ecologice) Descrierea circuitelor bio-geo-chimice globale
Prezentarea cauzelor degradării ecosferei
Prezentarea consecinţelor ecologice ale degradării
ecosferei
Rezultatul învăţării 5: Aplică regulile de protecţia şi igiena muncii specifice activităţilor de protecţia mediului

Norme specifice în vigoare Aplicarea regulilor de igienă şi protecţia muncii Descrierea regulilor de protecţia şi igiena muncii
Accidente de muncă specifice domeniului de specifice activităţilor de protecţia mediului specifice lucrului în teren
protecţia mediului Aplicarea regulilor de prim ajutor în caz de accidente Prezentarea tipurilor de accidente de muncă
Reguli de prim ajutor în cazul accidentelor de Prezentarea măsurilor de prim ajutor în cazul
muncă accidentelor de muncă

5
 4. Conţinutul formării

Conţinutul formării este suportul ştiinţific al cunoştinţelor, abilităţilor şi atitudinilor care sprijină elevul în
dobândirea rezultatelor aşteptate.

Nr. Conţinutul formării Total ore, Instruire practică

crt. din care:

1. Organizarea sistemică a materiei vii

1.1. Noţiunea de sistem biologic 2
1.2. Însuşirile generale ale sistemelor biologice
1.2.1.Integralitatea 2
1.2.2.Echilibrul dinamic 3
1.2.3.Autoreglarea 3
1.2.4.Caracterul istoric (evoluţia sistemelor 3
biologice
1.2.5. Caracterul informaţional 2
1.2.6. Ierarhia sistemelor biologice şi 2
ecologice
1.2.7. Heterogenitatea 2
1.2.8. Programul 2
2. Ecosistemul
2.1. Organizarea ecosistemelor 3
2.2. Biotopul. Structura şi caracteristicile 6 3
factorilor abiotici
2.3. Biocenoza 6 3
2.4. Nişa ecologică 6 3
2.5. Structura trofică a biocenozei 6 2
2.6. Populaţia – element ecologic structural şi 6 2
funcţional al biocenozei
2.7. Structura pe specii a biocenozei – indici 6 3
structurali ai biocenozei
2.8. Funcţiile ecosistemului 6
2.9. Structura spaţială a ecosistemului 4 2
2.10. Degradarea ecosferei, cauze şi consecinţe 6 4
ecologice
3. Tipuri de ecosisteme naturale şi artificiale
3.1. Ecosisteme terestre (silvice, de pajişte, 5 2
deşertice)
3.2. Ecosisteme acvatice (lotice, lacustre, palustre, 5 2
marine, oceanice)
3.3. Ecosisteme antropice 5 2
3.4. Agroecosisteme 5 2
4. Ecosfera
4.1. Organizarea ecosferei 3 1
4.2. Circuite bio–geo-chimice globale 3 1
4.3. Degradarea ecosferei, cauze şi consecinţe 3 1
ecologice
5. Reguli de protecţia şi igiena muncii specifice
activităţilor de protecţia mediului
5.1. Norme specifice în vigoare 1 1
5.2. Accidente de muncă specifice domeniului 1 1
de protecţia mediului
5.3. Reguli de prim ajutor în cazul accidentelor 1 1
de muncă
TOTAL ORE 108 36

6
 5. Resurse materiale minime necesare parcurgerii modulului

Atlase, determinatoare, diapozitive, filme, fotografii.

6. Sugestii metodologice:

Modulului ECOLOGIE GENERALĂ îi sunt alocate, conform planului de învăţământ, un număr total
de 108 ore, din care 36 ore instruire practică. Ordinea cronologică recomandată pentru parcurgerea
conţinuturilor este cea din tabelul de corelare rezultate ale învăţării – criterii de evaluare.
Numărul de ore alocate fiecărei teme în parte, prezentat la punctul 4. Conţinutul formării este
orientativ, profesorul rămânând a hotărî asupra acestora în funcţie de resursele materiale de care dispune şi de
importanţa pe care o acordă fiecărei teme.
Procesul de predare – învăţare se desfăşoară prin ore de instruire teoretică de specialitate şi instruire
practică, desfăşurate sub îndrumarea profesoruluide specialitate (inginer, biolog, ecolog).
Profesorul are libertatea de a alege metodele şi tehnicile didactice şi de a propune noi activităţi de
învăţare în măsură să asigure o pregătire de bază corespunzătoare în vederea formării competenţelor de nivelul
1 şi 2. Metodele şi tehnicile de învăţare vor fi alese ţinând cont de faptul că elevii au stiluri de învăţare diferite
şi vor fi adaptate în funcţie de cele 3 tipuri principale de învăţare:
 stilul vizual;
 stilul auditiv;
 stilul practic.
Pentru a avea o eficienţă maximă şi a acoperi cele 3 tipuri de învăţare este indicată utilizarea
următoarelor strategii de predare:
 video şi film
 multimedia
 brainstorming
 teme şi proiecte integrate
 vizite
 suporturi de curs cu spaţii libere de completat.
În vederea centrării învăţării pe elev şi pentru asigurarea formării competenţelor specifice prevăzute de
programă se recomandă:
 utilizarea unor metode active/interactive (de exemplu, învăţarea prin descoperire, învăţarea
problematizată, învăţarea prin cooperare);
 realizarea de proiecte şi portofolii;
 utilizarea calculatorului;
 desfăşurarea unora dintre activităţi cu participarea unor reprezentanţi ai domeniului de pregătire.
Orele de instruire teoretică vor avea un caracter activ – participativ din partea elevilor, în demersul
didactic utilizându-se fişe de lucru sau fişe de observaţie, aplicând metodele didactice precizate anterior. În
cadrul orelor de instruire practică se recomandă ca elevii să execute individual fiecare determinare
experimentală în parte creîndu-se astfel condiţiile formării abilităţilor practice specifice calificării. Dacă din
diferite motive (ex. dotare materială insuficientă) acest lucru nu este posibil se vor forma grupe de câte 2-3
elevi care vor executa determinările experimentale. După terminarea determinărilor practice fiecare elev îşi va
întocmi propriul referat al lucrării, referat care poate fi utilizat de către profesor ca instrument de evaluare
curentă.

7. Sugestii privind evaluarea

Pe parcursul modulului se va realiza o evaluare formativă continuă, iar în final, o evaluare sumativă.
Ca instrumente de evaluare se pot utiliza: observarea sistematică, proiectul, portofoliul, tema în clasă,
autoevaluarea. Probele de evaluare şi autoevaluare se pot concepe sub formă de fişe de observare, fişe de
autoevaluare, fişe de evaluare (teste) cuprinzând itemi obiectivi, semiobiectivi, subiectivi.

Exemplu de fişă de evaluare, prin probă scrisă, a rezultatului învăţării Interpretează relaţia biotop –
biocenoză pentru caracterizarea ecosistemelor.

7
Numele şi prenumele:
Clasa:
Data:

FIŞĂ DE EVALUARE

Sarcini de lucru:

A. Alegeţi varianta corectă de răspuns:

1. Autoreglarea, ca însuşire fundamentală a sistemelor biologice, asigură:

a. Recepţionarea de informaţii din mediu şi stocarea lor.
b. Prelucrarea informaţiilor recepţionate din mediu şi efectuarea răspunsului.
c. Răspunsul la stimuli şi înmulţirea numărului de indivizi.

2. Ecosistemul este format din:

a. Biocenoză
b. Ecotop
c. Biotop şi biocenoză
d. Organisme vegetale şi animale

3. Relaţia între indivizi de sexe diferite, având ca rezultat perpetuarea speciei, este o relaţie:
a. Intraspecifică de răspândire
b. Intraspecifică de reproducere
c. Interspecifică de răspândire
d. Interspecifică de reproducere

4. Biocenoza este:
a. Un ansamblu de populaţii de animale care trăiesc în acelaşi biotop
b. Un ansamblu de populaţii care aparţin aceleiaşi specii
c. Un sistem biologic
d. Un sistem închis

5. Homocromia este fenomenul prin care:

a. Animalele emit lumină biologică
b. Culoarea corpului unui animal se aseamănă cu acea a substratului
c. Culoarea corpului unui animal se modifică în funcţie de anotimp
d. Unele animale se aseamănă între ele
5 x 0.5 = 2,5p

B. Asociaţi noţiunile din coloanele A cu cele din coloanele B.

A B
1. Factori geografici a. Mişcări ale aerului, apelor
2. Factori mecanici b. Compoziţia chimică a solului
3. Factori fizici c. Altitudinea
d. Temperatura
1p

8
 A B
1. Cerb-veveriţă a. Simbioză
2. Vulpe-găină b. Neutralism
3. Legumunoase-bacterii fixatoare de azot c. Competiţie (concurenţă)
4. Câine-limbric d. Prădătorism
5. Grâu-buruieni e. Parazitism
f. Canibalism

1p

A B
1. Sisteme izolate a. Realizează schimb energetic cu mediul
2. Sisteme închise b. Realizează schimb material şi energetic cu mediul
c. Nu realizează schimb material şi energetic cu
mediul
1p

C. Întocmiţi un eseu cu titlul Biocenoza ca sistem biologic, cu următoarea structură de idei:

a. Definirea noţiunii de sistem
b. Clasificarea sistemelor
c. Definirea biocenozei ca sistem biologic
d. Prezentarea categoriilor de organisme din biocenoză după clasificarea taxonomică şi după poziţia trofică
ocupată

3,5p

Notă: Se acordă 1 punct din oficiu;

Timpul de lucru este 1 oră.

9
8. Bibliografie

1. Ciarnău R. şi colaboratorii – Ecologie şi protecţia mediului, clasa a X a, Editura economică

preuniversitaria, 2004
2. Găldean N., Staicu G. - Ecologie şi protecţia mediului, clasa a XI a, Editura economică preuniversitaria,
2001
3. Găldean N., Staicu G., Rusti D. - Ecologie şi protecţia mediului, clasa a XII a, Editura economică
preuniversitaria, 2002
4. Ghenescu N., Drăgoşoiu Gh., Onuţu I. – Ecologie, clasa a IX a, Editura Crepuscul 2004

10
MODULUL II. METODE PRACTICE DE INVESTIGARE A ECOSISTEMELOR

1. Notă introductivă

Modulul Metode practice de investigare a ecosistemelor face parte din pregătirea de bază şi vizează
realizarea competenţelor necesare calificărilor din cadrul domeniului Resurse naturale şi protecţia mediului. Se
studiază în clasa a IX a, pe parcursul a 72 ore, din care 36 ore instruire practică.
Având în vedere că pentru domeniul Protecţia Mediului nu au existat standarde de pregătire profesională
pentru nivelul 1 şi 2 au fost utilizate standardele ocupaţionale necesare pentru construirea competenţelor
(rezultate ale învăţării) cerute de modulul Metode practice de investigare a ecosistemelor.
Standardele ocupaţionale au fost elaborate de către Comitetul sectorial de protecţia mediului.

2. Rezultate ale învăţării la care se referă modulul:

1. Recunoaşte diferite tipuri de ecosisteme

2. Studiază factorii abiotici
3. Investighează cantitativ populaţiile biocenozelor
4. Aplică regulile de protecţia şi igiena muncii specifice activităţilor de protecţia mediului

11
3.Corelarea rezultatelor învăţării şi criteriilor de evaluare:

Denumirea modulului: METODE PRACTICE DE INVESTIGARE A ECOSISTEMELOR

Cunoştinţe Deprinderi Criterii de evaluare
Rezultatul învăţării 1: Recunoaşte diferite tipuri de ecosisteme

Sistem ecologic, alcătuirea biotopului, limite de
toleranţă, factori limitanţi, nivel trofic, piramidă
trofică, lanţuri trofice, reţea trofică
Rezultatul învăţării 2: Studiază factorii abiotici
Elaborarea fişelor de observaţie Caracterizarea biotopului
Elaborarea studiilor, referatelor, rapoartelor Caracterizarea biocenozei
Elaborarea proiectelor privind relaţiile dintre Prezentarea relaţiilor specifice biotop-biocenoză
componentele unui ecosistem Prezentarea relaţiilor trofice în cadrul biocenozei

Temperatura aerului, apei şi solului
Umiditatea aerului şi solului
Precipitaţii solide şi lichide
Vântul
Rezultatul învăţării 3: Investighează cantitativ populaţiile biocenozelor
Măsurarea temperaturaturii aerului
Măsurarea temperaturii apei
Măsurarea temperaturii solului
Determinarea umidităţii aerului
Determinarea umidităţii solului
Determinarea precipitaţiilor solide
Determinarea precipitaţiilor lichide
Citirea vitezei vântului
Determinarea direcţiei vântului
Descrierea instrumentelor utilizate pentru
determinarea temperaturii apei, aerului şi solului
Descrierea aparaturii utilizate pentru determinarea
umidităţii aerului şi solului
Prezentarea aparaturii folosite la determinarea
precipitaţiilor solide şi lichide
Descrierea fenomenului de nebulozitate
Prezentarea caracteristicilor vântului

Metode de studiu analitic şi sintetic al biocenozelor Enumerarea metodelor de studiu analitic şi sintetic al Enumerarea metodelor de studiu analitic al
biocenozelor biocenozelor
Enumerarea metodelor de studiu sintetic a
biocenozelor
Lista floro-faunistică, frecvenţa, abundenţa relativă, Determinarea numărului de organisme pentru Prezentarera listei floristică-faunistică
dominanţa numerică, dominanţa în biomasă, fitocenoză şi zoocenoză
indicele de semnificaţie ecologică, indicele de
afinitate cenotică, constanţa.
Recoltarea probelor pentru studiul ecologic al Prezentarea principalilor parametri cantitativi ai
fitocenozelor biocenozei
Rezultatul învăţării 4: Aplică regulile de protecţia şi igiena muncii specifice activităţilor de protecţia mediului

Norme specifice în vigoare Aplicarea regulilor de igienă şi protecţia muncii Descrierea regulilor de protecţia şi igiena muncii
12
Accidente de muncă specifice domeniului de specifice activităţilor de protecţia mediului specifice lucrului în teren
protecţia mediului Aplicarea regulilor de prim ajutor în caz de accidente Prezentarea tipurilor de accidente de muncă
Reguli de prim ajutor în cazul accidentelor de Prezentarea măsurilor de prim ajutor în cazul
muncă accidentelor de muncă

13
4. Conţinutul formării

Conţinutul formării este suportul ştiinţific al cunoştinţelor, abilităţilor şi atitudinilor care sprijină elevul
în dobândirea rezultatelor aşteptate.

Nr. Conţinutul formării Total ore, Instruire practică

crt. din care:

1. Tipuri de ecosisteme
1.1. Sistem ecologic 2
1.2. Limite de toleranţă 2
1.3. Factori limitanţi 2
1.4. Nivel trofic 2
1.5. Piramidă trofică 2
1.6. Lanţuri trofice 2
1.7. Reţea trofică 2
2. Factori abiotici
2.1. Temperatura aerului, apei şi solului 8 7
2.2. Umiditatea aerului şi solului 8 6
2.3. Precipitaţii solide şi lichide 8 6
3. Investigarea cantitativă a populaţiilor
biocenozelor
3.1. Lista floro-faunistică 4 2
3.2. Frecvenţa 3 1
3.3. Abundenţa relativă 3 2
3.4. Dominanţa numerică 3 2
3.5. Dominanţa în biomasă 4 2
3.6. Indicele de semnificaţie ecologică 4 2
3.7. Indicele de afinitate cenotică 4 2
3.8. Constanţa 3 1
4. Reguli de protecţia şi igiena muncii
4.1. Norme specifice în vigoare 2 1
4.2. Accidente posibile 2 1
4.3. Reguli de prim ajutor specifice fiecărei 2 1
situaţii
TOTAL ORE 72 36

5. Resurse materiale minime necesare parcurgerii modulului

Atlase, determinatoare, diapozitive, filme, fotografii, termometre, termograf, psihrometru,

higrometru, pluviometru, pluviograf

6. Sugestii metodologice

Modulului METODE PRACTICE DE INVESTIGARE A ECOSISTEMELOR îi sunt alocate

conform planului de învăţământ un număr total de 72 ore ， din care 36 ore instruire practică. Ordinea
cronologică recomandată pentru parcurgerea conţinuturilor este cea din tabelul de corelare rezultate ale
învăţării – criterii de evaluare.
Numărul de ore alocate fiecărei teme în parte, prezentat la punctul 4. Conţinutul formării este
orientativ, profesorul rămânând a hotărî asupra acestora în funcţie de resursele materiale de care dispune şi de
importanţa pe care o acordă fiecărei teme.
Procesul de predare – învăţare se desfăşoară prin ore de instruire teoretică de specialitate şi instruire
practică, desfăşurate sub îndrumarea profesoruluide specialitate ( inginer, biolog, ecolog).
Profesorul are libertatea de a alege metodele şi tehnicile didactice şi de a propune noi activităţi de
învăţare în măsură să asigure o pregătire de bază corespunzătoare în vederea formarii competenţelor de nivel 3

14
specifice calificărilor menţionate. Metodele şi tehnicile de învăţare vor fi alese ţinând cont de faptul că elevii au
stiluri de învăţare diferite şi vor fi adaptate în funcţie de cele 3 tipuri principale de învăţare:
 stilul vizual
 stilul auditiv
 stilul practic
Pentru a avea o eficienţă maximă şi a acoperi cele 3 tipuri de învăţare este indicată utilizarea
următoarelor strategii de predare:
 video şi film
 multimedia
 brainstorming
 teme şi proiecte integrate
 vizite
 suporturi de curs cu spaţii libere de completat
În vederea centrării învăţării pe elev şi pentru asigurarea formării competenţelor specifice prevăzute de
programă se recomandă:
 utilizarea unor metode active/interactive (de exemplu, învăţarea prin descoperire, învăţarea
problematizată, învăţarea prin cooperare)
 realizarea de proiecte şi portofolii
 utilizarea calculatorului
 desfăşurarea unora dintre activităţi cu participarea unor reprezentanţi ai domeniului de pregătire
Orele de instruire teoretică vor avea un caracter activ – participativ din partea elevilor, în demersul
didactic, utilizându-se fişe de lucru sau fişe de observaţie, aplicând metodele didactice precizate anterior. În
cadrul orelor de instruire practică se recomandă ca elevii să execute individual fiecare determinare
experimentală în parte creîndu-se astfel condiţiile formării abilităţilor practice specifice calificării. Dacă din
diferite motive (ex. dotare materială insuficientă) acest lucru nu este posibil se vor forma grupe de câte 2-3
elevi care vor executa determinările experimentale. După terminarea determinărilor practice fiecare elev îşi va
întocmi propriul referat al lucrării, referat care poate fi utilizat de către profesor ca instrument de evaluare
curentă.

7. Sugestii privind evaluarea

Pe parcursul modulului se va realiza o evaluare formativă continuă, iar în final o evaluare sumativă.
Ca instrumente de evaluare se pot utiliza: observarea sistematică, proiectul, portofoliul, tema în clasă,
autoevaluarea. Probele de evaluare şi autoevaluare se pot concepe sub formă de fişe de observare, fişe de
autoevaluare, fişe de evaluare (teste) cuprinzând itemi obiectivi, semiobiectivi, subiectivi.

Exemple de itemi:

1. Într-o pădure de fag se fac observaţii timp de 2 ore zilnic, în 3 zile din sezoane diferite. Raportul observaţiei,
dupa terminarea investigaţiilor se prezintă astfel:
-ziua 1: 5 indivizi de mierlă, 10 indivizi de piţigoi mare, 3 indivizi de uliu-şoricar şi 14
indivizi de vrabie;
- ziua 2: 4 indivizi de piţigoi albastru, 6 indivizi de mierlă si 5 indivizi de ticlan;
-ziua 3: 10 indivizi de vrabie şi 4 indivizi de mierlă;
Se cere să se determine: a) frecvenţa speciilor de vrabie şi piţigoi mare
b) abundenţa relativă a uliului-şoricar

a) frecvenţa (F): F=100 x p/P

F = frecvenţa taxonului în procente

P = numărul total de probe în care apare taxonul considerat
P = numarul total de probe prelevate

b) Abundenţa relativă (A): A=100xn/N

A = abundenţa relativă în procente

15
N = numărul de indivizi aparţinând taxonului considerat
N = numărul total de indivizi colectaţi în probă, indiferent de taxonul caruia îi aparţine

2. În colana A sunt enumeraţi indicii biocenozei, iar în coloana B sunt definiţi.

Scrieţi asocierea corectă dintre fiecare cifră din coloana A şi litera corespunzatoare din coloana B.

A B

1.Abundenţa relativă a )Raportul dintre numărul de probe conţinând specia dată şi

numărul total de probe adunate în acelaşi timp.
2.Frecvenţa b)Exprimă influenţa uneia sau a mai multor specii asupra structurii
şi funcţionării biocenozei.
3.Constanţa c)Raportul dintre numărul sau masa indivizilor unei specii faţă de
ale celorlalte specii dintr-o probă sau din totalul probelor adunate în
acelaşi timp.
4.Dominanţa d)Se exprimă de obicei in funcţie de frecvenţă.

3. Completaţi spaţiile libere :

Frecvenţa unei specii, este raportul dintre numarul de probe conţinând …(1)…… data şi numărul…(2)
………….de probe adunate în acelaşi timp.
Indicii se folosesc pentru a exprima unele raporturi …(3)………..între speciile unei biomase, sau a exprima
unele relaţii de grup între …(4)……….unei biomase.

8. Bibliografie

1. Găldean N., Staicu G., Rusti D. - Ecologie şi protecţia mediului, clasa a XII a, Editura
economică preuniversitaria, 2002
2. Fabian Ana, Onaca R, - Ecologie Aplicată, Casa de Editură Sarmis Cluj-Napoca, 1999
3. Mohan Gh, Ardelean A. – Ecologie şi protecţia mediului, Ed. SCAIUL, Bucureşti, 1993

16
MODULUL III. FENOMENE DE RISC ÎN HIDROLOGIE

1. Notă introductivă

Modulul Fenomene de risc în hidrologie face parte din pregătirea de bază şi vizează realizarea
competenţelor necesare calificărilor aparţinând domeniului Resurse naturale şi protecţia mediului. Se studiază
în clasa a IX a, pe parcursul a 72 ore, din care 18 ore laborator tehnologic.
Având în vedere că pentru domeniul Protecţia Mediului nu au existat standarde de pregătire profesională
pentru nivelul 1 şi 2 au fost utilizate standardele ocupaţionale necesare pentru construirea competenţelor
(rezultate ale învăţării) cerute de modulul Fenomene de risc în hidrologie, precum şi preluarea unor unităţi de
competenţă din Standardul de Pregătire Profesională de nivel 3 pentru calificarea „Tehnician hidro-
meteorolog” care au fost adaptate la nivelul pregătirii de bază nivelul 1-2.
Standardele ocupaţionale au fost elaborate de către Comitetul sectorial de protecţia mediului .

2 Rezultate ale învăţării la care se referă modulul

1. Descrie principalele fenomene de risc în hidrologie

2. Specifică condiţiile de producere a factorilor de risc în hidrologie
3. Identifică modul de manifestare a fenomenelor de risc
4. Prezintă pagubele produse de factorii de risc
5. Prezintă metode de combatere a efectelor fenomenelor de risc

17
 3. Corelarea rezultatelor învăţării şi criteriilor de evaluare:

Denumirea modulului: FENOMENE DE RISC ÎN HIDROLOGIE

Cunoştinţe Deprinderi Criterii de evaluare
Rezultatul învăţării 1: Descrie principalele fenomene de risc în hidrologie

Inundaţie, viitură Completarea fişei de observaţie Descrierea inundaţiilor şi viiturilor

Eroziune, eroziune de adâncime, eroziune de Completarea fişei de observaţie Descrierea eroziunii, eroziunii de adâncime,
suprafaţă, sinuozitate, torenţi, ravene, ogaşe eroziunii de suprafaţă, sinuozităţii, torenţilor,
ravenelor, ogaşelor
Alunecare de teren Completarea fişei de observaţie Descrierea alunecărilor de teren
Rezultatul învăţării 2: Specifică condiţiile de producere a factorilor de risc în hidrologie

Condiţiile necesare producerii inundaţiilor Întocmire referat asupra condiţiilor de producere a
inundaţiilor
Condiţiile necesare producerii eroziunilor Întocmire referat asupra condiţiilor de producere a
eroziunilor
Condiţiile necesare producerii alunecărilor de teren Întocmire referat asupra condiţiilor de producere a
alunecărilor de teren
Rezultatul învăţării 3: Identifică modul de manifestare a fenomenelor de risc
Descrierea condiţiilor necesare producerii
inundaţiilor
Descrierea condiţiilor necesare producerii
eroziunilor
Descrierea condiţiilor necesare producerii
alunecărilor de teren

Modul de manifestare a inundaţiilor Elaborare referat Descrierea modului de manifestare a inundaţiilor

Modul de manifestare a eroziunilor Elaborare referat Descrierea modului de manifestare a
eroziunilor
Modul de manifestare a alunecărilor de teren Elaborare referat Descrierea modului de manifestare a alunecărilor de
teren
Rezultatul învăţării 4: Prezintă pagubele produse de factorii de risc

Pagube produse de inundaţii Completare fişă de observaţie Descrierea pagubelor produse de inundaţii
Pagube produse de eroziuni Completare fişă de observaţie Descrierea pagubelor produse de
eroziuni
Pagube produse de alunecările de teren Completare fişă de observaţie Descrierea pagubelor produse de alunecările de
teren
Rezultatul învăţării 5: Prezintă metode de combatere a efectelor fenomenelor de risc

18
Metode de apărare împotriva inundaţiilor: tipuri de Elaborare proiect Prezentarea metodelor de apărare împotriva
diguri, elementele digurilor, protecţia taluzelor, inundaţiilor
combaterea deversărilor, intersectarea curbei de
infiltraţie, închiderea rupturilor în dig, combaterea
infiltraţiilor prin corpul digului, combaterea
infiltraţiilor pe sub corpul digurilor
Metode de apărare împotriva eroziunilor Elaborare proiect Prezentarea metodelor de apărare împotriva
eroziunilor
Metode de apărare împotriva alunecărilor de teren Elaborare proiect Prezentarea metodelor de apărare împotriva
alunecărilor de teren

19
 4. Conţinutul formării

Conţinutul formării este suportul ştiinţific al cunoştinţelor, abilităţilor şi atitudinilor care sprijină elevul în
dobândirea rezultatelor aşteptate.

Nr. Conţinutul formării Total ore, Laborator

crt. din care: tehnologic
1. Fenomene de risc în hidrologie
1.1. Inundaţie, viitură 4 1
1.2. Eroziune, eroziune de adâncime, eroziune de 4 1
suprafaţă, sinuozitate, torenţi, ravene, ogaşe
1.3. Alunecări de teren 4 1
2. Condiţii de producere a factorilor de risc în
hidrologie
2.1. Condiţiile necesare producerii inundaţiilor 3
2.2. Condiţiile necesare producerii eroziunilor 3
2.3 Condiţiile necesare producerii alunecărilor de 3
teren
3. Mod de manifestare a fenomenelor de risc
3.1. Modul de manifestare a inundaţiilor 5 1
3.2. Modul de manifestare a eroziunilor 5 1
Condiţiile necesare producerii alunecărilor de teren 5 1

4. Pagube produse de factorii de risc

4.1. Pagube produse de inundaţii 6 2
4.2. Pagube produse de eroziuni 6 2
4.3. Pagube produse de alunecările de teren 6 2
5. Metode de combatere a efectelor fenomenelor de
risc
5.1. Metode de apărare împotriva inundaţiilor: 6 2
tipuri de diguri, elementele digurilor, protecţia
taluzelor, combaterea deversărilor, intersectarea
curbei de infiltraţie, închiderea rupturilor în dig,
combaterea infiltraţiilor prin corpul digului,
combaterea infiltraţiilor pe sub corpul digurilor
5.2. Metode de apărare împotriva eroziunilor 6 2
5.3. Metode de apărare împotriva alunecărilor 6 2
de teren
TOTAL ORE 72 18

5. Resurse materiale minime necesare parcurgerii modulului

Hărţi, anuare hidrologice, izotahe, izohiete, imagini satelit, diapozitive, filme, fotografii

6. Sugestii metodologice

Prin parcurgerea integrală a conţinuturilor prevăzute în curriculum se asigură obţinerea rezultatelor

aşteptate ale învăţării, respectiv dobândirea de către elevi a cunoştinţelor şi formarea abilităţilor şi atitudinilor.
Pentru modulul FENOMENE DE RISC ÎN HIDROLOGIE sunt alocate un număr de 72 ore din care
18 ore laborator tehnologic.

20
 Pentru obţinerea rezultatelor învăţării se recomandă utilizarea unor metode active / interactive, cum ar
fi: învăţare prin descoperire, problematizare, simulare, studiul de caz, exerciţiul, demonstraţia, proiecte de lucru,
portofolii, conversaţia.
Toate aceste metode au în vedere asigurarea învăţării centrate pe elev, ale cărei obiective sunt:
 alegerea unor metode de învăţare potrivite competenţelor;
 conştientizarea faptului că elevii au stiluri de învăţare diferite;
 conştientizarea importanţei reflecţiei şi evaluării în timpul predării pentru consolidarea învăţării.
Alegerea tehnicilor de instruire revine profesorului, care are sarcina de a individualiza şi de a adapta
procesul didactic la particularitatea elevilor.
Profesorul are libertatea de a alege metodele şi tehnicile didactice şi de a propune noi activităţi de
învăţare în măsură să asigure formarea atitudinilor prevăzute. Întreg demersul didactic depus de profesor în
procesul de predare-învăţare trebuie să fie focalizat pe obţinerea rezultatelor învăţării.
Acest deziderat se poate realiza numai printr-o proiectare riguroasă a activităţii didactice, prin folosirea
celor mai adecvate metode şi mijloace de învăţământ.
Fiecare lecţie beneficiază de folosirea a două - trei metode, în funcţie de ce se doreşte a se forma, precum
şi de mijloacele didactice adecvate, ca de exemplu: demonstraţia, exerciţiul, problematizarea, jocul de rol
utilizându-se ca materiale didactice planşe, folii transparente, filmul didactic.
Profesorul monitorizează activitatea independentă şi rezolvă deficienţele semnalate.
Exemplificăm printr-o lecţie prin care se vizează un rezultat al învăţării, metoda dominantă utilizată fiind
învăţarea prin descoperire. În proiectarea lecţiei profesorul trebuie să elaboreze fişe de documentare, fişe de
lucru, pentru fiecare examinare şi alegere, precum şi probe de evaluare şi autoevaluare. Fişele de documentare şi
fişele de lucru se administrează elevilor în funcţie de forma de activitate (pe grupe de 3-4 elevi sau individual) şi
în funcţie de resursele materiale existente.
Întreg demersul didactic parcurs de profesor în procesul de predare-învăţare trebuie să fie focalizat pe
formarea competenţelor cerute de calificare. Acest deziderat se poate realiza numai printr-o proiectare riguroasă
a activităţii didactice, prin folosirea celor mai adecvate metode şi mijloace de învăţământ.

7. Sugestii cu privire la evaluare

Evaluarea se realizează în timpul parcurgerii modulului prin forme de verificare continuă a rezultatelor
învăţării. Instrumentele de evaluare pot fi diverse, în funcţie de specificul modulului şi de metoda de evaluare
(probe orale, scrise şi practice).
Evaluarea finală se realizează printr-o lucrare cu caracter aplicativ şi integrat la sfârşitul procesului de
predare/învăţare şi informează asupra îndeplinirii criteriilor de realizare a cunoştinţelor, abilităţilor şi
atitudinilor. Instrumentele de evaluare finală sunt proiectate în funcţie de conţinutul modulului.
Evaluarea poate fi pe parcurs sau evaluare finală. Aceasta se poate realiza folosind teste de evaluare cu
itemi (obiectivi, semiobiectivi, subiectivi) sau miniproiectul.

Exemple:

1-Itemi cu alegere multiplă

Inundaţiile dirijate au drept scop:
a. evitarea unor pagube în aval
b. realizarea de zone în care să nu fie apă în exces
c. dirijarea apei în alte direcţii

2-itemi de asociere
Asociaţi fiecărei cifre din prima coloană litera corespunzătoare din coloana a doua:

1.Partea superioară a digului A.Berma

2.Partea dinspre apă a digului B.Taluz exterior
3.Lăţimea digului la nivelul terenului C.Taluz interior
4.Întreruperea pantei taluzului D.Ampriza
5.Partea dinspre uscat a digului E.Coronament
F.Axul digului

21
 3- itemi cu alegere duală
Notaţi în dreptul fiecărei fraze litera A dacă apreciaţi că enunţul este adevărat şi litera F dacă apreciaţi că
enunţul este fals.
a. Ravena este o formă evoluată a ogaşului, cu profilul transversal neregulat şi adâncit.
b. Eroziunea de şiroire se transformă repede în eroziune de suprafaţă.
c. Ogaşul este o formă evoluată a ravenei.

4-itemi de completare
Completaţi spaţiile libere alegând cuvintele potrivite de mai jos:
(piatră, acoperirea, înierbarea)
a. Consolidarea cu piatră se aplică pe taluzurile la care ……………. nu poate asigura o protecţie
suficientă.
b. Protecţia cu dale din beton sau beton armat constă în …………… taluzului cu plăci din beton
prefabricate sau turnate pe loc.
c. Protecţiile cu ................. rezistă la viteze ale curentului de peste 10 m/s.
5- itemi de tip eseu structurat pentru evaluarea finală
Schemele de îndiguire pun în evidenţă concepţia generală şi ansamblul de lucrări necesare pentru rezolvarea
problemei combaterii inundaţiilor.
a. Precizaţi cele două soluţii pentru schemele de îndiguire.
b. Enumeraţi lucrările care sunt cuprinse în lucrările de îndiguire.
c. Desenaţi o secţiune transversală printr-un dig şi notaţi principalele elemente ale digului.
d. Analizaţi metodele de protecţie a taluzurilor unui dig.

8. Bibliografia

1. Grecu, Florina - Hazarde şi riscuri naturale, Editura Universitară București, 2006

2. Manea, I. ş.a.-Utilajul şi tehnologia construcţiilor hidrotehnice EDP București, 1980
3. Roşu, C. ş.a.-Inundaţii accidentale, 1999
4. I. Sava, A. Werhy-Hidroamelioraţii, EDP, 1967
5. Vartolomei, Fl., - Probleme speciale de hidrologie, Ed. Fundaţiei România de mâine, 2008
6. Văduva, Ilica şi Vlăduţ, Alina – Fenomene hidrometeorologice extreme, Editura Universitară București,
2008

22
MODULUL IV: FENOMENE DE RISC ÎN METEOROLOGIE

1. Notă introductivă

Modulul Fenomene de risc în meteorologie face parte din pregătirea de bază şi vizează realizarea
competenţelor necesare pentru calificările aparţinând domeniului Resurse naturale şi protecţia mediului. Se
studiază în clasa a IX a, pe parcursul a 72 ore, din care 18 ore laborator tehnologic.
Având în vedere că pentru cele 2 calificări nu au existat standarde de pregătire profesională pentru nivelul
1 şi 2 au fost utilizate standardele ocupaţionale necesare pentru construirea competenţelor (rezultate ale
învăţării) cerute de modulul Fenomene de risc în meteorologie, precum şi preluarea unor unităţi de
competenţă din Standardul de Pregătire Profesională de nivel 3 pentru calificarea „Tehnician hidro-
meteorolog” care au fost adaptate la nivelul pregătirii de bază nivelul 1-2.
Standardele ocupaţionale au fost elaborate de către Comitetul sectorial de protecţia mediului .

2. Rezultate ale învăţării la care se referă modulul

1.Descrie principalele fenomene de risc în meteorologie

2.Specifică condiţiile de producere a factorilor de risc în meteorologie
3.Identifică modul de manifestare a fenomenelor de risc
4.Prezintă pagubele produse de factorii de risc
5.Prezintă metode de combatere a efectelor fenomenelor de risc

23
 3.Corelarea rezultatelor învăţării şi criteriilor de evaluare:

Denumirea modulului: FENOMENE DE RISC ÎN METEOROLOGIE

Cunoştinţe Deprinderi Criterii de evaluare
Rezultatul învăţării 1: Descrie principalele fenomene de risc în meteorologie

Avertizare, agravare, polei, chiciura, grindina, Completare fişă de observaţie Precizarea pragurilor de temperatură pentru
descărcări electrice, viscol, îngheţ timpuriu şi târziu producerea fenomenelor de risc
Precizarea pragurilor de avertizare pentru vântul
tare
Prezentarea criteriilor de producere a fenomenelor
de risc
Rezultatul învăţării 2: Specifică condiţiile de producere a factorilor de risc în meteorologie

Producerea fenomenelor de risc legate de Completare fişă de observaţie Identificarea condiţiilor necesare producerii
temperaturi fenomenelor de risc legate de temperaturi
Producerea fenomenelor de risc legate de vântul Completare fişă de observaţie Identificarea condiţiilor necesare producerii
tare fenomenelor de risc legate de vântul tare
Producerea fenomenelor de risc legate de Completare fişă de observaţie Identificarea condiţiilor necesare producerii
parametrii meteorologici periculoşi fenomenelor de risc legate de parametrii
meteorologici periculoşi
Rezultatul învăţării 3: Identifică modul de manifestare a fenomenelor de risc

Modul de manifestare a fenomenelor de risc legate Elaborare referat Descrierea modului de manifestare a fenomenelor
de temperaturi de risc legate de temperaturi
Modul de manifestare a fenomenelor de risc legate Elaborare referat Descrierea modului de manifestare a fenomenelor
de vânt tare de risc legate de vânt tare
Modul de manifestare a fenomenelor de risc legate Elaborare referat Descrierea modului de manifestare a fenomenelor
de parametri meteorologici periculoşi de risc legate de parametri meteorologici periculoşi
Rezultatul învăţării 4: Prezintă pagubele produse de factorii de risc

Pagube produse de fenomenele de risc legate de
temperaturi
Pagube produse de fenomenele de risc legate de
vânt tare
Pagube produse de fenomenele de risc legate de
Completare fişă de observaţie
Completare fişă de observaţie
Completare fişă de observaţie
Descrierea pagubelor produse de fenomenele de
risc legate de temperaturi
Descrierea pagubelor produse de fenomenele de
risc legate de vânt tare
Descrierea pagubelor produse de fenomenele de

24
parametri meteorologici periculoşi risc legate de parametri meteorologici periculoşi
Rezultatul învăţării 5: Prezintă metode de combatere a efectelor fenomenelor de risc

Metode de combatere a fenomenelor de risc legate Miniproiect Prezentarea metodelor de combatere a fenomenelor
de îngheţurile târzii şi timpurii de risc legate de îngheţurile târzii şi timpurii
Metode de combatere a fenomenele de risc legate Miniproiect Prezentarea metodelor de combatere a fenomenele
de parametri meteorologici periculoşi de risc legate de parametrii meteorologici periculoşi

25
4. Conţinutul formării

Conţinutul formării este suportul ştiinţific al cunoştinţelor, abilităţilor şi atitudinilor care sprijină elevul în
dobândirea rezultatelor aşteptate. Conţinuturile formării vor cuprinde teme şi subteme care pot fi abordate
teoretic şi practic.

Nr. Conţinutul formării Total ore, Laborator

crt. din care: tehnologic
1. Fenomene de risc în meteorologie
Avertizare, agravare, polei, chiciura, grindina, 11 2
descărcări electrice, viscol, îngheţ timpuriu şi
târziu
2. Condiţii de producere a factorilor de risc în
meteorologie
2.1. Producerea fenomenelor de risc legate de 3
temperaturi
2.2. Producerea fenomenelor de risc legate de 3
vântul tare
2.3 Producerea fenomenelor de risc legate de 3
parametrii meteorologici periculoşi
3. Mod de manifestare a fenomenelor de risc
3.1.Modul de manifestare a fenomenelor de risc 6 2
legate de temperaturi
3.2.Modul de manifestare a fenomenelor de 6 2
risc legate de vânt tare
3.3.Modul de manifestare a fenomenelor de risc 6 2
legate de parametri meteorologici periculoşi

4. Pagube produse de factorii de risc

4.1. Pagube produse de fenomenele de risc 6 2
legate de temperaturi
4.2. Pagube produse de fenomenele de risc 6 2
legate de vânt tare
4.3. Pagube produse de fenomenele de risc 6 2
legate de parametri meteorologici periculoşi

5. Metode de combatere a efectelor fenomenelor de

risc
5.1. Metode de combatere a fenomenelor de 8 2
risc legate de îngheţurile târzii şi timpurii.
5.2. Metode de combatere a fenomenele de risc 8 2
legate de parametri meteorologici periculoşi
TOTAL ORE 72 18

5. Resurse materiale minime necesare parcurgerii modulului

Hărţi, anuare meteorologice, mesaje, coduri, imagini satelit, imagini radar, diapozitive, grafice, izoterme,
filme, fotografii, machete

26
 6. Sugestii metodologice

Prin parcurgerea integrală a conţinuturilor prevăzute în curruculum se asigură obţinerea

rezultatelor aşteptate ale învăţării, respectiv dobândirea de către elevi a cunoştinţelor şi formarea abilităţilor şi
atitudinilor.
Conţinuturile corespunzătoare rezultatelor învăţării se corelează cu numărul de credite acordate pentru
unităţile de competenţă care corespund numărului de ore din planul de învăţământ.
Pentru modulul FENOMENE DE RISC ÎN METEOROLOGIE sunt alocate un număr de 72 ore, din
care 18 ore laborator tehnologic.
Pentru obţinerea rezultatelor învăţării se recomandă utilizarea unor metode active/interactive, cum ar fi:
învăţare prin descoperire, problematizare, simulare, studiul de caz, exerciţiul, demonstraţia, proiecte de lucru,
portofolii, conversaţia.
Toate aceste metode au în vedere asigurarea învăţării centrate pe elev, ale cărei obiective sunt:
 alegerea unor metode de învăţare potrivite competenţelor;
 conştientizarea faptului că elevii au stiluri de învăţare diferite;
 conştientizarea importanţei reflecţiei şi evaluării în timpul predării pentru consolidarea învăţării.
Alegerea tehnicilor de instruire revine profesorului, care are sarcina de a individualiza şi de a adapta
procesul didactic la particularitatea elevilor.
Profesorul are libertatea de a alege metodele şi tehnicile didactice şi de a propune noi activităţi de
învăţare în măsură să asigure formarea atitudinilor prevăzute .
Întreg demersul didactic depus de profesor în procesul de predare-învăţare, trebuie să fie focalizat pe
obţinerea rezultatelor învăţării.
Acest deziderat se poate realiza numai printr-o proiectare riguroasă a activităţii didactice, prin folosirea
celor mai adecvate metode şi mijloace de învăţământ.
Exemplificăm printr-o lecţie prin care se vizează un rezultat al învăţării, metoda dominantă utilizată fiind
învăţarea prin descoperire. În proiectarea lecţiei profesorul trebuie să elaboreze fişe de documentare, fişe de
lucru, pentru fiecare examinare şi alegere, precum şi probe de evaluare şi autoevaluare. Fişele de documentare
şi fişele de lucru se administrează elevilor în funcţie de forma de activitate (pe grupe de 3-4 elevi sau
individual) şi în funcţie de resursele materiale existente.
Fiecare lecţie beneficiază de folosirea a două - trei metode, în funcţie de ce se doreşte a se forma, precum
şi de mijloacele didactice adecvate, ca de exemplu: demonstraţia, exerciţiul, problematizarea, jocul de rol
utilizându-se ca materiale didactice planşe, folii transparente, filmul didactic.
Profesorul monitorizează activitatea independentă şi rezolvă deficienţele semnalate.

7. Sugestii cu privire la evaluare

Evaluarea poate fi pe parcurs sau evaluare finală. Aceasta se poate realiza folosind teste de evaluare cu
itemi (obiectivi, semiobiectivi, subiectivi) sau miniproiectul.
Exemple:

1-Itemi cu alegere multiplă

A. Gerul este determinat de:

a. scăderea temperaturii mult sub 0 °C pe o perioadă îndelungată de timp
b. scăderea temperaturii mult sub 0 °C doar într-o zi
c. creşterea temperaturii peste 0 °C pe o perioadă îndelungată de timp
B. Efectele negative ale gerului se regăsesc mai ales asupra :
a. comerţului
b. agriculturii
c. industriei

27
 2-itemi de asociere

Asociaţi fiecărei cifre din prima coloană litera corespunzătoare din coloana a doua:

A B
Zile caracteristice Praguri de temperatură
1 Nopţi geroase a Temperatura max. ≥ 30°C
2 Nopţi tropicale b Temperatura minimă . ≥ 20°C
3 Zi tropicală c Temperatura minimă ≤ -10°C
4 Zi cu îngheţ d Temperatura max ≥ 25°C
5 Zi de vară e Temperatura minimă ≤ 0°C
f Temperatura medie = 10°C

3- itemi cu alegere duală

Notaţi în dreptul fiecărei fraze litera A dacă apreciaţi că enunţul este adevărat şi litera F dacă apreciaţi că
enunţul este fals
a.Grindina este fenomen de risc cu declanşare rapidă.
b.Bruma este un fenomen de risc cu viteză de apariţie lentă.
c.În regiunile cu îngheţuri permanente, gerul constituie un fenomen de risc.

4-itemi de completare
Completaţi spaţiile libere alegând cuvintele potrivite de mai jos:
Cuvinte cheie: granule, egale, omogenă,
a.Chiciura este o depunere formată din ......................... de gheaţă.
b. Poleiul este o gheaţă ........................... transparentă rezultată din îngheţarea picăturilor de ploaie şi depusă
pe suprafeţe cu temperaturi de cca 0 °C.
c.Îngheţul este provocat de temperaturi .................... sau mai mici de 0 °C.

5- itemi de tip eseu structurat pentru evaluarea finală

Orajele reprezintă un ansamblu de fenomene fizice ale atmosferei optice (vizibile - fulgerele) şi acustice
(audibile- tunetele), în esenţă procese complexe de descărcări electrice discontinui.
1. Menţionaţi care sunt caracteristicile orajelor.
2. Clasificaţi cele 3 tipuri de oraje în funcţie de factorul genetic şi arătaţi modul de formare al acestora.
3. Descrieţi condiţiile de apariţie a orajelor.
4. Explicaţi impactul acestor fenomene asupra populaţiei.

9. Bibliografie
1. Bacinschi, D., Burciu, Gh., Meteorologie - EDP, Bucureşti, 1981
2. Codul sinoptic INMH București, 2003
3. Grecu, Florina - Hazarde şi riscuri naturale, Editura Universitară București, 2006
4. Văduva, Ilica şi Vlăduţ, Alina – Fenomene hidrometeorologice extreme, Editura Universitară
București, 2008

28
 IP
MIII+IV

MIII 6 zile x 3 ore/ zi = 18 ore/an MIV 6 zile x 3 ore/ zi = 18 ore/an

LT

MIII 3 ore/saptamână MIV 3

TABEL DE PARCURGERE A MODULELOR

ore/sap
12 zile x 3 ore/ zi = 36 ore/an
IP
MII
LT

1 oră/saptamână 1

29
T

oră/sap
12 zile x 3 ore/ zi = 36 ore/an
IP
MI

LT

2ore/sapt 2ore/
T

sapt
10.

12.

13.

14.

15.

16.

17.

18.

19.

20.
11.
1.

2.

3.

4.

5.

6.

7.

8.

9.
Nr. săptămâni

SEMEESTRUL I
 SE 21. tam tam
ME ână ână
ST 22.
RU
L II 23.

24.

25.

26.

27.

28.

29.

30.

31.

32.

33.

34.

35.

36.

37.
CDL (stagiul de pregătire practică)
38.

39.

Notă: Schema de parcurgere calendaristică a modulului V (CDL) - Stagiul de pregătire practică este la decizia unității de învățământ în funcție de conținutul modulului.

30