UNIVERSITATEA TITU MAIORESCU

FACULTATEA DE ȘTIINȚELE COMUNICĂRII ȘI RELAȚII

INTERNAȚIONALE

Schimbarile climatice
Introducere

In decursul istoriei planetei, au existat numeroase episode de schimbari globale ale sistemului
climatic, care au dus uneoir la modificari dramatice ale mediului si ale conditiilor de viata,
mergand pana la extinctia aproape totala a organismelor marine si terestre. Studiile au aratat ca
schimbarile climatice din trecutul Terrei au avut la baza cause globale, legate de variatia fortelor
orbitale si cosmice, dar si cause interne, terestre. Adesea, aceste schimbari s-au manifestat ciclic,
la intervale diferite de timp. Suprapunerea unor astfel de cause a influentat schimbarile globale
atat in intensitate, cat si ca reparative regionala.

Cercetarile modern privind evolutia climei din ultimii 150 de ani au scos in evidenta cresterea
semnificativa a temperaturii medii pe planeta. Aceasta crestere se atribuie mai ales unor caute
intuse de activitatea antropica, precum: cresterea concentratiei gazelor cu effect de sera ca
urmare a utilizarii combustibililor fosili, a dezvoltarii activitatilor industrial si a celor din
agricultura, poluarea cu aerosoli, modificari in modul de utilizare a terenurilor.

Schimbarile climatice constituie una dintre cele mai mari amenintari asupra mediului, cadrului
social si economic. Acestea reprezinta esecul cel mai mare si de cea mai mare amploare de pana
acum.

In decursul ultimilor 150 de ani, temperature medie a crescut cu aproape 0.8 grade Celsius in
general si cu aproximativ 1 grad Celsius in Europa.

Impactul schimbarilor climatice sunt deja observate si sunt prevazute a devein tot mai
pronuntate. Evenimentele climatice extreme, inclusive valurile de caldura, perioadele de seceta si
de inundatii, sunt preconizate a devein mai tot frecvente si mai intense.

In Europa, cele mai mari cresteri de temperature se produc in sudul Europei si in regiunea
arctica. Precipitatiile scad in sudul Europei si cresc in nord/ nord-vest.

Aceasta determina impacturi asupra ecosistemelor naturale, a sanatatii umane si a resurselor de

apa.

Sectoarele economice, precum silvicultura, agricultura, turismul si constructiile vor suporta in

mare parte consecintele dunatoare.
Principalele surse ale gazelor cu effect de sera produse de oameni sunt:

 Arderea combustibililot fosili pentru producerea de electricitate, transport, industrie si

gospodarii;
 Schimbari privitoare la agricultura si la utilizarea terenurilor, precum defrisarea;
 Depozitarea deseurilor si utilizarea gazelor industrial fluorurate.
 Utilizarea gazelor industrial fluorurate
 Manipularea apei uzate (Mediu, 2016)

Efectele schimbarilor climatice

Schimbarile climatice observate au deja un impact considerabil asupra ecosistemelor, economiei

si sanatatii oamenilor, precum si asupra bunastarii in Europa. Regimul de precipitatii se afla in
schimbare, crescand, in general, numarul de precipitatii in regiunile umede si scazand numarul
de precipitatii in regiunile aride.

Volumul ghetarilor si stratul de zapada se afla in scadere, iar fenomenele climatice extreme,
precum valurile de caldura, precipitatiile abundente si perioadele de seceta cresc ca frecventa si
intensitate in multe regiuni.

Toate regiunile din Europa sunt vulnerabile in fata schimbarilor climatice, insa anumite regiuni
vor fi supuse unui impact mai negative decat altele.

Previziunile arata ca sudul si sud-estul Europei vor fi puncta fierbinti in cee ace priveste
schimbarile climatice.

Ecosistemele si zonele protejate din Europa se afla sunt presiunea schimbarilor climatice si a
altor factori de stress, cum ai fi schimbarea folosintei terenurilor. Multe specii de animale si
plante se confrunta cu modificari in ciclul lor de viata si migreaza catre regiunile nordice si catre
altitudini mai mari, in timp ce diverse specii invasive si-au extins aria de raspandire.

Principalele efecte ale schimbarilor climatice asupra sanatatii sunt legate de evenimentele
meteorologice extreme, de modificari in distributia bolilor influentate de clima, precum si de
modificari in conditiile de mediu si sociale. In ultimul deceniu, inundatiile cauzate de rauri si din
zonele de coasta au afectat milioane de oameni in Europa. Efectele asupra sanatatii include
raniri, infectii, expunere la pericole chimice si consecinte asupra sanatatii mintale.

Valurile de caldura au devenit mai frecvente si mai intense, provocand zeci de mii de cazuri de
deces premature in Europa. ( (Agentia Europeana de Mediu, 2020)

Impactul schimbarilor climatice asupra sanatatii populatiei acopera o gama larga. Exista mai
multi factori care intra in actiune, toti fiind exarcerbati de tendinta demografica de imbatranire a
populatiei. In primul rand decesele cauzate de canicula. Daca temperaturileurca cu 2 grade
Celsius, decesele in zonele urbane vor creste de 2-3 ori. (Schimbarile climatice, 2009)

Incalzirea globala a provocat si provoaca in continuare un numar tot mai mare de evenimente
climatice extreme precum: inundatii, secete, precipitatii extreme, valuri de caldura, incendii
forestiere, deficit de apa, disparitia ghetarilor si cresterea nivelului marfurilor, modificarea
distribuirii sau chiar disparitiei unei parti a faunei si a florei, boli si daunatori ai plantelor, penurii
de alimente si de apa dulce, precum si migratia populatiilor care incearca sa scape de aceste
pericole.

Cauzele cresterii emisiilor

 Arderea carbunelui, petrolului si gazelor genereaza dioxid de carbon si protoxid de azot

 Taierea padurilor – copacii contribuie la reglarea conditiilor climatice absorbind CO2 din

atmosfera, iar atunci cand acestia sunt taiati, acest effect benefic se pierde, iar dioxidul de

caron stocat de copaci este eliberat inapoi in atmosfera, accentuand efectul de sera.
  Intensificarea cresterii animalelor – vitele si ovinele produc cantitati mari de metan in

timpul digestiei.

 Ingrasamintele care contin azot genereaza emisii de protoxid de azot.

 Gazele fluorurate sunt emise de echipamentele si produsele care utilizeaza astfel de gaze.

Efectul lor de incalzire este foarte puternic – cu pana la 23000 de ori mai mare decand

efectul CO2.

Adaptarea la schimbarile climatice

Adaptarea la schimbarile climatice variaza de la masuri usor de realizat si necostisitoare precum

rationalizarea apei, rotatia culturilor, utilizarea de culture rezistente la seceta, pana la masuri
costisitoare de protective si stramutare precum: cresterea inaltimii digurilor, relocalizarea
porturilor, a industriei si a populatiei din zone de coasta joase sau din campii inundabile.

Comform raportului Stern, publicat in 2006, lupta impotriva incalzirii globale ar costa in jur de
1% din PIB-ul Mondial in fiecare an, in timp ce lipsa de actiune ar putea costa cel putin 5%, si in
cel mai rau caz, pana la 20% din PIB-ul Mondial. Astfel, ar fi nevoie de doar o mica parte din
PIB-ul Mondial total pentru a investi intr-o economie cu emisii scazute de carbon, dar
combaterea schimbarilor climatice ar genera, in schimb, beneficia la nivelul sanatati, o siguranta
energetica sporita si ar reduce alte daune.
Situatia Romaniei

În România, emisiile de gaze cu efect de seră s-au redus semnificativ începând cu anul 1990,
după prăbușirea regimului comunist și se află la un nivel mai redus comparativ cu țările din
regiune, emisiile scăzând cu 64% în intervalul 1989‒ 2019. România are una dintre cele mai
scăzute rate de emisii/cap de locuitor din Uniunea Europeană. În același timp, produsul intern
brut (PIB) pe cap de locuitor al României a crescut de aproape 6 ori între 1987 și 2020, după cum
reiese din Figura 2, ceea ce indică faptul că reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră nu este
corelată cu o scădere economică. Dimpotrivă, economia României s-a decuplat de emisiile de
gaze cu efect de seră de-a lungul ultimelor decenii (Banca Mondială, 2022). Comparativ cu anul
2008, intensitatea emisiilor în 2020 s-a redus la aproape jumătate, într-un ritm mai accelerat
decât media UE, ceea ce sugerează decuplarea economiei românești de emisiile de dioxid de
carbon, deși reducerile pot fi considerate în multe situații consecințe neintenționate ale unor
restructurări economice. Pentru România, tranziția climatică dezordonată ar putea însemna
pierderi semnificative, atât pe partea de competitivitate în raport cu alte țări din regiune și
atragere de investiții, cât și pe partea de implementare de proiecte durabile și creare de efecte de
antrenare în economie. Conform calculelor realizate în cadrul Grupului de lucru al Comitetului
Național de Supraveghere Macroprudențială (CNSM) privind sprijinirea finanțării „verzi”, în
scenariul unei tranziții climatice întârziate, care ar presupune implementarea cu doi ani întârziere
a unui proiect „verde”, impactul economic pozitiv ar fi mai redus cu aproape o treime comparativ
cu implementarea la timp a aceluiași proiect (CNSM, 2021). Acest lucru este cauzat de
diminuarea efectului de antrenare pe orizontală a altor proiecte conexe. Așadar, implementarea
timpurie a unui set de măsuri coerente pentru asigurarea tranziției climatice ordonate cu beneficii
socioeconomice pentru români este crucială. (Limitarea schimbrilor climatice si a impactului lor:
o abordare integrata pentru Romania, F.a)

Constributia Romaniei la emisiile globale este nesimnificativa, numai 0.3% din emisiile de gaze
cu effect de sera ale lumii sim ai putin de 3% din emisiile totale ale tarilor UE. Potrivit raportului
bienal nr.4 al Romaniei, dioxodul de carbon are cel mai mare procent din totalul emisiilor de
gaze cu efect de sera, urmat de metan si protoxidul de azot.
In contextul incalzirii globale, analizele climatice arata pentru Romania o crestere progresiva a
temperaturii medii a aerului pe parcursul a secolului XXI, in toate anotimpurile, dar mai
pronuntata in sezonul de vara si in cel de iarna.

Astfel, anul cu cele mai ridicate temperature a fost 2015. In perioada 2012-2017, abaterile
termice anuale au fost mai mari de 1.5 grade Celsius raportat la media multianuala in perioada
1961-1990. (Schimbari climatice, n.d.)

Eforturile UE de combatere a schimbarilor climatice

In urma Acordului de la Paris, privind clima si energia pentru 2030, UE s-a angajat sa atinga
urmatoarele obicetive pana in 2030: reducerea emisiilor de gaze cu effect de sera (GES) cu cel
putin 40% fata de nivelurile din 1990, imbunatatirea eficientei energetice cu 32,5% si cresterea
procentului energiei din surse regenerabile la 32% din consumul final.

Sistemul UE de comercializare a certificatelor de emisii (ETS), reprezinta prima si cea mai mare
piata internationala a carbonului si este un instrument essential de politica al UE pentru
combaterea schimbarilor climatice.

Emisiile din sectoarele care nu fac obiectul sistemului ETS, precum transportul rutier, deseurile,
agricultura si constructiile, intra sub incidenta obiectivelor de reducere anuala obligatorie a
emisiilor de gaze cu effect de sera pentru fiecare stat membru, astfel cum se prevede in
Regulamentul privind partajarea eforturilor (ESR). Intr-o actualizare recenta, Parlamentul si
Consiliul au convenit asupra obiectivelor minime pentru 2012-2030 pentru a contribui la
atingerea obiectivului UE de reducere cu 30% a emisiilor de gaze cu effect de sera provenite din
aceste sectoare comparative cu 2005 si la indeplinirea obiectivelor din Acordul de la Paris.
(Amanatidis, 2021)

Zonele cele mai vulnerabile din Europa au fost idenficate in AR4 al UPCC, dupa cum urmeaza:
  Europa de Sud si intregul bazin mediteranean inregistreaza un deficit de apa ca urmare a
cresterii tempraturii si a reducerii cantitatii de precipitatii;
 Zonele montane, in special Alpii cu probleme in regimul de curgere al apelor ca o
consecinta a topirii stratului de zapada si de diminuare a volumului ghetarilor’
 Regiunile costiere datorita cresterii nivelului marii si a riscului evenimentelor
meteorologice extreme’
 Vaile indundabile dens populate, datorita riscului evenimentelor meteorologice extreme,
precipitatii abundente si viituri, care provoaca daune majore zonelor construite si
infrastructurii.

Situatia actuala

O prognoza realista asupra schimbarilor viitoare ale climei nu este fezabila in lipsa cunostintelor
despre istoria climatica. Caracteristicile climei din trecut sunt inscrise in sedimentele terestre si
marine, in calotele glaciare intinse din Antartica si Groenlanda, cat si in inregistrari biologice
precum cele din polen, inelele copacilor sau recifele de corali.

Clima Pamantului este variabila in mod natural, tendintele de incalzire si racire fiind un aspect
normal al ciclurilor climatice. De accea, este destul de dificil sa distingem intre fenomenele
naturale si rezultatele activitatilor umane. Este recunoscut faptul ca Pamantul trece in prezent
printr-o perioada de incalzire, dar nu este clar daca fortele naturale contribuie la aceasta tendinta
sau actioneaza impotriva ei. (Fenomenul schimbarilor climatice - Ghid introductiv, f.a)
Bibliografie

1. Agentia Europeana de Mediu. (2020, 11 23). Retrieved from Schimbarile climatice reprezinta un
factor de risc din ce in ce mai mare pentru ecosisteme, sanatatea oamenilor si economie in
Europa: https://www.eea.europa.eu/ro/highlights/schimbarile-climatice-reprezinta-un-factor

2. Amanatidis, G. (2021, 10). Lupta impotriva schimbarilor climatice. Retrieved from Europa:
https://www.europarl.europa.eu/factsheets/ro/home

3. Fenomenul schimbarilor climatice - Ghid introductiv. (f.a). Retrieved from Terra Mileniului Trei.

4. Limitarea schimbrilor climatice si a impactului lor: o abordare integrata pentru Romania. (F.a).

5. Mediu, A. E. (2016, 06 03). Agentia Europeana de Mediu. Preluat de pe

https://www.eea.europa.eu/ro/themes/climate/about-climate-change:
https://www.eea.europa.eu/ro/themes/climate/about-climate-change

6. Schimbari climatice. (n.d.). Retrieved from Minsterul Mediului, Apelor si Padurilor.

7. Schimbarile climatice. (2009). Preluat de pe European Union Regional Policy.