UNIVERSITATEA VALAHIA DIN TARGOVISTE

FACULTATEA DE INGINERIA MEDIULUI SI STIINTA ALIMENTELOR

SISTEME DE CONTROL SI EVALUARE A CALITATII MEDIULUI

INDRUMATOR MASTERAND
Sl.dr.ing Moise Vasile Casandrescu Iulia

-2019/2020-
CUPRINS
1
CAPITOLUL I - Schimbari climatice…………………………………………………Pag. 2
1.1 Efectele schimbarilor climatice…………………………………………………….Pag.2
1.1.1 Efecte asupra atmosferei………………...………………………………………Pag. 2
1.1.2 Efecte asupra hidrosferei ………………………………………………………..Pag. 2
1.1.3 Efecte asupra litosferei………………………………………………………. ….Pag. 2
1.1.4 Efecte asupra biosferei………………………………………………………….. Pag. 2
1.1.5 Efecte asupra agriculturii…………………………………………………….. ...Pag. 2
1.1.6 Efecte asupra silviculturii………………………………………………………. Pag. 3
1.1.7 Efecte asupra gospodaririi apelor………………………………………………. Pag. 3
1.1.8 Efecte asupra asezarilor umane……………………………………………… ….Pag. 3
1.1.9 Efecte asupra sanatatii………………………………………………………. …..Pag. 4
1.1.10 Efecte asupra transporturilor………………………………………………… …Pag. 5
1.1.11 Efecte asupra turismului…………………………………………………………. Pag. 5
CAPITOLUL II – SCHIMBARI CLIMATICE LA NIVEL GLOBAL………………. Pag. 6
CAPITOLUL III – SCIMBARI CLIMATICE IN ROMANIA………………………... Pag. 7
3.1 Schimbari observate in regimul climatic in Romania……………………………… Pag. 7
3.2 Extreme meteorologice in Romania…………………………………………………. Pag. 8
3.3 Ani extrem se secetosi si ploiosi in Romania………………………………………. ..Pag. 9
3.4 Scenarii privind schimbarile climatice…………………………………………….. Pag. 10
3.5 Studiu de caz………………………………………………………………………..... Pag. 13
CAPITOLUL IV - Incalzirea Globala………………………………………………….. Pag. 17
CAPITOLUL V - Concluzii……………………………………………………………... Pag. 19

Influenta schimbarilor climatice asupra compozitiei apei din mari si oceane

2
 Capitolul I: Schimbările climatice
Schimbările climatice generează unele dintre cele mai mari provocări cu care se
confruntă omenirea în prezent, datorită efectelor dezastruoase induse de către acestea: creşterea
temperaturii aerului şi apei oceanelor, risc crescut de inundaţii şi secetă, lipsa apei potabile, risc
crescut de incendii, modificări ale ecosistemelor, degradarea resurselor naturale, risc crescut de
îmbolnăviri, etc.
Principalii factori care au determinat încălzirea climei sunt atât naturali (activitatea
vulcanică, radiaţia solară) cât şi antropici (schimbări în compoziţia atmosferei datorită activităţii
umane).
Potrivit celui de-al Patrulea Raport Global de Evaluare al IPCC elaborat in anul 2007,
activitatile umane (arderea combustibililor fosili, schimbarea folosintei terenurilor, etc.)
contribuie semnificativ la cresterea concentratiilor emisiilor de gaze cu efect de sera in atmosfera
(dioxid de carbon, metan, protoxid de azot, hidrofluorocarburi, perfluorocarburi, hexafluorura de
sulf), determinand schimbarea compozitiei acesteia si incalzirea climei.
 

1.1. Efectele schimbărilor climatice

1.1.1. Efecte asupra atmosferei

Efectele schimbărilor climatice asupra atmosferei se manifestă prin creșterea ratei de

evaporare a apei de la suprafaţa mărilor șioceanelor, a precipitaţiilor dar și a numărului
furtunilor.Creșterea accelerată a temperaturii atmosferice va produce încălzirea mărilor și
oceanelor, precum și intensificarea fenomenului de evaporare a apei, având ca rezultat
supraîncărcarea atmosferei cu vapori de apă. 

1.1.2. Efecte asupra hidrosferei

Topirea calotelor polare

Observaţiile realizate cu ajutorul sateliţilor au aratat faptul că suprafaţa calotelor polare este în scădere
accelerată, reducându-se cu aproximativ 20% în decursul unui singur an. Încălzirea climei în regiunea arctică este
de aproximativ 2,5 0C, faţă de 0,7 0C în medie, la nivel planetar, iar grosimea calotelor a scăzut cu 40% între anii
1993-1997. 
Topirea gheţarilor este cel mai vizibil efect al încălzirii globale.Datorită topirii gheţarilor
din zonele reci ale planetei, nivelul mărilor șioceanelor crește. Gheţarii de la Polul Nord și Polul
Sud se micșorează în dimensiuni odată cu creșterea temperaturii și a micșorării cantităţii de
zăpadă căzute în aceste zone. Aceștia se desprind și formează aisberguri.De asemenea, și gheţarii
din munţii înalţi ai celorlalte continente se topesc,ca urmare a încălzirii climei.

Creșterea nivelului mării 

 Încălzirea globală determină creșterea nivelului mărilor și oceanelor, din cauza creșterii
volumului de apă provenit din topirea gheţarilor și a calotelor polare. Conform rapoartelor
Comitetului Interguvernamental privind Schimbarea Climei(IPCC), în secolul al XX-lea nivelul
3
oceanelor a crescut cu 0,1-0,2 m, însă efectul de creștereva mai dura mult timp. În ritmul
actual,se prevede o creștere a nivelul mării de 2 m la sfârșitul secolului al XXIII-lea.
Apa: Schimbările climatice vor reduce si mai mult accesul la sursele de apă potabilă. Apa
provenită din topirea gheţarilor asigură în prezent necesarul de apă pentru peste un miliard de
persoane; odată cu dispariţia acesteia, populaţiile aflate în criză vor migra, în mod probabil, spre
alte regiuni ale lumii, provocând revolte si situaţii de insecuritate la nivel local sau chiar
mondial. Zonele afectate de secetă riscă să se extindă.

1.1.3. Efecte asupra litosferei

Fenomenul de încălzire globală influenţează creșterea temperaturii soluluiși uscarea lui,

creând un mediu favorabil incendiilor de pădure. In anul 2008, în Statele Unite ale Americii,
erau18.000 de focare de incendiu, care au devastat în jurul a 241.600 hectare de vegetaţie.
Incendiile produc modificări în ciclul normal al carbonului din atmosferă, intensfică fenomenul
de eroziune a solurilor și distrugerea vegetaţiei.

Încălzirea globală determină dezgheţarea permafrostului (strat de sol de suprafaţă,

îngheţat tot timpul anului, din regiunile polare). Prin topirea gheţii și a permafrostului se
eliberează cantităţi importante de metan, care contribuie și mai mult la accentuarea efectului
de seră ce produce încălzirea climatică. Se estimează că în următoarele decenii ar putea fi
eliberate, astfel, până la 70 miliarde tone metan, cu efecte catastrofale pentru întreaga planetă.
1.1.4. Efecte asupra biosferei

La nivel global, activitatea umană a cauzat și va cauza, pierderi accelerate ale biodiversităţii,
prin modificări ale utilizării terenurilor, poluarea solului, apei și a atmosferei. Cercetătorii consideră că în
prezent, ca urmare a impactului antropic, rata de dispariţie a speciilor(pierderea biodiversităţii)
este mult mai mare decât rata naturală de dispariţie a acestora.
Schimbările climatice, exercită o presiune suplimentară asupra ecosistemelor și speciilor,
care sunt deja vulnerabile datorită efectelor cumulate ale activităţii umane, de-a lungul secolelor.
1.1.5. Efecte asupra agriculturii
 
Agricultura reprezintă segmentul economiei cel mai puternic influenţat de schimbările
climatice. Modificările climatice, apariţia fenomenelor meteorologice extreme, afectează
producţia vegetală și animală care constituie sursa de hrană a populaţiei Terrei. Agricultura este
considerată totodată ca fiind și unul dintre domeniile cu o contribuţie puternică la încălzirea globală. Se estimează
că activităţile agricole sunt responsabile pentru aproximativ 18% din cantitatea totală de gaze cu efect de seră
(CO2, metan, protoxide de azot) rezultate din activităţile antropice. Până destul de recent, se credea că
încălzirea globală va avea efecte benefice asupra plantelor și a productivităţii agricole, prin
creșterea concentraţieide dioxid de carbon, asimilat prin procesul de fotosinteză. Într-adevăr,
creștereatemperaturilor, în unele cazuri, a avut un efect favorabil asupra agriculturii,permiţând
cultivarea unor specii de plante alimentare în locuri unde acest lucru nu era posibil în trecut (de
exemplu cultivarea orzului în Islanda).Schimbările climatice vor afecta agricultura în ceea ce
privește modificarea productivităţii agricole (modficări ale cantităţii și calităţii
recoltelor),modificarea practicilor agricole (irigarea terenurilor, fertilizarea, folosireaierbicidelor
și insecticidelor), reducerea diversităţii speciilor și soiurilorcultivate, eroziunea solului etc. Toate
4
acestea implică și modificări profunde lanivelul spaţiului rural (sătesc), de unde și necesitatea
elaborării unor strategii deadaptare la noile condiţii socio-economice.

1.1.6. Efecte asupra silviculturii

Din suprafaţa ţării, 28% reprezintă suprafaţa acoperită cu păduri; acestea sunt distribuite
neuniform pe teritoriul ţării (51,9% în zona montană, 37,2% în zona deluroasă şi 10,9% în zona
de câmpie). Suprafaţa fondului forestier naţional este de 6.494,7 mii ha, din care, aproximativ
6.334 mii ha este ocupată de păduri, iar restul suprafeţei este destinată culturii silvice, producţiei
şi managementului. În zonele împădurite, joase şi deluroase, se preconizează o scădere
considerabilă a productivităţii pădurilor după anul 2040, datorită creşterii temperaturilor şi
scăderii volumului precipitaţiilor.

1.1.7. Efecte asupra gospodăririi apelor

Consecinţele hidrologice ale creşterii concentraţiei de CO2 în atmosferă, sunt
semnificative. Modelarea efectelor produse de acest fenomen a fost realizată punându-se accent
pe principalele bazine hidrografice. Rezultatele modelărilor arată efectele probabile ale
modificărilor în volumul precipitaţiilor şi în evapotranspiraţie.

1.1.8. Efecte asupra aşezărilor umane

Impactul principal al schimbărilor climatice asupra zonelor urbane, infrastructurii şi
construcţiilor este legat, în principal, de efectele evenimentelor meteorologice extreme, precum
valurile de căldura, căderi abundente de zăpadă furtuni, inundaţii, creşterea instabilităţii
versanţilor şi modificarea unor proprietăţi geofizice.
Astfel, planificarea urbană şi proiectarea unei infrastructuri adecvate joacă un rol important în
minimizarea impactului schimbărilor climatice şi reducerea riscului asupra mediului antropic.
Planificarea teritoriului poate oferi un cadru integrat, ce permite conexiuni între
vulnerabilitate, evaluarea riscului şi adaptare, putând conduce la identificarea celor mai eficiente
opţiuni de acţiune.
Aceste sectoare sunt direct afectate de modificarea temperaturii şi regimului
precipitaţiilor, sau indirect, prin impactul general asupra mediului, resurselor naturale şi
producţiei agricole. Sectoare precum construcţiile, transporturile, exploatările de petrol şi gaze,
turismul şi industriile aflate în zone costiere, sunt afectate de schimbările climatice. Alte
sectoare, precum industria alimentară, prelucrarea lemnului, industria textilă, producţia de
biomasă şi energie din surse regenerabile, sunt sectoare potenţial afectate.

1.1.9. Efecte asupra sănătăţii

Clima are o influenţă asupra stării de sănătate a omului, în mod direct sau indirect.
 În mod direct, temperaturile mai ridicate sporesc riscul afecţiunilor
cardiovasculare.Creșterea temperaturii favorizează mărirea concentraţiilor de ozon în troposferă,
care înaceste condiţii reprezintă un poluant, ce poateproduce sau accentua astmul bronșic.
Conformdatelor furnizate de către OMS încălzirea globală cauzează moartea anuală a 150.000 de
persoane și îmbolnăvirea altor 5 milioanedin cauza valurilor de căldură sau a altor fenomene
naturale declanșate de schimbărileclimatice.
Clima afectează și în mod indirect sănătatea oamenilor. Evenimentele meteorologice extreme
afectează economia la modul general, putâd conduce la reducerea drastic a veniturilor, ceea ce presupune o
investiţie materială mult mai mică destinată păstrării unei stări bune de sănătate. De asemenea,

5
temperaturile mai ridicate favorizează răspândirea unor boli grave și apariţia unor boli tropicale,
în zonele mai nordice. Creșterea temperaturilor influenţează apariţia și multiplicarea
bolilor infecţioase. Inundaţiile determină apariţia bolilor ca febra tifoidă sau holera,
care se transmit prin intermediul apei. Din cauza temperaturilor ridicate,insectele care transmit
unele boli grave(malaria, encefalita, etc.) se înmulţesc foarte repede și se pot deplasa în regiuni
în care, în mod natural, nu a fost înregistrată prezenţa lor.
1.1.10. Efecte supra transporturilor
Fenomenele meteorologice extreme, variaţiile mari de temperatură, vor afecta și
infrastructura destinată transportului: drumurile, căile ferate, pistele pentru avioane. Acestea pot
avea o durată de funcţionare mai mică, necesitând costuri mai mari de întreţinere. În unele
cazuri, siguranţa călătorilor ar putea fi pusă în pericol. De exemplu, topirea permafrostului poate
afecta aeroporturile din actualele zone reci ale Terrei.

1.1.11. Efecte asupra turismului

Ca și celelate sectoare ale economiei și turismul va fi profund afectat deschimbările
climatice.Cele mai vulnerabile la schimbările climatice vor fi destinaţiile turistice dela malul mărilor și oceanelor,
care vor fi afectate de creșterea nivelului Oceanului Planetar, furtuni evenimente climatic extreme, eroziunea
plajelor, contaminarea apelor, etc. De asemenea, zonele călduroase din prezent, care constituie destinaţiituristice
importante, își vor pierde atractivitatea datorită aridizării.

Figura nr. 1
Previziuni privind încălzirea global

Sursa: Wikipedia – Încălzirea globală

Capitolul II: Schimbări climatice la nivel global

Printre efectele schimbării climatice, se numără:

- Topirea calotelor de gheaţă (dacă Groelanda–sau jumătate din ea şi jumătate din

Antarctica – s-ar topi, nivelul apelor dn întreaga lume ar creşte cu până la 6 m)

6
 - Pădurile ar putea accelera încălzirea climatică - Pădurile, riscă să nu mai poată fi
“depozite de carbon” şi să elibereze, la rândul lor,mari cantităţi de gaz carbonic în
atmosferă dacă temperatura medie va creşte cu 2,50 C
- Răspândirea bolilor. Odată cu creşterea temperaturii, insectele purtătoare de boli vor
migra către alte ţări, răspândind ciuma şi alte boli specifice.
- Ape calde şi mai multe uragane. Creşterea temperaturii oceanelor măreşte probabilitatea
ca uraganele sa fie mai frecvente şi mai puternice. SUA suferă şi astăzi de pe urma
uraganului Katrina din 2005.
- Perioade de secete mai intense, valuri de căldură mai frecvente, ploi violente.
- Creşterea frecvenţei evenimentelor extreme
- Până în anul 2100, temperatura globală va creşte cu 1°C, până la 6,3°C, iar nivelul
oceanului planetar va creşte cu 19cm, până la 58cm;
- Pământul se va încălzi cu 6 0C în următorii 90 de ani ca urmare a creşterilor emisiilor
de CO2 (CO2 din atmosferă a atins cel mai înalt nivel din ultimii 800.000 ani ) şi a scăderii
capacităţii sale naturale de a absorbi aceste emisii.

Dintre continente, Europa va fi afectată printre primele și cel mai sever de creșterea
nivelului mării și oceanului. Clima Europei s-a încălzit cu aproape 1°C în ultimul secol, mai
mult decât rata globală de încălzire de 0,74°C.

Figura nr. 2
Evoluția precipitațiilor medii anuale până la sfârșitul secolului

Sursa: Adaptarea la schimbările climatice in Europa

În cazul precipitațiilor, pentru perioada 2090-2099 (in comparație cu 1980- 1990) sunt
estimate creșteri de 5-10% in anotimpul de iarnă, iar in timpul verii, pentru aceeași perioadă, se
asteaptă descreșteri de 10- 30%, cu certitudine mai mare in sudul Europei.

Capitolul III. Schimbările climatice în România

Schimbările climatice preconizate de specialist pentru următorul secol vor afecta din plin
România. Zona continentală cea mai expusă efectelor schimbărilor climatice va fi partea estică a
7
Europei, țările cele mai afectate fiind România, Bulgaria și Ungaria. Scenariile specialiștilor
români arată că țara noastră se va confrunta cu creșterea temperaturii medii anuale, inundații,
secetă și deșertificări.

3.1. Schimbări observate in regimul climatic din România

Pe perioada 1961-2007, s-a evidențiat: o incălzire semnificativă de aproximativ 2oC in
toată țara in timpul verii, in regiunile extracarpatice in timpul iernii și primăverii, cu valori mai
mari in Moldova, depășind 2 oC (iarna) și 1 oC (primăvara); in timpul toamnei se remarcă o
tendință de răcire usoară in toată țara care nu este insă semnificativă din punct de vedere statistic.
  Din punct de vedere pluviometric, s-a evidențiat o tendință generală de scădere a
cantităților anuale de precipitații, mai pronunțată in centrul țării, cu creșteri ușoare in nord-est și
unele regiuni din sud. După anul 1961, se accentuează tendința spre deficit in sudul țării. La
nivel anotimpual, s-a identificat o tendință de creștere semnificativă a cantităților de precipitații
in toamnă. O caracteristică importantă a variabilității temporale a cantităților de precipitații o
constituie componenta interdecenială pronunțată care face dificilă separarea semnalului climatic
pe termen lung.

Figura nr. 3
Tendințe lineare pentru media anuală a temperaturii aerului (0C)pe perioada 1901-2007 şi
cantitatea anuală de precipitații (mm) pe perioada 1891-2007

Dacă între 1910 și 2000 temperatura medie la suprafața Terrei a sporit cu circa 0,7°C,
până în 2100 creșterea se va situa între 1,4°C și 5,8°C; acceptând o medie de 4°C.
In România se aşteaptă o creştere a temperaturii medii anuale faţă de perioada 1980-
1990:
 între 0,5°C şi 1,5°C, pentru perioada 2020-2029;
 între 2,0°C şi 5,0°C, pentru 2090-2099, în funcţie de scenariu (exemplu: între 2,0°C şi
2,5°C în cazul scenariului care prevede cea mai scăzută creştere a temperaturii medii
globale şi între 4,0°C şi 5,0°C în cazul scenariului cu cea mai pronunţată creştere a
temperaturii).

Din punct de vedere pluviometric, peste 90% din modelele climatice prognozează pentru
perioada 2090-2099 secete pronunţate în timpul verii, în zona României, în special în sud şi sud-

8
est (cu abateri negative faţă de perioada 1980-1990, mai mari de 20%). În ceea ce priveşte
precipitaţiile din timpul iernii, abaterile sunt mai mici şi incertitudinea este mai mare.

Figura nr. 4
Modificări observate în evoluția temperaturii medii anuale / 1961-2000 - la nivel de țară

3.2. Extreme meteorologice în România / 1961 – 2000

 Creșterea semnificativă a mediei temperaturii minime de vară

 Creșterea semnificativă a mediei temperaturii maxime de iarnă și vară (până la 2 oC in S și
SE / vara);
 Intensificarea fenomenului de aridizare in SE țării;
 Creșterea duratei maxime a intervalelor fără precipitații in SV (iarna) și V (vara);
 Creșterea frecvenței anuale a zilelor foarte ploioase (cele mai mari 12% cantități zilnice)
și extrem de ploioase (cele mai mari 4% cantități zilnice) pentru anumite regiuni pe
perioada 1946-1999;
 Creșterea semnificativă a numărului de zile cu brumă in majoritatea regiunilor țării,
determinată de o tendință de deplasare spre primavară a ultimei zile cu brumă;
 Descreșterea numărului de zile cu strat de zăpadă.

3.3. Ani extremi secetoși și ploioși in Romania

Ani extrem de secetoşi în secolul XX

Deceniul 1901-1910: 1907-1908
Deceniul 1911-1920: 1917-1918
Deceniul 1921-1930: 1923-1924, 1927-1928
Deceniul 1931-1940: 1934-1935
Deceniul 1941-1950: 1945-1946, 1947-1948, 1949-1950
9
Deceniul 1951-1960: 1952-1953
Deceniul 1961-1970: 1962-1963, 1964-1965
Deceniul 1971-1980: 1973-1974, 1975-1976
Deceniul 1981-1990: 1982-1983, 1985-1986, 1987-1988
Deceniul 1991-2000: 1992-1993, 1999-2000

Ani ploioşi în secolul XX

Deceniul 1901-1910: 1910
Deceniul 1911-1920: 1911, 1912, 1915, 1919
Deceniul 1921-1930: 1929
Deceniul 1931-1940: 1937, 1939, 1940
Deceniul 1941-1950: 1941, 1944, 1947
Deceniul 1951-1960: 1954, 1955, 1957, 1960
Deceniul 1961-1970: 1969, 1970
Deceniul 1971-1980: 1972, 1974, 1975, 1976
Deceniul 1981-1990: 1981, 1990
Deceniul 1991-2000: 1991, 1997

Ani ploioşi în secolul XXI : 2004, 2005 si 2006

Ani extrem de secetoşi în secolul XXI

Deceniul 2001-2010: 2000-2001, 2001-2002, 2002-2003, 2006-2007
Anul 2007 a fost cel mai cald din ultimii 107 ani in România
 Iarna 2007 a fost cea mai caldă din ultimii 107 ani, fiind depășite recordurile absolute ale
temperaturii maxime zilnice la 24 stații meteorologice.
 Vara 2007 a fost comparabilă cu cea din 1946, insă cu o persistență mai mare a zilelor
caniculare (Tmax >35.0oC).
 A fost depășită temperatura maximă absolută pentru luna iulie pe țară (44.30C pe data de
4 iulie, Calafat)
 A fost depașită temperatura maximă absolută lunară: iunie (53 stații), iulie (94 stații),
august (17 stații)
 Număr record de temperaturi maxime zilnice >40.0oC = 148 cazuri
 Iulie/ număr record de zile consecutive caniculare (temperaturi maxime zilnice >35.0oC):
10 zile la Călărasi, București-Filaret, Drobeta Tr. Severin
Ani excesiv de ploioşi / 2004 - 2005
Perioadele cele mai ploioase, cu cantități de precipitații deosebit de abundente care au
determinat inundații și băltiri de apă pe suprafețe agricole extinse au fost: 1–6 iulie, 7–13
iulie, 14–20 iulie, 3–9 august, 11–17 august, 18–24 august 2005.

Ani agricoli excesiv de ploioşi:

- grâu de toamnă: 2005 Aproximativ 650.000 ha teren agricol au fost afectate de
inundațiile din perioadaaprilie septembrie 2005, din care ~ 500.000 ha suprafată cultivată.
- porumb: 2005: în intervalul aprilie – august 2005, calamitarea parțială/totală a culturilor
agricole din România s-a datorat cantităților abundente de precipitații, situate peste
valorile medii multianuale lunare și care s-au inregistrat in numai 1, 2 sau 3 zile

10
 consecutive determinând inundarea terenurilor, apariția exceselor de umiditate in sol,
băltiri de apă temporare sau de lungă durată(peste 3-5 zile consecutive) la suprafața
solului și in culturi.

3.4. Scenarii privind schimbarea regimului climatic din România

Scenariul pentru perioada 2020-2030 faţă de perioada actuală 1961-1990

Schimbările în temperatura medie a aerului la distanţa de 2m şi cantităţile de precipitaţii

(mm/zi) s-au calculat ca diferenţe absolute (în cazul temperaturii) sau normale (pentru
precipitaţii) dintre mediile (anuale sau anotimpurile) obţinute din simulările acoperind
intervalele: 2020-2030 în cazul scenariului şi 1965-1975 pentru simularea de control. Pentru
valorile anuale, rezultatele se pot sintetiza astfel:
 Temperatura medie anuală creşte cu un gradient orientat spre sud-estul ţării, unde
încălzirea maximă medie anuală atinge 0,8oC. Vestul ţării are o încălzire medie
nesemnificativă între 0 şi 0,2oC;
 Pentru perioada 2001-2030, faţă de 1961-1990, se proiectează o creştere a temperaturii
medii lunare a aerului mai mare în lunile noiembrie-decembrie şi în perioada caldă a
anului (mai-septembrie), de aproximativ 1oC, valori ceva mai ridicate (până la 1,4 0C -1,5
0
C ) fiind la munte, în sudul şi vestul ţării. În perioada rece a anului încălzirea nu
depăşeşte 1oC
 Încălzirea medie anuală, la nivelul întregii ţări, este cuprinsă între 0,70C şi 1,10C, cele mai
mari valori fiind în zona montană.
 În cazul mediilor anule a cantităţilor de precipitaţii cumulate în 24 ore, calculate ca
diferenţe normate, se remarcă pentru 2020-2030 valori apropiate de normal (i.e. de media
climatică 1965-1975) cu uşor excedent în nord-estul extrem şi deficit în sud-est şi sud-
vest;
 Pentru temperatura aerului, se proiectează o răcire în timpul iernii şi verii aproape în toată
ţara, mai pronunţată iarna în regiunile extracarpatice (pana la 1,5o C) şi mai scăzută în
regiunile montane; vara, în sudul extrem, se proiectează o uşoară încălzire ( până la 0,2o
C) în aproape toată ţara, îndeosebi în zona de sud;
 În timpul primăverii este proiectată o încălzire semnificativă în toată ţara, mai pronunţată
în est (până la 1,8oC), iar toamna deşi din nou în aproape toată ţara se indică o uşoară
încălzire aceasta este mai semnificativă (~0,5oC) în Subcarpaţii Meridionali şi sud-estul
extrem;
 În cazul precipitaţiilor, se proiectează un uşor excedent vara în aproape toată ţara, ce
poate atinge 40% în nord-estul şi vestul extrem, excepţie fiind sudul ţării, cu un uşor
deficit până la 40% pe arii restrânse în sud-est;
 Toamna indică un excedent de precipitaţii în est, sud şi centru (pe arii restrânse în sud-est
atingându-se un procent de până la 60%) şi un deficit până la 30% în vest;
11
  Variabilitatea maximă faţă de climatologia de ”control: (1965-1975)” la nivelul ţării este
proiectată pentru sezonul de primăvara, cu tendinţe de: deficit de precipitaţii pe arii
extinse extra-Carpatice şi de excedent în centrul ţării;
 Iarna se semnalează, în general, deficit de precipitaţii (îndeosebi în est şi jumătatea sudică
(cu până la 40% în est şi nord-est), excepţie făcând vestul, nord-vestul şi sud-estul care
indică un uşor deficit (cu până la 20%, pe arii restrânse cu până la 40%).
3.5. Acţiuni pentru combaterea schimbărilor climatice
Măsurile specifice care au fost adoptate la nivel naţional pentru îndeplinirea obiectivelor
prioritare identificate în domeniul protecţiei mediului sunt:
 Respectarea angajamentelor asumate în Capitolul 22 - Protecţia mediului şi prevederile
Convenţiilor internaţionale şi Protocoalelor la care România este parte;
 Realizarea investiţiilor din domeniul protecţiei mediului, pentru respectarea perioadelor
de tranziţie asumate;
 Internalizarea treptată a principalelor costuri de mediu în preţul energiei;
 Promovarea tehnologiilor curate, “prietenoase cu mediu”;
 Realizarea investiţiilor prin utilizarea mecanismelor de cooperare internaţională
prevăzute în Protocolul de la Kyoto (proiecte de investiţii de tip “Joint Implementation”
şi implementarea “schemelor de investiţii verzi”).
Cele trei obiective importante ale politicii energetice în România, pe termen mediu şi lung
sunt:
1. creşterea securităţii alimentării cu energie;
2. creşterea competitivităţii economice;
3. reducerea impactului asupra mediului înconjurător.

La nivel naţional a fost elaborat şi promovat cadrul legislativ pentru a asigura

implementarea măsurilor privind îmbunătăţirea eficienţei energetice şi promovarea surselor
regenerabile de energie prin:
 diminuarea efectelor negative ale procesului de producere a energiei asupra climei
necesită acţiuni concrete şi susţinute. În acest context, România trebuie să acţioneze
susţinut şi coerent în vederea alinierii la acţiunile europene ce promovează obiectivele
Lisabona;
 în vederea limitării creşterii previzionate a temperaturii globale, respectiv a emisiilor de
gaze cu efect de seră, Europa, şi implicit România, trebuie să acţioneze prompt în special
în domeniul eficienţei energetice şi al surselor regenerabile de energie;
 acţiunile vizând promovarea eficienţei energetice şi a surselor regenerabile de energie vor
contribui atât la reducerea impactului negativ al factorilor poluanţi asupra mediului, cât
şi la creşterea securităţii în alimentare, diminuând gradul de dependenţă al României de
importurile de energie.

12
 În contextul ”Îmbunătăţirea calităţii mediului”, unul din obiectivele strategice ale Planului
Naţional de Dezvoltare (PND) este protejarea şi îmbunătăţirea calităţii mediului, în conformitate
cu nevoile economice şi sociale ale României, pentru a asigura îmbunătăţirea semnificativă a
calităţii vieţii prin încurajarea dezvoltării durabile. Acest obiectiv va fi realizat prin promovarea
şi realizarea priorităţilor menţionate mai jos:
 Îmbunătăţirea standardelor de viaţă prin asigurarea serviciilor de utilităţi publice la
standardele de calitate şi cantitate cerute, în sectoarele de apă şi deşeuri, dezvoltarea
sistemelor de infrastruc-tură de apă şi apă uzată la nivelul localităţile,
crearea/consolidarea companiilor regionale de profil, dezvoltarea sistemelor integrate de
management al deşeurilor (colectare, transport, tra-tare/eliminare a deşeurilor în
localităţile vizate; închiderea depozitelor neconforme);
 Îmbunătăţirea sistemelor sectoriale de management de mediu, cu accent pe: dezvoltarea
sistemelor specifice de management al apei şi deşeurilor, a celor de management al
resurselor naturale (conservarea diversităţii biologice, reconstrucţia ecologică a
sistemelor deteriorate, prevenirea şi intervenţia în cazul riscurilor naturale – în special
inundaţii).
În linie cu Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2007–2013 atât agricultura cât şi
fondul forestier românesc pot juca un rol important în lupta cu schimbările climatice, puternic
resimţite în ultimii ani mai ales prin inundaţii şi prin temperaturi ridicate şi secete prelungite.
Aceste fenomene afectează atât productivitatea agricolă şi forestieră cât şi valoroase habitate şi
ecosisteme.
Agricultura şi silvicultura pot contribui semnificativ la combaterea efectelor schimbărilor
climatice, prin:
Realizarea împăduririlor în vederea absorbţiei şi a sechestrării emisiilor de gaze cu efect de
seră. Pădurile au o contribuţie importantă la reducerea nivelului CO2 şi purificarea aerului.
Schimbările survenite în utilizarea terenului (incluzând împădurirea terenului agricol sau
neagricol) afectează în mod direct balanţa carbonului – în special, prin înfiinţarea pădurilor
tinere, cu viteză mai mare de creştere, care absorb cantităţi mai mari de CO2 în comparaţie cu
pădurile îmbătrânite;
Utilizarea biomasei ca sursă de energie regenerabilă;
Agricultura ecologică poate contribui semnificativ la protejarea resurselor de apa şi sol,
conser-varea biodiversităţii, diminuarea efectelor schimbărilor climatice.
Gospodărirea şi amenajarea pădurilor trebuie să devină unul din obiectivele principale ale
Strategiei naţională de prevenire a inundaţiilor. Pădurile joaca un rol important în regularizarea
debitelor cursurilor de apa, în asigurarea calităţii apei şi în protejarea unor surse de apă
importante pentru comunităţile locale fără alte surse alternative de asigurare a apei. Este cazul
pădurilor situate în perimetrele de protecţie a resurselor de apă subterane sau de suprafaţă,
precum şi a pădurilor situate pe versanţii aferenţi lacurilor naturale şi de acumulare.
Pădurile au un rol important în menţinerea stabilităţii terenurilor, inclusiv pentru controlul
eroziunii, alunecărilor de teren sau avalanşelor. Împăduririle cu specii indigene vor viza de
13
asemenea terenurile agricole cu probleme de eroziune şi pericol de alunecare. În concluzie,
pentru asigurarea gospodăririi durabile a pădurilor, care este unul din obiectivele principale ale
politicii naţionale forestiere, apare nece-sitatea aplicării măsurilor cu scopul îmbunătăţirii
managementului pădurilor pentru creşterea valorii economice, ecologice şi multifuncţionale a
acestora.
România are o frecvenţă ridicată de apariţie a inundaţiilor, în special primăvara datorită
topirii zăpezii şi a blocării râurilor cu blocuri de gheaţă, precum şi vara din cauza ploilor
torenţiale, când debitele râurilor cresc peste cota normală. În ultimii 16 ani, frecvenţa de
producere a inundaţiilor a crescut, fiind o consecinţă a schimbărilor climatice, defrişărilor ilegale
dar şi datorită lipsei menţinerii infrastructurii de prevenire a inundaţiilor. Conform ultimelor date
statistice la nivel european şi naţional, frecvenţa şi intensitatea acestora este în creştere.
Cele mai importante măsuri pentru protecţia resurselor de apă şi sol vizează agro-mediul (în
special prin intermediul sprijinului pentru culturile verzi) şi prima-împădurire a terenurilor
agricole şi nonagricole.
3.6. Studiu de caz
Impactul schimbărilor climatice regionale asupra speciilor pomicole din România – Pitești

Media nultianuală lunară a temperaturii medii a aerului, precum și a cantităților lunare de

precipitații in condițiile climatice actuale (1961 - 1990) și a predicțiilor climatic regionale
RegCM3 pentru perioada 2020 – 2050 , scenariul SRES A1B sunt prezentate in figura de mai
jos.
Figura nr. 6
Media multianuala lunara a temperaturii medii a aerului , precum si a cantitatilor de
precipitatii in conditiile climatic actuale (1961-1990) si a precipitatiilor RegCM3 /2020-2050
/ SRES A1B

La Pitesti, conform predictiilor climatic ale acestui scenario, temperature medie annual a
aerului va creşte cu 1,5 0C în decada 2020 + 2050 fata de perioada actuală, cele mai mari creşteri
fiind posibile îndeosebi în perioada caldă a anului, respectiv lunile aprilie + august ( 1,1 0C –
aprilie, 1,6 0C- mai, 2,6 0 C- iunie, 2,8 0 C- iulie si 1,0 0C- august). Cantitatile anuale de
precipitatii se vor diminua in medie cu cu 91, 1 mm (abarere negativa de 13, 5 %), cele mai mari
14
 scaderi estimandu-se de asemenea in sezonul cald si anume, cantitati mai reduse cu 7,5 mm in
luna aprilie pana la 47,4 mm in iunie, fata de clima actuala ( tabelul nr 3- de mai jos )
Tabel nr. 1
Modificările valorilor temperaturii medii anuale și cantităților anuale de precipitații, in condițiile
schimbărilor climatice previzibile – Pitești
Intervalul de referinta Temaperatura medie anuala a aerului (0 C) Precipitatii anuale (mm)
1961 – 1990 9,70C 670,1 mm / regim pluviometric optim
2020 – 2050 11,20C 579 mm / regim pluviometric moderat secetos
+1,50C -91,1 mm/ - 13,5%

În condițiile utilizării scenariilor arbitrare, analiza datelor medii multianuale de producere

a fazelor de dezmugurire și inflorire la toate speciile pomicole luate in studio evidențiează faptul
că, la Pitești acestea se vor putea produce mai devreme, in medie cu 4 – 8 zile in condițiile
scenariului in care temperatura medie a aerului va crește cu 10 C și respectiv , cu 9 – 12 zile in
condițiile creșterii temperaturii cu 2 0C, față de clima actuală. De asemenea, pe fondul tendinței
de creștere a temperaturii medii a aerului, se estimează o creștere a cuantumului unităților de
căldură din perioada 1 II – 10 IV, față de valorile actuale, cu 18,7 % in 2040 și cu 38,4 % până in
2080, ceea ce indică o desprimăvărare timpurie sau chiar extratimpurie și implicit, creșterea
riscului față de inghețurile târzii de primăvară ( tabelul nr. 4 , fibura nr 10 si 11, tabelul ce
urmeaza mai jos ci cele 2 figuri ce vor urma mai jos ).
Tabel nr. 2
Efectele schimbărilor climatice asupra fenologiei speciilor pomicole la staţia Piteşti
Faza Clima actuala Decadas 2040 / dif. abs. (nr. zile) si Decada 2080/ dif. abs. (nr. zile)
1961 - 2004 relative (%) si relative (%)
Dezmugurire 19 martie 11 martie -8 zile 7 martie -12 zile
Inflorire cais 6 aprilie 31 martie -6 zile 26 martie -11 zile
Inflorire prun 10 aprilie 6 aprilie -4 zile 1 aprilie -9 zile
Inflorire păr 16 aprilie 11aprilie -5 zile 6 aprilie -10zile
Inflorire măr 21 aprilie 16 aprilie - 5 zile 10 aprilie -11zile
Indice de 294 unitati de caldura 349 unitati de +18,7 % 407 unitati de +38,4%
imprimavarare caldura caldura

Figura nr. 7
Datele anuale de producere a fazelor de dezmugurire şi înflorire la cais, păr şi măr, în
condiţiile climatice actuale (1961 – 1990) şi a celor două scenarii prezivibile pentru interval
2020–2040 (decada 2040) şi 2060–2100 (decada 2080), la staţia Piteşti

15
 Figura nr. 9
Datele medii de producere a fazelor de inflorire la cais, prun, păr și măr, in condițiile
climatice actuale și a celor două scenarii previzibile pentru decada 2040 și 2080 la stația
Pitești

16
Rezultatele evidențiează urmatoarele:
 Creșterea temperaturii aerului conform predicțiilor climatic viitoare are ca efect
accelerarea proceselor de dezvoltare, sau altfel spus, scurtarea duratei fazelor fenologice
și decalarea lor, datele de producere a fazelor având loc mult mai devreme, față de
condițiile climatice actuale
 In condițiile climatice actuale (1961 - 2004), la nivelul plantațiilor pomicole din
Muntenia s-a observat o tendință crescătoare a datelor de producere a fazei de
dezmugurire și respectiv, inflorire la speciile de cais, prun, păr și măr, aceasta exprimând
date mai timpurii de declanșare a acestora, incepând indeosebi dupa anul 1980
 In cazul indicelui de imprimavarare, tendința este crecătoare pe toată perioada analizată,
mai evident insă in sudul Munteniei, ceea ce semnifică o desprimăvărare mai timpurie in
plantațiile pomicole din această parte a regiunii, comparative cu suprafețele din nordul
zonei;
 In zona Munteniei, anii in care desprimăvărarea se produce mai timpuriu sunt mai
frecvenți in sudul și estul regiunii, respectiv stațiile agrometeorologice Turnu Măgurele,
Călărași, Giurgiu, Buzău și Râmnicu Sărat, riscul afectării organelor de rod față de
inghețurile târzii de primăvară fiind mai ridicate comparativ cu plantațiile din nord—
vestul Munteniei (Curtea de Argeș), unde predomină anii cu imprimăvărâri târzii
 La Pitești, temperatura medie anuală a aerului va crește cu 1,5 0 C in decada 2020 – 2050
față de perioada actuală, cele mai mari creșteri fiind posibile indeosebi in perioada caldă
a anului , respectiv lunile aprilie – august (1.1.0C/aprilie, 1.6 0C/mai, 2.60C/iunie, 2.8
0C/iulie si 1.0 0C/ august). Cantitățile anuale de precipitații se vor diminua in medie cu
91.1 mm (abatere negativă de 13,5 %), cele mai mari scaderi estimându-se de asemenea
in sezonul cald și anume, cantități mai reduse cu 7.5 mm in luna aprilie până la 47.4 ,, in
iunie, față de clima actuală.
 Creșterea temperaturii aerului conform predicțiilor climatice viitoare are ca efect
accelerarea proceselor de dezvoltare , sau altfel spus, scurtarea duratei fazelor fenologice
și decalarea lor, datele de producere a fazelor având loc mult mai devreme, față de
condițiile climatice actuale
17
  Analiza rezultatelor evidențieaza faptul că, fazele de dezmugurire și inflorire la toate
speciile pomicole luate in studiu, se produc mai devreme, in medie cu 2-8 zile in
condițiile scenariului arbitrar in care temperatura aerului va putea crește cu 10C și cu 8 –
12 zile in condițiile creșterii temperaturii cu 2 0 C, față de clima actuală
 Prin schimbarea climei, de asemenea este posibilă o creștere a unităților de căldură
cumulate in perioada 1 II – 10 IV, față de valorile actuale, cu 12 % până la 23 % in 2040
și respectiv, cu 30% până la 40 % in 2080, ceea ce indică o desprimăvărare mai timpurie,
și implicit, creșterea riscului față de inghețurile târzii de primăvară.
Capitolul IV

Încălzirea globală, o minciună convenabilă, păcăleala mileniului III

Vorbim de 200 de ani despre epuizarea resurselor şi totuşi resursele nici măcar nu sunt
aproape de a se epuiza, vorbim despre creşterea dramatică a temperaturilor şi totuşi, dacă privim
câteva grafice, vom descoperi că temperatura a variat în parametrii normali în ultima sută de ani.
În România, oamenii sunt convinşi că s-a schimbat clima, din cauza încălzirii globale, evident.
Oamenii spun că iernile nu mai sunt ca altădată, că verile sunt prea călduroase şi că temperatura
medie a crescut dramatic. Şi totuşi, dacă ne uităm pe câteva grafice, vom descoperi că aceste
creşteri, acolo unde există, sunt minuscule. Ba, mai mult, vom descoperi că variaţiilor de
temperatură sunt normale.
Figura nr. 10
Temperatura medie anuală în perioada 1880-2020 în Bucureşti, Punta Arenas

Din filmul documentar “Marea fraudă a încălzirii globale”, reiese ideea că încălzirea
globală ar fi de fapt o minciună convenabilă.
Filmul argumentează că de fapt Soarele este cel responsabil de încălzirea temperaturii pe
Terra, opinie susţinută de numeroşi oameni de ştiinţă şi climatologi.
În această contra-teorie se porneşte de la ideea că şi alte planete din sistemul nostru solar
cunosc fenomenul încălzirii temperaturii. Într-adevar multi astronomi au anunţat faptul că
planeta Pluto experimentează şi ea încălzirea climatică, ei punând această încălzire pe seama
schimbării anotimpurilor la fel ca pe Pământ. Se arată că şi pe Terra, Soarele, încălzind
18
diferenţiat planeta în cursul rotirii planetei în jurul axei sale şi a Soarelui, determină anotimpurile
cunoscute. Unele mai calde, altele mai reci. În mai 2006 un raport indică producerea unei
furtuni-uragan uriaţă pe Jupiter datorită schimbărilor climatice produse pe planetă. Studiul arată
că temperatura planetei urmează să crească cu 100C. Creşterea temperaturilor pe Terra şi
Marte ar indica faptul că schimbarea climatică este un fenomen firesc,teză care contravine
celei ce afirma ca aceste schimbări s-ar datora intervenţiei omului.
Raportul arată de asemenea cum NASA a raportat topirea continuă a capsulele de gheaţă
de dioxid de carbon de ceva ani. Reprezentanţii unui observator astronomic din Rusia au declarat
că datele furnizate de studiul planetei Marte indică faptul că încălzirea globală este rezultatul
activităţii solare. Studiul rusesc relevă faptul că ambele planete, Terra şi Marte, au suferit de-a
lungul istoriei lor perioade glaciare şi schimbări climatice. Cercetările NASA indică furtuni
puternice şi pe Saturn, un semn al schimbărilor climatice şi aici. De asemenea Hubble, telescopul
NASA, a descoperit şi pe cea mai mare lună a planetei Neptun, Triton, indicii ale schimbării
climatice. Astfel, suprafaţa acesteia constituită odinioară din nitrogen îngheţat se transformă
încet în gaz datorită încalzirii.
Reprezentantii Associated Press scriau că sateliţii ce monitorizează temperatura Soarelui
au înregistrat o ridicare a temperaturii astrului, ceea ce semnifică faptul că şi Soarele suferă o
încalzire climatică. Chiar şi London Telegraph afirma în 2004 că această încălzire globalaă se
datorează ridicării temperaturii Soarelui la un nivel neatins în ultimii 1000 de ani. Aceştia au
citat o cercetare condusă de oameni de ştiintţă germani şi suedezi ce afirmă că ridicarea
temperaturii globale se datorează creşterii nivelului de radiaţii ale Soarelui.

Claude Allegre, om de ştiinţă francez care acum 20 de ani avertiza asupra pericolului
încălzirii globale, afirmă astăzi că probele strânse indică faptul că acest fenomen al încălzirii
globale se datorează în mare parte unor fenomene naturale. El arată în sprijinul afirmaţiilor sale
că “ştiinţa nu este fixă” şi că “se exagerează cu unele cauze ale încălzirii globale dându-li-se o
supradimensiune ce nu se potriveşte cu cea reală”.

Timothy Ball , unul dintre primii doctori in climatologie din Canada a scris recent un
articol pe tema încălzirii globale arătând că ” nu înţelege de ce lumea respinge pe acei oameni
de ştiinţă care afirmă că încălzirea globală nu se datorează activităţii umane”. El începe
articolul său cu formula “poate fi greu de crezut, dar încălzirea globală nu se datoreaza
creşterii cantităţii de CO2 datorită activităţii umane; teoria bine-cunoscută a încălzirii
globale este una din cele mai mari minciuni ale istoriei ştiinţei”. El continuă arătând că “se
cheltuie timp , energie şi miliarde $ pentru a opri un fenomen care nu este justificat
ştiinţific”.

Capitolul V: Concluzii

Este cert că la nivel planetar au avut şi au loc fenomene precum: creşterea temperaturii,
topirea calotelor polare, creșterea nivelului mării şi oceanelor, uragane şi furtuni mai dese şi mai
puternice,  ani mai ploioşi şi mai secetoşi, dar, aşa cum demonstrează oamenii de ştiinţă,
astronomii,etc, aceste fenomene produse atât pe planeta noastră cât şi pe Marte, Jupiter, Saturn,
reprezintă fenomene fireşti.

19
 Este prea posibil ca politicienii să fie foarte interesaţi să sprijine teoria încălzirii globale
ca să ne facă să ne simţim vinovaţi şi să ne facă să ne fie frică. Această minciună este susţinută
de guverne interesate şi de sume fabuloase investite. Ea este o minciună convenabilă pentru cei
care exercită controlul şi colectează banii în acest joc.

BIBLIOGRAFIE

20
- https://ro.wikipedia.org/wiki/%C3%8Enc%C4%83lzirea_global%C4%83

- https://www.eea.europa.eu/ro/highlights/schimbarile-climatice-reprezinta-un-factor

21