MODUL II: ELEMENTE DE GOSPODARIRE A APELOR

GOSPODARIREA CALITATII APELOR DE SUPRAFATA

FOLOSINTE DE APA
DEFINITIE, CLASIFICAREA FOLOSINTELOR, CARACTERISTICI.

Gospodarirea apelor reprezinta ramura tehnicii care are ca obiect studiul ansamblului de lucrari si masuri pentru
satisfacerea necesitatilor cantitative si calitative de apa ale diferitelor folosinte, combaterea actiunilor daunatoare ale apelor
si protectia calitatii apelor. Gospodarirea apelor se ocupa de lucrarile si masurile mentionate privitor la toate formele apei in
natura, putandu-se distinge in principal doua diviziuni importante ale gospodaririi apelor : gospodarirea apelor de suprafata
si gospodarirea apelor subterane.
Fiecare din aceste diviziuni poate fi subimpartita in :
Gospodarirea cantitativa a apelor, cuprinzand ca ramuri principale : gospodarirea apelor pentru satisfacerea cerintelor
cantitative de ape ale folosintelor si gospodarirea apelor pentru combaterea efectelor daunatoare datorate, direct sau
indirect, unui exces cantitativ de apa.
Gospodarirea calitatii apelor, cuprinzand ca ramuri principale : gospodarirea apelor pentru satisfacerea cerintelor
calitative ale folosintelor de apa si gospodarirea apelor pentru prevenirea si combaterea efectelor daunatoare datorate
diferitelor caracteristici calitative ale apelor sau pentru pastrarea caracteristicilor calitative existente, in aceasta ramura se
incadreaza actiunile de protectie a calitatii apelor.
Cele doua subdiviziuni ale gospodaririi apelor se diferentiaza intre ele numai in privinta efectului de gospodarire a apelor
analizate, lucrarile si masurile care constituie obiectul lor fiind acelasi. De exemplu, gospodarirea apelor de suprafata
pentru folosinte poate avea ca obiect modul de utilizare al unor acumulari sau derivatii pentru acoperirea cerintelor
cantitative de apa ale folosintelor, gospodarirea apelor mari- modul de utilizare al acelorasi lucrari pentru atenuarea
undelor de criza, iar gospodarirea calitatii apelor- modul de utilizare al acestor lucrari pentru asigurarea unei dilutii a
apelor , marindu-i calitatile. Problemele studiate de gospodarirea apelor privesc cantitatea si calitatea apei.

Gospodarirea calitativa a apelor reprezinta modificarea regimului natural al scurgerii de suprafata si subterane pentru
satisfacerea cerintelor calitative ale folosintelor.
Gospodarirea rationala a apei inseamna satisfacerea cerintelor de apa ale folosintelor in conditii de eficienta economica
si de echilibru ecologic.
La baza gospodarii rationale a apelor sta in principiul folosirii complexe a resurselor de apa. Acest principiu este impus
de volumul variabil in timp si limitat al resurselor de apa , care nu pot asigura in regim natural folosintele de apa. Pe de alta
parte , cerintele unor folosinte cresc in timp, asa cum sunt sppre exemplu alimentarile cu apa ale cerintelor populare. De
exemplu, necesitatea furnizarii unor cantitati importante de apa pentru irigatii apare in perioadele secetoase, atunci cand pe
cursurile de apa, care constituie surse de alimentare cu apa pentru popularea, debitelor sunt mici. Aceste consideratii duc la
necesitatea realizarii unor importante lucrari de gospodarire a apelor capabile sa realizeze conpensari ale debitelor.
De asemenea creste riscul producerii de pierderi umane si pagube materiale in caz de inundatii naturale si accidentale.
Dezvoltarea economica si sociala determina si o crestere a volumului si nocivitatii apelor uzate evacuate, fiind necesare
lucrarii si masuri pentru refacerea si pastrarea unei calitati corespunzatoare a apelor, pentru prevenirea degradarii lor.
 Folosintele de apa si caracteristicile lor
In gospodarirea apelor se denumeste folosinta de apa orice domeniu de utilizare a unei surse de apa.
Dupa modul de folosire a sursei, folosintele de apa se pot clasifica in :
- Folosinte consumatoare de apa, care utilizeaza o cantitate de apa prin prelevarea ei direct din sursa si care restituie
numai o parte sau chiar deloc cantitatea de apa prelevata ; in aceasta categorie se incadreaza alimentarile cu apa
potabila si industriala, irigatiile etc.

- Folosinte neconsumatoare de apa, care utilizeaza apa fara prelevarea ei din sursa sau care restituie practic integral
cantitatile de apa prelevate ; in aceasta categorie se incadreaza hidrocentralele, navigatia, sporturile acvatice.
Folosinte ale anumitor caracteristici calitative ale apelor, care sunt interesate in anumite caracteristici calitative; in aceasta
categorie se incadreaza amenajarile de ape minerale si termale; folosintele consumatoare sau neconsumatoare de apa impun
de obicei si ele diferite conditii calitative ale apei utilizate si determina anumite conditii ale apei restituite ;
Folosinte ale debitelor solide, care sunt interes in aportul de aluviuni ale cursurilor de apa ; in aceasta categorie se
incadreaza balastierele .
Din punct de vedere al modului in care folosintele de apa influenteaza dimensionarea schemei de amenajare si
exploatare a lucrarilor de gospodarire a apelor, folosintele se clasifica in :
● folosinte principale, care determina dimensionarea lucrarilor de gospodarire a apelor si conditiile de exploatare si care
se pot subamparti in :
● folosinte determinante , care impun realizarea unei lucrari de gospodarire a apelor;
 ● folosinte nedeterminante, care nu impun realizarea unei lucrari de gospodarire a apelor , insa ii modifica parametri,
justificand o marire a lucrarii fata de dimensionarea data de folosintele determinante;
● folosinte secundare , care nu detemina realizara unei lucrari de gospodarire a apelor insa beneficiaza de lucrarile
realizate pentru folosintele principale fara a le modifica parametrii si care se pot subimparti in :
- folosinte secundare proprii care pot impune anumite conditii exploatarii lucrarilor de gospodarire a apelor in masura
in care asemenea conditii nu creaza prejudicii folosintelor principale ;
- folosinte auxiliare, care nu impun conditii de exploatare, beneficiind de lucrarile de gospodarire a apelor in regimul
impus de celelalte folosinte.
In cadrul fiecarei folosinte se pot deosebi mai multi beneficiari, care reprezinta agentii economici, care beneficiaza de un
anumit efect de gospodarire a apelor.
CERINTELE DE APA.
Folosintele sunt caracterizate prin cerinte care reprezinta conditiile de gospodarire a apelor pe care le impun.
Cerintele cantitative pot fi in general grupate in modul urmator :
- cerinte de debit (de exemplu alimentari cu apa pt. irigatii) ;
- cerinte de adancime a apei, care se transpune in cerinte de nivel ( de ex. navigatia) ;
- cerinte de debit si de nivel (de ex. piscicultura si hidrocentralele).

Dupa modul de variatie in timp cerintele de apa ale folosintelor se pot grupa :
- cerinte de apa constanta (apa tehnologica a unor alimentari de apa industriala) ;
- cerinte de apa variabile in cursul anului insa constante de la un an la altul (apa potabila , apa de racire)
 Majoritatea folosintelor impun in afara cerintelor cantitative si corelatii calitative ale apelor.
Tinand seama de caracterul statistic al fenomenelor hidrologice si al cerintelor de apa rezulta ca, in calculele de
gospodarire a apelor se poate pune problema satisfacerii cu certitudine a cerintelor de apa, ci numai aceea de a le satisface
cu o anumita probabilitate data. Probabilitatea de satisfacere a cerintelor de apa ale unei folosinte, constituie probabilitatea
ca, intr-un an oarecare, cerintele de apa ale unei folosinte sa fie integral satisfacute. Aceasta probabilitate se exprima fie in
procente fie in valori absolute. Probabilitatile cu care trebuie satisfacute cerintele de apa ale folosintelor sunt in general
normale sau au anumite valori uzuale. De exemplu dupa felul folosintei avem probabilitatea de satisfacere a cerintelor,
exprimata in procente, cuprinsa intre limitele :
Folosinte Limite %
1. Alimentari cu apa potabila 75-95;
2. Alimentari cu apa industriala 90-97;
3. Uzine hidroelectrice 75-95;
4. Irigatii si piscicultura 75-85.

CERINTELE CALITATIVE DE APA ALE FOLOSINTELOR

In analiza conditiilor de calitate ale folosintelor trebuie facuta distinctie intre :
- folosintele care utilizeaza cursul de apa propriu-zis ;
- folosinte care preleva apa.
 Pentru folosintele din prima categorie conditiile de calitate impuse se refera la sursa.
Pentru folosintele din categoria a doua exista posibilitatea de a se imbunatati caracteristicile calitative ale apei prin statii
de tratare.
Caracteristicile de calitate ale surselor se inrautatesc odata cu scaderea debitului sursei.
Apele se clasifica prin ape cu caracter normativ, care prescriu calitatea necesara la sursa pentru diferite folosinte.
Conditiile de calitate variaza de la o sursa la alta, chiar de la o tara la alta.

In Romania, apele sunt incadrate in trei categorii dupa folosintele pe care le deservesc, in modul urmator :
Categoria 1. Ape utilizate pentru:
- alimentatea centralizata cu apa potabila ;
- alimentarea cu apa a acelor agenti economici cu profil alimentar ale caror produse tehnologice necesita o apa de
calitatea celei potabile ;
Categoria 2. Ape utilizate pentru:
- piscicultura ;
- scopuri turistice si de agtrement ;
Categoria 3. Ape utilizate pentru:
- alimentarea cu apa pentru industrie ;
- alimentarea cu apa a sistemelor de irigatii;
- satisfacerea altor folosinte.