Efectele dăunătoare ale apelor

Efectele daunatoare a apelor reprezinta orice actiune a apelor in oricare dintre formele in care este
intalnita in natura, care impiedica sau stanjeneste desfasurarea in conditiile normale a unei activitati
economice, dezvoltarii societatii sau valorificarii unui potential. Principalele actiuni daunatoare ale
apelor care fac obiectul gospodaririi apelor sunt: -inundatiile eroziunile de suprafata; -eroziunile de mal;
-inmlastinirile; -alunecarile de teren.

Pentru efectuarea studiilor de gospodarire a apelor trebuie precizate in prealabil;

1.Cauzele actiunilor daunatoare ale apelor si anume:

 caracteristicile undelor de viteza si modul lor de formare, pentru studiul combaterii inundatiilor
 caracteristicile curgerii apei pe versanti si starea suprafetei
 versantilor, pentru studiul combaterii eroziunii de suprafata;
 caracteristicile curgerii apei in albie, regimul de stabilitate a albiei,pentru studiul combaterii
eroziunilor de mal;
 caracteristicile curgerii subterane si ale curgerii pe suprafatasolului, pentru studiul combaterii
inmlastinirilor.

2.Efectele actiunilor daunatoare ale apelor si anume:

terenurile si bunurile afectate, frecventa de afectare, caracteristicile activitatilor care sunt impiedicate
sau stanjenite de actiunea daunatoare respectiva, etc.

Efectele daunatoare ale apelor -tipuri de efecte

Procesele fizice componente ale circuitului apei in natura, determinaaparitia anumitor efecte
daunatoare , care uneori imbraca forme grave, producand mari pierderi materiale si chiar pierderi de
vieti omenesti.Incluse in categoria calamitatilor naturale, efectele raufacatoare aleapei sunt generate de
un complex de factori naturali. Pagubele aduse de aceste efecte sunt adeseori amplificate in mod
considerabil de unele activitati umane, astfel, incat se poate afirma ca procesele daunatoare reprezinta
o actiune a naturii, insa pagubele provocate , constituie rezultatul unor actiuni necumpanite ale
oamenilor.Dupa modul cum actioneaza apa, efectele daunatoare se pot grupa in felul urmator:

1.Efectele daunatoare ale apei din atmosfera:

 efecte datorate picaturilor care cad pe suprafata scoartei terestre provocand eroziunea prin
picaturi;
 efecte datorate caderii precipitatiilor sub forma solida: grindina;
 efecte datorate condensarii apei atmosferice: ceata sau inghetarii apei condensate: bruma,
poleiul.

1
2.Efecte daunatoare ale apelor de suprafata:

 a.efecte datorate scurgerii pe versantii bazinul hidrografic careprovoaca eroziunea de suprafata

a solului si eroziunea de adancime
 b. efecte datorate stagnarii pe suprafete depresionare, care provoaca excesul de
umiditate (baltiri permanente sau temporare si acumularea de saruri din apa stagnata, in urma
evaporarii)

3.Efecte daunatoare ale apelor subterane:

 efecte datorate nivelului freatic ridicat, care provoaca excesul deumiditate in sol (inmlastiniri )

si salinizarea secundara;
 efecte datorate scurgerii subterane care provoaca levigarea si colmatarea straturilor.Actiunea
combinarii a apelor de suprafata si a celor subteranepoate provoca, pe langa procese de mai sus
si alunecarile de teren.Modificarea regimului apelor de suprafata si subterane prin lucrari de g.a.
sau alte lucrari influentand acest regim poate duce, in secundar la aparitia unora sau altora din
efectele de mai sus. Astfel, de exemplu, ridicarea nivelului apei, ca urmare a bararii unui curs de
apa, poate determina o ridicare a nivelului freatic prin semuul creat, cu toate implicatiile
daunatoare ale acestui proces (inmlastinirea, salinizarea, etc.

Tinand seama de cauzele producerii efectelor daunatoare, acestea pot figrupate in :

- efecte daunatoare datorate unor fenomene naturale;

- efecte daunatoare datorate unor procese accidentale;

Deoarece in stadiul amenajarii resurselor de apa prezinta interes nu atat procesele cat efectele
proceselor respective, trebuie facuta diferentierea intre:

a. Procese cu efecte daunatoare ireversibile, care, odata provocate,avanseaza fara a fi oprite in conditii

naturale; un exemplu al unor asemenea efecte il constituie eroziunile care au un caracter progresii fiind
necesara interventia omului pentru stavilirea lor;

b. Procese cu efecte daunatoare de scurta durata aceste efectecreeaza: pagube momentane insa dupa
trecerea fenomenului se ajunge in mod natural in starea anterioara; un exemplu al unor asemenea
efecte il constituie inundatiile care permit reutilizarea in acelasi mod al terenurilor inundate in intervale
dintre doua inundatii, fara a se inregistra o degradare progresiva a lor;

c. Procese cu efecte daunatoare potentiale: in cazul acestor procesenu se inregistreaza pagube in mod
natural insa ele constituie o piedica in calea desfasurarii normale a unor activitati umane sau creeaza un
risc pentru aceste activitati, un exemplu al unor asemenea fenomene il constituie ceata, care nu are
efecte daunatoare prin ea insasi, insa ingreuneaza circulatia pe drumuri.

2
INUNDATIILE CAUZELE INUNDATIILOR

Inundatiile reprezinta fenomenul de ridicare a nivelului apei in cursurile de apa, astfel incat acesta sa
depaseasca limita albiei minore, apele revarsandu-se peste teritoriile invecinate: lunci inundabile, campii
joase sI suprafete depresionare legate hidrologic de cursurile de apa in timpul marilor revarsari.

Amploarea obiectivelor si suprafetelor afectate, viteza cu care se produc, gravitatea pagubelor

provocate, pierderile de vieti omenesti si celelalte pagube sociale care se datoreaza inundatiilor
catastrofale fac ca inundatiile sa fie considerate tipul cel mai grav de efect daunator al apelor.De aceea,
in domeniul gospodarii apelor s-a dezvoltat, ca ramura aparte, gospodarirea apelor mari, care are drept
obiect studierea posibilitatilor de combatere a inundatiilor.Inundatiile naturale, sunt datorate formarii
unor debite excessive pe cursul de apa, ca urmare a unor fenomene naturale. Ele nu constituie un
fenomen neobisnuit. Din punct de vedere geomorphologic, fiecare curs de apa are o albie care poate fi
delimitata in albie minora prin care apa se scurge in cea mai mare parte a timpului si albia majora, prin
care se scurge in perioadele exceptionale. Exista un echilibru natural care determina capacitatea de
scurgere a albiei minore si deci inundabilitatea albiei majore.Inundatiile naturale se pot datora
urmatoarelor cauze:

1. Aparitiei unor debite mari pe cursul de apa care provoaca inundatiile; aceste debite mari de apar
datorita:

- ploilor torentiale de pe suprafata bazinului ;

- topirii zapezilor in intervale scurte de timp, ca urmare a unor curenti de aer cald;
- suprapunerii unor ploi calde peste stratul de zapada.

2. Obturarii albiei care atrage dupa sine o ridicare a nivelului apei in amonte de punctul de obturare.
Obturarea se poate datora:

- - formarii unor zapoare in urma acumularii unor blocuri de gheata;

- - bararii albiei prin alunecari de teren.

Inundatiile accidentale, se produc in urma unor actiuni omenesti gresite . Acestea sunt cauzate de :

- provocarea unor unde de viitura accidentale in urma deteriorarii unor constructii hidrotehnice, de
obicei baraje de acumulare din amonte;

- - depasirii sau avarierii unor diguri de aparare impotriva inundatiilor;

- - expoatarii necorespunzatoare a unor lucrari de gospodarire a apelor;
- - obturarii albiilor prin diferite constructii, poduri etc. .

Inundatiile dirijate sunt provocate prin dirijarea voita si constienta a unor debite spre anumite zone
depresionare sau in anumite zone aparate in conditii normale impotriva inundatiilor; ele se realizeaza de
obicei in doua scopuri:

- pentru asigurarea unui anumit strat de apa pe o anumita zona in scopuri utile pentru anumite
culturi agricole, cum este orezul, pentru reamprospatarea unor straturi subterane, pentru
producerea de sare prin evaporare etc. . Acest tip de inundatii nu constituie un efect daunator al
apelor;
- pentru evitarea unor pagube importante in aval.

3
ANALIZA CONDITIILOR DE FORMARE A UNDELOR DE VIITURI

Viiturile constituie un tip de scurgere in cursurile de apa caracterizat prin cresterea apreciabila a

debitului si nivelului apei intr-un interval de timp relativ scurt.In conditiile climatice din tara noastra,
undele de viitura care dau nastere debitelor maxime in regim natural, sunt de cele mai multe ori
debitele provenite din precipitatii sau din precipitatii suprapuse peste topirea zapezilor.Din punct de
vedere al gospodaririi apelor mari nu este sufficienta studierea undelor de viitura isolate. in modul uzual
pentru caracterizarea hidrologica a viiturilor se separa nucleul undei de viitura din cadrul perioadelor
ploioase. Pentru studiile de gospodarire a apelor prezinta interes intreaga perioada de ape mari,
influenta intervalului de ape mari dinaintea nucleului undei de viitura, putand fi determinata.

PAGUBE DATORATE INUNDATIILOR

Inundatiile afecteaza intreaga activitate de pe terenurile care se produc.Analiza fiecarui tip de paguba
necesita studii laborioase.Clasificarea principalelor tipuri de pagube:

Pagube directe, care constituie urmarea imediata a distrugerilor de bunuri materiale sau de utilitati.

Pagube indirecte, care constituie valoarea implicatiilor in alte sectoare de activitate, care nu au fost
direct afectate de inundatii.Pagubele directe se diferentiaza in:

- - pagube care afecteaza bunuri mobile usor transportabile; aceste pagube pot eventual fi
evitate, in zonele unde exista un sistem de alarmare impotriva viiturilor.
- pagube care afecteaza bunuri imobile sau bunuri greu transportabile;
- Aceste pagube sunt inevitabile fara lucrari de combatere a inundatiilor, chiar daca se iau masuri
de avertizare.

INMLASTINIRILE - CAUZELE INMLASTINIRILOR

Inmlastinirile reprezinta fenomenul de saturare a solului cu apa, astfel incat, sa apara un surplus de apa
care musteste sau balteste la suprafata solului. Deoarece anumite efecte daunatoare se inregistreaza si
daca exista o cantitate excesiv de mare de apa in sol, chiar daca aceasta nu este complet saturat, se
considera inmlastiniri.Inmlastinirile se produc in zonele in care aportul de apa din diferite surse
(precipitatii , scurgere la suprafata inundatii din revarsarea cursurilor de apa, aport freatic este mai mare
decat prelevarea de apa ( evapotranspiratia, scurgerea superficiala, infiltratiile etc.)

Dupa sursele de aport se deosebesc trei categorii de inmlastiniri:

- Inmlastiniri datorate unui exces de umiditate provocat numai de apele desuprafata, in care
aportul este format din precipitatii si din scurgerile de suprafata spre zona excedentara;
- Inmlastiniri datorate unui exces de umiditate provocat numai de apelefreatice in care aportul
este format de apa ridicata prin capilaritate si de afluxul de apa subterana spre zona
excedentara;
- Inmlastinirile de tip mixt.

4
Inmlastinirile accidentale se datoreaza unor interventii incorecte aleoamenilor in echilibrul natural:

Dintre principalele cauze care conduc la formarea unor inmlastiniriaccidentale se pot enumera:

- exploatarea incorecta a sistemelor de irigatii prin administrarea unor norme de udare excesiva
in neconcordanta cu capacitatea pentru apa in camp cu umiditatea solului;
- conceperea incorecta a sistemelor de irigatii, fara asigurarea unui sistem de drenaj eficient;
- -neetansarea corespunzatoare a unor amenajari hidrotehnice, care duc la pierderi de apa din
lacurile de acumulare, determinand un aport suplimentar de apa.

EFECTELE INMLASTINIRILOR Inmlastinirile au efecte nefavorabile asupra agriculturii prin:

- degradarea solurilor ca textura din punct de vedere chimic si biologic;

- in aceste conditii vegetatia nu se mai dezvolta normal rezultand productiiscazute.Inmlastinirile
au efecte si asupra fundatiilor constructiilor hidrotehniceputand duce si la aparitia unor fisuri in
capul constructiilor datorita tasarilor neuniforme.Zonele inmlastinite se impart in doua categorii:

1. Zone de inmlastinire permanenta, in care excesul de umiditate se

inregistreaza tot timpul anului;

2. Zone de inmlastinire temporara, in care excesul de umiditate se

inregistreaza numai in anumite perioade.

Inmlastinirile dupa cauzele care le provoaca se pot imparti in:

- inmlastiniri normale;
- inmlastiniri accidentale.

Inmlastinirile naturale se datoreaza existentei unui ansamblu de factori naturali care formeaza excesul
de umiditate in zona.

Principalii factori sunt:

- Factori climatici: precipitatiile, umiditatea .

- Factori geomorfologici: existenta in zonele de lunca si campie a unor
- depresiuni (crovuri) spre care se scurg apele de suprafata din zonele invecinate insa care sunt
lipsite de posibilitatea de evacuare spre un emisar a acestor afluxuri de apa;
- Factori hidrologici: crearea in urma unor revarsari ale cursurilor de apa invecinate a unui aport
suplimentar de apa care nu poate fi evacuat;
- Factori pedologici: existenta in profilul solului a unui orizont argila
- aluvionar, care determina o permeabilitate a apelor de suprafata spre straturile subterane mai
adanci